1.

INTRODUCERE

Oricine este responsabil cu managementul unui proiect de construcţie, indiferent de

complexitatea acestuia, recunoaşte importanţa generală, pe care o au aspectele
financiare şi cele legate de cost în realizarea activităţilor specifice şi în particular
dificultatea problemelor privind estimarea, controlul şi gestionarea costurilor.

Costurile sunt principala şi constanta sursă de preocupare atunci când:

 se analizează concepţiile tehnice;

 se stabilesc soluţiile tehnologice-organizatorice de execuţie;

 se fundamentează bugetele;

 se întocmesc ofertele şi propunerile tehnice şi financiare;

 se negociază şi încheie contractele de execuţie;

 când se analizează modificări ale soluţiilor proiectate.

Intrebările care se pun sunt:

 cum trebuie abordate aceste probleme pentru a estima şi evalua corect costurile;

 cum trebuie procedat pentru a diminua la minim riscul de depăşire a bugetelor

planificate;

 cum putem asigura un echilibru între aspectele tehnice şi costul acestora.

În acelaşi, timp trebuie avută în vedere şi presiunea care se exercită pentru execuţia şi
predarea spre exploatare într-un timp cât mai scurt a construcţiilor. Foarte mulţi
investitori solicită proiectanţilor şi executanţilor furnizarea unor construcţii cu toate
facilităţile într-un interval de timp înjumătăţit faţă de acum câţiva ani în urmă. Ca rezultat
al acestei situaţii, nevoia de estimare cât mai corectă şi rapidă a costurilor proiectelor
noi, a crescut foarte mult. Investitorii şi proiectanţii trebuie să cunoască implicaţiile
legate de cost în ce priveşte deciziile de proiectare chiar în timpul procesului de
dezvoltare a proiectului. Pentru a realiza acest deziderat, ei trebuie să înţeleagă
conceptele fundamentale ale noţiunii de cost şi a metodelor de estimare a costurilor atât
din perspectiva investitorilor cât ţi a executanţilor. În plus după semnarea contractelor
de proiectare/execuţie, investitorii, proiectanţii şi executanţii, trebuie să cunoască
consecinţele legate de cost şi durată, a modificărilor efectuate la proiectul de execuţie
iniţial şi să fie capabili să decidă cele mai bune soluţii pentru minimalizarea efectelor
negative ale acestora.

Mulţi ani, industria construcţiilor a fost orientată spre rezolvarea a 2 probleme în ce

priveşte realizarea clădirilor şi lucrărilor inginereşti.
În primul rând, din punct de vedere al concepţiei arhitecturale şi al proiectării tehnice,
cel mai important lucru este cel legat de realizarea unor construcţii “utilizabile”, în care
organizarea spaţiilor să răspundă nevoilor beneficiarilor şi să satisfacă exigenţele
estetice şi funcţionale ale acestora.

În al doilea rând, din punct de vedere al execuţiei, eforturile contractorilor s-au îndreptat
spre modul cum se vor executa construcţiile şi cât va costa realizarea acestora.
Beneficiarii se aşteaptă întotdeauna de la contractori, să fie capabili să execute o
lucrare de construcţie la costurile estimate iniţial. În acest scop arhitecţii, proiectanţii şi
executanţii şi-au orientat eforturile lor spre satisfacerea acestui scop.

În ultima perioada, fenomenul tot mai accentuat de limitare a resurselor a impus o noua
abordare a deciziei de a investi, în sensul alocării raţionale a resurselor în raport cu
destinaţia şi utilizarea acestora. Astfel investitorii au devenit interesaţi nu numai de
costurile iniţiale ale unui proiect de construcţie ci şi de costurile de exploatare pe
perioada de viaţă a acesteia. În loc să analizeze investiţia în mod simplu, numai în
termeni de cost iniţial de execuţie, astăzi investitorii iau în consideraţie şi costurile de
intreţinere, reparaţii, înlocuire, costurile de asigurare a utilităţilor, etc.

1.1. CE ESTE INGINERIA COSTURILOR ?

AACE – The Association for Advancement of Cost Engeeniring, defineşte ingineria

costurilor ca fiind domeniul practicii inginereşti în care principiile stiinţifice şi tehnice ale
ingineriei sunt folosite pentru rezolvarea problemelor referitoare la: estimarea costurilor,
controlul costurilor, planificarea bugetelor, analiza beneficiilor, managementul
proiectelor, etc.

În figura 1 este prezentată structura ierarhică a cunoştinţelor şi instrumentelor necesare

pentru dezvoltarea activităţilor specifice ingineriei costurilor. Acestea sunt structurate în
două mari categorii, respectiv:

a) Cunostinţe şi instrumente generale, care au un caracter universal de aplicare,

reprezentând elemente fundamentale ale practicii ingineriei costurilor

1. Noţiuni generale referitoare la cost

a. Definirea costurilor şi cheltuielilor şi a legăturii acestora cu resursele

implicate în realizarea unui proiect şi/sau timpul de execuţie
b. Caracteristicile costurilor, respectiv:
 CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE SPECIFICE INGINERIEI COSTURILOR

CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE GENERALE CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE SPECIFICE

Notiuni generale referitoare la cost Managementul costului total al procedeelor de

lucru
Definirea costurilor si cheltuielilor Terminologie de baza
Activitati principale
Caracteristicile costurilor
Controlul proiectelor
Clasificarea costurilor
Planificarea proiectului
Structura costurilor
Exigente ale proiectului si analiza acestora

Notiunea de pret Scopul si strategia de executie

Planificarea proiectului
Cunostinte fundamentale pentru Estimarea costurilor si proiectarea bugetelor
analiza costurilor
Managementul resurselor

Statistica si probabilitate Ingineria si analiza valorii

Managementul riscurilor
Analiza economica si financiara
Managementul contractelor

Modele de optimizare Managementul deciziilor

Implementarea proiectului
Masurarea lucrarilor
Procedee de implementare

Cunostinte generale Controlul proiectelor

Receptia proiectelor
Structura si functionarea firmei
Masurarea performantelor proiectului
Managementul resurselor umane
Contabilizarea costurilor
Managementul informatiei
Evaluarea performantelor proiectului

Managementul calitatii Evaluarea performantelor produselor

Evaluarea randamentului proiectului

Ingineria valorii
Evaluare randament proiect
Protectia, securitatea muncii si a Evaluarea randamentului produselor
mediului
Auditarea proiectelor
Managementul schimbarilor
Managementul bazelor de date
Evaluarea performantelor proiectului

Figura 1. Cunoştinţe şi instrumente specific ingineriei costurilor

 i. Costurile pe perioada de viaţă a unei construcţii
ii. Costurile proceselor şi costurile proiectelor

iii. Costurile din perspectiva investitorului şi/sau a executantului

iv. Valoarea costurilor
v. Aspect legislative şi normative privitoare la cost
c. Clasificarea costurilor
i. Costuri asociate proceselor de analiză managerială a unui
proiect
ii. Costuri asociate proceselor de evaluare/estimare a proiectelor
de construcţie

d. Structura costurilor
i. Costul materialelor
ii. Costul manoperei
iii. Costul utilajelor
iv. Actualizarea costurilor
v. Costuri ascunse

e. Noţiunea de preţ
2. Cunoştinţe fundamentale pentru analiza costurilor
a. Elemente de statistică şi probabilitate
b. Elemente de analiză economică şi financiară
c. Modele de optimizare
d. Elemente fundamentale privind măsurarea lucrărilor
3. Cunoştinţe generale

a. Cunoştinţe generale privind structura şi funcţionarea firmei de

construcţii
b. Cunoştinţe generale privind managementul resurselor umane într-o
firmă de construcţii
c. Managementul informaţiei în firma de construcţie
d. Managementul calităţii
e. Ingineria valorii
f. Protecţia, securitatea şi sănătatea muncii; protecţia mediului
înconjurător
b) Cunoştinţe şi instrumente specifice, utilizate pentru rezolvarea problemelor
specifice de inginerie a costurilor unui proiect de construcţie
1. Managementul costului total (TCM) al procedeelor de lucru
a. Terminologie de bază
b. Activităţi principale (strategice) şi managementul acestora
c. Controlul proiectelor

2. Planificarea (programarea) proiectului

a. Determinarea exigenţelor proiectului şi analiza acestora
b. Scopul şi strategia de execuţie a proiectului
c. Planificarea proiectului
d. Estimarea costurilor proiectului şi proiectarea bugetelor de execuţie
e. Managementul resurselor pentru realizarea proiectului

f. Ingineria şi analiza valorii

g. Managementul riscurilor
h. Managementul contractelor
i. Managementul deciziilor
3. Implemetarea proiectului
a. Procedee de implementare a proiectelor
b. Controlul proiectelor

c. Recepţia proiectelor
4. Măsurarea performanţelor privind realizarea proiectului
a. Contabilizarea costurilor
b. Măsurarea performanţelor proiectului
c. Măsurarea performanţelor produselor realizate (elemente,
subansamble, ansamble sau obiecte de construcţie)
5. Evaluarea randamentului privind realizarea proiectului
a. evaluarea randamentului proiectului
b. evaluarea randamentului produselor realizate
c. previziuni

d. metode de auditare a proiectelor

e. managementul schimbării
 f. managementul bazelor de date
g. evaluarea performanţelor proiectului

1.2. DE CE ESTE MANAGEMENTUL COSTULUI O FUNCŢIE INGINEREASCĂ

?

Majoritatea oamenilor recunosc că inginerul şi/sau ingineria (definite ca aplicaţii ale

principiilor ştiinţei şi tehnicii) sunt cei care creează lucruri funcţionale (produse care au o
utilitate). Ingineria, în general, are multiple dimensiuni. Cea mai evidentă, este cea
legată de proiectarea dimensională a unui produs, de calculul şi analiza tuturor factorilor
care condiţionează această dimensionare (proiectarea unei construcţii, proiectarea unui
pod, proiectarea unui soft de aplicaţie, etc). În acelaşi timp, în spatele dimensiunilor
fizice ale produsului proiectat, sunt alte importante aspecte legate de bani, timp şi alte
resurse care sunt investite în realizarea produselor proiectate. Acestea sunt cunoscute
sub o denumire generică de costuri. Astfel dacă ne referim la exemplul de mai sus,
cineva trebuie să estimeze cât costă podul sau clădirea proiectate, să determine
activităţile necesare pentru proiectarea şi execuţia acestora, să estimeze cât vor dura
aceste activităţi, etc. Mai mult, cineva trebuie să monitorizeze şi să evalueze progresul
proiectării şi execuţiei podului sau clădirii (în relaţie directă cu consumurile de bani şi
timp) şi să asigure că podul sau clădirea complet finalizate vor fi puse în funcţiune
conform cerinţelor proprietarilor/beneficiarilor/clienţilor. De asemenea, cineva trebuie să
monitorizeze şi să evalueze costul utilizării şi întreţinerii podului sau clădirii pe perioada
de funcţionare a acesteia.

Se poate afirma că nici o construcţie nu a fost realizată fără a lua în considerare costul
în oricare din formele sale, iar analiza sistematică şi profesională a dimensiunilor
acestuia, conduce la realizarea unor construcţii cu performanţe deosebite.

Ingineria costurilor pune în evidenţă costul ca fiind o extensie necesară a ingineriei ca

disciplină tradiţională şi evidenţiază legatura intima existent între dimensiunile fizice ale
unei construcţii şi cost.

1.3. Este necesar ca practicianul în ingineria costurilor să aibă o pregătire

inginerească tradiţională ?

Instrumentele şi cunoştinţele necesare pentru a lucra cu costuri (estimarea costurilor,

planificare şi programarea costurilor, analiza costurilor, analiza riscurilor, măsurarea
performanţelor, etc) sunt mult diferite de cele solicitate de dimensionarea fizică a
construcţiilor. Tocmai din această diferenţă s-a născut disciplina ingineria costurilor.
Practicienii în ingineria costurilor lucrează împreună cu inginerii, arhitecţii, managerii de
proiect şi alte meserii, ocupându-se de dimensiunile legate de cost ale produselor ce se
realizează. Din această cauză practicienii în ingineria costurilor au nevoie de
înţelegerea “principiilor ştiinţifice şi tehnice” pe care le utilizează aceştia în munca lor.
Prin urmare, în domeniul construcţiilor, ingineria costurilor este o formă de pregatire
suplimentară a inginerului constructor tradiţional . Alături de cunoştinţele ştiinţifice,
tehnice şi tehnologice specifice meseriei de constructor, ingineria costurilor furnizează
cunoştinţe referitoare la evaluarea costurilor în lungul vieţii unei construcţii, analiza
costurilor, măsurarea performanţelor unui proiect, evaluarea şi analiza riscurilor, etc.

1.4. Funcţiile ingineriei costurilor

Ingineria costurilor, îmbracă numeroase forme de aplicare în domeniul ingineriei

construcţiilor.

Practicianul în ingineria costurilor poate să lucreze pentru:

- Investitori / proprietari / clienţi, ajutându-i în fundamentarea propriei lor afaceri în
domeniul construcţiilor
- Antreprenori / contractori, furnizându-le acestora informaţii şi ajutându-i în
formularea ofertelor, încheierea contractelor, planificarea şi programarea
execuţiei, controlul execuţiei, etc

- Proiectanţi ai lucrărilor de construcţii

Practicianul ţn ingineria costurilor tinde să:
- fie specializat în domenii strict definite, cum ar fi: estimarea costurilor,
planificarea şi programarea costurilor, etc
- să fie specializat în a lucra fie în managementul proiectului fie pentru controlul
execuţiei proiectului
- să fie specializat în anumite direcţii din ingineria construcţiilor (clădiri, construcţii
inginereşti, instalaţii funcţionale, tehnologii de execuţie, etc)
În practica mondiala, practicienii în ingineria costurilor pot fi întâlniţi sub titulatura de:
cost estimator ( estimatori de cost); quantity surveyor ( verificator privind încadrarea în
cantităţile şi costurile contractate a lucrărilor de construcţii) care poate fi asimilat cu
dirigintele de şantier din ţara noastră, parametric analyst (analist al parametrilor de
execuţie a proiectului); value engineer (ingineria valorii); cost schedule engineer (inginer
în planificarea costurilor); project manager ( manager de proiect); etc.
Indiferent însă de forma de specializare sau domeniul de lucru, practicianul în ingineria
costurilor trebuie să aibă o pregătire fundamentală specifica domeniului ştiinţei
inginereşti de construcţii, la care să se adauge cunoştinţe fundamentale privind costurile
şi cunoştinţe privind tehnici şi instrumente specifice ale ingineriei costurilor.
 1.5. Activităţi specifice ingineriei costurilor

Pentru a înţelege corect rolul şi importanţa activităţii practicianului în ingineria costurilor,

în cele ce urmează sunt precizate explicit, principalele responsabilităţi ale acestuia
legate de realizarea unui proiect de construcţie:

Estimarea costurilor – este principala responsabilitate a practicianului în ingineria

costurilor, aceasta fiind realizată pentru investitori/proprietari/beneficiari,
proiectanţi, manageri de proiect, executanţi;

Planificarea investiţiilor şi a lucrărilor de construcţii – în responsabilitatea

practicianului în ingineria costurilor fiind planificarea costurilor şi fluxurilor
financiare asociate

Analiza de risc la realizarea unei investiţii sau lucrări de construcţie –

responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor fiind cuntificarea în costuri a
oricăror situaţii de risc ce pot apărea pe parcursul derulării unei investiţii sau
lucrări de construcţii

Controlul costurilor – este responsabilitatea integrala a practicianului in ingineria

costurilor controlul costurilor pe parcursul realizării lucrărilor de construcţii. Acest
control urmăreşte atît încadrarea în costurile planificate cît şi structura costurilor
efectuate

Dezvoltarea unor modele de cost – este responsabilitatea practicianului în

ingineria costurilor să dezvolte pentru fiecare investiţie sau lucrare de construcţie
în parte un model de estimare, inregistrare şi control al costurilor

Colectarea informaţiilor – este responsabilitatea practicianului în ingineria

costurilor dezvoltarea unui sistem de înregistrare a datelor care să furnizeze
informaţiile necesare atit propriei activităţi cît şi celorlaţi participanţi interesaţi
care au atribuţii de decizie

Validarea informaţiilor legate de cost – este responsabilitatea practicianului în

ingineria costurilor să analizeze şi să valideze toate informaţiile primare legate de
costuri în legătură cu realizarea unei investiţii sau lucrări de construcţii

Analiza propunerilor financiare ale furnizorilor – este responsabilitatea

practicianului în ingineria costurilor să analizeze, din punct de vedere al
costurilor, toate ofertele furnizorilor

Activitatea de reducere şi îmbunătăţire a costurilor – este responsabilitatea

practicianului în ingineria costurilor să analizeze şi să propună soluţii de reducere
a costurilor sau de îmbunătăţire a costurilor de realizare a unei investiţii sau
lucrări de construcţie

Analiza valorii – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să

analizeze valoarea investiţiilor sau lucrărilor de construcţie prin raportare la
calitatea lor şi la durata de execuţie

Proiectarea costurilor – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor

să stabilească limitele de cost pentru execuţia unor investiţii sau lucrări de
construcţii
 Determinarea cerinţelor de cost - este responsabilitatea practicianului în ingineria
costurilor să definescă în mod clar care sunt cerinţele tehnice şi de calitate în
legătură cu costurile de realizare a unor investiţii şi lucrări de construcţii

Pregătirea datelor şi realizarea evaluărilor pentru întocmirea planurilor de afaceri

– este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să contribuie prin
evaluări şi informaţii legate de cost la elaborarea planurilor de afaceri şi a
studiilor de fezabilitate

Întocmirea analizelor comparative – este responsabilitatea practicianului în

ingineria costurilor să întocmească şi să puna la dispoziţia tuturor celor interesaţi
analize comparative ale costurilor de realizare a investiţiilor sau lucrărilor de
construcţie

Suport la negocierea contractelor – este responsabilitatea practicianului în

ingineria costurilor să asigure suportul pentru negocierea costurilor de realizare a
investiţiilor şi lucrarilor de construcţie

Analiza valorii banilor în timp – este responsabilitatea practicianului in ingineria

costurilor să analizeze şi să întreprindă demersurile necesare păstrării valorii
banilor

1.6. Organisme şi instituţii specific ingineriei costurilor

Importanţa activităţilor specifice ingineriei costurilor a făcut ca practicienii să se

reunească în organisme naţionale şi internaţionale. Scopul acestora este de a fi o
modalitate de schimb de idei şi informaţii între specialiştii în domeniu dar şi de a
dezvolta standarde ale meseriei, sisteme de pregătire profesională care să conducă la
recunoaşterea importanţei ingineriei costurilor ca disciplină distinctă a pregătirii
profesionale a unui inginer.
Dintre organismele internaţionale în domeniu care se bucură de o largă recunoaştere
amintim:

AACE – The Association for Advancement of Cost Engeeniring

EACE – European Association for Cost Engeeniring
ASPE – American Society of Pofessional estimators
ICEC – International Cost Engeenirig Council
SCEA – Society of Cost Estimating and Analysis
 2. PROIECTUL DE CONSTRUCŢIE

Termenul de proiect are o largă răspândire şi este foarte des folosit, de multe ori într-un
context greşit. Deseori un proiect este confundat cu un program. ( de exemplu
autorităţile locale vorbesc despre “proiectul-asigurarea ingrijirii la domiciliu a
persoanelor inaintate in virsta”, când corect este să se definească această acţiune ca
un program). Din această cauză, cel puţin din punct de vedere formal, este
recomandabil să fie foarte bine definit ce este un proiect şi prin ce se caracterizează
acesta. Tehnicile şi instrumentele manageriale care se aplică în cazul proiectelor sunt
diferite de cele utilizate de exemplu pentru managementul producţiei.

2.1. Ce este un proiect ?

Project Management Institute – P.M.I., care este asociaţia profesională a managerilor

de proiect, defineşte proiectul ca fiind “ un efort temporal întreprins pentru realizarea
unui produs, serviciu sau rezultat având un caracter unic “ .

Prin termenul temporal se inţelege că orice proiect are un termen de începere şi de

finalizare bine definit.

Unic înseamnă că produsul, rezultatul sau serviciul sunt diferite de altele care au mai
fost realizate până atunci.

În realitatea practică, caracterul unic se regăseşte la orice proiect indiferent de mărimea

acestuia sau domeniul de aplicare, în timp ce caracterul temporal este mai greu de
definit şi realizat. Este adevărat că orice proiect are un termen de începere
corespunzător căruia se fixează anumite scopuri şi obiective şi implicit bugetele
aferente. În timp însa, din motive diverse se produc modificări ale proiectului datorate
schimbării obiectivelor şi scopurilor urmărite, care atrag de la sine modificări ale
bugetelor şi chiar a termenelor de finalizare. Din această cauză termenul temporal
trebuie înţeles ca definind o activitate temporală - ce se realizează o singură dată, deci
nu are un caracter repetitiv.

Prin urmare putem afirma că un proiect este un efort, materializat prin activităţi non-
repetitive, care are ca efect un produs, un serviciu sau un rezultat unic.

Principalele caracteristici ale unui proiect, sunt următoarele:

- Fiecare proiect are ca scop creearea unei noi entităţi care nu a mai fost realizată
pâna atunci;

- Fiecare proiect are definit un început şi un sfârşit precum şi un ciclu de viaţă

foarte bine precizat;
 - Realizarea unui proiect presupune execuţia unui ansamblu de activităţi distincte
dar interdependente;

- Fiecare proiect este unic nu numai ca rezultat ci şi ca mod de execuţie;

- Activităţile unui proiect consumă resurse variate şi în cantităţi variabile pe

parcursul realizării lor.

Execuţia oricărui proiect este subordonată anumitor cerinţe (constrângeri) pe care

acesta trebuie să le îndeplinească. Despre orice proiect spunem că trebuie executat
bine, ieftin şi repede. Sintetic aceste cerinţe sunt următoarele:

- Performanţe tehnice şi funcţionale;

- Costuri;

- Durată de execuţie.

Prin urmare, un proiect mai poate fi definit ca fiind:

Un ansamblu unic de activiăţi coordonate, având un moment de începere şi unul de

finalizare foarte clar stabilite, a căror realizare trebuie să îndeplinească obiective
specifice definite în termeni de cost, program de execuţie şi parametrii de performanţă
în exploatare.

În mare, obiectivele specifice unui proiect, trebuie să răspundă la 3 criterii

fundamentale:

- Proiectul trebuie să fie finalizat la termen;

- Proiectul trebuie să fie însoţit de un buget (costuri de execuţie);

- Proiectul trebuie să răspundă la cerinţele de calitate impuse.

Grafic, aceste criterii de realizare a unui proiect se materializează în triunghiul

proiectului aşa cum este prezentat în figura 2.

TIMP (DURATA DE EXECUTIE)

COST CALITATE

Figura 2. Triunghiul proiectului

De remarcat că la realizarea unui proiect, în mod obişnuit se impun 2 din obiective
(criterii) cel de al treilea fiind rezultatul îndeplinirii acestora. Astfel dacă la un proiect
sunt impuse costul şi durata de execuţie atunci calitatea acestuia este un rezultat. La fel
dacă la un proiect sunt impuse calitatea şi durata, costurile de execuţie sunt o
rezultantă a acestora doua.

2.2. Contextul în care se realizează un proiect

Realizarea unui proiect este influenţată de o serie întreagă de factori externi sau interni
organizaţiei care realizează proiectul. Factorii externi sunt: clientul (investitorul şi/sau
beneficiarul), consultanţi externi, contractori, furnizori, concurenţi, politicieni, agenţii
guvernamentale de interes naţional sau local, serviciile publice, utilizatorii finali publicul
larg. Factorii interni includ: organizarea managementului de proiect, echipa de
management a proiectului, departamentele de specialitate (financiar, tehnic, etc.) şi
chiar acţionariatul investitorului/clientului. În figura 3, este prezentat grafic, factorii care
influenţează realizarea unui proiect.

legislatie politica

clienti
economie
mediu utilizatori distribuitori
finali

public PROIECT contractori

executant furnizori

concurenti

tehnologie Social-cultural

Figura 3 Mediul în care se realizează un proiect

 2.3. Proiectul de construcţie

Proiectul de construcţie este un proiect a cărui rezultat se materializează în:

- o construcţie nouă (casă de locuit, clădire înaltă, baraj de apă, platformă

industrială, pod, apeduct, aeroport, tunel, drum, autostradă, etc)

- o reţea de utilităţi (reţea de gaz, reţea de apă, reţea de canalizare, etc.)

- o reparaţie, refacere, consolidare, a unei construcţii vechi sau afectate de

accidente sau catastrofe naturale.

Proiectul de construcţie poate fi definit în mod foarte variat. Astfel proiectul de

construcţie poate să însemne să construieşti o casă, o clădire înaltă, un baraj de apă, o
platformă industrială, un aeroport sau să refaci un traseu pentru conducte de utilitaţi.
Exista un numar foarte mare de tipuri de proiecte de constructie, însă indiferent de
forma şi utilizarea lor, acestea au o serie de caracteristici care le diferenţiază de alte
tipuri de proiecte.

Proiectele de construcţii sunt foarte complicate şi mari consumatoare de resurse.

Execuţia unei construcţii, chiar şi de mici dimensiuni, presupune folosirea unui mare
număr de unelte, scule, dispozitive şi utilaje, a unui nomenclator de materiale foarte
variat şi aplicarea a sute de procedee de lucru.

Succesiunea operaţiilor trebuie să urmeze o anumită ordine naturală, care atrage de la

sine anumite restricţii de timp şi condiţionare a relaţiilor între activităţi.

Fiecare construcţie este un unicat atît ca produs realizat cît şi ca activităţi executate.

Execuţia unui proiect de construcţie este sub influenţa unui număr mare şi variat de
factori de multe ori nepredictibili.

În tabelul 1 sunt prezentaţi într-o formă organizată, caracteristicile proiectelor de

construcţii.
TABEL 1. PARTICULARITĂŢI ALE PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII
NR. PARTICULARITATE PROIECT DE CONSTRUCŢII
CRT.
1. PROCESUL PRODUCŢIEI DE CONSTRUCŢII
ESTE MOBIL ÎN TIMP CE PRODUSUL ESTE FIX
Mobilitatea procesului de producţie se
manifestă atât în diferite faze de executare a
lucrărilor din cadrul unui obiect de
construcţie, cât şi după terminarea lucrărilor
la un obiect când forţa şi mijloacele de muncă
trebuie să se deplaseze la un alt obiect de
construcţie
EFECTE TEHNICO - ECONOMICE MODALITĂŢI DE REZOLVARE
Necesitatea asigurării continuităţii activităţii şi a Optimizarea programării lucrărilor, atât în cadrul şantierului
folosirii resurselor umane şi materiale cât şi în corelare cu alte şantiere, astfel încât să se asigure
frontul de lucru necesar
Organizarea distinctă a fiecărui şantier în Proiectarea pentru fiecare şantier în parte, a unui proiect de
funcţie de condiţiile specifice organizare.
Necesitatea asigurării unui caracter mobil al Obligativitatea folosirii unor utilaje care să poate fi deplasate
dotării cu utilaje de la un punct de lucru la altul, fie în întregime fie demontate
şi remontate acolo unde este nevoie. Această caracteristică a
utilajelor influenţează negativ şi performanţele tehnice ale
acestora.
Necesitatea asigurării unui caracter mobil forţei Necesitatea de a crea condiţii de cazare, asigurarea
de muncă mijloacelor pentru transportul în zona şantierului, acordarea
de indemnizaţii specifice pentru personalul muncitor care se
deplasează
Necesitatea aducerii unui volum mare de Impune folosirea unor mijloace de transport diversificate, de
materiale foarte diverse în zona şantierului capacitate corespunzătoare, cât mai eficiente; amenajarea
unor căi de transport adecvate în interiorul şantierului;
asigurarea posibilităţilor de depozitare a materialelor şi
asigurare a securităţii lor
Structură complexă a cheltuielilor de realizare a Necesită un sistem de formare şi calcul al preţurilor specific
unei investiţii ( cheltuieli cu resursele, cheltuieli activităţii de construcţii.

2. PROCESUL DE PRODUCŢIE ÎN CONSTRUCŢII
ARE UN CARACTER MAI COMPLEX DECÂT
CEL DIN ALTE RAMURI ALE INDUSTRIEI
În activitatea de construcţii se utilizează peste
200.000 de sortimente şi tipo dimensiuni de
materiale, peste 300 tipuri de utilaje şi
dispozitive individuale şi sunt recunoscute
circa 100 de meserii
3. PRODUSELE ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII
AU CARACTER DE UNICAT
Diversitatea obiectelor de construcţii, Necesitatea realizării unui proiect de organizare Realizarea de proiecte cu privire la organizarea execuţie care
diversitatea condiţiilor de execuţie, de şantier pentru fiecare obiect de construcţie să permită optimizarea execuţiei şi reducerea costurilor
varietatea soluţiilor tehnice şi organizatorice
de execuţie, conferă acestora caracterul de
unicat
de organizare, cheltuieli transport, etc.)
Necesitatea unor reglementări tehnico – Obligativitatea elaborării unui număr foarte mare de
economice diferenţiate în funcţie de natura prescripţii şi normative tehnice cuprinzând caracteristicile
lucrărilor lucrărilor de construcţii, consumurile de resurse, tehnologiile
de execuţie, condiţiile de calitate şi conformitate a lucrărilor
Fiecare lucrare de construcţie trebuie analizată Necesitatea de a analiza fiecare lucrare de construcţie în
individual pentru adoptarea celei mai bune parte în vederea adoptării soluţiei optime şi implicit
variante tehnico – organizatorice şi economice necesitatea de a exista metode şi tehnici de analiză specifice,
de execuţie aplicabile activităţii de construcţie.
Necesitatea de a alege amplasamentele cele Folosirea unor metode de analiza şi comparaţie eficiente
mai favorabile din punct de vedere al care să permită luarea celor mai bune decizii
exploatării şi optime din punct de vedere al
execuţiei
Necesitatea proiectării distincte a fiecărui Utilizarea unor metode avansate de proiectare care să
obiect de construcţie permită adoptarea celor mai bune soluţii de execuţie, într-un
timp cât mai scurt şi reducerea costurilor aferente proiectării
aferente
Costurile şi cheltuielile de execuţie sunt diferite Elaborarea de documentaţii tehnico – economice pentru
de la obiect la obiect chiar dacă acestea au fiecare obiect sau lucrare de construcţie.
forme si dimensiuni identice
4. CEA MAI MARE PARTE A ACTIVITĂŢII DE Influenţează activitatea forţei de muncă, Necesitatea existentei unei programări raţionale a activităţii
CONSTRUCŢII SE DESFĂŞOARĂ ÎN AER LIBER modificând randamentul acesteia de construcţii, care să elimine efectele negative ale
condiţiilor meteorologice asupra randamentului fortei de
muncă

Procesul de producţie din construcţii este Influenţă negativă asupra desfăşurării Necesitatea existentei unei programări raţionale a activităţii
influentat direct de o serie de factori proceselor tehnologice de construcţii, care să elimine efectele negative ale
atmosferici cum ar fi: temperatura, vântul, condiţiilor meteorologice asupra derulării proceselor
acţiunea radiaţiilor solare, etc. tehnologice.

Adoptarea unor măsuri tehnice şi organizatorice care să

elimine efectul negativ al condiţiilor meteorologice

5 DURATA MARE DE REALIZARE A Concentrarea unor cantităţi mari de resurse în Adoptarea unor soluţii organizatorice de execuţie care să
LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE cadrul fiecărui şantier reducă cât mai mult posibil stocurile de resurse din şantier

Aceasta este determinată de dimensiunile Fluctuaţia forţei de muncă în cadrul şantierului Adoptarea unor soluţii organizatorice de execuţie care să
mari ale obiectelor de construcţie, numărul ca urmare a diversităţii proceselor de conducă la alocarea fortei de muncă pentru un timp cât mai
foarte mare şi construcţie îndelungat în cadrul fiecărui şantier

varietatea proceselor de construcţie, Decontarea pe parcurs a lucrărilor de Întocmirea de documentaţii economice privind situaţia
impunerile tehnologice şi organizatorice construcţie lucrărilor executate şi decontarea acestora.
privind execuţia
 2.4. Obiectivele unui proiect de construcţie

Ca orice proiect şi proiectele de construcţie trebuie să răspundă la cele 3 obiective

generale (triunghiul proiectului), respectiv: timp, cost şi calitate. Dacă o să analizăm cu
atenţie complexitatea şi particularităţile proiectului de construcţie (vezi tabelul 1), vom
observa o serie întreagă de alţi factori a căror rezolvare impune oricărui proiect de
construcţie şi alte obiective ce trebuie luate în considerare. În anul 1996 un grup format
din investitori, arhitecţi, ingineri, consultanţi, manageri de proiect, organizaţi sub
denumirea de Collaborative Process Institute (CPI), au concluzionat că în cazul particular
al proiectelor de construcţie, pentru a avea garanţia realizării cu success a proiectului,
trebuie avute în vedere 6 obiective distincte, respectiv: cost, timp, calitate, siguranţă, scop,
funcţionalitate.

Cost.

În cadrul unui proiect de construcţie, este esenţial să estimezi şi să controlezi cît va costa
realizarea acestuia. Un proiect de construcţie nu poate demara decât în condiţiile unor
estimări ale costurilor şi a proiectării unor bugete de execuţie. Pe parcursul execuţiei este
esenţial ca toate cheltuielile efectuate cu manopera, materialele, utilajele şi
echipamentele, etc, să fie calculate şi comparate cu bugetele proiectate în aşa fel încît
acestea să nu fie depăşite.

Timp

Pentru multe proiecte durata în care ele sunt realizate, este mai importantă decât costurile
de execuţie. Execuţia unui proiect este organizată şi planificată iniţial iar pe parcursul
execuţiei se monitorizează modul cum este respectat acest program iniţial.

Calitate

Prin calitate se înţeleg toate aspectele care caracterizează o construcţie şi care nu au fost
luate în considerare prin intermediul celorlalte obiective ale proiectului de construcţie.
Astfel calitate înseamnă aspect estetic, impactul asupra utilizatorilor, caracteristicile
materialelor utilizate. În general calitatea se apreciază printr-o serie de teste şi încercări de
laborator, proceduri de lucru, specificaţii tehnice, dirigenţie de şantier.

Siguranţă

Indiferent de valoarea unui proiect de construcţie, acesta nu trebuie să afecteze în nici un

fel sănătatea şi siguranţa celor care execută construcţia sau care o utilizează. Prin
siguranţă se înţeleg toate măsurile care trebuie luate pentru ca procesul de construire dar
şi construcţia în sine atât în faza de execuţie cât şi în cea de exploatare să fie sigure.

Utilizabilitate

Prin utilizabilitate se înţeleg necesităţile utilizatorilor finali ai constructiilor şi transpunerea

acestora în dimensiunile, forma, gabaritul şi alcătuirea construcţiilor.
Funcţionalitate

Prin funcţionalitate se înţelege modul în care proiectul de construcţie satisface necesităţile

pe termen scurt, mediu şi lung, a utilizatorilor finali ai construcţiilor. Funţionalitatea este
monitorizată şi controlată pe parcursul utilizării construcţiei prin intermediul măsurătorii şi
analizei diagramelor de consumuri. Acestea permit să se aprecieze eficienţa şi
performanţele privind funcţionarea construcţiei.

2.5. Etapele de realizare a unui proiect de construcţie-ciclul de viaţă al

proiectelor de construcţie

Orice proiect de construcţie se caracterizează prin anumite etape de realizare/execuţie

cunoscute sub denumirea de ciclu de viaţă, respectiv o succesiune de activităţi specifice
care trebuie realizate între momentul de start şi cel de finalizare a proiectului.

La modul general, ciclul de viaţă al unui produs este caracterizat de următoarele etape
prezentate în figura 4.
lei

resuscitare

eliminare

timp
introducere crestere maturitate saturatie declin

Figura 4. Ciclul de viaţă al produsului

Faza de introducere a produsului, caracterizată prin încercarea de promovare a

respectivului produs şi de căutare a acelor criterii şi cerinţe care trebuie satisfăcute pentru
a răspunde nevoilor clienţilor.

Faza de creştere, caracterizată prin faptul că produsul a ajuns la un stadiu de concepţie şi

realizare care conduce la un număr din ce în ce mai mare de clienţi care îl solicită.(sau
altfel spus produsul răspunde la cerinţele şi exigenţele tuturor celor implicaţi-clienţi,
producători, etc)

Faza de maturitate, caracterizată prin atingerea unui număr maxim şi constant în timp de
clienţi care solicită în mod constant respectivul produs.
Faza de saturaţie, caracterizată printr-o scădere a interesului clienţilor pentru produs

Faza de declin, caracterizată printr-o reducere a numărului de clienţi interesaţi în

achiziţionarea sau utilizarea produsului. Această fază poate fi urmată fie de o resuscitare a
produsului fie de „moartea” sa prin eliminarea de pe piaţă.

Dacă ne referim la un proiect de construcţie, avînd în vedere particularităţile acestuia,

ciclul de viaţă poate fi definit funcţie de:

 complexitatea proiectului;

 momentul de începere şi de finalizare a proiectului;

Proiectele de construcţie de mică complexitate sunt in general proiecte care:

 se realizează într-un timp relativ scurt;

 nu implică cheltuieli foarte mari;

 utilizează tehnici şi tehnologii de execuţie obişnuite;

 nu implică un efort managerial deosebit.

Pentru astfel de proiecte de construcţie, momentul de începere se consideră cel în care s-

a obţinut autorizaţia de construire iar cel de finalizare cînd s-a semnat procesul verbal de
recepţie. În figura 5 este prezentat ciclul de viaţă al proiectelor de mică complexitate.

Beneficiar /
Proprietar / Client

Finalizarea si receptia Definirea proiectului -

lucrarilor stabilirea specificatiilor de
proiectare

Executia lucrarilor de Proiectare – stabilirea

constructie detaliilor de executie

Contractarea lucrarilor si Organizarea si planificarea

achizitionarea materialelor lucrarilor

Figura 5. Ciclul de viaţă al proiectelor de construcţie de mică complexitate.

Această etapizare a realizării unui proiect de construcţie este din păcate simplistă,
deoarece nu are în vedere tot ce se întămplă înainte de obţinerea autorizaţiei de
construire şi după predarea (recepţia) către client.

Pentru proiectele de construcţie complexe, care implică:

 cheltuieli (investiţii) foarte mari;

 se realizează într-un timp îndelungat;

 implică tehnici şi tehnologii de execuţie numeroase şi variate;

 necesită eforturi manageriale importante.

şi în general pentru înţelegerea şi analiza corectă a oricărui proiect de construcţie, trebuie

avută în vedere întreaga istorie a ciclului de viaţă, începînd de la momentul concepţiei şi
terminînd cu momentul demolării sau schimbării destinaţiei construcţiei. În figura 6 este
reprezentat ciclul de viaţă extins al unui proiect de construcţie.

Toate proiectele de construcţie pornesc de la un concept (etapa 1), respectiv se stabilesc

nevoile clientului/beneficiarului/investitorului şi se formează o părere despre posibilităţile
de investiţie, se analizează riscurile, se propune un plan de afaceri şi se evidenţiază
cheltuielile, beneficiile şi se stabilesc momentele de referinţă ale proiectului (etapele 2-4).
In vederea obtinerii autorizaţiei de construire (etapa 6) de cele mai multe ori (avînd în
vedere impactul pe care îl au construcţiile asupra mediului înconjurător) proiectul se
supune discuţiei şi aprobării publice (etapa 5), după care se obţin toate avizele şi
autorizaţiile de construire. În faza premergătoare începerii proiectului (etapa 7) trebuie
stabilită modalitatea în care se va derula realizarea efectivă a proiectului de construcţie,
respectiv: asigurarea managementului, modalitatea de relaţionare cu ceilalţi participanţi la
realizarea proiectului, modalitatea de contractare a lucrărilor, etc. În continuare se
stabilesc soluţii tehnice pentru realizarea proiectului de construcţie (atît ca forma,
dimensiuni, materiale cît şi ca durata de execuţie, calitate solicitată, funcţionalitate, etc.) se
analizează fezabilitatea fiecărei soluţii, se decide asupra specificaţiilor finale privind
proiectarea tehnică.(etapa 8). Urmează proiectarea propriu-zisă a proiectului şi elaborarea
detaliilor de execuţie (etapa 9), contractarea lucrărilor de construcţie (etapa 10), execuţia
efectivă a proiectului (etapa11). La terminarea lucrărilor, după finalizarea tuturor testelor şi
încercărilor şi după punerea în funcţiune la parametrii proiectaţi se realizează finalizarea
efectiva a proiectului, respectiv recepţia (etapa12). Perioada de viaţă economică
corespunde intervalului de timp în care proiectul funcţionează şi produce beneficii cel puţin
în conformitate cu planul de afaceri iniţial. (etapa 13). În fine la momentul în care
construcţia nu mai corespunde cerinţelor iniţiale ale proiectului, aceasta urmează a fi
demolată sau să fie modificată destinaţia şi funcţionalitatea acesteia. (etapa 14).
CONCEPTIE

FEZABILITATE

PLAN DE AFACERI

EVALUAREA RISCURILOR

DEZBATERE PUBLICA A PROIECTULUI

AUTORIZAREA PROIECTULUI

FAZA PREMERGATOARE INCEPERII PROIECTULUI

PLANIFICAREA PROIECTULUI

PROIECTARE

CONTRACTAREA LUCRARILOR

EXECUTIA PROIECTULUI

FINALIZAREA SI RECEPTIA PROIECTULUI

VIATA ECONOMICA A CONSTRUCTIEI

DEMOLARE/SCHIMBARE DESTINATIE
CICLUL DE VIATA AL PROIECTULUI

CICLUL DE VIATA AL CONSTRUCTIEI

CICLUL DE VIATA EXTINS AL PROIECTULUI

Figura 6 Ciclul de viaţă extins al unui proiect de construcţi

 3. STRUCTURA DE LUCRU A PROIECTULUI DE CONSTRUCŢIE

Realizarea unui proiect de construcţie este în primul rând o artă şi apoi o ştiinţă. Atunci
cînd se iniţiază un astfel de proiect, se cunoaşte doar scopul urmărit, eventual momentul
de începere şi/sau de terminare a acestuia. Paşii care trebuie parcurşi şi modul cum se va
face acest lucru este numai la îndemîna managerului de proiect şi depind în foarte mare
măsură de talentul acestuia.

La proiectele de construcţii mici, foarte simple, pentru a căror realizare sunt necesare un
număr mic de activităţi, managerul de proiect face un inventar mintal al acestora, iar
pentru organizarea, planificarea, excuţia şi controlul acestora, nu foloseşte metode grafice,
tehnici şi instrumente sau programe computerizate. În general, în astfel de situaţii,
experienţa profesională este suficientă pentru rezolvarea tuturor problemelor.

Însă marea majoritate a proiectelor de construcţie sunt de mari dimensiuni şi foarte

complexe. Realizarea lor presupune mii de activităţi, care trebuie corelate, organizate,
planificate, estimate, analizate, controlate şi chiar modificate în timp. Tehnicile şi
instrumentele tradiţionale de management, cum ar fi graficele CPM sau graficele MPM,
permit stabilirea unei soluţii de organizare şi planificare a lucrărilor, rezultând desene de
foarte mari dimensiuni, cu numeroase condiţionări, care nu pot fi urmărite şi analizate în
integralitatea lor pe ecranul unui computer sau pe o planşă de foarte mari dimensiuni. Într-
o astfel de situaţie, managerul de proiect va trebuie să „dividă” proiectul în „părţi
componente” de mai mici dimensiuni şi complexitate, pe care are posibilitatea să le
gestioneze separat într-un mod mai simplu şi eficient. Această tehnică poarta denumirea
de „Structura de Lucru a Proiectului” – SLP (în limba engleză sub denumirea de Work
Breakdown Structure-WBS).

3.1. CONCEPTUL DE STRUCTURĂ DE LUCRU A PROIECTULUI – S.L.P

Structura de Lucru a Proiectului – S.L.P, este o structură logică, ierarhic ramificată a

tuturor activităţilor necesare pentru realizarea completă a unui proiect de construcţie.
Conform Project Management Institute şi a ghidului de management a proiectului PMBOK
Guide, S.L.P este „ o descompunere ierarhică-orientată spre rezultate, a activităţilor care
trebuie executate pentru realizarea proiectului, atingerea obiectivelor şi obţinerea
rezultatelor cerute, definind domeniul de aplicare al proiectului. Fiecare nivel ierarhic de
descompunere, reprezintă o descriere din ce în ce mai detaliată a proiectului. S.L.P
descompune proiectul în „pachete de lucru” care sunt analizate, organizate, planificate,
controlate, estimate individual”.

În vîrful S.L.P este întotdeauna proiectul care trebuie realizat şi care este obiectul activităţii
managerului de proiect. În continuare, nivele inferioare ale S.L.P reprezintă acele „părţi din
proiect” care trebuie executate pentru a realiza proiectul în proporţie de 100%. Există mai
multe modalităţi de reprezentare a S.L.P, respectiv:
a) Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice ramificate (figura 7)

PROIECT
nivelul 1

diviziune proiect diviziune proiect diviziune proiect

nivelul 2

Subdiviziune Subdiviziune Subdiviziune

nivelul 3 proiect proiect proiect

Figura 7. Structură ierarhică ramificată a S.L.P

b) Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice centralizate (figura 8)

diviziune proiect

diviziune proiect PROIECT diviziune proiect

diviziune proiect

Figura 8. Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice centralizate

c) Reprezentare sub formă de listă (figura 9)

1.0. PROIECT
1.1. Diviziune proiect
1.1.1. Subdiviziune proiect
1.1.2. Subdiviziune proiect
1.2. Diviziune proiect

Figura 9. Reprezentare sub formă de listă

Prin analiza şi reprezentarea proiectului sub forma S.L.P, se urmăreşte:

 descompunerea proiectului în elemente componente, fără a detalia conţinutul

acestora, resursele pe care le consumă, legături de interdependenţă între ele;

 facilitarea stabilirii legăturilor existente între diferitele elemente ale proiectului în

vederea planificării şi programării execuţiei proiectului;

 facilitarea realizării unei structuri organizatorice de execuţie a proiectului;

 facilitarea realizării unei structuri care să asigure pre-estimarea costurilor;

 facilitarea realizării unei structuri care să asigure controlul costurilor şi consumurilor

de resurse necesare execuţiei proiectului;

 facilitarea realizării unei structuri care să asigure analiza şi controlul riscurilor la

realizarea proiectului;

 facilitarea realizării unui sistem de raportare a evoluţiei execuţiei proiectului.

3.2. PRINCIPII DE REALIZARE A S.L.P

Realizarea unei S.L.P presupune parcurgerea următoarelor etape:

 formarea unei echipe interdisciplinare prin efortul şi experienţa căreia se realizează

S.L.P. În general existenţa unei echipe permite să fie luate în considerare absolut
toate aspectele, legate de realizarea unui proiect şi evită apariţia riscurilor pe
perioada de execuţie a proiectului;

 stabilirea clară a scopului proiectului şi a obiectivelor urmărite a fi realizate;

 realizarea S.L.P prin divizarea proiectului. În acest sens trebuie respectate cîteva
reguli generale:

o la nivelul cel mai înalt al S.L.P, este scopul pentru care se realizează
proiectul (în cazul proiectelor de construcţii la nivelul cel mai înalt se află
obiectul de construcţie/investiţia în totalitatea sa);

o la nivelul 2 al S.L.P sunt precizate acele subdiviziuni ale proiectului prin

intermediul cărora se ating obiectivele definite ale proiectului. Aceste sub-
diviziuni se pot gestiona, planifica şi controla în mod independent dar pot fi
integrate în managementul general al proiectului, permiţînd masurarea
evoluţiei proiectului şi a performanţelor sale în termeni de cost, resurse şi
programe;

o fiecare sub-diviziune a proiectului este descompusă în atîtea nivele cîte se

consideră necesare. Fiecare nivel de detaliere a S.L.P va reprezenta o
activitate, bine definită şi delimitată, cu un rezultat măsurabil şi care se poate
programa şi controla ca o entitate separată
 o fiecare sub-diviziune a proiectului de la nivelul 2 poate sau nu să fie în
continuare descompusă în nivele inferioare iar numarul de nivele inferioare
poate fi diferit;

 realizarea S.L.P într-o structură ierarhică, presupune ca fiecare nivel de detaliere să

fie un nivel al planificării proiectului. Pentru fiecare nivel se pot culege şi analiza
informaţii şi fiecare element al nivelului se caracterizează prin propriile sale
performanţe;

 în practică nu este recomandat ca descompunerea fiecărui nivel să fie fără de

sfîrşit. În general fiecare nivel al S.L.P trebuie să fie unul semnificativ şi important
pentru realizarea întregului proiect, pentru evaluarea şi analiza modului de
îndeplinire a scopului şi obiectivelor propuse. De asemenea nivelul de detaliere
depinde şi de nivelul managerial la care se face analiza execuţiei proiectului. Astfel
pentru managerii din vîrful ierarhiei unei firme, sunt suficiente 2 maxim 3 nivele de
divizare a proiectului. Pentru managerii operaţionali este necesar ca proiectul să fie
divizat în 7 sau chiar mai multe nivele, deoarece obiectul lor de studiu sunt
activităţile şi procesele de muncă;

 la proiectele de construcţii mari care implică contractori numeroşi pot fi realizate

SLP corespunzătoare fiecărui tip de activitate specifică acestor contractori, în final
realizîndu-se o S.L.P integrată;

 din punct de vedere al costurilor, cea mai importantă regulă care trebuie respectată
este aceea că în cadrul unei S.L.P trebuie să fie cuprinse obligatoriu toate
elementele care generează costuri.

In figura 10 este reprezentată grafic structura ierarhică centralizată a S.L.P pentru

proiectul unei locuinţe individuale.
 CASA

PREGATIREA FUNDATII STRUCTURA DE COMPARTIMENTARI ACOPERIS UTILITATI FINISAJE

TERENULUI REZISTENTA

armaturi

betoane
tavane
defrisare

cofraje

invelitoare
sapaturi
trasare

accesorii
Holuri, camere

Plansee
Pereti electric gaz sanitare

Structura
Scari

acoperis
Instalatii Instalatii Instalatii
Planseu cota 0
Pereti parter

interioare interioare interioare

exterior
obiecte probe Racorduri
si obiecte
interior
probe racorduri
Pereti etaj

probe
Planseu peste
parter

zugraveli pardoseli fatada Placaj timplarie Instalare obiecte

e casnice
pereti

Figura 10 S.L.P. pentru proiectul „locuinţă individuală tip vilă”

 3.3. ELABORAREA UNEI S.L.P.

Esenţa elaborării S.L.P. este aceea de a creea un cadru comun pentru:

 prezentarea întregului proiect ca o serie de elemente ce interacţionează în mod

logic;

 facilitarea planificării proiectului;

 furnizează fundamentul pentru estimarea şi determinarea costurilor proiectului şi

elaborarea bugetelor;

 furnizează mecanismul pentru urmărirea performanţelor, costului şi programului de

realizare a proiectului;

 furnizează fundamentul pentru determinarea resurselor necesare pentru

îndeplinirea obiectivelor proiectului;

 furnizează mecanismul pentru generarea programului de realizare a proiectului şi a

rapoartelor de execuţie;

 stă la baza întocmirii graficelor reţea de execuţie a proiectului şi a sistemului de

control a acestuia;

 facilitează stabilirea responsabilităţilor pentru fiecare activitate a proiectului.

La elaborarea unei S.L.P. trebuie avute în vedere:

 definiţia unei S.L.P., formulată în conformitate cu Project Management Institute şi a

ghidului de management a proiectului PMBOK Guide;

 principiile generale de realizare a unei S.L.P.;

 obiectivele urmărite prin elaborarea S.L.P.

Întotdeauna în vîrful structurii ierarhice, la nivelul 1 a S.L.P., se află scopul proiectului,

respectiv obiectul de construcţie/investiţia în construcţie, care materializează îndeplinirea
în proporţie de 100% a obiectivelor proiectului. La nivelul imediat inferior de divizare,
nivelul 2, sunt descrise acele „părţi” ale proiectului a căror execuţie integrală, garantează
realizarea 100% a proiectului. Aceste „parţi” poartă numele generic de elemente ale
proiectului sau produse (conform Project Management Institute şi a ghidului de
management a proiectului PMBOK Guide ele se numesc bunuri livrabile-deliverable).
Prin elemente ale proiectului se înţeleg orice rezultate, tangibile care pot fi măsurate şi
uşor de verificat ca fiind executate şi a căror realizare este obligatorie pentru finalizarea
completă a proiectului. Uneori atunci cînd proiectul este foarte complex este posibil ca şi
la nivelul 3 al S.L.P. să fie descrise sub-elemente ale proiectului. S.L.P. elaborată astfel
mai este cunoscută şi sub denumirea de Structură de Realizare a Produsului – S.R.P. (în
literatura de specialitate este întilnită sub numele de Product Breakdown Structure – PBS).
În figurile 11 şi 12 este prezentată o S.L.P. orientată pe elemente componente ale
proiectului.

CLADIRE

Structura de Finisaje Instalatii Instalatii

rezistenta electrice sanitare

Fundatii Suprastructura Structura

de rezistenta acoperis

Figura 11. S.L.P. sub forma de structură ierarhica ramificată

1. CLADIRE

1.1. Structura de rezistenţă

1.1.1. Fundaţii

1.1.2. Suprastructura de rezistenţă

1.1.3. Structură acoperiş

1.2. Finisaje

1.3. Instalaţii electrice

1.4. Instalaţii sanitare

Figura 12. S.L.P. sub formă de listă

S.L.P. astfel elaborată permite prezentarea logică a întregului proiect şi facilitează

planificarea acestuia, respectiv stabilirea unor relaţii de condiţionare între elementele şi
sub-elementele proiectului. Se pun astfel bazele pentru planificarea proiectului şi
elaborarea programelor de execuţie. Astfel analizînd S.L.P. prezentată în figurile 11 şi 12
se poate stabili o interdependenţă între elementele şi sub-elementele proiectului, aşa cum
se prezintă în figura 13.
 Strucra de rezistenta Instalatii
electrice
Fundatii Suprastructura Structura Finisaje
de rezistenta acoperis Instalatii
sanitare

Figura 13. Interdependenţa între elementele şi sub-elementele proiectului

Divizarea în continuare a S.L.P. presupune stabilirea pentru fiecare element şi/sau sub-
element al proiectului a activităţilor şi proceselor care trebuie să fie executate. Astfel la
nivelul 4 sunt descrise activităţile iar la nivelul 5 procesele de muncă . Procesele de
muncă sunt la nivelul cel mai de jos al unei S.L.P. şi ele descriu „munca” care trebuie
executată pentru îndeplinirea tuturor activităţilor stabilite. S.L.P. elaborată astfel mai este
cunoscută şi sub denumirea de Structură de Activităţi a Proiectului – S.A.P. (în literatura
de specialitate este întilnită sub numele de Activity Breakdown Structure – ABS). În
exemplu considerat pentru sub-elementul „fundaţii” activităţile corespunzătoare sunt:
trasare, terasamente şi betoane. Pentru activitatea „terasamente” procesele sunt: săpătură
şi transport auto. S.A.P. sub formă de listă, este prezentată în figura 14.

1. CLADIRE

1.1. Structura de rezistenţă

1.1.1. Fundaţii

1.1.1.1. Trasare

1.1.1.2. Terasamente

1.1.1.2.1. Săpături

1.1.1.2.2. Transporturi

1.1.1.3. Betoane

1.1.2. Suprastructura de rezistenţă

1.1.3. Structură acoperiş

1.2. Finisaje

1.3. Instalaţii electrice

1.4. Instalaţii sanitare

Figura 14. S.A.P. sub formă de listă

SLP elaborată sub această formă (S.A.P.) permite: programarea activităţilor şi întocmirea
graficelor reţea şi a planurilor calendaristice de execuţie, estimarea costurilor şi
proiectarea bugetelor, etc.

Fiecare proces de muncă consumă resurse şi timp contabilizate sub formă de costuri. În
continuare, avînd deja elaborată SLP, se pot suma de jos în sus costurile, ataşîndu-se
fiecărui element al SLP un cost de realizare şi în final costul întregului proiect. Diagrama
care rezultă poartă numele de Structură de Cost a Proiectului – S.C.P. ( în literatura de
specialitate este întilnită sub numele de Cost Breakdown Structure – CBS ). Această
structură grafică este utilizată atît pentru calculul costului total şi al costurilor parţiale ale
unui proiect cît şi pentru proiectarea bugetelor şi analiza soluţiilor tehnice, organizatorice şi
administrative de realizare a unui proiect. S.C.P. este folosită şi pentru controlul şi
conducerea execuţiei proiectelor. Astfel în mod obişnuit cînd se începe realizarea unui
proiect, sunt formulate o serie de cerinţe de execuţie care în marea lor majoritate se
materializează în costuri limită de execuţie pentru fiecare nivel al S.L.P. Responsabilii cu
execuţia la fiecare nivel şi pentru fiecare element al nivelului au obligaţia de a respecta
limitele de cost astfel impuse. În figura 15 este prezentată S.C.P. utilizată ca instrument
pentru estimarea costului total al unui proiect, iar în figura 16 este prezentată S.C.P. ca
instrument de conducere prin costuri a execuţiei proiectului.
Cod: 1

Cost:1025

Cod: 1.1. Cod: 1.2. Cod: 1.3. Cod: 1.4.

Cost: 225 Cost: 300 Cost: 350 Cost: 250

Cod: 1.1.1. Cod: 1.1.2.

Cost: 125 Cost: 100

Figura 15. Estimarea costurilor unui proiect utilizînd SCP

Cod: 1

Cost: 1000

Cod: 1.1. Cod: 1.2. Cod: 1.3. Cod: 1.4.

Cost: 200 Cost: 300 Cost: 350 Cost 250

Cod: 1.1.1. Cod: 1.1.2.

Cost: 100 Cost: 75

Figura 16. Controlul şi conducerea prin costuri a proiectului

S.L.P. astfel elaborată, permite stabilirea responsabililor pentru execuţia conform
planificării şi programării, a întregului proiect. Astfel dacă pentru fiecare activitate (în
general la nivel de proces de muncă responsabilitatea este transmisă celui care
coordonează activitatea de la nivelul imediat superior al S.L.P.), sub-element şi element al
S.L.P. se stabileşte de către managerul de proiect persoana responsabilă, va rezulta o
structură organizatorică a proiectului care are în vîrf managerul de proiect. Această
reprezentare grafică se numeşte Structură Organizatorică a Proiectului – S.O.P. ( în
literatura de specialitate este întilnită sub numele de Organizational Breakdown Structure
– OBS).

În figura 17 este prezentată S.O.P. pentru exemplu ales.

Manager de proiect

Cladire

Practician in ingineria costurilor

Costuri şi bugete

Inginer constructor civile Inginer instalatii in

constructii
Structura de Finisaje Electrice Sanitare
rezistenta

Figura 17. S.O.P. sub formă ierarhică ramificată

4. DEVIZUL GENERAL PENRTU O INVESTIŢIE ÎN CONSTRUCŢII.

În ţara noastră, pentru investiţiile în construcţii care au un caracter public, S.L.P. are un
format standardizat sub forma devizului general.

În figura 18 este prezentată sub formă de listă, S.L.P. standardizată pentru o investiţie în
construcţii.

1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului
1.2. Amenajarea terenului
1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială
2. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
3. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică
3.1. Studii teren
3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii
3.3. Proiectare şi inginerie
3.4. Organizarea procedurilor de achiziţii
3.5. Consultanţă
3.6. Asistenţă tehnică
4. Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1. Construcţii şi instalaţii
4.2. Montajul utilajelor tehnologice
4.3. Utilaje echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport
4.5. Dotări
4.6. Active necorporale
5. Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier
5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute
6. Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare către beneficiar
6.1. Pregătirea personalului de exploatare
6.2. Probe tehnologice şi teste

Figura 18. S.L.P. standardizată sub formă de listă

Analizînd această S.L.P. standardizată în România pentru investiţiile în construcţii, rezultă
următoarele:

 S.L.P. este orientată pe costuri, prin urmare ea este de fapt S.C.P.;

 nu urmăreşte în mod explicit toate etapele ciclului de viaţă al unui proiect de

construcţie;

 nu evidenţiază toate nivelele şi elementele componente care caracterizează un

proiect de construcţii;

 nu ia în consideraţie toate costurile pentru realizarea unui proiect de construcţie;

 nu este o S.L.P. care să permită planificarea şi programarea execuţiei proiectului;

 nu permite proiectarea unei S.O.P.

Devizul general, ca S.C.P., poate fi utilizat ca un şablon standardizat care permite

practicianului în ingineria costurilor, parcurgerea etapelor generale de realizare a unei
investiţii în construcţii şi estimarea costurilor corespunzător fiecareia dintre acestea.

4.1. DEFINIREA ELEMENTELOR DEVIZULUI GENERAL

1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului

În acest capitol se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri, plata

concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor, exproprieri, despăgubiri, schimbarea
regimului juridic al terenului, scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol,
precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură.

1.2. Amenajarea terenului

În acest capitol se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea

amplasamentului şi care constau în demolări, demontări, dezafectări, defrişări, evacuări
materiale rezultate, devieri reţele de utilităţi din amplasament, sistematizări pe verticală,
drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază),
devieri de cursuri de apă, strămutări de localităţi sau monumente istorice etc.

1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială

Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv

pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum plantare de copaci,
reamenajare spaţii verzi, şi reintroducerea în circuitul agricol a suprafeţelor scoase
temporar din uz.

2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

În acest capitol se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării

obiectivului de investiţie, precum: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze
naturale, agent termic, energie electrică, telecomunicaţii, drumuri de acces, căi ferate
industriale, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca
aparţinând obiectivului de investiţie, precum şi cheltuielile aferente racordării la reţelele de
utilităţi.

3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii de teren

În acest capitol se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice,

hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate ale terenului pe care se
amplasează obiectivul de investiţie.

3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii

În acest sub capitol se includ cheltuielile pentru:

 obţinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism;
 obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construire/desfiinţare;
 obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de
apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.;
 obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă;
 întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral provizoriu şi înregistrarea
terenului în cartea funciară;
 obţinerea acordului de mediu;
 obţinerea avizului P.S.I.;
 alte avize, acorduri şi autorizaţii.

3.3. Proiectare şi inginerie

În acest sub-capitol se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare

(studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie), pentru
plata verificării tehnice a proiectării şi pentru plata elaborării certificatului de performanţă
energetică a clădirii, precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii
acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie (documentaţii ce stau
la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii
urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament, studii de trafic etc.).
Pentru lucrările de intervenţii la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor la
obiective începute şi neterminate, se includ cheltuielile efectuate pentru expertizarea
tehnică.
Pentru lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirilor ca urmare a
modernizărilor/reabilitărilor, se includ cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic.

3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie

În acest sub-capitol se includ cheltuielile aferente organizării şi derulării procedurilor de

achiziţii publice, precum: cheltuieli aferente întocmirii documentaţiei de atribuire şi
multiplicării acesteia (exclusiv cele cumpărate de ofertanţi); cheltuielile cu onorariile,
transportul, cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare; anunţuri de
intenţie, de participare şi de atribuire a contractelor, corespondenţă prin poştă, fax, poştă
electronică etc., în legătură cu procedurile de achiziţie publică.

3.5. Consultanţă

În acest sub-capitol se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:

 plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiilor de piaţă, de evaluare etc.;

 plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului execuţiei investiţiei sau
administrarea contractului de execuţie.

3.6. Asistenţă tehnică

În acest sub-capitol se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:

 asistenţă tehnică din partea proiectantului pe perioada de execuţie a lucrărilor (în

cazul în care aceasta nu intră în tarifarea proiectului);
 plata diriginţilor de şantier, desemnaţi de autoritatea contractantă, autorizaţi
conform prevederilor legale pentru verificarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi
instalaţii.

4 Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în

obiectivul de investiţie: clădiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor, precum
instalaţii electrice, sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de
încălzire, ventilare, climatizare, P.S.I., telecomunicaţii şi alte tipuri de instalaţii impuse de
destinaţia obiectivului.

Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie, iar delimitarea obiectelor se face de

către proiectant.

Cheltuielile aferente fiecărui obiect de construcţie sunt estimate prin devizul pe obiect.
 4.2. Montajul utilajelor tehnologice

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al

utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele aferente necesare funcţionării
acestora.

Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor

tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale.

Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

În acest sub-capitol se includ cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor

care nu necesită montaj, precum şi a echipamentelor şi a echipamentelor de transport
tehnologic.
Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.

4.5.Dotări

Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoria
mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, precum: mobilier, dotări P.S.I., dotări de uz
gospodăresc, dotări privind protecţia muncii.

Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.

4.6. Active necorporale

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile cu achiziţionarea activelor necorporale: drepturi

referitoare la brevete, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice nebrevetate.

5. Alte cheltuieli

5.1.Organizare de şantier

Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării

condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj.

5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier

Se cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajării la construcţii existente

pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru
materiale, fundaţii pentru macarale, reţele electrice de iluminat şi forţă, căi de acces - auto
şi căi ferate -, branşamente/racorduri la utilităţi, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete
de incendiu şi altele asemenea. Se includ, de asemenea, cheltuielile de desfiinţare de
şantier.
5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier

Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare aferente

lucrărilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie,
întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent
termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, feroviare, navale sau aeriene,
contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contract temporar cu furnizorul de energie
electrică, cu unităţi de salubrizare, taxe depozit ecologic, taxe locale; chirii pentru
ocuparea temporară a domeniului public, costul energiei electrice şi al apei consumate în
incinta organizării de şantier pe durata de execuţie a lucrărilor, costul transportului
muncitorilor nelocalnici şi/sau cazarea acestora, paza şantierului, asigurarea pompierului
autorizat etc.

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului

În acest sub-capitol se cuprind, după caz: comisionul băncii finanţatoare, cota aferentă
Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota
pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor
de construcţii, cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de
asigurare din sarcina autorităţii contractante, taxe pentru acorduri, avize şi autorizaţia de
construire/desfiinţare, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile legii.
În costul creditului se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata
execuţiei obiectivului.

5.3.Cheltuieli diverse şi neprevăzute

 Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevăzute la

capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului general, în funcţie de natura
şi complexitatea lucrărilor.
 În cazul obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale, extinderilor,
transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcţii şi instalaţii
existente, se aplică un procent de până la 10%.
 În cazul lucrărilor de intervenţii de natura consolidărilor la construcţii existente şi
instalaţiile aferente, precum şi în cazul lucrărilor pentru prevenirea sau înlăturarea
efectelor produse de acţiuni accidentale şi/sau calamităţi naturale, se aplică un
procent de până la 20%, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.
 Din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în urma
modificărilor de soluţii tehnice, cantităţi suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce
se impun pe parcursul derulării investiţiei, precum şi cheltuielile de conservare pe
parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea contractantă.

6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile necesare instruirii/şcolarizării personalului în

vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor.
6.2. Probe tehnologice şi teste

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor/încercărilor,

prevăzute în proiect, rodajelor, expertizelor la recepţie, omologărilor etc.
În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice, în devizul general se
înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea
probelor şi veniturile realizate din acestea.

În figura 19 se prezintă structura devizului general, aşa cum este ea precizată în legislaţia
din România.
 Nr. Valoarea cheltuielilor pe obiect
capitol/ exclusiv TVA
Nr.
subcap Denumirea capitolelor de cheltuieli
crt.
. deviz
Mii lei Mii €
general
1 2 3 4 5
1 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi
amenajarea terenului
2 1.1. Obţinerea terenului
3 1.2. Amenajarea terenului
4 1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi
aducerea la starea iniţială
5 2 Cheltuieli pentru asigurarea
utilităţilor necesare obiectivului
6 3 Cheltuieli pentru proiectare şi
asistenţă tehnică
7 3.1. Studii teren
3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii
9 3.3. Proiectare şi inginerie
10 3.4. Organizarea procedurilor de achiziţii
11 3.5. Consultanţă
12 3.6. Asistenţă tehnică
13 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
14 4.1. Construcţii şi instalaţii
15 4.2. Montajul utilajelor tehnologice
16 4.3. Utilaje echipamente tehnologice şi
funcţionale cu montaj
17 4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de
transport
18 4.5. Dotări
19 4.6. Active necorporale
20 5 Alte cheltuieli
21 5.1. Organizare de şantier
22 5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii
aferente organizării de şantier
23 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier
24 5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului
25 5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute
26 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi
teste şi predare către beneficiar
27 Pregătirea personalului de exploatare
28 Probe tehnologice şi teste

Figura 19 Structura devizului general

5. COSTUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

În teoria economică a costurilor în general şi în particular pentru problemele legate de

economia construcţiilor, una din primele preocupări este aceea de a defini şi clarifica
conţinutul noţiunilor specifice de cheltuială, cost şi preţ. Necesitatea şi utilitatea unei astfel
de întreprinderi rezultă din următoarele aspecte:
 Este absolut necesară existenţa clară şi bine conturată a unei terminologii unitare
care să permită analiza şi decizia corectă pe baze economice, a problemelor legate
de realizarea şi conducerea procesului de producţie în construcţii;
 În condiţiile economiei de piaţă preţul unei lucrări de construcţie devine o mărime
variabilă a cărei valoare este influenţată de numeroşi factori de cost şi de cheltuială;
 Evaluarea economică a execuţiei lucrărilor de construcţie, pentru a fi corectă şi cît
mai aproape de realitate, impune cunoaşterea conţinutului noţiunilor de cheltuială şi
cost;
 Analiza economică a fenomenelor legate de procesul de producţie, adoptarea unor
decizii manageriale, impune cunoaşterea clară şi evaluarea corectă a mărimilor
legate de cheltuială, cost şi preţ;
 Desfăşurarea corespunzătoare din punct de vedere economic al activităţii la diverse
nivele funcţionale ale unei firme de construcţii.

Discuţiile cele mai aprinse şi confuziile cele mai dese se fac în legătură cu noţiunile de
cheltuială şi cea de cost.

Cheltuiala este expresia bănească a bunurilor care se consumă, se distrug sau se pierd
pe socoteala firmei, cu sau fără destinaţie determinată în interiorul unei firme sau în afara
acesteia.

Costul este o categorie economic care exprimă în formă bănească consumul de valori de
orice natură ocazionat de realizarea unui produs, al unei lucrări de construcţie sau al unui
serviciu.

Prin urmare noţiunea de cheltuială are o sferă de cuprindere mult mai largă decât aceea
de cost şi de obicei nu se pot suprapune sau stabili o egalitate între ele. Aceasta deoarece
costul, de regulă, este echivalentul în bani al unui consum de resurse care se poate foarte
bine identifica şi măsura, spre deosebire de cheltuială care este expresia bănească al unui
consum de resurse care nu se poate individualiya concret asupra unui singur produs sau
activităţi.

Etimologic noţiunea de cost provine de la verbul latinesc constare care înseamnă a

stabili, a fixa ceva, de la care s-a desprins noţiunea de costa folosită pentru a exprima cît
s-a consumat sau s-a plătit pentru un lucru sau un obiect. Deci costul are un caracter
universal, datorită conţinutului pe care îl exprimă legat de consumul de resurse ocazionat
de producerea unei lucrări sau a unui serviciu. Consumul de resurse pentru realizarea
unei lucrări mai este cunoscut sub denumirea de consumaţiuni sau consum de resurse.
Acestea sunt formate din materii prime şi material, forţă de muncă, utilaje ce sunt
consumate într-un proces de producţie în vederea obţinerii unor valori, care se mai
numesc şi resurse ale procesului.
Considerând procesul de producţie ca un sistem, legătura dintre consumul de resurse şi
costuri se poate prezenta ca in figura 20.

RESURSE PRODUSE

Forţă de muncă Lucrări de

construcţie
Materiale SISTEM
DE Produse de
Materii prime
construcţii
Utilaje PRODUCŢIE
Servicii
Combustibili

Figura 20. Sistemul de producţie în construcţii

Corespunzător fiecărui tip de resursă Xj se consumă o anumită cantitate i dependentă de

tipul, natura şi volumul producţiei realizate. Dacă cantitatea de producţie obţinută este
unitară consumurile de resurse sunt şi ele unitare. Se defineşte astfel matricea
consumurilor unitare de resurse.

X11 X12 ............... X1m

X21 X22 ............... X2m

Xn1 Xn2 ............... Xnm

Figura 21 Matricea consumurilor unitare de resurse

Din punct de vedere bănesc fiecărei resurse ce se consumă i se poate asocia un preţ
unitar de achiziţie pj . Se poate descrie astfel matricea preţurilor unitare ale resurselor.
 p1 .............. 0

.... p2 .................

0 ............. pm
Figura 22 Matricea preţurilor unitare ale resurselor

Prin înmulţirea celor două matrici se obţine matricea costurilor unitare de execuţie care se
poate calcula pentru fiecare proces de construcţie.

Preţul reprezintă suma de bani pe care o primeşte executantul produsului de construcţie

prin vânzarea acestuia către beneficiarul respectivului produs. Prin urmare preţul este
astfel stabilit încât executantul să poată recupera toate costurile şi cheltuielile ocazionate
de realizarea respectivului produs (lucrare de construcţie) şi să asigure şi obţinerea unui
beneficiu.

Sintetizând putem spune că problema evaluării preţului unei lucrări de construcţie necesită
în prealabil determinarea (calculul) costurilor şi cheltuielilor generate de execuţia
respectivelor lucrări şi apoi ca rezultat al negocierilor între beneficiar şi executant stabilirea
unui preţ de execuţie (vânzare). În figura 23 este prezentată interdependenţa dintre
costurile şi cheltuielile ocazionate de realizarea unei lucrări de construcţii.

BENEFICIU

CHELTUIELI
DE RECEPTIE
SI
GARANTARE A
LUCRARILOR
CHELTUIELI
PRET
GENERALE
COST TOTAL

CHELTUIELI COST TOTAL

DE DE EXECUTIE
EXECUTIE

Forta de COST DE
munca EXECUTIE
COST
DIRECT DE
Materiale EXECUTIE
Figura 23. Interdependenţa dintre costuri şi cheltuieli

5.1. CLASIFICAREA COSTURILOR

Aşa cum s-a definit anterior, din punct de vedere contabil, costul este o măsură în termeni
monetari a cantităţii de resurse utilizate pentru realizarea anumitor activităţi. Din punct de
vedere managerial, costul este utilizat în diferite moduri sau altfel spus există diferite tipuri
de costuri utilizate funcţie de interesul managerial. Unele tipuri de costuri sunt utilizate
pentru estimare, altele pentru planificarea lucrarilor, proiectarea bugetelor sau controlul
costurilor, altele pentru luarea deciziilor pe termen lung sau scurt.

Principalii factori de caracterizare, diferenţiere şi definire ai costurilor, sunt: procesul

tehnologic, omogenitatea şi conţinutul consumaţiunilor, unitatea de produs, momentul
efectuării consumului de resurse, natura activităţii de producţie, momentele principale ale
producţiei, volumul fizic al producţiei.

a) Clasificarea costurilor funcţie de procesul tehnologic

Unul din factorii importanţi care determină caracterul, diferenţierea şi definirea costurilor,
este procesul tehnologic. Această legătură conduce la separarea costurilor în 2 mari
grupe:

 costuri tehnologice sau costuri de bază (manufacturing costs), respectiv costurile

asociate cu execuţia activităţilor firmei (respectiv execuţia lucrărilor de construcţii).
Aceste costuri se împart în 3 categorii:

o costul materialelor, prin aceasta înţelegîndu-se costul acelor consumuri de

materiale care se regăsesc sau se consumă pentru execuţia produsului de
construcţie

o costul forţei de muncă (manoperă), prin aceasta înţelegindu-se

contravaloarea salariilor muncitorilor care realizează activităţile de construcţii

o costul utilajelor, prin aceasta înţelegîndu-se contravaloarea consumului de

utilaje, echipamente, maşini şi instalaţii folosite pentru execuţia lucrărilor de
construcţii

Tot în categoria costurilor de bază sunt incluse şi alte costuri legate de materiale,
forţă de muncă şi utilaje, dar care nu se regăsesc în cadrul procesului de producţie
(de execuţie) a lucrărilor de construcţie. În această categorie sunt incluse:

o taxe, impozite, asigurări legate de salarii şi utilaje

 o costuri legate de asigurarea calităţii lucrărilor de construcţii

 costuri de regie sau costuri de organizare si conducere (operating costs); aceste

costuri, deşi nu sunt legate direct de procesul de execuţie a lucrărilor de
construcţie, sunt ocazionate de necesitatea creerii condiţiilor materiale de muncă,
managementului procesului de execuţie şi a funcţionării firmei în general. În
această categorie sunt incluse

o costurile administrative ale firmei

o costurile administrative din şantier

o costurile de recepţie şi garantare a lucrărilor

b) Clasificarea costurilor funcţie purtătorul de costuri (funcţie de trasabilitatea

costurilor)

Acest factor de clasificare se referă la posibilitatea de a identifica un cost în legătură

directă cu produsul sau lucrarea de construcţie realizată.

 costul direct, este nemijlocit legat de execuţie, el caracterizîndu-se prin faptul că se

poate identifica momentul efectuării lui şi măsura mărimea acestuia pe fiecare
activitate.

 costul indirect, sunt acelea ocazionate de execuţia întregului obiect de construcţie;

fiind comune întregii activităţi de execuţie, ele nu se pot repartiza în momentul
efectuării lor pe o anumită activitate sau proces.

Costurile directe se caracterizează prin faptul că ele sunt direct proporţionale cu volumul
de producţie realizat (cantitatea de lucrări executată).

Lei

Cost direct

Cantitate de
lucrari

Figura 24. Variaţia costurilor directe

Costurile indirecte se caracterizează prin aceea că mărimea lor nu variază proporţional cu
volumul producţiei (cantităţile de lucrări executate) fiind relativ constant. În schimb
ponderea lor în costurile totale este variabilă.

Cost unitate de
lei lucrare

Cost indirect
Cost indirect

Cantitate de Cantitate de
lucrari lucrari

Figura 25. Variaţia costurilor indirecte

c) Clasificarea costurilor funcţie de dependenţa lor faţă de volumul de lucrări

Din acest punct de vedere, distingem următoarele tipuri de costuri:

 costuri fixe, sau constante, sunt acele costuri care faţă de modificarea volumului
fizic de lucrări nu-şi schimbă mărimea

lei
Cost fix

Volum lucrari

 costuri semifixe, acele costuri care îşi schimbă marimea, la modificarea volumului
fizic de lucrări, într-o proporţie neînsemnată

Cost semifix
lei

Volum lucrari
  costuri variabile, acele costuri a căror mărime variază funcţie de schimbările
volumului fizic de lucrări. Acestea, la rîndul lor, pot fi costuri variabile proporţionale
sau costuri variabile neproporţionale.

Costuri variabile
lei Costuri variabile lei
neproportionale
proportionale

Volum lucrari Volum lucrari

d) Clasificarea funcţie de modul de calcul

Din acest punct de vedere distingem următoarele tipuri de costuri:

 costuri unitare, respectiv costul calculat pe unitate de volum fizic de lucrări

executate. Trebuie reţinut că, în general, costul unitar este un cost mediu pe unitate
de lucrare. Astfel costul unitar are o componetă de cost fix şi o componentă de cost
variabil şi prin urmare costul unitar în general scade odată cu creşterea volumului
fizic de lucrări executate.

Exemplu:

Volum de Cost fix Cost variabil Cost Cost variabil Cost fix Cost unitar
lucrari total total total unitar unitar (mediu)

a b c d=b+c e=c/a f=b/a d/a sau e+f

1.000 1.000 100 1.100 0,10 1,00 1,10

5.000 1.000 500 1.500 0,10 0,20 0,30

10.000 1.000 1.000 2.000 0,10 0,10 0,20

 costuri totale,respectiv costul calculat pentru întregul volum fizic de lucrări

executate.
 e) Clasificarea costurilor din punct de vedere al actului managerial

Din acest punct de vedere distingem următoarele tipuri de costuri:

 cost controlabil, respectiv mărimea costului este sub controlul conducătorului

(responsabilului) activităţii măsurabile prin acel cost. În general toate costurile
variabile cum ar fi costul materialelor, costul manoperei, sunt sub controlul
managerului de proiect sau a antreprenorilor

 cost necontrolabil, respectiv acele costuri a căror mărime nu este sub influenţa
deciziei manageriale. În această categorie pot fi enumerate costurile legate de
uzura echipamentelor, utilajelor, instalaţiilor de lucru.

 cost standard (cost normat), este un cost pre-determinat, care se utilizează în

general ca mărime de referinţă. Aceste costuri sunt stabilite pe baza consumurilor
necesare pentru realizarea activităţilor la care se referă costul standard.

 cost suplimentar, este diferenţa de cost dintre mai multe variante de execuţie a
aceleeaşi activităţi (lucrări de construcţie)

 cost marginal, este costul pentru execuţia unei cantităţi unitare suplimentare de
lucrare. Costul marginal urmăreşte să stabilească limitele între care evoluează
costurile şi modificările acestora sub acţiunea factorilor de influenţă.

Exemplu:

Costul total pentru execuţia a 1.000 bucăţi este de 10.000 RON

Costul total pentru executia a 1,100 bucăţi este de 10,600 RON

100 bucăţi executate în plus costă 600 RON

Costul total marginal pentru execuţia cantităţii de 100 bucăţi este de 600 RON

Costul unitar marginal este de 6 RON

f) clasificarea costurilor funcţie de structura funcţională a firmei de construcţii

Din acest punct de vedere distingem următoarele tipuri de costuri:

 cost administrativ, este costul aferent funcţionării aparatului administrativ al firmei

 cost de marketing, respectiv costul aferent funcţionării serviciului de marketing

(aprovizionare, depozitare, gestionare,etc) şi a serviciilor legate de activitatea
comercială a firmei

 cost de producţie

 cost de promovare
  cost servicii, respectiv costul serviciilor realizate de terţi pentru firma în cauză

În figura 26 este prezentată o schemă sintetică a tipurilor de costuri.

Cost controlabil

Cost necontrolabil
cost tehnologic
Cost stansard
cost regie
Cost suplimentar

Cost marginal
Cost administrativ

Cost marketing
Cost fix
COST Cost productie
Cost semifix
Cost promovare
Cost variabil
Cost servicii

Cost direct Cost unitar

Cost indirect Cost total

Figura 26. Tipuri de costuri

5.2. ESTIMAREA COSTURILOR

Prin estimare a costurilor se înţelege o previziune a costurilor totale finale de execuţie a

unui proiect de construcţie. Această definiţie presupune 2 aspecte importante, şi anume:

 Estimarea este un calcul aproximativ

 Estimarea conţine incertitudini

Scopul principal al estimării costurilor este să furnizeze o mărimi de referinţă pentru

controlul costurilor, pentru a verifica dacă resursele consumate în timpul execuţiei
proiectului sunt ţinute în cadrul costurilor evaluate în faza de fezabilitate a proiectului.
Deviaţiile de la acestea pot să pună în pericol profitabilitatea proiectului şi pot transforma
un proiect de succes într-o catastrofă.

Acurateţea estimării costurilor este dependentă de informaţiile existente în vederea

evidenţierii şi calculului acestora. În figura 27 este prezentată o structură a costurilor totale
ale unui proiect de construcţie din acest punct de vedere.

Costuri de dezvoltare a
proiectului uşor de pus în
Costuri de evidenţă
executie

Cheltuieli Onorarii proiectare

de si management
investitie

Costuri de Costuri furnizori

exploatare

Consum Costuri de întreţinere

energie

Punere in
functiune
Costuri ascunse

Figura 27. Costurile totale ale unui proiect de construcţie

Există mai multe modalităţi de clasificare a tipurilor de estimări ale costurilor unui proiect
de construcţie. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt:

a) Estimări dependente de gradul de definire a proiectului

Acest tip de estimări sunt dependente de procentul de detaliere a proiectului arhitectural si

de rezistenţă. Sunt definite astfel nivelul de informaţii pe care le are la dispoziţie
practicianul în ingineria costurilor pentru a efectua estimările.

b) Estimări dependente de utilizarea lor

Acest tip de estimări sunt în legătură directă cu utilitatea pentru care sunt făcute. Astfel
vom avea estimări utilizate pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, estimări pentru
întocmirea documentaţiilor de autorizare a lucrărilor, estimări pentru proiectarea bugetelor,
estimări pentru întocmirea de către contractori a ofertelor de preţ, estimări pentru controlul
evoluţiei proiectului, etc.

c) Metodologia estimării

Pentru estimarea costurilor se folosesc mai multe metodologii, respectiv proceduri de

formare si estimare a costurilor, care la rîndul lor pot fi de natură probabilistică sau
deterministă.

Pe parcursul ciclului de viaţă al unui proiect sunt realizate diverse estimări (vezi figura 28).
Aceste estimări sunt utilizate pentru realizarea diferitelor functii ale managementului de
proiect. (vezi figura 29). Astfel în faza incipientă de dezvoltare a proiectului de construcţie,
beneficiarul are nevoie de o estimare a costului probabil de realizare a proiectului
(investiţiei) pentru a evalua fezabilitatea financiară a acestuia Această estimare este
realizată avînd la dispoziţie un volum minim de informaţii deoarece este solicitată în
momentul cînd investitorul are o idee vagă cu privire la ce doreşte să realizeze. Odată ce
proiectarea este începută se pot face estimări ale bugetelor de execuţie ale diferitelor
etape ale proiectului. Aceste bugete sunt grupate intr-un plan de costuri care este un
sumar al tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea proiectului de construcţie. Marimea
acestui buget este verificată periodic pe parcursul detalierii proiectării, utilizăndu-se
metode de estimare din ce în ce mai exacte odată cu proiectarea detaliilor de execuţie. De
asemenea în această perioadă bugetul iniţial suferă modificări şi corecturi urmărindu-se
încadrarea în limitele costurile adoptate în cuprinsul studiului de fezabilitate. În caz de
necorelare, se fac estimări pentru soluţii alternative de proiectare. În final, se fac estimări
utilizabile beneficiarului în vederea anticipării şi analizei ofertelor de preţ. Estimări sunt de
asemenea realizate şi după începerea execuţiei efective a proiectului, pentru controlul
costurilor. Contractorii fac estimări ale limitelor maxime de cost a propriilor activităţi în aşa
fel încît să se încadreze în sumele oferite şi contractate. Pe parcursul execuţiei estimează
costul efectiv al lucrărilor executate, le compară cu costurile limită şi realizează corecturile
necesare. Deasemenea pe parcursul execuţiei, beneficiarul estimează preţurile pentru
modificările solicitate la proiect şi analizează impactul acestora faţă de studiul de
fezabilitate şi contractul iniţial de execuţie.
 Managementul proiectului Etapele de realizare a proiectului Estimari ale proiectului

Cerintele beneficiarului
Definitia pietei si cerintele
acesteia
Achiziţia terenului Estimarea costurilor totale ale
proiectului pentru beneficiar

Selectia proiectantilor
si consultantilot
Studiu de fezabilitate şi Estimări conceptuale
proiectare conceptuală pentru beneficiar

Asigurarea finantarii
Estimare de verificare a proiectarii
proiectului
30% din proiect executat

Elaborarea si intocmirea Estimare de verificare a proiectarii

proiectului 60% din proiect executat

Estimari pentru obtinerea

autorizatiilor de construire Estimare de verificare a proiectarii
90% din proiect executat

Selectia contractorilor
Estimare detaliata a
Executie proiect de
contractorului
constructie

Estimari ale contractorului pe

parcursul executiei constructiei

Receptia si punerea in Estimare a costului final al

functiune proiectului
Promovare

Estimare a costului de intretinere

Obtinerea autorizatiilor de si reparatii
functionare
Perioada de viata si
exploatare a constructiei
Estimarea costurilor de
dezafectare sau de schimbare a
destinatiei

Schimbarea destinatiei sau

dezafectare constructie

Figura 28. Estimări pe perioada de viaţă a proiectului de construcţie

 Fazele proiectului Sarcinile estimatorului

Faza de planificare Pregăteşte estimările conceptuale în

Beneficiarul analizează fezabilitatea vederea previzionării unui cost total al
proiectului propus proiectului

Faza de proiectare preliminară Întocmeşte o planificare a costurilor

Proiectantul pregăteşte schiţele şi pe baza estimărilor iniţiale ale
desenele conceptuale ale proiectului proiectului şi proiectează un buget al
proiectului

Verifică corectitudinea estimărilor

Faza de proiectare preliminare prin estimări succesive pe
Întocmirea proiectului de detaliu parcursul dezvoltării proiectului şi
face corecturile necesare

Întocmirea documentelor de
contractare a lucrărilor
Detaliile şi caietele de sarcini sunt
întocmite furnizîndu-se contractorilor
toate informaţiile necesare
Pregăteşte estimări în vederea
aprecierii şi analizei ofertelor
contractanţilor

Contractarea lucrărilor Pregăteşte estimări ale contractanţilor

Se finalizează faza de selecţie a sau/şi a subcontractanţilor şi
contractanţilor şi să încheie contractele întocmeşte oferte de preţ pentru
de execuţie a lucrărilor aceştia.

Pregăteşte estimări pentru controlul

Execuţia lucrărilor de construcţie costurilor pe parcursul execuţiei şi
pentru evaluarea modificărilor apărute
la proiect.

Figura 29 Rolul estimatorului pe parcursul realizării unui proiect de construcţie

5.3. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ MĂRIMEA COSTURILOR ESTIMATE

Principalul scop al activităţii de estimare a costurilor este acela de a oferi previziuni cît mai
corecte şi reale cu privire la costurile de realizare ale unui proiect de construcţie
corespunzător diferitelor etape de execuţie a acestuia. Pe parcursul ciclului de viaţă al
unui proiect de construcţie, practicianul în ingineria costurilor trebuie să fie capabil să
realizeze o serie de estimări, începând cu estimări în fazele iniţiale ale proiectului pînă la
decontul final al proiectului. Calitatea acestor estimări, în sensul concordanţei dintre
 valorile estimate şi cele efectiv realizate, este direct proporţională cu volumul de informaţii
şi gradul de certitudine a acestora, pe care practicianul în ingineria costurilor le are la
dispoziţie. În practică, o estimare perfectă a costurilor nu este posibilă, orice estimare
indiferent cât de bună este, conţine o serie de factori de risc care se traduc într-o diferenţă
între costurile estimate şi cele efectiv realizate pe parcursul execuţiei proiectului de
construcţie. Gradul de aproximare al mărimii costurilor se măsoară prin diferenţa între
costul de revenire (costul realizat) şi cel estimat corespunzător etapei de realizare a
proiectului de construcţie. În figura 30 se prezintă variaţia gradului de aproximare a
costurilor pe parcursul realizării unui proiect.

Posibile
depasiri de cost
+ 40%

+30%

+20%

+10%
+5%
COST DE
0%
REVENIRE
-5%
-10%

(COST REALIZAT)
-20%
+30%
-40%

Posibile
economii de cost
Studii de oportunitate a

Studiu de fezabilitate a

Proiectare conceptuală
dezvoltării proiectului

Proiectare de detaliu

Decontare finala
Contractare
proiectului

Figura 30 Exactitatea estimării costurilor

În literatura de specialitate, în funcţie de gradul de precizie al estimării, sunt definite mai
multe clase de estimare (vezi tabelul1) funcţie de etapa de dezvoltare a proiectului.

Tabelul 1. Clase de estimare ale proiectului

Etapa de Identificarea şi stabilirea temei de proiectare Realizarea proiectului

dezvoltare a
proiectului

Activităţi Analiza Studiu de Stabilirea temei Sstabilirea Elaborarea

specifice etapei premiselor fezabilitate de proiectare conceptiei proiectului pînă
dezvoltării proiectului la faza de proiect
proiectului D.D.E.

Clasa de estimare A B C D E

Denumirea clasei Estimare de Estimare de Estimare de Estimare Estimare de

de estimare analiză a fezabilitate fundamentare a conceptuală control
proiectului proiectului

Scopul estimării Evaluează Analizează Caracterizează Selectează Fundamentează

potenţialul fezabilitatea soluţiile concepţiile controlul
proiectului tehnică şi alternative de optime de costurilor pentru
economică a dezvoltare a proiectare execuţia
proiectului proiectului şi proiectului
recomandă
soluţii finale

Nivelul de 40% 30% 20% 15% 10%

aproximare al
estimării

Documentaţie Raport de Studiu de Plan de Studii de concept Plan de

economică care evaluare fezabilitate dezvoltare (plan management al
se întocmeşte de afaceri) proiectului

Factorii care influenţează mărimea costurilor unui proiect de construcţie pot fi analizaţi
funcţie de momentul când intervin pe perioada de realizare a acestuia.

a) Factori ce influenţează mărimea costurilor în perioada de identificare şi stabilire a

temei de proiectare

Nu există 2 proiecte de construcţii identice şi, chiar în condiţiile existenţei unor similitudini
între ele, costul lor va fi întotdeauna diferit. Costurile unui proiect sunt dependente de
costurile de obţinere a terenului, de materialele utilizate, de echipamentele şi utilajele
folosite şi de costurile forţei de muncă specifice regiuni unde se realizează proiectul.
Aceste costuri variază funcţie de o serie întreagă de factori, sintetic prezentaţi în figura 31.

 Caietul de Sarcini a proiectului, defineşte atributele fizice şi de calitate ale unui

proiect
  Locaţia, unde se realizează proiectul influenţează costurile prin condiţionările
impuse de autorităţile publice locale (proceduri de autorizare, taxele de autorizare,
durata procesului de autorizare, măsurile de protecţie a mediului impuse, etc) şi prin
specificul amplasamentului (costuri de aprovizionare, norme de proiectare, costuri
de transport, asigurarea forţei de muncă, etc)

 Modalitatea de selecţie a ofertanţilor şi tipul de contract, aleasă de către investitor

poate modifica valoarea costurilor estimate. Astfel costurile unui proiect în cazul
unui contract la preţ unitar sunt diferite decît cele pentru un contract la preţ total. În
cazul contractelor de tip „proiectare – execuţie” costurile sunt diferite decît în cazul
unui contract „tradiţional” în care se execută un proiect realizat de beneficiar.

 Caracteristicile şantierului, respectiv condiţiile de teren, nivelul apelor freatice,

accesul, condiţiile arheologice, influenţează mărimea costurilor estimate

 Felul construcţiei, respectiv dacă este o construcţie nouă sau dacă se utilizează o
structură veche care se consolidează şi remodelează. De cele mai multe ori o
construcţie nouă este mai ieftină decâi una care veche care se reface.

 Impozite şi taxe, mărimea acestora este dependentă nu numai de regiunea în care

se realizează proiectul ci şi de tipul proiectului. Astfel sunt proiecte care funcţie de
destinaţie sau activităţi care se vor desfăşura în interiorul lor pot fi scutite de taxe
sau plăti taxe ameliorate.

 Durata de realizare a proiectului, în general proiectele cu durate lungi de realizare

conduc şi spre costuri ridicate. Există însă şi situaţii în care pentru reducerea
duratelor de execuţie sunt necesare costuri suplimentare.

 Inflaţia, care conduce la variaţia costurilor (de cele mai multe ori în sensul creşterii)
pe perioada de realizare a proiectului

Locaţia Caiet de sarcini Impozite şi taxe

Estimări efectuate în
Selecţia faza de identificare şi Construcţie nouă
ofertanţilor stabilire a temei de sau refacere
şi contractare proiectare

Durată Caracteristici Inflaţie

şantier

Figura 31 Factorii care conduc la modificarea costurilor estimate în faza de identificare

a proiectelor
 b) Factori ce influenţează mărimea costurilor în cursul punerii în operă a proiectului

După începerea punerii în operă a unui proiect, costurile estimate ale acestuia foarte rar
rămân neschimbate. În faza de proiectare, în măsura în care sunt disponibile informaţii
suficiente şi proiectul este definit în detaliu, costurile pot fi estimate corect şi pot fi
considerate fixe. Dar chiar şi în aceste condiţii, există o serie de factori care pot conduce
la o creştere a costurilor de execuţie a proiectului. În figura 32 sunt prezentaţi o serie
dintre factorii care conduc la modificarea costurilor estimate după începerea punerii în
operă a proiectului.

Condiţii de Modificări ale Forţa majoră Modificarea costurilor

teren planurilor de de obţinere a terenului
neprevăzute execuţie

Modificări ale costurilor

Inflaţie sau estimate după începerea Penurie de
modificarea punerii în operă a materiale şi/sau
preţurilor proiectului echipamente

Management Modificarea Probleme de Alegerea unor

defectuos al cursului de schimb finanţare a antreprenori
proiectului valutar proiectului necorespunzători

Figura 32. Factori care produc variaţia costurilor după începerea punerii în operă

 Modificări ale planurilor de execuţie, care pot apare datorită unor condiţii diverse: la
dorinţa beneficiarilor, condiţii de execuţie modificate care impun reproiectarea
elementelor de construcţie, etc. Aceste modificări ale planurilor de execuţie
presupun costuri suplimentare de proiectare şi uneori costuri supimentare de
execuţie.

 Management defectuos al proiectului, are consecinţe în toate etapele de realizare a

proiectului de construcţie, conducând la:

lipsă de planificare şi organizare

comunicare defectuoasă între participanţii la realizarea proiectului

 imposibilitatea de a identifica problemele şi de a efectua modificările necesare la
proiect

lipsa de control asupra duratei şi costului de execuţie

 Condiţii de teren neprevăzute, care apar în momentul execuţiei lucrărilor de

construcţie şi care a fost imposibil de prevăzut prin intermediul testelor iniţiale cu
privire la amplasament. Drept urmare este posibilă o modificare totală a preiectului
cu creşterea simultană a costurilor şi duratei de execuţie.

 Inflaţie sau modificări ale preţurilor, care pot apare pe parcursul execuţiei şi care
uneori pot fi mai mari chiar decât cele care au fost prevăzute atunci cînd s-au
estimat costurile proiectului

 Penurie de materiale şi/sau echipamente, datorată fie slabei dezvoltări economice a

regiunii unde se realizează proiectul şi care nu poate asigura volumul de
materiale/echipamente necesare punerii în operă, fie lipsei efective de pe piaţă a
unor materiale situaţie care nu a fost prevăzută de proiectant.

 Modificarea cursului de schimb valutar, care intervine fie atunci cînd moneda
contractului este alta decît moneda naţională, fie cînd achiziţia unor materiale sau
echipamente se face din alte ţări

 Alegerea unor antreprenori necorespunzători, în sensul că în general aceştia sunt

selectaţi ca rezultat al ofertelor de preţ propuse şi negociate şi nu ca rezultat al
experienţei profesionale şi a capacităţii tehnice de realizare a lucrărilor de
construcţie. Drept rezultat se produc întîrzieri ale duratelor de execuţie şi costuri
suplimentare datorate non-calităţii.

 Probleme de finaţare a proiectului, materializate prin lipsa fondurilor necesare

punerii în operă a proiectului care conduc la creşterea duratelor şi implict a
costurilor de execuţie. Dacă lipsa resurselor financiare este îndelugată este posibilă
chiar o denunţare a ofertelor iniţiale de preţ şi negocierea întregului contract de
execuţie a lucrărilor.

 Modificarea costurilor de obţinere şi folosinţă a terenului

 Forţa majoră, aşa cum este ea specificată în contract şi precizată în legislaţia

comercială a respectivei ţări

În afara acestor factori principali, pot apare şi alte cauze care să conducă la creşterea
costurilor de execuţie pe perioada punerii în operă, dintre care putem enumera: estimări
greşite ale costurilor, implicarea nefericită a autorităţilor publice locale sau naţionale.
5.4. TEHNICI ŞI METODE DE ESTIMARE A COSTURILOR

In timp, funcţie de interesele de moment sau cultura economică, s-au cristalizat mai multe
tehnici şi metode de evaluare.

În principiu există 4 tehnici de bază folosite pentru estimarea costurilor unui proiect de
construcţie, utilizabile în oricare din etapele de viaţă a acestuia.

a) Tehnici subiective – aceste tehnici se bazează pe experienţa practicianului în

ingineria costurilor în evaluarea costurilor unor proiecte similare. Estimările
efectuate folosind această tehnică trebuie întotdeauna însoţite de explicaţii cu
privire la ipotezele şi limitele avute în vedere la determinarea costurilor: factori
geografici, politici, mâna de lucru, materiale, echipamente, etc. Acest tip de
estimare conduce la rezultate care se încadrează într-o marjă de eroare de +/- 40%

b) Tehnici parametrice – sunt tehnici aproximative, ele fiind aplicabile dacă se cunosc
elementele principale ale proiectului (de exemplu: lungime şi lăţime construcţie,
înălţime, tip de structură, materiale utilizate, etc) considerînd regulile normale de
proiectare şi execuţie.Valorile obţinute în urma estimării se vor raprta în lei/mp
construcţie sau lei/mc construcţie. Acest tip de estimare conduce la rezultate care
se încadrează într-o marjă de eroare de +/- 15%

c) Tehnica comparaţiei – este o tehnică utilizabilă numai în situaţia în care proiecte

sau lucrări de construcţie similare au fost deja realizate. În această situaţie
practicianul în ingineria costurilor ia în considerare doar influenţa asupra costurilor a
unor factori cum ar fi: inflaţie, diferenţe distanţe de transport sau aprovizionare, etc.
Acest tip de estimare conduce la rezultate care se încadrează într-o marjă de
eroare de +/- 10%

d) Tehnici analitice – sunt tehnici foarte precise dar care necesită o detaliere a
proiectului şi o bună cunoaştere a acestuia de către practicianul în ingineria
costurilor. Aplicarea acestor tehnici presupune o divizare a proiectului în elemente
componente (stabilirea unei structuri de lucru a proiectului). Pentru fiecare parte de
proiect se calculează analitic costurile utilizând norme de calcul cu luarea în
consideraţie a inflaţiei şi a caracteristicilor proiectului. În general valorile obtinute
pentru cost sunt exprimate corespunzător unităţii de măsură specifice a lucrării de
construcţie care se evaluează (mc beton, mp cofraj, kg armătură, etc). Acest tip de
estimare conduce la rezultate care se încadrează într-o marjă de eroare de +/- 5%

În ce priveşte metodele de evaluare, în figura 33 este prezentată o sinteză a acestora şi o

corespondenţă a diverselor denumiri sub care sunt întîlnite în activitatea practică de
evaluare.
 Metoda de Metoda de evaluare prin
evaluare pe unitate raportare la unitatea
de cazare funcţională a proiectului Metoda bazată pe
preţuri de referinţă
Metoda de Metoda de evaluare pe
evaluare pe mp unitate de masură de
suprafata de suprafata specifică (Ac
construcţiei sau Ad)
Metoda de
evaluare pe mc de
construcţie

Metoda de
evaluare pe mp Metoda de evaluare pe
suprafata unitate de măsură
orizontală sau caracteristică a
verticală a construcţie
construcţiei

Metoda de Metoda de evaluare pe

evaluare pe unitate Metodă bazată pe
unitate de măsură de
de masură de preţuri unitare
lucrare de construcţie
lucrare

Metoda de
Metoda analitică de
evaluare pe bază
evaluare pe baza
de masurători
preţurilor resurselor
exacte a
utilizate
proiectului

Figura 33. Metode de estimare a costurilor unui proiect de construcţie.

În general la estimarea costurilor unui proiect de construcţie se utilizează o combinaţie a

metodelor de evaluare. Astfel investitorul / beneficiarul proiectului estimează o gamă de
costuri pentru construcţie folosind metode de evaluare bazate pe preţuri de referinţă,
respectiv preţ pe unitate funcţională (lei/pat spital; lei/unitate de cazare hotel; lei/elev
si/sau clasa scoala; lei/loc tribuna sportivă; lei/loc parcare; etc.) sau preţ pe unitate de
măsură specifică (lei/mc depozit; lei/mp suprafaţă birou; lei/ml canalizare; lei/km drum;
etc). În general aceste evaluări furnizează o limită de cost utilizată de investitor/beneficiar
pentru analizele economice şi financiare ale sale. La rândul său executantul atunci cînd
pregăteşte şi prezintă oferta proprie, avînd la dispoziţie elemente concrete ale proiectului
(chiar dacă lipsesc detaliile de execuţie), utilizează metode de evaluare pe unitate de
măsură de lucrare (lei/mc beton; lei/mp cofraj, etc). Ulterior, în condiţiile acceptării ofertei
sale, atunci cind fie primeşte fie elaborează el însuşi detaliile de proiectare, executantul va
estima costurile folosind metode analitice.
CAPITOLUL 6 EVALUAREA TERENURILOR

Orice investiţie în construcţii este indisolubil legata de terenul pe care se realizează.

Amplasamentul, poziţia, caracteristicile geotehnice ale terenului influenţează în mod
hotarâtor natura si tipul investiţiei, soluţiile tehnice de rezolvare a construcţiilor şi
determină în final costurile şi cheltuielile de investiţie şi pe cele de exploatare. Din acest
punct de vedere, este capital pentru managementul unui proiect de investiţie, să fie
cunoscute toate informaţiile referitoare la terenul pe care urmează să fie amplasată
investiţia şi să facă o evaluare tehnică şi economică corectă a acestuia.

Identificarea caracteristicilor tehnico-economice ale unui teren de constructie, în

vederea evaluarii acestuia, necesită cunoaşterea unor noţiuni de bază din sfera
cadastrului şi a geotehnicii terenurilor.

6.1. Noţiuni generale privind cadastrul

Legea care fundamentează activitatea de cadastru din ţara noastră, este Legea
cadastrului şi publicităţii imobilare nr 7/1996 – cu modificări şi completări ulterioare.
Conform acesteia, activitatea de cadastru se clasifică în cadastru general şi cadastru de
specialitate.

Cadastrul general, este definit ca fiind un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă

tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării.

Cadastru de specialitate, este un subsistem de evidenţă şi inventariere sistematică a

bunurilor imobile, din punct de vedere tehnic şi economic, cu scopul administrării lor
raţionale şi sunt specifice unor domenii de activitate, după cum urmează: cadastrul
fondului agricol, cadastrul fondului apelor, cadastrul fondului forestier, cadastrul
terenurilor cu destinaţie specială (pentru domeniul transporturilor, pentru monumente
istorice, pentru domeniul industrial, pentru terenuri destinate apărării ţării, etc) şi
cadastrul fondului imobiliar-edilitar.

Scopul cadastrului, este multiplu şi constă, spre exemplu, în asigurarea suportului

tehnic necesar identificării proprietăţilor imobiliare, a garantării lor, impozitarea
proprietăţilor, etc.

Documentele cadastrale şi cartea funciară cuprind informaţii cantitative, calitative şi

juridice despre proprietate, derivând de aici şi cele trei funcţii ale cadastrului, respectiv:

 Funcţia tehnică, care se referă la determinarea, prin măsurători şi calcule

specifice topo-cadastrale, a poziţiei, formei şi mărimii suprafeşelor de teren şi ale
clădirilor şi construcţiilor;
  Funcţia economică, prin care se încadrează terenurile în clase de calitate şi se
cartează clădirile în funcţie de materialele de construcţie, de starea fizică şi de
dotări;

 Funcţia juridică, prin care se identifică şi se înscrie în dosarul de cadastru şi în

cartea funciară, proprietarul bunului imobil, în baza actului juridic care atestă
dreptul de proprietate respectiv.

Categorie de folosinţă a terenurilor, reprezintă o caracterizare codificatã din punct de

vedere al destinatiei terenului, în functie de scopul pentru care este utilizat (agricol,
silvic, construcţii, cãi de comunicaţii, exploatare minierã, etc.). În tabelul 2 este
prezentată o sinteză a categoriilor şi subcategoriilor de folosinţă a terenurilor şi
simbolizarea lor.

Planuri cadastrale, sunt planuri tematice care conţin limitele unităţilor administrativ-
teritoriale ale sectoarelor cadastrale, zonelor de intravilan şi de extravilan, ale unităţilor
teritorial cadastrale (corpuri de proprietate şi parcele) precum şi numerotarea cadastrală
a acestora. Există planuri cadastrale de bază si de ansamblu.

Planul cadastral de bază, cuprinde în detaliu elemente de cadastru general şi se

realizează la diferite scări. De pe un plan cadastral de bază, pot fi culese următoarele
informaţii: poziţia punctelor din reţeaua geodezică de stat, limitele şi punctele de hotar
ale unităţilor administrative-teritoriale, limitele intravilanelor, limitele şi numerele
cadastrale ale corpurilor de proprietate, limitele parcelelor şi ale construcţiilor
permanente din cadrul corpurilor de proprietate, reţeaua de transport, ape, construcţii
hidrotehnice, reţele de utilităţi. În figura 34 este prezentat un plan cadastral.

Plan cadastral de ansamblu, este o reprezentare generalizată a unei unităţi

administrative-teritoriale şi conţime elemente de cadastru grupate în ansamblu pe
categorii de folosinţă, cum ar fi terenul arabil şi pădurile din aria reprezentată şi zona de
curţi şi construcţii.

Cartea funciară, este un registru public în care sunt evidenţiate situaţia material şi
juridică a imobilelor, prin înscrierea tuturor actelor şi faptelor juridice privitoare la aceste
bunuri. Cartea funciară este format din următoarele părţi:

 Titlu, în care este trecut numărul de carte funciară, numele localităţii în care se
află bunul imobil (corpul de proprietate) şi data înregistrării acestuia în cartea
funciară;
 Partea I (foaia de avere), este rezervată descrierii imobilului în baza dosarului de
cadastru pentru întabulare;
 Partea a-II-a (foaia de proprietate), priveşte dreptul de proprietate
 Partea a-III-a(foaia de sarcini), se referă la înscrierile privind dezmembrămintele
dreptului de proprietete şi sarcini.

În figura 35 este exemplificat un extras de carte funciară.

 Tabelul 2.

Simbol Subcategorii de folosinţă Categorii de folosinţă Cod grupa de

destinaţie

A Arabil propriu-zis
AP Pajişti cultivate
AG Grădini cultivate Arabil
AO Orezării -A-
AS Sere
ASO Solarii şi răsadniţe
AC Căpşunării
AD Alte culturi perene
P Păşuni curate
PP Păşuni împădurite Păşuni
PL Păşuni cu pomi fructiferi -P-
PT Păşuni cu tufărişuri şi mărăcinişuri TDA
F Fâneţe curate
FP Fâneţe împădurite Fâneţe
FL Fâneţe cu pomi fructiferi -F-
FT Fâneţe cu tufărişuri şi mărăcinişuri
VN Vii nobile
VH Vii hibride Vii
VP Pepiniere viticole -V-
VHA Plantaţii de hamei
L Livezi clasice
LI Livezi intensive şi superintensive Livezi
LF Plantaţii arbuşti fructiferi -L-
LD Plantaţii de dud
LP Pepiniere pomicole
PD Păduri
PDP Perdele de protecţie Păduri
PDT Tufişuri şi mărăcinişuri -P- TDF
PDR Răchitării
PDPS Pepiniere silvice
HR Ape curgătoare
HB Lacuri şi bălţi naturale
HA Lacuri de acumulare Terenuri cu ape şi stuf
HP Amenajări piscicole -HR,HB- TDH
HS Ape cu stuf
HC Canale
HM Marea teritorială
DA Autostrăzi
DN Drumuri naţionale
DJ Drumuri judeţene
DC Drumuri comunale Căi rutiere şi căi ferate
TDS
DS Străzi şi uliţe -DR,CF-
DE Drumuri de exploatare
DT Drumuri şi poteci turistice
CF Căi ferate
C Construcţii
CC Curţi şi construcţii
CA Cariere
CI Cimitire
CD Diguri
CMP Exploatări miniere şi petroliere
Terenuri cu construcţii şi curţi
CFF Fâşie de frontieră TDI
-CC,C-
CP Parcuri
CT Pieţe şi târguri
CPJ Plaje şi ştranduri
CTZ Taluzuri pietruite
CS Terenuri de sport
CAT Alte terenuri de construcţii
NN Nisipuri zburătoare
NB Bolovănişuri, stâncării, pietrişuri
NR Râpe, ravene, torente Terenuri degradate şi
NS Sărături cu crustă neproductive -
NM Mocirle şi smârcuri -N-
NG Gropi de împrumut, depozite
NH halde
Figura 34. Plan cadastral
Figura 35 Extras de carte funciara
Numărul cadastral, face legătura între planul cadastral, registrele cadastrale şi cartea
funciară, precum şi cu bazele de date grafice şi textuale ale sistemului informatic
cadastral

6.2. Noţiuni generale de geotehnica

Geotehnica este definită ca ştiinţa aplicată, care studiază caracteristicile fizice, chimice
şi mecanice ale terenurilor, precum şi comportarea lor sub acţiunea construcţiilor. În
acest scop se elaborează şi se întocmesc diverse documentaţii geotehnice, cum ar fi:
aviz geotehnic preliminar, studiu geotehnic, studio geotehnic de detaliu, studiul
geotehnic pentru proiectul în fază unică, raportul de monitorizare geotehnică, expertiza
geotehnică.

Avizul geotehnic preliminar. Scopul întocmirii acestei documentaţii îl reprezintă

elaborarea unui Aviz geotehnice pentru fazele preliminare de proiectare (studiul de
prefezabilitate şi studiul de fezabilitate). Avizul geotehnic preliminar (AG-P) are drept
scop să ajute clientul la evaluarea fezabilităţii adaptării la amplasament a lucrării. Avizul
geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic necesar la proiectarea
lucrărilor.

Studiul geotehnic, reprezintă documentaţia geotehnică de bază necesară pentru

proiectarea oricărei construcţii. Studiul geotehnic face parte din proiectul tehnic şi din
Documentaţia Tehnică pentru Autorizarea Construcţiei (DTAC).

Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaborează pentru faza de detalii de execuţie în

situaţiile în care pentru proiectarea detaliilor de execuţie sunt necesare elemente
suplimentare faţă de cele furnizate de Studiul geotehnic elaborat pentru faza de proiect
tehnic şi care a făcut parte şi din DTAC.

Studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică ,în cazul în care proiectul se elaborează
în fază unică (PFU), în locul fazelor PT şi DDE, se întocmeşte un Studiul geotehnic
pentru proiectul în fază unică.

Raportul de monitorizare geotehnică a execuţie., Monitorizarea geotehnică a execuţiei

lucrărilor urmăreşte de a asigura că lucrările legate de geotehnică sunt realizate în
conformitate cu proiectul pentru a se putea dispune, dacă se dovedeşte necesar,
adaptarea, pe măsura avansării lucrărilor, a detaliilor de execuţie în funcţie de condiţiile
geotehnice întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza de construcţie.

Monitorizarea geotehnică a execuţiei trebuie efectuată, de laboratorul studiului

geotehnic, de unităţi autorizate sau de specialişti atestaţi de MLPTL pentru domeniul Af.
Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei cuprinde notele de sinteză a
monitorizării geotehnice (în primul rând natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite şi
compararea cu previziunile) precum şi note privind comportarea lucrării în curs de
execuţie şi a vecinătăţii.

Expertiza geotehnică. Obiectivul documentaţiei geotehnice denumită Expertiza

geotehnică (EG) îl reprezintă expertizarea unuia sau mai multor elemente geotehnice
ale unei lucrări noi, în faza de proiectare sau în faza de execuţie, sau al unei lucrări
existente.

În cazul unei lucrări noi, Expertiza geotehnică poate expertiza studii geotehnice
realizate în prealabil, cu referire la lucrarea sau la partea din lucrarea specificată prin
temă.

În cazul unei lucrări existente, Expertiza geotehnică se diferenţiază după cum lucrarea
este fără avarie sau cu avarie. În cazul unei lucrări fără avarie, obiectivul expertizei
geotehnice îl reprezintă, de regulă, expertizarea unui element geotehnic specific al
lucrării, cu luarea în considerare a studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale
proiectării precum şi a observaţiilor făcute pe parcursul execuţiei şi exploatării. În cazul
unei lucrări cu avarie, obiectivul principal al expertizei geotehnice îl constituie
investigarea cauzelor geotehnice ale avariei constatate şi evaluarea remediilor de avut
în considerare.

Complexitatea şi volumul încercărilor care se efectuează în teren precum şi

complexitatea şi volumul calculelor geotehnice de proiectare sunt dependente de
Categoría geotehnică a terenului de pe amplasament.

Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se

facă, în mod normal, înainte de cercetarea terenului de fundare. Această încadrare
poate fi ulterior schimbată. Categoria poate fi verificată şi eventual schimbată în fiecare
fază a procesului de proiectare şi de execuţie. Diferitele aspecte ale proiectării unei
lucrări pot impune abordări care să corespundă la diferitele categorii geotehnice. Nu
este necesar să se trateze întreaga lucrare în concordanţă cu exigenţele categoriei
celei mai ridicate. Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o
proiectare mai economică sau atunci când proiectantul consideră oportun acest lucru.

Categoria geotehnică exprimă riscul geotehnic. Sunt definite în acest sens 3 categorii
geotehnice:

1. Categoriei geotehnice 1 – care prezintă risc geotehnic redus

2. Categoriei geotehnice 2 – care prezintă risc geotehnic moderat
3. Categoriei geotehnice 3 – care prezintă risc geotehnic major

Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori:

factorii legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt:

o condiţiile de teren
o apa subterană
factorii legaţi de structura
factori legaţi de vecinătăţi

Pentru a facilita încadrarea lucrării într-o Categorie geotehnică, se recomandă folosirea

următoarei metodologii:

Se atribuie fiecăruia dintre cazurile aferente celor 4 factori enumeraţi mai sus un
număr de puncte, specificat în dreptul cazului respectiv
Se însumează punctele corespunzătoare celor 4 factori
La punctajul stabilit pe baza celor 4 factori, se adaugă puncte corespunzătoare
zonei seismice de calcul a amplasamentului
 Încadrarea în categorii geotehnice se va face în funcţie de punctajul total, în
concordanţă cu tabelul următor

Riscul geotehnic
Nr. Categoria
crt. geotehnică
Tip Limite punctaj

1 Redus 6...9 1

2 Moderat 10...14 2

3 Major 15...21 3

Exigenţele privind investigaţiile geotehnice care trebuie realizate şi metodele de

proiectare utilizate, corespunzător categoriilor geotehnice, sunt precizate în tabelul
următor

Categoriile geotehnice

Categoria
Categoria
Categoria geotehnică 1 geotehnică
geotehnică 2
3

Investigaţii Şanţuri, penetrări şi Investigaţii de rutină Investigaţiile

geotehnice foraje de recunoaştere cuprinzând şanţuri, menţionale
a terenului. penetrări, foraje, la Categoria
încercări în geotehnică
laborator şi eventual 2 şi, în plus,
pe teren încercări cu
caracter
special în
laborator şi
pe teren.

Metode de Metode de proiectare Calcule de rutină Calcule mai

proiectare bazate pe măsuri pentru complexe,
prescriptive şi pe stabilitate/capacitate care pot să
proceduri simplificate, portantă şi nu facă
ca de exemplu deformaţii, folosind parte din
utilizarea tabelelor cu metode uzuale normele în
presiuni convenţionale recomandate în vigoare.
la fundarea directă. normele în vigoare.

Calculele de stabilitate
şi de deformaţii pot să
nu fie necesare.
6.3. Evaluarea terenului

Evaluarea are drept scop estimarea unei valori comerciale a terenului în vederea
adoptării unor decizii privind : amplasamentul viitoarei investiţii, modalităţi de obţinere a
terenului, soluţii posibile de realizare a construcţiilor (cu referire în special la soluţiile de
fundare), soluţii de racord la reţelele de utilităţi, etc. Rezultatele evaluării sunt utilizate
în faza de pregătire a investiţiei, respectiv la elaborarea şi întocmirea studiilor de pre-
fezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a planurilor de afaceri, a cererilor de finanţare, etc.

Evaluarea unei parcele de teren, este o întreprindere dificilă în primul rând datorită
multitudinii de factori (unii cunoscuţi la momentul evaluării alţii nu) care pot influenţa
această valoare, prin prisma modului în care urmează a fi utilizată această parcelă de
teren.

6.3.1. Metoda « comparaţiei prin bonitate » pentru evaluarea terenurilor

Metoda presupune aprecierea valorii unui teren prin stabilirea unui punctaj, care
apreciază calitatea acestuia din punct de vedere investiţional. Algoritmul de calcul
utilizează un preţ de referinţă (preţ barem) care este corectat pe baza unor elemente de
comparaţie (bonitate). Relaţiile de calcul, sunt următoarele :

Pentru terenuri amplasate in localităţi mari cu populaţie de peste 10.000 locuitori

Vp = K x (A+S+G+T+E+Tf+D+B+R+C+V+P) x M x F x Gs x H x Go x Cr x U x Z

K – coeficient de actualizare a valorii de referinţă a terenului, în funcţie de variaţia

cursului de schimb interbancar :
Curs BNR la data evaluării
K=
3,5084 RON/euro (06,09,2005)

A – valoarea de bază a terenului (valoare determinată pentru un curs de schimb valutar

de 3,5084 RON/euro, comunicat de BNR la data de 06.09.2005). Valoarea de bază a
terenului pe categorii de localităţi, se stabileşte prin corectarea valorii de bază
corespunzătoare municipiului Bucureşti, aplicându-se următorii coeficienţi:

COD CATEGORIA LOCALITĂŢII COEFICIENT DE CORECŢIE

IA Bucureşti 1,00

IIB Municipii şi oraşe cu peste 200.000 locuitori 0,90

Oraşe sau comune cu 50.000 până la 200.000

IIIC 0,80
locuitori

IVD Localităţi cu 10.000 până la 50.000 locuitori 0,60

VE Staţiuni turistice importante 0,70 – 0,90

VIF Staţiuni turistice de mai mică importanţă 0,50 – 0,70

De asemenea, în cadrul fiecărei localităţi, în funcţie de zona din care face parte terenul,
se realizează o diferenţiere, rezultând în final următoarele valori de bază ale terenului:

CATEGORIA IIB=0,9XIA IIIC=0,8XIA

BUCUREŞTI
LOCALITĂŢII - VIF=0,7YIA IVD=0,6XIA VIF=0,5XIA
IA
ZONA VE=0,9XIA VIF=0,8XIA

378 336 294 252 210

0 420 RON/mp
RON/mp RON/mp RON/mp RON/mp RON/mp

288 256 224 192 160

1 320 RON/mp
RON/mp RON/mp RON/mp RON/mp RON/mp

198 176 154 132 110

2 220 RON/mp
RON/mp RON/mp RON/mp RON/mp RON/mp

135 120 105

3 150 RON/mp 90 RON/mp 75 RON/mp
RON/mp RON/mp RON/mp

În funcţie de posibilitatea de racordare a terenului la utilităţile tehnico-edilitare ale yonei

(localităţii), se aplică următoarele corecţii (procente din valoarea de bază A):

Poziţionarea reţelei faţă de terenul evaluat

TIP DE RETEA
La gard Până la 100 m Până la 200 m Între 200 si 500 m
(%) (%) (%) (%)

S=apă, canal (apa 60% si canal

16,7 14,2 11,7 8,35
40%)

G= gaze 6,7 5,63 4,56 3,35

T= termoficare 16,7 13,7 10,63 8,35

E= electricitate 6,7 5,63 4,56 3,35

Tf=telefonie 3,4 2,86 2,31 1,70

Pentru distanţe mai mari de 500 m nu se aplică nici o corecţie.

D – tipul de drum la care terenul are acces (% din A)

- Modernizat cu asfalt, beton, pavele: +16,70%

- Modernizat cu bolovani de râu: +9,14%
- Modernizat cu balast: +6,20%

B- forme, proporţii şi orientarea terenului (%dinA)

- Teren la colţ cu 2 străzi: +5%

- Foarte favorabil (raportul laturilor 1/2, 1/3): +5%
- Favorabil (raportul laturilor1/4, 1/5): 0%
- Nefavorabil, forme neregulate, greu de organizat, raportul laturilor peste 1/5 sau
cu front la calea publică sub 10 m: -5%
 - Orientare favorabilă: +3%

R – restricţii de folosire conform planului urbanistic (% din A)

- neconstruibil, in afară de întrebuinţări secundare: -40%

- construibil, condiţionat şi cu restricţii, în funcţie de cauza şi gravitatea restricţiilor:
-10% ; -20%

C- suprafaţă adecvată sau nu, în cadrul urban, în funcţie de utilizarea şi poziţia specifică
a terenului (% din A)

- zona 0 şi ultracentral sub 150 mp: -5%

- zona 1 şi 2 şi 3 favorabil
150 – 300 mp: +5%
Peste 300 mp: +8%
sub 150 mp: 0%
150 – 300 mp: +3%
Peste 300 mp: +5%

V- aspectul urbanistic şi estetic al imobilelor vecine, calitatea vecinătăţilor şi confortul

urban-social (% din A)
- defavorabil: -10% pînă la -20%
- favorabil: 0,00
- deosebit de favorabil: +10% pînă la +20%

P – poluare (% din A)
- sonoră: -3% până la -5%
- reziduri gazoase: -3%
- reziduri solide: -5%
- reziduri lichide: -7%
- mirosuri şi infestări: -10%
Trebuie avut în vedere şi avizul de mediu existent la data efectuării evaluării.

M- coeficient privind ponderea suprafetei terenului construibil faţă de toată suprafaţa

terenului evaluat (criteriu important pentru aspectul financiar, conform normelor din
legislaţia urbanistică)
- construibil peste 60%: M=1,20
- construibil intre 45% si 60%: M=1,00
- construibil sub 45%: M=0,75

F- coeficient privind natura terenului de fundare

- pentru teren normal de fundare : F= 1,00

- pentru teren macroporic care necesită măsuri speciale de consolidare a solului:
F=0,80
- pentru terenuri neconsolidate, umpluturi recente, care necesita fundare indirectă:
F=0,50
Gs- coeficient privind gradul seismic al zonei

- pentru gradul 7-8: 1,00

- pentru gradul 9: 0,85

H- coeficient privind regimul de înălţime construibil

- pentru regim de înălţime P+M+1-3 etaje: 1,00

- pentru regim de înălţime P+M+4-6 etaje: 1,25
- pentru regim de înălţime P+M+7-12 etaje: 1,40
- pentru regim de înălţime P+M+13-20 etaje: 1,80
- pentru regim de înălţime P+M+peste 20 de etaje: 2,20

Go – coeficient privind starea terenului format din produsul coeficienţilor rezultaţi la pct
a. şi b.

a.Teren ocupat cu dotări construcţii:

- ce nu necesită dezafectări: 1,00

- ce necesită dezafectări parţiale sau totale: 0,75 – 0,95
- ocupat cu construcţii de patrimoniu: 0,40

b.Pentru teren în pantă:

- favorabil constructiv: 1,00

- nefavorabil, necesită rezolvări speciale constructive: 0,80 – 0,90
- nefavorabil, în zone turistice: 0,70 – 0,80

Cr – coeficient privind situaţia juridică a terenului

- terenuri cu procese în curs pentru definitivarea proprietăţii: 0,90

U – utilizarea terenului

- dacă documentaţiile de urbanism permit realizarea de construcţii destinate

exploatării comerciale, hoteluri, mică industrie, birouri, comerţ, parcaje subterane
şi anexe tehnice aferente: U = 3,00
- dacă documentaţiile de urbanism permit construirea de locuinţe uni sau
multifuncţionale destinate exploatării comerciale sau vânzării: U = 2,00
- dacă documentaţiile de urbanism permit construirea de locuinţe individuale
unifamiliale: U = 1,00
- dacă documentaţiile de urbanism permit realizarea de construcţii cu caracter
social, cultural, umanitar sau de interes public: U = 0,50

Z - coeficient de zonă indiferent de utilizarea terenului

 MUNICIPII CU PESTE 200.000
AMPLASARE TEREN BUCUREŞTI
LOCUITORI

În zona „0” pe arterele principale nominalizate de

3,00 x 2,00 = 2,00 x 1,50 = 3,00
Autorităţile Locale
6,00

În zona „0” vecine cu arterele importante până la 3,00 x 1,50 =

2,00
200 m 4,50

În zona „0” oricare alte poziţii 3,00 1,50

Pentru terenuri amplasate în localităţi mici cu o populaţie sub 10.000 de locuitori

Vt = Vb x K x ( A + B + F + T + E + G + R + P + S) x M x Go x Cr x U x Z,

Vb - valoarea de bază a terenului, determinată în funcţie de importanţa localităţii (sat,

comună, oraş mic)

- sat : 3,65 RON/mp

- comună: 5,50 RON/mp
- comune limitrofe oraselor cu o populaţie mai mare de 50.000 de locuitori şi
staţiunile balneare, precum şi cele amplasate în imediata vecinătate a căilor de
acces rutier de nivel european: 7,30 RON/mp
- oras mic: 9,15 RON/mp

K – coeficient de actualizare a valorii de referinţă a terenului, în funcţie de variaţia

cursului de schimb interbancar :
Curs BNR la data evaluării
K=
3,5084 RON/euro (06,09,2005)

A - categoria localităţii

- sat: 0,1
- comună: 0,2
- oraş mic: 0,4
- staţiuni turistice mici şi zone cu potenţial turistic, balnear: 1,50

B - poziţia terenului faţă de localitate

- în exteriorul localităţii: 0,0

- în zona periferică: 0,5
- în zona mediană: 0,8
- în zona centrală: 1,0
- în zone construibile extravilane, între localităţi, pe artere cu trafic intens: 1,2
F – funcţiile economico-sociale ale localităţii

- activitate agricolă: 0,5

- activitate agricolă şi funcţie economică limitată în mica industrie şi servicii: 0,8
- activitate complexă cu accent pe industrie şi prestări de servicii: 1,0

T – poziţia terenului faţă de căile de transport (coeficienţi cumulativi)

- rutiere adiacente: 0,2

- rutiere cu transport in comun: 0,3
- feroviare(până la 2 km faţă de staţie): 0,3
- fluviale (până la 5 km de port): 0,5
- maritime(până la 10 km de port): 0,5

E - echiparea tehnico-edilitară a zonei în care se află terenul, reţele la distanţă de:

TIP DE RETEA LA GARD PÂNĂ LA 500 M

Retea de alimentare cu apă 0,30 0,15

Reţea de canalizare 0,20 0,10

Reţele de energie electrică 0,30 0,15

Reţea de gaze naturale 0,50 0,25

Reţea de energie termică 0,50 0,25

Reţea de telefonie 0,20 0,20

G – caracteristici geotehnice defavorabile

- cu dificultăţi de fundare: -0,2

- inundabile: -0,4
- alunecări de teren: -0,7

R – restricţii de folosire a terenului

- neconstruibil: -0,4
- construibil cu restricţii: -0,1 până la -0,3

P – poluat cu reziduuri

- sonore: -0,2
- gazoase: -0,3
- solide: -0,5
- lichide: -0,7
S – raportul între faţada şi adâncimea terenului

- foarte favorabil (1/2 , 1/3): +0,5

- favorabil (1/4 , 1/5): 0,0
- nefavorabil (peste 1/5): -0,5

M- coeficient privind ponderea suprafetei terenului construibil faţă de toată suprafaţa

terenului evaluat (criteriu important pentru aspectul financiar, conform normelor din
legislaţia urbanistică)
- construibil peste 60%: M=1,25
- construibil intre 45% si 60%: M=1,00
- construibil sub 45%: M=0,85

În cazul terenurilor ocupate de agenţi economici agricoli sau industriali, coeficientul va fi

următorul:

- construibil până la 1.000 mp: 1,00

- construibil între 1.000 mp si 1.500 mp: 1,15
- construibil între 5.000 mp si 10.000 mp: 1,20
- construibil peste 10.000 mp: 1,25

Go – coeficient privind starea terenului format din produsul coeficienţilor rezultaţi la pct
a. şi b.

a.Teren ocupat cu dotări construcţii:

- ce nu necesită dezafectări: 1,00

- ce necesită dezafectări parţiale sau totale: 0,75 – 0,95
- ocupat cu construcţii de patrimoniu: 0,40

b.Pentru teren în pantă:

- favorabil constructiv: 0,95

- nefavorabil, necesită rezolvări speciale constructive: 0,80 – 0,90
- nefavorabil, în zone turistice: 0,70 – 0,80

Cr – coeficient privind situaţia juridică a terenului

- terenuri cu procese în curs pentru definitivarea proprietăţii: 0,90

U – utilizarea terenului (coeficient de zonă, numai la oraşe mici şi indiferent de
delimitarea construcţiilor)

- dacă documentaţiile de urbanism permit realizarea de construcţii destinate

exploatării comerciale, hoteluri, mică industrie, birouri, comerţ, parcaje subterane
şi anexe tehnice aferente: U = 3,00
- dacă documentaţiile de urbanism permit construirea de locuinţe uni sau
multifuncţionale destinate exploatării comerciale sau vânzării: U = 2,00
- dacă documentaţiile de urbanism permit construirea de locuinţe individuale
unifamiliale: U = 1,00
- dacă documentaţiile de urbanism permit realizarea de construcţii cu caracter
social, cultural, umanitar sau de interes public: U = 0,50

Z - coeficient de zonă numai la oraşe mici

- zona „0” : 1,1 pînă la 1,2

- în restul zonelor: 1,0

Observaţii generale:

- metoda descrisă anterior este recomandată a fi utilizată doar în situaţiile în care

se urmăreşte evaluarea „calităţii investiţionale” a unui teren;
- metoda nu este recomandată a fi utilizată atunci când se doreşte estimarea unei
„valori comerciale” a terenului;
- în situaţiile în care există puţine informaţii cu privire la valoarea comercială a unui
teren, se poate aplica, cu observaţiile şi limitările de rigoare, şi metoda descrisă
anterior pentru estimarea valorii comerciale a terenului.
7. ESTIMAREA COSTURILOR UTILIZÂND METODE BAZATE PE PREŢURI DE
REFERINŢĂ

În sistemul tradiţional de estimare a costurilor, există 2 proceduri de evaluare:

 estimare la prima vedere, care este realizată în mod obişnuit în fazele incipiente de
dezvoltare a unui proiect de construcţie

 estimare detaliată, cu ajutorul căreia se realizează o calculaţie cât mai apropiată de

realitate a costurilor de execuţie a unui proiect de construcţie

Pentru prima categorie de estimări, metodele de evaluare se bazează în general pe

experienţele anterioare ale practicianului în ingineria costurilor sau pe date cunoscute
privind realizarea în trecut a unor proiecte similare.

Pentru a doua categorie de estimări, costurile se determină funcţie de activităţile/procesele

de construcţie folosite pentru punerea în operă a proiectului, duratele de execuţie a
acestora, costul forţei de muncă utilizate, etc. Pentru a realiza aceste estimări, este
necesar să existe o bună înţelegere a tehnologiilor şi metodelor de organizare a execuţiei.

Pe perioada ciclului de viaţă extins al unui proiect de construcţie, practicianul în ingineria

costurilor realizează o serie de estimări utilizate în diferite scopuri. Aceste tipuri de estimări
sunt:

 estimări pentru planificarea conceptuală a proiectului. În faza incipientă a unui

proiect, fundamentîndu-se pe cerinţe foarte generale privind mărimea, capacitatea,
calitatea anticipată a construcţiilor, parametrii de exploatare, este necesară o
estimare conceptuală. O estimare conceptuală se bazează pe cerinţele stabilite de
beneficiar/investitor pentru proiect, care la rândul lor depind de parametrii planului
de afaceri întocmit de către acesta. O estimare conceptuală este realizată înainte
de a fi elaborate planşe, specificaţii de execuţie şi caiete de sarcini. Acest tip de
estimări au o acurateţe de +/- 30% până la +/- 40% faţă de valoarea de revenire a
proiectului

 estimări pentru fezabilitate. După ce scopul şi parametrii de funcţionare ai

proiectului au fost stabiliţi, utilizând specificaţiile preliminare de proiectare
(dimensiuni geometrice, calitate, durate de execuţie, alcatuire, etc), se elaborează
estimări ale bugetului de realizare a proiectului (în ţara noastră, în general sub
forma unui deviz general – vezi cap.4). Acest buget estimează principalele costuri
de execuţie şi punere în funcţiune ale proiectului. Acest tip de estimări au o
acurateţe de +/- 20% faţă de valoarea de revenire a proiectului

 estimări pe perioada proiectării Fundamentându-se pe documentele proiectării

(planşe, schiţe, memorii tehnice, caiete de sarcini, etc) pe măsură ce acestea sunt
realizate, se efectuează estimări ale costurilor proiectului. În mod obişnuit aceste
estimări se realizează pe măsură ce activitatea de proiectare avansează,
 urmărindu-se atât o analiza a valorii soluţiilor proiectate şi selectarea celor mai
eficiente cât şi verificarea permanentă a modului în care sunt respectate costurile
totale ale proiectului aşa cum au fost ele stabilite în cadrul studiilor de fezabilitate.
În mod obişnuit estimările de cost se fac atunci când s-a ajuns la realizarea a 15%,
30%, 60% şi 90% din întregul proiect. Aceste estimări au o acurateţe de +/- 10%
faţă de valoarea de revenire a proiectului.

 estimări pentru execuţie. Aceste estimări se realizează atunci când sunt cunoscute
în totalitate documentele contractuale ale proiectului. Aceste estimări se bazează
fie pe costuri medii sau costuri normate fie ca rezultat a unor analize de preţ
specific executantului. Acest tip de estimări au o acurateţe de +/- 5% faţă de
valoarea de revenire a proiectului

 estimări pe parcursul execuţiei. Aceste estimări sunt realizate în mod obişnuit

pentru a evalua impactul asupra costului total al proiectului, a dispoziţiilor de şantier
care modifică proiectul iniţial contractat. De asemenea şi executantul lucrărilor de
construcţie, face astfel de estimări în scopul verificării permanente a costului şi
cheltuielilor de execuţie, a respectării valorilor programate şi stabilirea corecţiilor
atunci când este cazul.

Metodele de estimare bazate pe preţuri de referinţă, fac parte din categoria metodelor „la
prima vedere” şi sunt utilizate pentru planificarea conceptuală a proiectului, pentru
studierea fezabilităţii proiectului şi pentru estimări în perioada de proiectare.

Metodele de estimare bazate pe preţuri de referinţă, sunt utilizate în general în fazele

incipiente ale unui proiect, când informaţiile despre acesta sunt limitate şi când este nevoie
să se stabilească costuri pentru a evalua optiunile şi a lua decizii privind cerinţele
beneficiarului şi fezabilitatea proiectului.

Metodele de estimare bazate pe preţuri de referinţă se fundamentează pe parametrii

tehnici caracteristici construcţiilor. Aceşti parametrii se referă la:

 măsuri fizice caracteristice proiectului, cum ar fi: m 2 suprafaţă utilă; m2 suprafaţă

construită; m3 construcţie; etc.

 tipuri de construcţii: spital; şcoală; bloc de locuinţe; etc

 natura materialelor din care se execută construcţia: lemn; beton; metal; etc

 utilităţi pentru construcţie: apă; canalizare; încălzire; aer condiţionat; etc

În general preţurile de referinţă sunt stabilite la o anumită dată, motiv pentru care acestea
sunt actualizate prin intermediul unor indici de actualizare.
7.1. Metoda costului de înlocuire

Metodologia de calcul a costului de înlocuire este specifică ţării noastre şi este

reglementată prin Normativul GV-0001/0-1995 „Metodologie pentru evaluarea clădirilor şi
construcţiilor speciale din grupele 1 şi 2 de mijloace fixe”.
Această metodologie utilizează ca preţuri de referinţă valorile incluse în „Cataloagele de
reevaluare” ediţia 1964, elaborate de institute de proiectare de profil. Metodologia de
evaluare pe baza cataloagelor respective, permite stabilirea cu ajutorul unor calcule
simplificate, a valorii tehnice la zi a oricărui tip de construcţie indiferent de destinaţie.
Această metodologie presupune 3 etape:

 Etapa 1 – stabilirea valorii tehnice de înlocuire cu ajutorul „cataloagelor de

reevaluare” la nivelul de preţuri pentru 01,01,1965
Prin valoare tehnică de înlocuire se înţelege totalitatea cheltuielilor care ar fi
ocazionate de înlocuirea în stare nouă a construcţiei la data evaluării
 Etapa 2 – indexarea la zi a valorii tehnice de înlocuire
Prin valoare de înlocuire indexată se înţelege valoarea construcţiei corespunzător
nivelului de preţuri la data la care se face evaluarea
 Etapa 3 – dacă este cazul corectarea valorii tehnice de înlocuire cu o serie de
coeficienţi care ţin cont de gradul de uzură tehnică a construcţiei

7.1.1 Stabilirea valorii tehnice de înlocuire

Pentru stabilirea valorii tehnice de înlocuire se utilizează „Cataloagele pentru reevaluarea

clădirilor şi construcţiilor speciale – 1964”. Aceste cataloage se utilizează la estimarea
costurilor pentru clădiri şi construcţii speciale considerate complet finalizate şi
recepţionate, indiferent de perioada de execuţie efectivă.

Cataloagele de reevaluare cuprind obiectele de construcţii clasificate funcţie de utilizarea

lor. Prin „obiect de construcţie” se înţelege o construcţie distinctă, delimitată spaţial şi
caracterizată printr-o destinaţie funcţională bine determinată. Cădirea poate fi compusă din
mai multe părţi, dar care alcătuiesc un tot unitar din punct de vedere al sistemului
constructiv. În componenţa unui obiect de construcţie sunt luate în considerare
următoarele categorii de lucrări:

 Lucrări de construcţii propriu-zise

 Lucrări de instalaţii funcţionale interioare (de la branşament)

Nu fac parte din obiectul de construcţie: utilajele şi instalaţiile tehnologice, conductele

tehnologice care le deservesc, precum şi mobilierul şi echipamentele specifice anumitor
obiecte cu caracter special(cantine, spitale, băi publice, teatre, etc).

Obiectele de construcţii de referinţă sunt grupate într-un număr de 35 de cataloage de

reevaluare. Conţinutul fiecărui catalog este sistematizat după cum urmează:
  Cuprins şi index alfabetic

 Instrucţiuni pentru folosirea catalogului, cuprinzând şi exemple de calcul

 Fişele de indicatori ai valorii de înlocuire

Fişele de indicatori ai valorii de înlocuire sunt întocmite pe variante de obiecte de

construcţii reprezentative la care se referă catalogul. Variantele sunt stabilite în funcţie de
parametrii ce pot da variaţii importante ale preţurilor de referinţă, cum ar fi:

 la clădiri, se dau variante în funcţie de destinaţie, număr de nivele, sistem

constructiv, materiale constituente, etc

 la drumuri, în funcţie de destinaţie, dimensiuni, sistem rutier, etc.

Fişele de indicatori ai preţului de referinţă, cuprind:

 denumirea şi caracteristicile obiectului de construcţie

 delimitarea obiectului de construcţie

 unitatea de măsură de referinţă, pentru care se stabilesc indicatorii valorici şi modul

de determinare a dimensiunilor obiectului de construcţie

 indicatori valorici de înlocuire pe unitatea de măsură de referinţă

 termeni de corecţie ce trebuie aplicaţi indicatorilor pentru a putea fi utilizaţi la

diferitele variante ce se întâlnesc pe teren.

 ponderea principalelor categorii de lucrări, specifice obiectului respectiv, în valoarea

de înlocuire a întregului obiect

Prin felul de alcătuire, cuprinzând valori de înlocuire pentru cel mai uzual tip de obiect de
construcţii, valori pentru variante ce diferă prin structură, alcătuire, funcţionalitate, etc.,
precum şi o paletă largă de coeficienţi de corecţie pentru detalii de construcţii şi alcătuire
(finisaje, instalaţii, etc), cataloagele de reevaluare permit încadrarea fidelă a construcţiilor
şi stabilirea unor valori tehnice de înlocuire a acestora în limitele convenabile de
exactitate.

În legătură cu indicatorii valorii tehnice de înlocuire cuprinşi în cataloagele de reevalauare,

se fac următoarele precizări:

Indicatorii preţului tehnic de referinţă cuprind valorile medii ale tuturor cheltuielilor directe şi
indirecte, necesare realizării unui obiect de construcţie, precum şi cheltuielile de
organizare a şantierului, de proiectare şi profitul.

Indicatorii preţului tehnic de referinţă au fost stabiliţi pentru condiţii normale de fundare şi
gradul de seismicitate 7. Având în vedere că după 1964 şi după seismul din 1977 s-au
proiectat construcţii pentru gradul de seismicitate 7,5; 8 şi 9 în funcţie de zona seismică de
amplasament, la construcţiile şi clădirile proiectate şi executate în aceste condiţii se vor
aplica următoarele corecţii:
Pentru clădiri şi construcţii proiectate şi executate pe terenuri cu condiţii grele de fundare,
cu o rezistenţă admisibilă medie de 0,6 kg/cm2 faţă de o fundare normală în teren cu
rezistenţa de 2 kg/cm2 , la 2 m adâncime, se acordă sporurile din tabelul de mai jos.

lei/mpAc

Număr de nivele
Soluţii de fundare
P P+1 P+2

Tălpi din beton armat sau radier

185 235 295
general, pe perne

Talpi din beton armat pe piloţi din

1040 - -
beton armat

Radier general pe piloţi din beton

2250 2250 2670
sau beton armat

Pentru determinarea valorii tehnice de înlocuire unitare şi totale, la nivel de preţuri

01.01.1965, a obiectelor de construcţii pentru care se estimează costurile, se parcurg
următoarele etape:

 Se efectuează o documentare cât mai amplă asupra mijlocului fix ce se evaluează,

stabilindu-se caracteristicile tehnice cunoscute ale acestuia.

 Se identifică elementele necesare încadrării obiectului în cataloagele şi fişele de

reevaluare

 Se alege catalogul şi fişa de reevaluare corespunzătoare obiectului de construcţie

corespunzător elementelor de identificare tehnice stabilite anterior

 Se determină valorile unitare de înlocuire ale obiectului, pe total şi dacă este cazul
pe categorii de lucrări, precum şi corecţiile datorate abaterilor faţă de prevederile
din fişe

 Cu elementele astfel stabilite, se calculează valoarea tehnică unitară şi totală de

înlocuire, la nivelul preţurilor de catalog 01.01.1965

În cazul când obiectul de construcţie nu se regăseşte ca atare în catalog, se procedează

la asimilări şi adaptări, introducându-se eventual anumiţi coeficienţi de corecţie sulimentari
faţă de cei din fişă. De asemenea, dacă în catalog nu se găsesc valori de înlocuire pentru
dimensiunile pe care le au obiectele de evaluat, aceste valori se stabilesc prin interpolare,
dacă dimensiunile corespunzătoare obiectului de evaluat se situează între mărimile
înscrise în catalog. In cazul când dimensiunile pe care le au obiectele de evaluat se află în
afara limitelor prevăzute în fişe, nu se va proceda la extrapolare, ci se va lua în
considerare valoarea limită respectivă.
7.1.2. Indexarea la zi a valorii tehnice de înlocuire

Coeficienţii de indexare fac posibilă trecerea de la un nivel de preţuri la altul, în vederea

unor calcule de comparabilitate. Cu ajutorul acestor coeficienţi valorile tehnice de înlocuire
ale construcţiilor calculate cu ajutorul cataloagelor şi fişelor de reevaluare-ediţia 1964, sunt
indexate la nivelul de preţuri corespunzător oricăror date. Aceşti indici sunt stabiliţi periodic
şi ţin cont de evoluţia generală a preţurilor în activitatea de construcţii. Indicii sunt elaboraţi
şi aprobaţi de către: Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului; Ministerul
Finanţelor. Indicii sunt elaboraţi şi structuraţi în 2 grupe şi 19 subgrupe de obiecte de
construcţii. În tabelul 3 este prezentat un set de astfel de indici. Valorile coeficienţilor de
indexare sunt calculaţi periodic şi publicaţi prin grija Ministerului Lucrarilor Publice şi
Amenajării Teritoriului.

7.1.3. Corectarea valorilor tehnice de înlocuire funcţie de uzura tehnică

Atunci când se solicită estimarea costurilor tehnice de înlocuire pentru construcţii

existente, care vor fi incluse în viitorul proiect (fie prin demolare fie prin consolidare şi
schimbarea destinaţiei), calculul trebuie să ţină cont de pierderea de valoare datorită uzurii
reale a acestei construcţii. Uzura poate fi:

 fizică

 morală

 accidentală

Uzura fizică se datorează efectelor produse de timp asupra elementelor componente

(îmbătrînire) ca şi solicitărilor la care au fost supuse în timpul exploatării obiectului. Ea se
determină în conformitate cu Normativul P135/1995. Valorile coeficienţilor de uzură fizică
din normativ nu sunt obligatorii, ele reprezintă nivelele medii şi sunt orientative. Utilizatorii
confruntaţi cu realitatea de pe teren, sunt singurii în măsură să aprecieze valoarea reală a
coeficienţilor de uzură, justificând însă abaterile (în plus sau în minus) faţă de valorile
prevăzute în normativ.

Pentru stabilirea uzurii fizice se procedează astfel:

 se determină la faţa locului condiţiile de exploatare ale obiectului de construcţie

precum şi condiţiile de mediu existent

 se stabileşte starea tehnică a obiectului de construcţiedeterminată de modul în care

se face exploatarea şi efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor de
intervenţie şi reparaţii.

 se stabileşte pe baza informaţiilor şi evidenţelor existente, anul dării în funcţiune a

obiectului de construcţie

 cu ajutorul elementelor menţionate se determină din normativ coeficientul de uzură

fizică
 TABELUL Nr.3

INDICII DE ACTUALIZARE A VALORII CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR SPECIALE LA DATA DE 15 OCTOMBRIE 2010

PERIOADA 01.01.65 01.01.73 01.07.82 01.01.73 01.07.90 29.12.90 01.04.91 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 31.03.94 31.07.94 30.09.94 31.10.94 31.12.94 31.03.95
01.01.73 30.06.82 01.07.90 01.07.90 29.12.90 01.04.91 15.03.92 15.03.92 01.01.93 15.10.93 31.03.94 31.07.94 30.09.94 31.10.94 31.12.94 31.03.95 30.06.95
BAZA LEGALĂ: 3x4 239/91 776/91 6x7x8 412/92 177/179/20 500/94
K1 K2' K2 K3 K4 6
K5
Curs valutar stabilit prin fixing (lei/$) 35 60 198 198 460 975 1650 1682 1756 1752 1767 1847 1975
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1 CLĂDIRI

11 Industriale 1,350 1,390 1,140 1,581 2,900 1,190 4,145 14,300 1,600 2,310 1,650 1,280 1,040 1,050 1,040 1,260 1,170
12 Agricole 1,500 1,460 1,130 1,645 2,950 1,140 4,250 14,300 1,600 2,350 1,640 1,270 1,050 1,060 1,040 1,250 1,170
13A Transp.-telecom. civile 1,600 1,770 1,160 2,050 2,850 1,320 3,600 13,550 1,610 2,240 1,630 1,270 1,050 1,050 1,040 1,250 1,160
13B Transp.-telecom. productive 1,450 1,470 1,160 1,705 2,850 1,320 3,695 13,900 1,610 2,230 1,610 1,290 1,040 1,050 1,040 1,270 1,170
14A Afaceri, comerţ 1,550 1,730 1,150 1,994 3,090 1,160 3,795 13,600 1,600 2,240 1,600 1,260 1,050 1,050 1,050 1,230 1,160
14B Depozitare 1,450 1,530 1,150 1,757 2,950 1,270 3,760 14,100 1,600 2,210 1,610 1,290 1,050 1,060 1,040 1,240 1,170
15A Locuinţe 1,700 1,838 1,196 2,198 2,850 1,260 3,870 13,900 1,610 2,240 1,680 1,250 1,050 1,050 1,050 1,230 1,150
15B Învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă 1,500 1,690 1,160 1,962 2,800 1,270 3,740 13,300 1,600 2,210 1,630 1,260 1,050 1,050 1,050 1,240 1,160
15C Sănăt., as. socială, cult. fizică, agrem. 1,500 1,550 1,220 1,893 2,800 1,270 3,750 13,350 1,590 2,220 1,660 1,270 1,050 1,040 1,040 1,240 1,160
15D Administrative 1,600 1,598 1,255 2,006 2,800 1,270 3,770 13,400 1,610 2,220 1,640 1,270 1,050 1,050 1,050 1,240 1,150
2 CONSTRUCŢII SPECIALE

21 Industriale 1,350 1,400 1,180 1,654 2,900 1,190 4,000 13,800 1,590 2,160 1,630 1,290 1,040 1,050 1,040 1,280 1,180
22 Agricole 1,400 1,400 1,170 1,635 2,950 1,140 4,135 13,900 1,600 2,240 1,630 1,280 1,050 1,060 1,040 1,260 1,170
23 Hidrotehnice 1,550 1,520 1,220 1,850 2,850 1,180 3,750 12,600 1,610 2,260 1,600 1,400 1,040 1,040 1,050 1,300 1,170
24 Transport şi telecomunicaţii 1,550 1,420 1,180 1,676 2,800 1,180 3,965 13,100 1,630 2,330 1,600 1,400 1,040 1,060 1,040 1,280 1,170
25 Depozitare 1,350 1,450 1,150 1,673 2,950 1,270 3,710 13,900 1,610 2,180 1,620 1,300 1,050 1,030 1,040 1,250 1,170
26 Transportul energiei electrice 1,500 1,560 1,170 1,815 2,850 1,180 4,105 13,800 1,570 2,250 1,680 1,260 1,040 1,040 1,100 1,210 1,120
27 Alimentare cu apa si canalizare 1,500 1,460 1,210 1,768 2,650 1,170 4,030 12,500 1,610 2,470 1,600 1,310 1,050 1,030 1,020 1,330 1,170
28 Transp.distrib.prod.petr.,gaze, tehn. 1,550 1,500 1,170 1,757 2,550 1,370 3,895 13,600 1,650 2,500 1,630 1,130 1,070 1,050 1,060 1,260 1,130
29 Alte construcţii speciale 1,300 1,370 1,200 1,636 2,900 1,210 3,820 13,400 1,590 2,240 1,600 1,260 1,040 1,050 1,040 1,280 1,180
x Indice mediu pe ramură 1,487 1,532 1,177 1,803 2,855 1,229 3,883 13,595 1,605 2,268 1,628 1,281 1,047 1,048 1,046 1,258 1,162
TABELUL Nr.3 (continuare)

PERIOADA 30.06.9 30.09.9 29.02.9 31.05.9 15.08.9 15.10.9 15.02.9 15.05.9

15.08.97 15.11.97 15.02.98 15.05.98 15.08.98 15.11.98 15.02.99 15.05.99 15.08.99 15.11.99
5 5 6 6 6 6 7 7

30.09.9 29.02.9 31.05.9 15.08.9 15.10.9 15.02.9 15.05.9 15.08.9

15.11.97 15.02.98 15.05.98 15.08.98 15.11.98 15.02.99 15.05.99 15.08.99 15.11.99 15.02.00
5 6 6 6 6 7 7 7

BAZA LEGALĂ:

Curs valutar stabilit prin fixing (lei/$) 2138 2858 2951 3137 3285 6822 7084 7442 7809 8285 8484 8736 9879 12175 15044 16088 17341 18695

0 1 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

1 CLĂDIRI

11 Industriale 1,090 1,184 1,022 1,114 1,139 1,363 1,363 1,316 1,099 1,103 1,194 1,065 1,066 1,064 1,161 1,031 1,126 1,038

12 Agricole 1,100 1,189 1,038 1,120 1,116 1,396 1,327 1,332 1,107 1,091 1,207 1,062 1,076 1,054 1,160 1,035 1,121 1,028

13A Transp.-telecom. civile 1,090 1,187 1,040 1,120 1,111 1,399 1,353 1,327 1,096 1,100 1,199 1,059 1,069 1,059 1,173 1,034 1,134 1,034

13B Transp.-telecom. productive 1,090 1,184 1,029 1,113 1,137 1,363 1,365 1,337 1,097 1,100 1,200 1,064 1,067 1,062 1,175 1,035 1,135 1,034

14A Afaceri, comerţ 1,100 1,189 1,041 1,125 1,103 1,423 1,370 1,309 1,089 1,093 1,212 1,058 1,066 1,061 1,172 1,032 1,136 1,025

14B Depozitare 1,090 1,184 1,034 1,111 1,134 1,364 1,358 1,331 1,099 1,098 1,203 1,069 1,069 1,067 1,171 1,032 1,135 1,031

15A Locuinţe 1,090 1,191 1,040 1,135 1,087 1,446 1,347 1,314 1,084 1,100 1,215 1,060 1,068 1,055 1,186 1,031 1,150 1,040

15B Învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă 1,090 1,187 1,043 1,121 1,102 1,414 1,354 1,329 1,090 1,098 1,198 1,063 1,075 1,060 1,183 1,033 1,145 1,035

15C Sănăt., as. socială, cult. fizică, agrem. 1,090 1,188 1,040 1,122 1,100 1,420 1,345 1,320 1,090 1,098 1,201 1,062 1,128 1,010 1,241 1,031 1,204 1,033

15D Administrative 1,090 1,187 1,045 1,121 1,106 1,409 1,353 1,329 1,091 1,098 1,198 1,065 1,075 1,060 1,183 1,032 1,146 1,035


2 CONSTRUCŢII SPECIALE

21 Industriale 1,090 1,181 1,023 1,112 1,143 1,351 1,347 1,311 1,102 1,102 1,192 1,068 1,068 1,064 1,163 1,033 1,126 1,042

22 Agricole 1,090 1,190 1,034 1,111 1,120 1,391 1,342 1,308 1,098 1,099 1,207 1,064 1,074 1,060 1,170 1,032 1,134 1,037

23 Hidrotehnice 1,060 1,183 0,987 1,088 1,225 1,238 1,281 1,304 1,117 1,009 1,188 1,067 1,070 1,070 1,185 1,035 1,145 1,046

24 Transport şi telecomunicaţii 1,060 1,182 1,016 1,072 1,198 1,250 1,314 1,344 1,095 1,088 1,190 1,083 1,070 1,110 1,191 1,023 1,164 1,054

25 Depozitare 1,090 1,184 1,030 1,107 1,148 1,347 1,372 1,312 1,101 1,094 1,203 1,069 1,071 1,061 1,168 1,032 1,132 1,031

26 Transportul energiei electrice 1,120 1,202 1,000 1,122 1,135 1,364 1,344 1,222 1,086 1,073 1,197 1,050 1,055 1,097 1,192 1,037 1,149 1,024

27 Alimentare cu apa si canalizare 1,070 1,174 1,025 1,103 1,157 1,322 1,254 1,343 1,122 1,117 1,179 1,058 1,064 1,075 1,197 1,043 1,148 1,053

28 Transp.distrib.prod.petr.,gaze, tehn. 1,050 1,185 1,053 1,129 1,087 1,437 1,231 1,256 1,077 1,101 1,159 1,025 1,063 1,048 1,309 1,029 1,272 1,057

29 Alte construcţii speciale 1,080 1,189 1,018 1,111 1,151 1,345 1,369 1,335 1,104 1,122 1,197 1,061 1,119 1,063 1,158 1,041 1,112 1,031

x Indice mediu pe ramură 1,086 1,186 1,021 1,113 1,131 1,370 1,341 1,314 1,103 1,092 1,208 1,051 1,076 1,062 1,187 1,033 1,149 1,037
TABELUL 3 (continuare)

PERIOADA 15.02.00 15.05.00 15.08.00 15.11.00 28.02.01 15.05.01 15.08.01 15.11.01 15.02.02 15.05.02 15.08.02 15.11.02 15.02.03 15.05.03 15.08.03 15.11.03 15.02.04

15.05.00 15.08.00 15.11.00 28.02.01 15.05.01 15.08.01 15.11.01 15.02.02 15.05.02 15.08.02 15.11.02 15.02.03 15.05.03 15.08.03 15.11.03 15.02.04 15.05.04

BAZA LEGALĂ:
20343 22349 25079 27059 28452 29793 31324 32121 33513 33038 33531 32680 32714 33135 33903 31778 33903
Curs valutar stabilit prin fixing (lei/$)

0 1 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53

1 CLĂDIRI

11 Industriale 1,113 1,132 1,090 1,137 1,092 1,121 1,061 1,063 1,069 1,121 1,042 1,038 1,057 1,054 1,059 1,031 1,066

12 Agricole 1,116 1,153 1,091 1,117 1,097 1,139 1,056 1,062 1,066 1,112 1,044 1,041 1,065 1,052 1,058 1,031 1,068

13A Transp.-telecom. civile 1,108 1,135 1,090 1,115 1,089 1,125 1,054 1,065 1,068 1,114 1,045 1,039 1,057 1,053 1,059 1,031 1,077

13B Transp.-telecom. productive 1,111 1,133 1,093 1,119 1,090 1,123 1,059 1,065 1,069 1,116 1,043 1,041 1,055 1,054 1,059 1,031 1,070

14A Afaceri, comerţ 1,060 1,134 1,096 1,111 1,098 1,137 1,063 1,060 1,067 1,115 1,045 1,040 1,058 1,053 1,059 1,031 1,077

14B Depozitare 1,112 1,132 1,089 1,121 1,090 1,125 1,058 1,067 1,068 1,116 1,045 1,042 1,058 1,053 1,059 1,031 1,067

15A Locuinţe 1,118 1,134 1,095 1,111 1,088 1,130 1,061 1,065 1,063 1,108 1,046 1,039 1,062 1,051 1,059 1,031 1,077

15B Învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă 1,103 1,128 1,097 1,121 1,086 1,124 1,062 1,065 1,070 1,113 1,045 1,040 1,057 1,054 1,059 1,031 1,068

15C Sănăt., as. socială, cult. fizică, agrem. 1,102 1,133 1,053 1,116 1,086 1,176 1,015 1,064 1,067 1,111 1,046 1,038 1,056 1,052 1,060 1,031 1,072

15D Administrative 1,101 1,134 1,096 1,119 1,085 1,124 1,059 1,065 1,069 1,112 1,045 1,039 1,057 1,053 1,059 1,031 1,069

2 CONSTRUCŢII SPECIALE

21 Industriale 1,112 1,136 1,095 1,147 1,083 1,108 1,065 1,063 1,068 1,120 1,045 1,038 1,056 1,054 1,060 1,031 1,065
22 Agricole 1,115 1,134 1,103 1,118 1,089 1,119 1,064 1,063 1,065 1,110 1,130 1,040 1,060 0,965 1,058 1,031 1,065

23 Hidrotehnice 1,118 1,149 1,092 1,121 1,085 1,108 1,065 1,062 1,065 1,112 1,045 1,039 1,059 1,052 1,066 1,031 1,059

24 Transport şi telecomunicaţii 1,128 1,141 1,084 1,105 1,075 1,093 1,074 1,071 1,066 1,104 1,041 1,035 1,065 1,052 1,063 1,031 1,056

25 Depozitare 1,114 1,134 1,093 1,122 1,092 1,121 1,062 1,066 1,068 1,118 1,046 1,042 1,058 1,054 1,059 1,031 1,072

26 Transportul energiei electrice 1,094 1,136 1,054 1,089 1,077 1,136 1,055 1,061 1,060 1,109 1,047 1,025 1,040 1,051 1,061 1,031 1,066

27 Alimentare cu apa si canalizare 1,113 1,147 1,123 1,125 1,087 1,104 1,069 1,057 1,067 1,099 1,040 1,036 1,072 1,054 1,063 1,031 1,052

28 Transp.distrib.prod.petr.,gaze, tehn. 1,073 1,136 1,230 1,183 1,054 1,091 1,065 1,036 1,074 1,086 1,017 1,027 1,105 1,051 1,060 1,031 1,033

29 Alte construcţii speciale 1,101 1,136 1,107 1,145 1,086 1,127 1,058 1,065 1,067 1,110 1,042 1,036 1,057 1,053 1,059 1,031 1,064

x Indice mediu pe ramură 1,107 1,139 1,098 1,122 1,087 1,018 1,169 1,062 1,039 1,111 1,043 1,038 1,060 1,053 1,060 1,031 1,066
 TABELUL 3 (continuare)

PERIOADA 15.05.04 15.08.04 15.11.04 15.02.05 16.05.05 15.08.05 15.11.05 15.02.06 15.05.06 15.08.06 15.11.06 15.02.07 15.05.07 15.08.07 15.11.07 15.02.08

15.08.04 15.11.04 15.02.05 16.05.05 15.08.05 15.11.05 15.02.06 15.05.06 15.08.06 15.11.06 15.02.07 15.05.07 15.08.07 15.11.07 15.02.08 15.05.08

BAZA LEGALĂ:

Curs valutar stabilit prin fixing (lei/$) 33416 30726 27385 28631 28378 3,109 2,963 2,863 2,7735 2,733 2,574 2,426 2,391 2,368 2,4788 2,3650

0 1 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69

1 CLĂDIRI

11 Industriale 1,045 1,043 1,014 1,050 1,016 1,009 1,025 1,015 1,041 1,056 1,049 1,535 1,026 1,022 1,024 145,609

12 Agricole 1,054 1,054 1,014 1,050 1,019 1,009 1,021 1,014 1,041 1,058 1,051 1,538 1,023 1,021 1,026 153,498

13A Transp.-telecom. civile 1,051 1,042 1,017 1,047 1,013 1,010 1,027 1,014 1,042 1,055 1,049 1,538 1,022 1,024 1,026 145,014

13B Transp.-telecom. productive 1,047 1,045 1,018 1,053 1,018 1,009 1,027 1,016 1,041 1,054 1,050 1,535 1,026 1,023 1,026 150,280

14A Afaceri, comerţ 1,050 1,034 1,021 1,051 1,018 1,009 1,031 1,013 1,039 1,056 1,058 1,542 1,020 1,022 1,030 149,060

14B Depozitare 1,046 1,047 1,015 1,051 1,017 1,009 1,025 1,016 1,040 1,055 1,049 1,534 1,028 1,022 1,025 147,648

15A Locuinţe 1,055 1,038 1,021 1,041 1,009 1,009 1,024 1,015 1,040 1,054 1,044 1,534 1,018 1,021 1,026 152,754

15B Învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă 1,048 1,040 1,022 1,049 1,012 1,010 1,028 1,015 1,040 1,055 1,046 1,541 1,022 1,024 1,028 148,492

15C Sănăt., as. socială, cult. fizică, agrem. 1,050 1,085 1,022 1,046 1,012 1,010 1,028 1,015 1,041 1,054 1,047 1,538 1,020 1,022 1,028 147,812

15D Administrative 1,048 1,040 1,022 1,048 1,011 1,010 1,029 1,015 1,040 1,053 1,047 1,538 1,021 1,023 1,028 148,289

2 CONSTRUCŢII SPECIALE

21 Industriale 1,046 1,038 1,017 1,051 1,017 1,009 1,023 1,016 1,067 1,054 1,023 1,534 1,027 1,022 1,025 147,933
22 Agricole 1,054 1,046 1,017 1,047 1,014 1,009 1,019 1,014 1,041 1,057 1,046 1,535 1,020 1,021 1,025 146,066

23 Hidrotehnice 1,044 1,054 1,020 1,074 1,028 1,009 1,015 1,023 1,045 1,049 1,037 1,517 1,038 1,019 1,028 142,896

24 Transport şi telecomunicaţii 1,042 1,055 1,020 1,088 1,027 1,008 1,019 1,024 1,040 1,047 1,033 1,513 1,038 1,020 1,025 150,736

25 Depozitare 1,048 1,041 1,014 1,051 1,019 1,009 1,026 1,015 1,041 1,056 1,053 1,537 1,026 1,022 1,026 147,294

26 Transportul energiei electrice 1,023 1,041 1,024 1,079 1,017 1,012 1,052 1,016 1,038 1,050 1,062 1,534 1,017 1,029 1,023 123,836

27 Alimentare cu apa si canalizare 1,042 1,048 1,016 1,086 1,022 1,010 1,012 1,018 1,046 1,056 1,029 1,522 1,031 1,027 1,025 143,391

28 Transp.distrib.prod.petr.,gaze, tehn. 1,045 1,022 1,034 1,118 1,013 1,008 1,013 1,006 1,051 1,049 1,027 1,511 1,025 1,030 1,019 128,026

29 Alte construcţii speciale 1,059 1,052 1,031 1,055 1,021 1,014 1,021 1,010 1,037 1,057 1,049 1,541 1,019 1,020 1,024 157,824

x Indice mediu pe ramură 1,047 1,046 1,020 1,059 1,017 1,009 1,025 1,015 1,041 1,054 1,046 1,532 1,025 1,023 1,026 146,710
 TABELUL 3 (continuare)

PERIOADA 15.05.08 15.08.08 15.11.08 15.10.93 7/1/1982 1/1/1965 1/1/1990 1/1/1965 1/1/1990 1/1/1965 1/1/1990 1/1/1965 1/1/1990 1/1/1965

15.08.08 15.11.08 15.02.09 15.02.09 15.02.09 15.02.09 15.05.09 15.05.09 15.08.09 15.08.09 15.11.09 15.11.09 15.02.10 15.02.10

BAZA LEGALĂ: Curs K6 K k

valutar stabilit prin fixing (lei/$) 2,4100 2,9444 3,3314 3,3314 3,3314 3,3314 3,0920 3,0920 2,9505 2,9505 2,9247 2,9247 3.0235 3.0235

0 1 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83

1 CLĂDIRI

11 Industriale 146,550 156,222 159,559 161,263 9716,445 18232,908 9673,124 17801,644 9484,923 17455,294 9706,623 17952,610 9667,835 17791,911

12 Agricole 154,040 162,974 167,114 168,564 10241,576 22429,053 10281,53 21898,537 10081,499 21472,477 10317,144 22084,246 10275,916 21886,564

13A Transp.-telecom. civile 145,945 155,869 158,726 159,944 9066,461 25676,218 9035,71 25006,08 8864,389 24531,943 9080,593 25255,934 9044,307 25029,861

13B Transp.-telecom. productive 150,811 159,859 163,274 164,854 9543,387 20341,729 9528,92 19860,595 9352,957 19493,846 9571,573 20049,242 9533,325 19869,776

14A Afaceri, comerţ 149,248 156,596 160,416 161,968 9078,912 24345,103 9040,63 23745,378 8882,624 23330,352 9099,273 24018,882 9081,074 23851,586

14B Depozitare 148,314 157,065 160,896 162,292 9305,207 20643,603 9305,911 20175,544 9134,067 19802,979 9347,566 20367,183 9310,213 20184,871

15A Locuinţe 153,587 163,417 166,577 167,521 10043,581 31382,172 10035,678 30670,635 9850,358 30104,266 10080,600 30961,962 10040,318 30684,813

15B Învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă 148,582 157,051 160,564 162,118 8844,091 22419,771 8823,003 21856,437 8673,144 21485,206 8884,684 22119,281 8849,181 21943,251

Sănăt., as. socială, cult. fizică,

15C 148,044 156,778 160,286 161,676 9294,739 21610,269 9684,838 21077,915 9515,849 20709,511 9747,943 21320,694 9708,990 21151,019
agrem.

15D Administrative 148,378 156,984 160,496 162,049 9740,357 24904,144 9736,158 24302,811 9570,789 23890,028 9804,223 24595,076 9765,045 24399,342

2 CONSTRUCŢII SPECIALE

21 Industriale 148,743 158,56 1621,115 164,001 9171,881 17334,855 9113,76 16941,791 8936,442 16612,170 9145,322 17085,465 9108,776 16932,529
22 Agricole 146,725 155,529 159,166 160,546 9357,686 18341,064 9924,985 19073,545 9731,881 18702,448 9959,354 19235,297 9909,617 19044,015

23 Hidrotehnice 143,670 153,009 156,587 159,044 8895,727 20958,333 8974,929 20565,307 8818,064 20205,862 9033,139 20802,181 8997,042 20615,976

24 Transport şi telecomunicaţii 150,766 157,921 162,731 167,080 9808,910 21589,410 9827,378 21248,189 9674,972 20918,667 9910,947 21536,022 9871,342 21343,247

25 Depozitare 148,097 156,983 160,654 161,725 9073,465 17761,308 9033,326 17349,899 8862,047 17020,930 9060,182 17488,486 9023,977 17331,942

26 Transportul energiei electrice 123,920 129,372 132,921 135,673 7738,194 18107,373 7780,712 17705,05 7686,724 17491,179 7882,016 18025,246 7897,716 17971,295

27 Alimentare cu apa si canalizare 145,007 155,593 159,703 163,330 9823,905 21514,352 9832,54 21110,551 9631,484 20678,882 9885,975 21331,401 9836,604 21119,275

28 Transp.distrib.prod.petr.,gaze, tehn. 130,607 140,533 147,514 153,527 10077,036 23429,108 10194,892 23303,417 9894,492 22616,764 10216,264 23469,029 10195,831 23305,563

29 Alte construcţii speciale 158,691 167,895 172,161 173,827 9955,144 17730,111 9931,356 17284,718 9743,049 16956,985 9980,685 17457,423 9930,841 17283.821

x Indice mediu pe ramură 147,369 156,359 160,331 162,526 9466,649 21565,822 9484,644 21161,33 9309,499 20770,561 9536,560 21383,546 9498.452 21192,136
 TABELUL 3 (continuare)

PERIOADA 1/1/1990 1/1/1965 1/1/1990 1/1/1965

15.05.10 15.05.10 15.08.10 15.08.10

BAZA LEGALĂ: Curs

valutar stabilit prin fixing (lei/$) 3.3633 3.3633 3,3035 3,3035

0 1 84 85 86 87

1 CLĂDIRI

11 Industriale 9430.498 17355.136 9.317,905 17.147,926

12 Agricole 10013.628 21327.919 9.884,206 21.052,267

13A Transp.-telecom. civile 8822.277 24415.401 8.699,562 24.075,792

13B Transp.-telecom. productive 9299.290 19381.991 9.169,941 19.112,396

14A Afaceri, comerţ 8858.142 23266.051 8.726,202 22.919,510

14B Depozitare 9081.655 19689.350 8.964,280 29.574,223

15A Locuinţe 9803.630 29961.460 9.676,923 21.064,622

15B Învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă 8614.677 21361.755 8.494,850 20.324,456

Sănăt., as. socială, cult. fizică,

15C 9461.172 20611.149 9.329,572 19.434,876
agrem.

15D Administrative 9515.797 23776.560 9.383,436 23.445,838

2 CONSTRUCŢII SPECIALE

21 Industriale 8876.279 16500.334 8.761,558 16.286,697

22 Agricole 9666.344 18576.502 9.550,934 18.354,71

23 Hidrotehnice 8784.949 20129.982 8.671,408 19.869,812

24 Transport şi telecomunicaţii 9600.123 20756.832 9.504,417 20.549,903

25 Depozitare 8802.447 16906.459 8.688,68 16.687,951

26 Transportul energiei electrice 7742.354 17617.767 7.619,407 17.338,000

27 Alimentare cu apa si canalizare 9604.719 20621.417 9.490,045 20.375,210

28 Transp.distrib.prod.petr.,gaze, tehn. 10044.988 22960.767 10.004,22 22.867,580

29 Alte construcţii speciale 9638.612 16775.221 9.514,03 16.558,41

x Indice mediu pe ramură 9265.273 20671.888 9145,524 20.404,714

  se efectuează eventualele corecţii faţă de valoarea indicată de normativ

Uzura morală are drept cauză perimarea valorii de întrebuinţare a obiectului de construcţie
ca rezultat al progresului tehnic. Este de fapt cauza principală pentru care acest obiect de
construcţie se consolidează, reface sau îşi schimbă destinaţia. În astfel de situaţii valoarea
de înlocuire rămasă este folosită în studiile de fezabilitate ale proiectului de construcţie
pentru a se decide dacă construcţia veche este păstrată sau ea se va demola şi se va
construi una nouă.

Uzura accidentală se datorează unor cauze neprevăzute (incendii, explozii, cutremure,

inundaţii, furtuni, etc) caracterul şi gradul de uzură variind de la caz la caz. Atât uzura
morală cât şi uzura accidentală se stabilesc de către experţi şi se adaugă uzurii fizice.

Exemplu de calcul:

Obiect de construcţie: clădire de depozitare pentru legume şi fructe cu un singur nivel, situată într-o zonă cu
grad de seismicitate 8, fundată pe un teren cu rezistenţă admisibilă 1 kg/cm2

Date constructive pentru proiectul nou:

Infrastructură: datorită rezistenţei slabe a solului, s-a optat pentru o structură de fundaţie alcătuită din talpi de
beton armat pe piloţi din beton armat

Structura de rezistenţă stîlpi, grinzi şi ferme din beton armat prefabricate, acoperiş din chesoane din beton
armat prefabricat, termoizolaţie şi hidroizolaţie. Înălţimea medie hală este de 5,50 m

Finisaje: pardoseli din ciment sclivisit cu excepţia yonei de birouri unde sunt pardoseli din mozaic turnate pe
loc. Tencuieli interioare şi exterioare drişcuite, zugrăveli obişnuite, tîmplărie metalică.

Utilităţi: instalaţie electrică de iluminat incandescent; instalaţie sanitară, apă-canal şi de stingere a incendiilor;
instalaţie centrală de încălzire cu aburi

Calculul valorii tehnice de înlocuire la nivel 01.01.1965

Calculul se face conform Catalog nr. 114/1964, fişa 41

Valoarea de referinţă a construcţiei

Construcţii: 670 lei/mpAd

Instalaţii electrice de iluminat: 30 lei/mpAd

Instalaţii sanitare: 20 lei/mpAd

Instalaţii de încălzire centrală: 80 lei/mpAd

o TOTAL 800 lei/mpAd

Corecţii:

Pentru diferenţă de înălţime a construcţiei noi faţă de cea de referinţă (5,50 m în loc de 6,00 m)
 (6,00-5,50)/0,50 m * 10 lei/mpAd = 10 lei/mpAd

Spor pentru pardoseală de mozaic (se aproximează că 10% din suprafaţa construcţiei va fi ocupată de
birouri)

20 lei/mp pardoseală mozaic * 0,10 = 2 lei mpAd

Spor datorat sistemului de fundare

( (2,00 – 1,00)/(1,00 + 0,60) ) * 1040 lei/mpAd = 650 lei/mpAd

Spor pentru gradul de seismicitate 8

1,0245

Valoarea corectată a preţului tehnic de înlocuire la nivel 01.01.1965

(800 – 10 + 2 + 625 ) * 1,0245 = 1.451,72 lei/mpAd

Indexarea valorii preţului tehnic de înlocuire la data de 15.08.2010

Coeficient de indexare conform tabel 3, este de 29.574,223

Valoarea indexată la data de 15.08.2010 a valorii tehnice de înlocuire a obiectului de construcţie

1.451,72 lei/mpAd * 29,574,223 = 42.933.491 lei/mpAd, respectiv 4.293,35 RON/mpAd,

Valoare 1euro = 42.975 lei

Valoare tehnică de înlocuire: 999,03 euro/mpAd

Observaţie: În cazul în care sistemul de fundare ar fi fost unul obişnuit (deci terenul de fundare unul normal cu
rezistenţe admisibile de 2kg/cm2, atunci valoarea indexată a valorii tehnice de înlocuire la data de 15.08.2010,
ar fi fost de:

(800 – 10 + 2) * 1,0245 = 811,40 lei/mpAd

811,40 lei/mpAd * 29.574,223 = 23.996.524 lei/mpAd, respectiv 2.399,65 RON/Ad

Valoare 1euro = 42.975 lei

Valoare tehnică de înlocuire: 558,40 euro/mpAd

7.2. Metoda valorilor unitare de referinţă medii estimate

Valorile unitare de referinţă, reprezintă valori medii estimate de investiţie C+I (lucrări de
construcţii şi instalaţii) calculate pentru mpAd pe tipuri de construcţie. Aceste valori de
referinţă au fost calculate de către Ordinul Arhitecţilor din România. Aceste valori au în
vedere în primul rând de gradul de complexitate al construcţiei. În tabelul 4 sunt
prezentate aceste valori de referinţă.
Metodologia de estimare a valorii proiectului este foarte simplă şi presupune parcurgerea
următoarelor etape:

 stabilirea caracteristicilor clădirii şi a destinaţiei acesteia

 alegerea unui preţ unitar de referinţă

TABEL 4

VALORI MEDII ESTIMATE DE INVESTIŢIE C+I EXPRIMATE ÎN EURO/M² FĂRĂ TVA

GRUPA TIP PROGRAM CUPRINDE VALORI MEDII

ESTIMATE (EURO/M²)

CLASA I problema simpla, constructii ce nu se ridica la rang de cladire:

cerinte de
proiectare reduse - soproane, tarabe de piata acoperite

- parcaje acoperite,

- statii transport urban in comun etc.

- constructii agricole fara fluxuri tehnologice:

- depozite pe un nivel,
- silozuri,
- grajduri, sere, etc.

- constructii industriale fara fluxuri 250

tehnologice :

- ateliere,
- depozite pe un nivel etc.

- constructii comerciale simple:

- chioscuri,
- mici pavilioane etc.

- anexe utilitare si gospodaresti (pavilion

poarta, depozit gunoi)

- amenajari de spatii verzi, mobilier urban si de

gradina etc.
CLASA II problema medie, constructii agricole cu fluxuri tehnologice:
cerinte de
proiectare medii - grajduri mari,
- mori,
- pivnite de vinuri
- constructii pentru imbuteliere,
- constructii pt. prelucrarea
fructelor etc.

- constructii industriale cu fluxuri tehnologice:

- service, 300

- brutarie,

- tipografie,

- dep. multietajate sau pe nivel pentru

materiale periculoase

- anexe pentru instalatii: (centrale termice, de

ventilatie, posturi de transformare etc.)

- garaje pentru automobile

- constructii subterane simple (garaje, tuneluri,

adaposturi, rezervoare de apa, etc.)

- cladiri militare si politienesti simple 350

cladiri de locuit: - casa unifamiliala sub 200 mp 450

- casa de vacanta 400

- gospodarie rurala 300

cladiri comerciale: - magazin 400

- piata 350

- show-room 450

cladiri pentru transport: - statie benzina 450

- spalatorie auto 400

- gara mica si constructii 500

feroviare simple

- debarcader etc. 350

 constructii sportive si de agrement simple: 550

- sala de sport

- sala de fitness 450

- camping 350

- patinoar artificial 500

- hipodrom etc. 550

CLASA III problema medie, constructii industriale cu fluxuri tehnologice

cerinte de complexe:
proiectare
complexe - termocentrale,

- crematorii de ars deseuri,

- fabrici si uzine,
- laboratoare industriale,

- spalatorii de rufe, mari bucatarii, etc. 500

obiective militare sau politienesti complexe:

- statii de pompieri,
- centre de instructie, 700
- capitanii,
- inchisori etc

servicii urbane sau comunale: 550

- primarie

- casa de cultura, cinema, expozitie, biblioteca 650

- posta, fast-food, frizerie, discoteca etc 500

obiective comerciale cu mai multe niveluri: 550

- magazine, centre comerciale

obiective turistice si de cazare: 600

- pensiune, hotel (1-3 stele), motel

- centre pentru batrani 600

- camine pentru nefamilisti 550

- camine studentesti 550

 invatamant prescolar, general si mediu: 500

- crese, gradinite,

- scoli generale si scoli medii 550

- scoli profesionale 550

- centre de reeducare etc. 550

cladiri pentru birouri si cladiri administrative 600

cladiri de locuit: - case mai mari de 200 mp, 500

- vile, blocuri de locuit, 600

- cartiere rezidentiale. 600

centre medicale de importanta locala sau 500

zonala:

- cabinete medicale sau veterinare,

- farmacie, 500

- statie de ambulanta, etc. 500

centre sportive: 550

- club sportiv,

- sali de sport cu tribune, 700

- stranduri cu bazine artificiale 700

- hipodrom cu acces public etc. 600

cladiri bisericesti: - case parohiale, 500

- manastiri, capele etc. 700

obiective speciale: 650

- gradini zoologice si case pentru animale

- gradini botanice si case pentru plante 650

- cimitire, crematorii umane etc. 600

CLASA IV problema cladiri complexe pentru transport: 900

deosebita, cerinte
de proiectare - gari metropolitane
complexe - aeroporturi, 1300
 - statii metrou 1000

cladiri administrative complexe: 1200

- tribunal

- banca centrala, 1200

- ambasada 1200

invatamant universitar : facultati, centre 800

universitare

cladiri de cazare si comerciale reprezentative: 800

- hotel mare (4-5 stele)

- magazin universal, 800

obiective culturale si de agrement complexe: 1200

- teatru, sala de concerte

- circ, 900

- cazinou, 900

- muzeu, galerie de arta, 1200

- studio de radio si de televiziune etc. 1000

obiective bisericesti: - biserica, catedrala 1700

cladiri din sistemul sanitar: 1000

- policlinica, centru medical,

- laboratoare medicale 1000

- centre de reabilitare, sanatorii, 1000

- bai publice etc 900

obiective sportive reprezentative: 1200

- stadion,

- sala mare de sport cu public 1300

- piscina olimpica cu public etc. 1200

CLASA V problema obiective cultural de exceptie: 1600

deosebita, cerinte
de proiectare - opera
 deosebite - teatru de mari dimensiuni 1600

- ateneu filarmonic 1400

- centru national de conferinte, etc. 1600

obiective complexe din sistemul sanitar:

- clinici medicale, spitale, 1500

- institutii medicale nationale,
- centru de tratamente speciale si centru
balnear

Exemplu de calcul:

Obiect de construcţie: clădire de depozitare pentru legume şi fructe cu un singur nivel

Stabilirea clasei de importanţă a clădirii: clădirea se va încadra în clasa de complexitate I, respectiv clădiri
industriale fără fluxuri tehnologice – depozite pe un singur nivel

Stabilirea valorii unitare de referinţă: valoarea medie estimată este de 250 euro/mpAd
8. ESTIMAREA COSTURILOR PRIN METODE BAZATE PE PREŢURI
UNITARE

Motodele de evaluare bazate pe preţuri de referinţă, furnizează informaţii cu privire la

costurile totale de executţie ale unui proiect de construcţie. După ce analiza conceptuală
(studiile de soluţii) a fost încheiată şi se înaintează în realizarea proiectului, sunt necesare
evaluari din ce în ce mai detaliate.

În primul rând, investitorul/beneficiarul trebuie să întocmească un proiect de buget al

proiectului, respectiv un deviz general (vezi capitolul 4). Acesta este conceput şi calculat
într-o primă variantă în faza realizării studiilor de pre-fezabilitate şi fezabilitate, a planurilor
de afaceri sau de finanţare a proiectului. În timp, pe măsură ce proiectul este detaliat,
bugetul proiectului (devizul general) poate suferi modificări ca rezultat al soluţiilor
proiectate şi el va trebui refăcut prin grija proiectanţilor şi a beneficiarului/investitor.

În faza de proiectare, sunt necesare estimări ale părţilor din proiect (terasamente, fundaţii,
structura de rezistenţă, etc), ale elementelor de construcţie (betoane în fundaţii, pereţi din
zidărie, zugrăveli, tâmplărie, etc) şi chiar a proceselor complexe de execuţie (manoperă
aferentă execuţiei turnărilor de betoane, materiale principale necesare, etc) în vederea
definitivării proiectării şi a detaliilor de execuţie.

După finalizarea proiectării, metodele de evaluare bazate pe preţuri unitare sunt utilizate
fie de către beneficiar, pentru a determina un cost orientativ în vederea negocierii şi
contractării execuţiei fie pentru a întocmii documentaţiile de ofertare de către executant.

Metodele de evaluare bazate pe preţuri unitare se fundamentează pe existenţa unui plan

de elemente de cost. Planul de elemente de cost, este o listă de elemente ale clădirii, cum
ar fi infrastructura, terasamente, betoane, etc., fiecare cu partea sa de cost din bugetul
total al proiectului. Fiecare element al planului de cost trebuie să fie foarte bine definit
pentru ca preţurile estimate să reflecte corect lucrările de construcţii la care se referă. De
exemplu când estimăm costul pardoselilor, trebuie specificat dacă acest cost cuprinde
şapele suport, dacă cuprinde treptele şi contratreptele scărilor, etc.

8.1. Evaluarea pe baza preţului unitar al elementelor de construcţie

Metoda permite atât estimarea costului total de execuţie al obiectului de construcţie cât şi
costul elementelor sale componente, fiind astfel determinate costurile pentru finalizarea
unor obiecte de construcţii deja începute.

Metoda presupune existenţa unui plan de elemente de cost pentru fiecare tip de obiect de
construcţie. Acest plan de elemente de cost, trebuie să fie astfel conceput încât să
permită:

 caracterizarea şi individualizarea corectă a obiectului de construcţie

  evidenţierea principalelor elemente şi lucrări de construcţie componente ale
obiectului

 precizarea foarte clară a condiţiilor avute în vedere la estimarea costurilor

elementelor de plan de cost

 culegerea simplă şi uşoară a datelor istorice din teren în vederea corectării valorii
elementelor de plan de cost

 creearea posibilităţii de estimare a costurilor de execuţie numai pentru părţi

componente ale obiectului de construcţie

În ţara noastră nu există un standard sau o practică unitară privind stabilirea elementelor
de plan de cost. Rămâne la latitudinea executanţilor sau investitorilor/beneficiarilor funcţie
de propriile interese şi structura de personal alocată pentru estimarea şi controlul
costurilor, stabilirea unui astfel de plan de cost . Acest lucru îngreunează şi activitatea de
colectare statistică a datelor istorice privind costurile reale de execuţie a obiectelor de
construcţie şi face imposibilă în acest moment realizarea unei baze de date de referinţă
privind costul diverselor tipuri de construcţii calculat pe total obiect şi pe elemente de
construcţie componente.

În lume există o mai mare preocupare privind standardizarea elementelor de plan de cost
cu toate avantajele care decurg de aici. Astfel în Marea Britanie există un Standard Form
of Cost Analysis elaborat de către Building Cost Information Service care stabileşte o
structură standard de plan de elemente de cost cu definirea clară şi precisă a conţinutului
fiecărui element de cost. În Franţa există Documents Techniques Unifies – DTU care
stabilesc categoriile de lucrări de construcţii specifice care pot fi întâlnite ca elemente de
plan de cost la orice tip de obiect de construcţie şi costurile de referinţă ale acestora.

Exemplu 1:

Calculul rapid al costului total şi pe elemente de cost pentru o locuinţă individuală tip vilă.

a. Elemente caracteristice ale construcţiei ce urmează a fi realizată:

 suprafata utilă: 300 mp

 suprafata construită 500 mp

 alcătuire: demisol, parter, etaj

 structură: fundaţii continuie din beton armat, pereţi structurali din cărămidă cu goluri verticale
şi stîlpişori din beton armat, planşee din beton armat, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă
ceramică, încălzire cu centrală termică proprie alimentată cu gaz metan, instalaţie electrică,
instalaţie apă-canal cu racord la canalizare.

Fişa cu valorile unitare ale elementelor de plan de cost, este următoarea:

Valori la data de 04.1999

Nr. Denumire element UM Cost unitar Cantitate de executat Costuri pe mpAd

crt. element estimată pe mpAd
Ad Au

1 Excavaţii mc 22121 0,5860 12963 21454

2 Umpluturi şi compactări mc 11089 0,0960 1065 1763

3 Hidroizolaţii şi lucrări mp 218476 0,1400 30587 50621

aferente

4 Beton armat în structură mc 3688750 0,2080 767260 1269815

5 Beton simplu mc 957827 0,3580 342902 567503

6 Zidării mc 2229140 0,4430 987509 1634327

7 Scări şi podeste din beton ml 208522 0,1980 41287 68330

8 Pardoseli din beton mp 208375 0,0520 10836 17934

mozaicat

9 Pardoseli din beton simplu mp 126382 0,1840 23254 38485

10 Pardoseli din marmură mp 1378877 0,1320 182012 301230

11 Pardoseli gresie mp 351714 0,0810 28489 47149

12 Pardoseli parchet mp 496177 0,3420 169693 280842

13 Tencuieli interioare mp 125418 4,2540 533528 882989

14 Zugrăveli interioare mp 44049 3,4630 152542 252457

15 Placaje cu faianţă la interior mp 331636 0,1980 65664 108674

16 Lambriuri la pereţi mp 365652 0,1780 65086 107717

17 Vopsitorii interioare mp 75943 0,4160 31592 52285

18 Tencuieli interioare mp 209487 0,7920 165914 274588

19 Vopsitorii exterioare mp 36195 0,5940 21500 35583

20 Placaje exterioare mp 1399307 0,1980 277063 458539

21 Timplărie geamuri mp 1090701 0,3960 431918 714842

22 Confectii metalice kg 41053 1,8300 75127 124335

23 Închideri compartimentări mp 250018 0,1370 34252 56687

24 Podină de lemn la pod mp 95987 0,3550 34075 56394

25 Sarpantă mp 262026 0,4980 130489 215959

26 Învelitoare inclisiv asteriala mp 624466 0,6210 387793 641797

27 Jgheaburi şi burlane ml 166323 0,1580 26279 43492

28 Streaşină înfundată mp 445363 0,0990 44091 72971

29 Tabachere şi lucrane mp 459845 0,0160 7358 12177

30 Alte lucrări de construcţie % - 5,0000 254106 420545

31 Retea apă-canal Ad 83559 1,0000 83559 138290

branşament

32 Reţele electrice exterioare Ad 30951 1,0000 30951 51224

33 Coloane şi legături sanitare ml 181827 0,4950 90004 148957

34 Obiecte şi armături sanitare Ad 122410 1,0000 122410 202589

35 Coloane şi legături încălzire ml 232630 0,3860 89795 148611

36 Centrală termică gaze Ad 73208 1,0000 73208 121159

37 Corpuri de încălzire ml 76624 4,9470 379059 627343

38 Cabluri, conductori, ţevi Ad 44027 1,9790 87129 144198

electrice

39 Aparate electrice Ad 71165 1,0000 71165 117778

40 Corpuri de iluminat Ad 60359 1,0000 60359 99894

41 Gaze inclusiv branşament Ad 47579 1,0000 47579 78743

42 Alte instalaţii comune % - 5,0000 56761 93939

43 Diverse, organizare, proiect % - 3,0000 195846 324125

TOTAL 6724059 11128316

Fişa de calcul a costului total de execuţie şi a costului pe elemente, a obiectului de construcţie analizat, este
prezentată în continuare:
Nr. Denumire element UM Cost unitar Costuri pe mpA Coeficient de Cost unitar Costuri unitare pe mp Cantitate de Cantitate
crt. element indexare a element indexat indexate executat estimată de
costului estimată pe executat
Ad Au pentru data leiRON/UM leiRON/mpAd leiRON/mpAu mpAd pentru
de 02.2009 intregul
proiect

1 Excavaţii mc 22121 12963 21454 1,796 3,97 2,33 3,85 0,5860 293,00

2 Umpluturi şi compactări mc 11089 1065 1763 1,796 1,99 0,19 0,32 0,0960 48,00

3 Hidroizolaţii şi lucrări mp 218476 30587 50621 1,796 39,24 5,49 9,09 0,1400 70,00
aferente

4 Beton armat în structură mc 3688750 767260 1269815 1,796 662,50 137,80 228,06 0,2080 104,00

5 Beton simplu mc 957827 342902 567503 1,796 172,03 61,59 101,92 0,3580 179,00

6 Zidării mc 2229140 987509 1634327 1,796 400,35 177,36 293,53 0,4430 221,50

7 Scări şi podeste din beton ml 208522 41287 68330 1,796 37,45 7,42 12,27 0,1980 99,00

8 Pardoseli gresie mp 351714 28489 47149 1,796 63,17 5,12 8,47 0,0810 40,50

9 Pardoseli parchet mp 496177 169693 280842 1,796 89,11 30,48 50,44 0,3420 171,00

10 Tencuieli interioare mp 125418 533528 882989 1,796 22,53 95,82 158,58 4,2540 2127,00

11 Zugrăveli interioare mp 44049 152542 252457 1,796 7,91 27,40 45,34 3,4630 1731,50

12 Placaje cu faianţă la mp 331636 65664 108674 1,796 59,56 11,80 19,52 0,1980 99,00
interior

13 Vopsitorii interioare mp 75943 31592 52285 1,796 13,64 5,67 9,39 0,4160 208,00

14 Tencuieli exterioare mp 209487 165914 274588 1,796 37,62 29,80 49,32 0,7920 396,00
15 Vopsitorii exterioare mp 36195 21500 35583 1,796 6,50 3,86 6,39 0,5940 297,00

16 Placaje exterioare mp 1399307 277063 458539 1,796 251,32 49,76 82,35 0,1980 99,00

17 Timplărie geamuri mp 1090701 431918 714842 1,796 195,89 77,57 128,38 0,3960 198,00

18 Închideri mp 250018 34252 56687 1,796 44,90 6,15 10,18 0,1370 68,50
compartimentări

19 Podină de lemn la pod mp 95987 34075 56394 1,796 17,24 6,12 10,13 0,3550 177,50

20 Sarpantă mp 262026 130489 215959 1,796 47,06 23,44 38,79 0,4980 249,00

21 Învelitoare inclisiv mp 624466 387793 641797 1,796 112,15 69,65 115,27 0,6210 310,50
asteriala

22 Jgheaburi şi burlane ml 166323 26279 43492 1,796 29,87 4,72 7,81 0,1580 79,00

23 Streaşină înfundată mp 445363 44091 72971 1,796 79,99 7,92 13,11 0,0990 49,50

24 Alte lucrări de construcţie % - 254106 420545 1,796 - 45,64 75,53 5,0000

25 Retea apă-canal Ad 83559 83559 138290 1,796 15,01 15,00 24,84 1,0000 500,00
branşament

26 Reţele electrice Ad 30951 30951 51224 1,796 5,56 5,56 9,20 1,0000 500,00
exterioare

27 Coloane şi legături ml 181827 90004 148957 1,796 32,66 16,17 26,75 0,4950 247,50
sanitare

28 Obiecte şi armături Ad 122410 122410 202589 1,796 21,98 21,98 36,38 1,0000 500,00
sanitare

29 Coloane şi legături ml 232630 89795 148611 1,796 41,78 16,13 26,70 0,3860 193,00
încălzire
30 Centrală termică gaze Ad 73208 73208 121159 1,796 13,15 13,15 21,76 1,0000 500,00

31 Corpuri de încălzire ml 76624 379059 627343 1,796 13,76 68,08 112,67 4,9470 2473,50

32 Cabluri, conductori, ţevi Ad 44027 87129 144198 1,796 7,90 15,65 25,90 1,9790 989,50
electrice

33 Aparate electrice Ad 71165 71165 117778 1,796 12,78 12,78 21,15 1,0000 500,00

34 Corpuri de iluminat Ad 60359 60359 99894 1,796 10,84 10,84 17,94 1,0000 500,00

35 Gaze inclusiv branşament Ad 47579 47579 78743 1,796 8,54 8,55 14,14 1,0000 500,00

36 Diverse, organizare, % - 195846 324125 1,796 - 35,17 58,21 3,0000

proiect

TOTAL UNITAR 1.132,16 1.873,68

(263,30 euro) (435,74 euro)

OBIECT 566.080 562.104

(131.645 (130.722
euro) euro)
Exemplul 2

Un proprietar a executat structura de rezistenţă a unei locuinte individuale modeste în regie proprie. Doreşte
ca lucrarile de instalaţii să fie executate de o antrepriză de specialitate, în acest sens fiind interesat de
valoarea estimativă a acestor lucrări.

a. Elemente caracteristice ale construcţiei ce urmează a fi realizată:

 suprafata utilă: 160 mp

 suprafata construită 225 mp

 alcătuire: demisol, parter, etaj

 structură: fundaţii continuie din beton armat, pereţi structurali din cărămidă cu goluri verticale
şi stîlpişori din beton armat, planşee din beton armat, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă
ceramică, încălzire cu sobe cu alimentare cu gaz metan, apă caldă cu boiler, instalaţie
electrică, instalaţie apă-canal cu racord la canalizare.

Elementele planului de cost, sunt precizate în fişa următoare:

Valori la data de 04.1999

Nr. Denumire element UM Cost unitar Cantitate de executat Costuri pe mpAd

crt. element estimată pe mpAd
Ad Au

1 Excavaţii mc 22121 0,6010 13295 24853

2 Umpluturi şi compactări mc 11089 0,3170 1519 2839

3 Hidroizolaţii şi lucrări mp 218476 0,2010 43914 82089

aferente

4 Beton armat în structură mc 3655608 0,2100 767678 1435034

5 Beton simplu mc 957827 0,3680 352480 658897

6 Zidării mc 1876859 0,4560 855848 1599852

7 Scări şi podeste din beton ml 208522 0,2000 41704 77958

8 Pardoseli din beton mp 208375 0,0710 14795 27657

mozaicat

9 Pardoseli din beton simplu mp 126382 0,2900 36651 68512

10 Pardoseli gresie mp 270505 0,1100 29756 55623

11 Pardoseli parchet mp 394004 0,3290 129627 242314

12 Tencuieli interioare mp 125418 4,3000 539297 1008118

13 Zugrăveli interioare mp 12743 3,5000 44611 83392

14 Placaje cu faianţă la mp 269120 0,2000 53824 100614

interior

15 Vopsitorii interioare mp 75943 0,6000 45566 85177

16 Vopsitorii exterioare mp 36195 0,7700 97764 182752

17 Tencuieli exterioare mp 122205 0,8000 27870 52098

18 Placaje exterioare mp 666063 0,0300 19982 37353

19 Timplărie geamuri mp 735344 0,3500 257370 481106

20 Confectii metalice kg 41053 1,8500 75948 141971

21 Închideri compartimentări mp 250018 0,2700 67505 126188

22 Podină de lemn la pod mp 94875 0,3650 34629 64733

23 Sarpantă mp 150467 0,5110 76889 143730

24 Învelitoare inclisiv asteriala mp 169910 0,6390 108572 202956

25 Jgheaburi şi burlane ml 83615 0,1600 13378 25008

26 Streaşină înfundată mp 406217 0,1460 59308 110866

27 Tabachere şi lucrane mp 338593 0,0160 5417 10126

28 Sobe de teracotă cu gaze buc 32007 3,0000 96021 179494

cahle

29 Alte lucrări de construcţie % - 3,0000 - -

30 Retea apă-canal Ad 138697 1,0000 138697 259269

branşament

31 Reţele electrice exterioare Ad 47897 1,0000 47897 89535

32 Coloane şi legături sanitare ml 181827 0,5000 90914 169947

33 Obiecte şi armături Ad 79041 1,0000 79041 147753

sanitare

34 Boiler apa calda Ad 30872 0,3860 30572 57710

35 Cabluri, conductori, ţevi Ad 44027 2,0000 88054 164601

electrice

36 Aparate electrice Ad 29351 1,0000 29351 54866

37 Corpuri de iluminat Ad 27456 1,0000 27456 51324

38 Gaze inclusiv branşament Ad 73662 1,0000 73662 137698

39 Alte instalaţii comune % - 5,0000 30297 56635

TOTAL

Fişa de calcul a costului total de execuţie şi a costului pe elemente, numai pentru execuţia lucrărilor de
instalaţii, este prezentată în continuare:
Nr. Denumire element UM Cost unitar Costuri pe mpA Coeficient de Cost unitar Costuri unitare pe mp Cantitate de Cantitate
crt. element indexare a element indexat indexate executat estimată de
costului estimată pe executat
Ad Au pentru data leiRON/UM leiRON/mpAd leiRON/mpAu mpAd pentru
de 02.2009 intregul
proiect

1 Sobe de teracotă cu gaze buc 32007 96021 179494 1,796 5,75 17,25 32,24
cahle

2 Retea apă-canal Ad 138697 138697 259269 1,796 24,91 24,91 46,56

branşament

3 Reţele electrice Ad 47897 47897 89535 1,796 8,60 8,60 16,08

exterioare

4 Coloane şi legături ml 181827 90914 169947 1,796 32,66 16,33 30,52

sanitare

5 Obiecte şi armături Ad 79041 79041 147753 1,796 14,20 14,20 26,54

sanitare

6 Boiler apa calda Ad 30872 30572 57710 1,796 5,54 5,49 10,36

7 Cabluri, conductori, ţevi Ad 44027 88054 164601 1,796 7,91 15,81 29,56
electrice

8 Aparate electrice Ad 29351 29351 54866 1,796 5,27 5,27 9,85

9 Corpuri de iluminat Ad 27456 27456 51324 1,796 4,93 4,93 9,22

10 Gaze inclusiv branşament Ad 73662 73662 137698 1,796 13,23 13,23 24,73

11 Alte instalaţii comune % - 30297 56635 1,796 - 5,44 10,17

TOTAL UNITAR 131,46 244,83

(30,57 euro) (56,94 euro)

OBIECT 29578,50 39.172,80

(6.878,72 (9.109,95
euro) euro)
8.2. Metoda de evaluarea pe baza indicilor de consum de resurse

Această metodă de evaluare pemite estimarea costurilor de execuţie ale unui obiect de
construcţie pe baza consumurilor de resurse materiale, umane şi financiare pentru
realizarea acestuia.

Metoda de evaluare se fundamentează pe existenţa indicilor de consum de resurse

caracteristici fiecărui obiect de construcţie, respectiv:

 indice de cantităţi de lucrări

 indice de consum de resurse materiale

 indice de consum de manoperă

Indicii sunt calculaţi pe grupe obiecte de construcţie, respectiv pentru clădiri şi construcţii
speciale care au o funcţionalitate apropiată, având în general structura şi alcătuirea
similară şi care sunt comparabile în ce priveşte cantităţile de lucrări şi consumurile de
resurse pe care le necesită execuţia acestora.

8.2.1. Indici de consum de resurse

8.2.1.1. Indici de cantităţi de lucrări

Indicile de cantitate de lucrare pentru un obiect sau grupă de obiecte de construcţie, se

defineşte ca fiind cantitatea de lucrare de construcţie ce trebuie executată pentru
realizarea respectivului obiect de construcţie raportată la unitatea de măsură caracteristică
pentru mărimea acestuia (m2 Ad, m2 Ac, m3, etc). Spre exemplificare în tabelul 5 este
prezentat pentru un obiect de construcţie, valoarea indicilor de cantităţi de lucrări.

Tabelul 5.

Denumire grupă de obiecte de construcţie: Clădiri de locuit (St+P+4E) cu apartamente în bloc, fără central

termică proprie.

Structura: Pereţi din zidărie portantă longitudinal, cu sâmburi din beton armat, planşee prefabricate,

terasă, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire

Unitatea de măsură de refrinţă: m2Ad

Nr.crt Denumire capitol de lucrări UM Indice

1 Terasamente m3 0,290

2 Beton simplu m3 0,140

3 Beton armat monolit m3 0,140

4 Beton armat prefabricat uzinat m3 0,085

5 Cofraje obişnuite m2 0,400

6 Cofraje din panouri refolosibile de inventor m2 1,100

7 Armături în betoane şi zidărie kg 5,500

8 Zidărie obişnuită din cărămidă sau înlocuitori m3 0,250

9 Zidărie în pereţi despărţitori m2 0,320

10 Izolaţii hidrofuge (exclusiv învelitori) m2 0,080

11 Izolaţii termice(exclusive la conducte) m2 0,190

12 Izolaţii termice la conducte m2 0,120

13 Învelitoare terasă m2 0,190

14 Tâmplărie lemn m2 0,330

15 Tâmplărie metalică Kg 0,300

16 Confecţii metalice (exclusive tâmplăria) kg 0,700

17 Pardoseli din lemn m2 0,460

18 Pardoseli din mozaic m2 0,370

19 Geamuri obişnuite m2 0,250

20 Geamuri armate m2 0,020

21 Tencuieli interioare m2 3,600

22 Tencuieli exterioare m2 0,900

23 Placaje interioare m2 0,120

24 Placaje exterioare m2 0,090

25 Zugrăveli m2 4,500

26 Vopsitorii m2 1,500

27 Trotuare m2 0,050

Indicii de cantităţi de lucrări se referă la capitolele de lucrări de construcţii cele mai uzuale,
cuprinse în general în indicatoarele de norme de deviz.
Prefabricatele uzinate, confecţiile şi construcţiile metalice, tâmplăria din lemn şi metal
executate industrial, în fabrici sau ateliere care nu aparţin constructorului, se cuprind în
indicii de cantităţi de lucrări sub forma de beton prefabricat uzinat, tâmplărie din lemn sau
metalică, confecţii şi construcţii metalice de rezistenţă.

Prefabricatele turnate pe şantier (preturnate la obiect sau executate în poligoane şi

ateliere de şantier) şi confecţiile metalice executate în ateliere de şantier, se includ atât în
indicii de cantităţi de lucrări cât şi în indicii de consum de materiale.

Instalaţiile funcţionale aferente construcţiilor nu se includ în indicii de lucrări, dar se includ

în indicii de materiale.

Lucrările de terasamente se refră doar la pământul săpat, inclisiv excavarea stratului

vegetal, măsurate la dimensiunile săpăturii realizate. Umpluturile, compactările, nivelările,
transportul pământului, nu intră în cantităţile pe baza cărora se calculează indicii, urmând
a fi luate în calcul de către fiecare utilizator în parte.

Capitolul „beton simplu” nu include stratul suport al hidroizolaţiilor, termoizolaţilor şi

pardoselilor.

Armăturile pentru betoane şi zidării se includ atât în indicii de cantităţi de lucrări cât şi în
indicii de consum de materiale.

Învelitorile includ şapele şi betonul de pantă în cazul teraselor şi astereala în cazul

învelitorilor pe şarpantă din lemn.

Pardoselile cuprind straturile suport şi pe cele de pantă. Scafele, plintele, scările nu s-au
considerat în calculul indicilor de cantităţi de lucrări dar s-au luat în considerare la calculul
indicilor de consum de material.

Spoielile şi zugrăvelile cuprind în general zugrăvirea cu vinacet a pereţilor şi confecţiilor

metalice, a ţevilor şi a conductelor de tot felul.

Lucrările privitoare la instalaţiile funcţionale şi la conductele tehnologice sunt limitate la

perimetrul obiectivului care le include, până la punctul de branşament cu reţelele
exterioare.

Având în vedere că indicii de cantităţi de lucrări nu sunt calculaţi pentru lucrările de

instalaţii, cantităţile de lucrări pentru acestea (conducte, cabluri, radiatoare, etc) se preiau
din indicii de consum de materiale şi se înscriu ca indici pe capitole de lucrări.Se va
observa ca aceştia au unitatea de măsură în kg, în timp ce manopera se calculează la m
sau m2 şi deci vor trebui făcute transformările dintr-o unitate de măsură în alta.

8.2.1.2. Indici de consum de materiale

Indicele de consum de materiale reprezintă consumul de materiale pentru execuţia

obiectului de construcţie, raportat la unitatea de măsură specifică a acestuia. Spre
exemplificare în tabelul 6 este prezentat pentru un obiect de construcţie, valoarea indicilor
de consum de materiale.

Tabelul 6.

Denumire grupă de obiecte de construcţie: Clădiri de locuit (St+P+4E) cu apartamente în bloc, fără central

termică proprie.

Structura: Pereţi din zidărie portantă longitudinal, cu sâmburi din beton armat, planşee prefabricate,

terasă, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire

Unitatea de măsură de refrinţă: m2Ad

Nr.crt Denumire capitol de lucrări UM Indice

1 Agregate, piatră spartă, nisip m3 0,590

2 Cărămidă sau înlocuitori mii buc 0,100

3 Filer calcar Kg 3,000

4 Ciment Kg 90,000

5 Var bulgări Kg 13,000

6 Ipsos Kg 3,000

7 Cherestea de răşinoase m3 0,010

8 Lemn rotund de răşinoase m3 0,0015

9 Carton bitumat m2 1,000

10 Pânză bitumată m2 0,500

11 Bitum Kg 3,500

12 Oţel beton Kg 6,700

13 Profile din oţel laminate Kg 0,300

14 Tablă din oţel Kg 0,200

15 Plasă de sârmă zincată Kg 0,160

16 Vată minrală m2 1,000

17 Ţevi construcţii Kg 0,100

18 Ţevi instalaţii Kg 1,400

19 Tuburi de fintă scurgere Kg 0,360

20 Tuburi PVC sanitare Kg 0,220

21 Radiatoare Kg 5,000

22 Conductori electrici Cu+Al m 2,700

23 Conductori electrici INTENC m 0,300

24 Tuburi de protecţie pentru conductor electrici m 0,500

25 Vopsea Kg 0,500

26 Vinacet Kg 0,200

27 Geamuri obişnuite m2 0,290

28 Geamuri armate m2 0,025

29 Lemne de foc Kg 3,000

Consumul de materiale luat în consideraţie la stabilirea indicilor cuprinde materialele

necesare pentru execuţia lucrărilor de construcţie, lucrărilor de instalaţii funcţionale
aferente construcţiilor şi a instalaţiilor tehnologice. Indicii de consum de materiale se referă
la grupele de materiale larg folosite la executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii,
curent întîlnite în practică şi care necesită în general un volum important de transport.

8.2.1.3. Indici de consum de manoperă

Indicele de consum de manoperă reprezintă consumul de manoperă pentru execuţia unei

cantităţi unitare de lucrare de construcţie. Spre exemplificare în tabelul 7 este prezentată
valoarea indicilor de consum de manoperă pentru principalele categorii de lucrări de
construcţii.

Tabelul 7

Nr.crt Denumire capitol de lucrări UM Indice de manoperă

în ore/UM

1 Săpături executate mecanizat (inclusive nivelări, taluzări, m3 0,420

polituri)

2 Săpături executate manual m3 3,400

3 Umpluturi şi compactări executate mecanizat m3 0,400

4 Umpluturi şi compactări executate manual m3 2,400

5 Săpături în stâncă m3 12,300

6 Fundaţii special (piloţi, coloane, palplanşe, etc) m 1,100

7 Cofraje şi tipare din lemn m2 2,600

8 Cofraje metalice m2 2,200

9 Confecţionarea şi montarea pe şantier a armăturilor din oţel kg 0,090

beton

10 Preparare betoane şi mortare m3 1,600

11 Turnarea betoanelor m3 4,400

12 Zidării din cărămidă, piatră şi înlocuitori m3 9,000

13 Schele şi susţineri din lemn sau metal m2 1,500

14 Montare tâmplărie din lemn m2 1,500

15 Montare tâmplărie metalică m2 1,800

16 Montare geamuri pe suport din lemn sau metallic m2 1,200

17 Tencuieli interioare şi exterioare m2 2,000

18 Pardoseli din beton, mosaic, piatră, marmură, dale, etc m2 2,800

19 Pardoseli din parchet, duşumele, etc m2 2,500

20 Pardoseli din material plastic, machete, etc m2 1,000

21 Placaje din faianţă, gresie, marmură, ceramic, etc m2 3,500

22 Placaje din material plastic m2 1,200

23 Vopsitorii la pereţi, tâmplării şi instalaţii m2 1,000

24 Vopsitorii la construcţii metalice şi utilaje t 6,000

25 Zugrăveli şi spoieli m2 0,500

26 Montarea prefabricatelor din beton t 1,800

27 Montarea construcţiilor metalice t 50,000

28 Montarea confecţiilor metalice kg 0,300

29 Izolaţii hidrofuge m2 1,100

30 Izolaţii termice, fonice, frigorifice în construcţii m2 1,000

31 Izolaţii termice la instalaţii m2 2,300

32 Protecţii anticorosive m2 5,300

33 Zidărie refractară, antiacidă, termoizolatoare m3 31,600

34 Învelitori şi închideri uşoare m2 2,000

35 Închideri şi compartimentări m2 1,800

36 Fundaţii şi îmbrăcăminţi de drumuri din produse de balastieră m3 2,200

şi carieră

37 Fundaţii din pământ stabilizat m3 3,500

38 Pavaje din piatră şi prefabricate m2 1,500

39 Instalaţii interioare de apă m 1,300

40 Instalaţii interioare de încălzire, register şi corpuri de încălzire m2 3,570

41 Instalaţii interioare de încălzire, conducte m 1,850

42 Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului m2 4,800

43 Instalaţii electrice interioare, corpuri de iluminat şi accesorii buc 1,200

44 Instalaţii electrice interioare, cabluri electrice şi tuburi m 0,500

În manopera pentru betoane şi armături pentru betoane se cuprinde atât manopera pentru
confecţionarea cât şi pentru punerea în operă, iar la zidării şi tencuieli se cuprinde şi
manopera pentru prepararea şi transportul mortarului. Manopera pentru beton armat
prefabricat cuprinde numai manopera de montaj prefabricate.

8.2.2. Metodologia de calcul pentru estimarea costurilor folosind metoda indicilor de

consum de resurse

Metodologia de calcul pentru estimarea costurilor de execuţie pentru un obiect de

construcţie, folosind metoda indicilor de consum, presupune parcurgerea următoarelor
etape:

 Determinarea consumului de resurse, respectiv:

Determinarea consumului de manoperă

Determinarea consumului de material

Determinarea consumului de utilaj

 Calculul costului resurselor , respectiv

 Calculul costului manoperei

Calculul costului materialelor

Calculul costului utilajelor

 Calculul aproximativ al valorii execuţiei obiectului de construcţie.

8.2.2.1. Determinarea consumurilor de resurse

A. Determinarea consumului de manoperă

Pentru determinarea consumului de manoperă, se multiplică indicii de cantităţi de lucrări

pe unitatea de referinţă a obiectului de construcţie cu indicii de consum de manoperă
corespunzători şi cu mărimea reală a obiectului de construcţie. Prin însumarea acestora
se obţine necesarul de manoperă în ore.

Pentru a obţine manopera pentru întregul obiect de construcţie care se analizează, mai
este necesar să se adauge manopera din lucrările necuprinse în listele de indici de
consum pe cantităţi de lucrări, care se apreciază la 5%-10% din manopera calculată
anterior. Aceste calcule conduc la determinarea manoperei directe. La aceasta se mai
adaugă manopera indirectă care se apreciază la 5%-10% din manopera directă totală, în
funcţie de tipul de lucrare şi de condiţiile de organizare a execuţiei. În tabelul 8 este
prezentat un exemplu de calcul al consumului total de manoperă.

Tabelul 8

Denumire grupă de obiecte de construcţie: Clădiri de locuit (St+P+4E) cu apartamente în bloc, fără central

termică proprie.

Structura: Pereţi din zidărie portantă longitudinal, cu sâmburi din beton armat, planşee prefabricate,

terasă, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire

Unitatea de măsură de refrinţă: m2Ad

Suprafaţa reală a clădirii: 1.500 m2 Ad

Nr.crt Denumire capitol de lucrări UM Indice Indice de Ore/UM Total ore

de manoperă obiect manoperă
consum lucrare
3x4

0 1 2 3 4 5 6
1 Terasamente m3 0,290 1,521 0,4408 661,20

2 Beton simplu m3 0,140 6,002 0,84 1260

3 Beton armat monolit m3 0,140 6,00 0,84 1260

4 Beton armat prefabricat uzinat m3 0,085 4,30 0,3655 548,25

5 Cofraje obişnuite m2 0,400 2,60 1,04 1560

6 Cofraje din panouri refolosibile de m2 1,100 2,20 2,42 3630

inventor

7 Armături în betoane şi zidărie kg 5,500 0,09 0,495 742,50

8 Zidărie obişnuită din cărămidă sau m3 0,250 9,00 2,25 3375

înlocuitori

9 Zidărie în pereţi despărţitori m2 0,320 9,00 2,88 4320

10 Izolaţii hidrofuge (exclusiv m2 0,080 1,10 0,088 132

învelitori)

11 Izolaţii termice(exclusive la m2 0,190 1,00 0,190 285

conducte)

12 Izolaţii termice la conducte m2 0,120 2,30 0,276 414

13 Învelitoare terasă m2 0,190 1,10 0,209 313,50

14 Tâmplărie lemn m2 0,330 1,50 0,495 742,50

15 Tâmplărie metalică Kg 0,300 1,80 0,54 810

16 Confecţii metalice (exclusive kg 0,700 0,30 0,21 315

tâmplăria)

17 Pardoseli din lemn m2 0,460 2,50 1,15 1725

18 Pardoseli din mozaic m2 0,370 2,80 1,036 1554

19 Geamuri obişnuite m2 0,250 1,20 0,300 450

20 Geamuri armate m2 0,020 1,20 0,024 36

21 Tencuieli interioare m2 3,600 2,00 7,20 10800

22 Tencuieli exterioare m2 0,900 2,00 1,80 2700

23 Placaje interioare m2 0,120 3,50 0,42 630

24 Placaje exterioare m2 0,090 3,50 0,315 472,50

25 Zugrăveli m2 4,500 0,50 2,25 3375

26 Vopsitorii m2 1,500 1,00 1,50 2250

27 Trotuare m2 0,050 1,50 0,075 112,50

 TOTAL I 44473,95

Alte lucrări 8% 3557,92

TOTAL II 48031,87

Manoperă indirectă 10% 4803,19

TOTAL GENERAL MANOPERĂ LUCRARE 52835,06 ore

Observaţii:

1)Medie ponderată pentru săpătură manuală şi mecanizată

2)Manoperă pentru preparare şi turnare beton

B. Determinarea consumului de materiale

Consumurile de materiale se calculează prin multiplicarea indicilor de consum de

materiale cu dimensiunea reală a obiectului de construcţie ce se analizează. În tabelul 9
este prezentat un exemplu de calcul al consumurilor de materiale.

Tabelul 9

Denumire grupă de obiecte de construcţie: Clădiri de locuit (St+P+4E) cu apartamente în bloc, fără central

termică proprie.

Structura: Pereţi din zidărie portantă longitudinal, cu sâmburi din beton armat, planşee prefabricate,

terasă, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire

Unitatea de măsură de refrinţă: m2Ad

Suprafaţa reală a clădirii: 1.500 m2 Ad

Nr.crt Denumire capitol de lucrări UM Indice Consum

consum material pe
materiale lucrare

1 Agregate, piatră spartă, nisip m3 0,590 885

2 Cărămidă sau înlocuitori mii 0,100 150

buc

3 Filer calcar Kg 3,000 4500

4 Ciment Kg 90,000 135000

5 Var bulgări Kg 13,000 19500

6 Ipsos Kg 3,000 4500

7 Cherestea de răşinoase m3 0,010 15

8 Lemn rotund de răşinoase m3 0,0015 2,25

9 Carton bitumat m2 1,000 1500

10 Pânză bitumată m2 0,500 750

11 Bitum Kg 3,500 5250

12 Oţel beton Kg 6,700 10050

13 Profile din oţel laminate Kg 0,300 450

14 Tablă din oţel Kg 0,200 300

15 Plasă de sârmă zincată Kg 0,160 240

16 Vată minrală m2 1,000 1500

17 Ţevi construcţii Kg 0,100 150

18 Ţevi instalaţii Kg 1,400 2100

19 Tuburi de fintă scurgere Kg 0,360 540

20 Tuburi PVC sanitare Kg 0,220 330

21 Radiatoare Kg 5,000 7500

22 Conductori electrici Cu+Al m 2,700 4050

23 Conductori electrici INTENC m 0,300 450

24 Tuburi de protecţie pentru conductor m 0,500 750

electrici

25 Vopsea Kg 0,500 750

26 Vinacet Kg 0,200 300

27 Geamuri obişnuite m2 0,290 435

28 Geamuri armate m2 0,025 37,50

29 Lemne de foc Kg 3,000 4500

8.2.2.2. Determinarea costului resurselor

A. Determinarea costului manoperei

Costul manoperei se poate determina pentru:

 întregul consum de manoperă calculat pe lucrare

 prin sumarea costului consumurilor de manoperă pe meserii

Prima variantă de calcul presupune, calculul costului manoperei cu relaţia de forma:

Cost total manoperă = consum total manoperă * salar tarifar orar mediu 1

1) cu specificaţia că salarul tarifar orar mediu include taxele şi impozitele aferente

angajatorului şi angajatului

Astfel pentru exemplu de calcul al consumului de manoperă prezentat anterior, costul total
al manoperei, calculat după formula de mai sus, este de:

52.835,06 ore * 18,00 lei/oră = 951.031,08 lei RON

A doua variantă de calcul, presupune ca pentru fiecare capitol de lucrare luat în

considerare la calculul consumului de manoperă să fie stabilită o meserie dominantă şi
apoi multiplicat consumul de manoperă pentru fiecare meserie cu salar tarifar orar
corespunzător acesteia. Pentru exemplu de calcul al consumului de manoperă prezentat
anterior, costul total al manoperei, calculat după această a doua variantă metodologică,
este de:

Nr.crt Denumire capitol de lucrări UM Total ore Meserie Salar Total cost
manoperă dominantă tarifar orar manoperă
lucrare

1 Terasamente m3 661,20 Necalificat 9,00 5950,80

2 Beton simplu m3 1260 Betonist 11,00 13860

3 Beton armat monolit m3 1260 Betonist 11,00 13860

4 Beton armat prefabricat uzinat m3 548,25 Dulgher 13,50 7401,38

5 Cofraje obişnuite m2 1560 Dulgher 13,50 21060

6 Cofraje din panouri refolosibile de m2 3630 Dulgher 13,50 49005

inventor

7 Armături în betoane şi zidărie kg 742,50 Fierar 18,00 13365

betonist
8 Zidărie obişnuită din cărămidă sau m3 3375 zidar 14,00 47250
înlocuitori

9 Zidărie în pereţi despărţitori m2 4320 Zidar 14,00 60480

10 Izolaţii hidrofuge (exclusiv m2 132 Izolator 16,00 2112

învelitori)

11 Izolaţii termice(exclusive la m2 285 Izolator 16,00 4560

conducte)

12 Izolaţii termice la conducte m2 414 Izolator 16,00 6624

13 Învelitoare terasă m2 313,50 Izolator 16,00 5016

14 Tâmplărie lemn m2 742,50 Tâmplar 17,00 12622,50

15 Tâmplărie metalică Kg 810 Tâmplar 17,00 13770

16 Confecţii metalice (exclusive kg 315 Lăcătuş 15,00 4725

tâmplăria)

17 Pardoseli din lemn m2 1725 Parchetar 16,00 27600

18 Pardoseli din mozaic m2 1554 Mozaicar 16,00 24864

19 Geamuri obişnuite m2 450 Geamgiu 15,00 6750

20 Geamuri armate m2 36 Geamgiu 15,00 540

21 Tencuieli interioare m2 10800 Zidar 14,00 151200

22 Tencuieli exterioare m2 2700 Zidar 14,00 37800

23 Placaje interioare m2 630 Zidar 14,00 8820

24 Placaje exterioare m2 472,50 Zidar 14,00 6615

25 Zugrăveli m2 3375 Zugrav 15,00 50625

26 Vopsitorii m2 2250 Zugrav 15,00 33750

27 Trotuare m2 112,50 Betonist 11,00 1237,50

COST TOTAL MANOPERĂ LUCRARE 617.603,18 lei RON

B. Determinarea costului materialelor

Costul materialelor se obţine prin multiplicarea consumurilor de materiale cu preţurile de

achiziţie loco furnizor a acestora (preţ fără TVA). Pentru includerea în calcul a cheltuielilor
de aprovizionare, transport, manipulare, depozitare, la costul total al materialelor pe
lucrare se aplică un coeficient de 15% - 25% (funcţie de tipul de obiect de construcţie şi
amplasamentul acestuia). Având în vedere că valoarea materialelor pentru care s-au
calculat indicii de consum reprezintă 90%-95% din valoarea totală a acestora pe obiect, se
recomandă ca la calculul costului total al materialelor înainte de calcularea costului
transporturilor, manipulărilor, etc , să se adauge după caz, un procent de 5%-10% din
valoarea materialelor sub denumirea de „alte materiale”. În tabelul următor este prezentat
un exemplu de calcul al costului total al materialelor.

Nr.cr Denumire capitol de lucrări UM Consum Preţ unitar Total

t material pe loco furnizor
lucrare

1 Agregate, piatră spartă, nisip m3 885 350 309750

2 Cărămidă sau înlocuitori mii 150 2000 300000

buc

3 Filer calcar Kg 4500 52,00 234000

4 Ciment Kg 135000 18,50 2497500

5 Var bulgări Kg 19500 1,20 23400

6 Ipsos Kg 4500 7,50 33750

7 Cherestea de răşinoase m3 15 450 6750

8 Lemn rotund de răşinoase m3 2,25 300 675

9 Carton bitumat m2 1500 4,50 6750

10 Pânză bitumată m2 750 4,50 3375

11 Bitum Kg 5250 7,50 39375

12 Oţel beton Kg 10050 1,75 17587,50

13 Profile din oţel laminate Kg 450 5,20 2340

14 Tablă din oţel Kg 300 12,50 3750

15 Plasă de sârmă zincată Kg 240 7,50 1800

16 Vată minrală m2 1500 13,50 20250

17 Ţevi construcţii Kg 150 4,50 675

18 Ţevi instalaţii Kg 2100 7,50 15750

19 Tuburi de fontă scurgere Kg 540 15,20 8208

20 Tuburi PVC sanitare Kg 330 2,30 759

21 Radiatoare Kg 7500 4,60 34500

22 Conductori electrici Cu+Al m 4050 2,30 9315

23 Conductori electrici INTENC m 450 3,15 1417,50

24 Tuburi de protecţie pentru conductor m 750 1,20 900

electrici

25 Vopsea Kg 750 7,50 5625

26 Vinacet Kg 300 10,20 3060

27 Geamuri obişnuite m2 435 4,50 1957,50

28 Geamuri armate m2 37,50 12,60 472,50

29 Lemne de foc Kg 4500 1,20 5400

TOTAL 3589092

Alte materiale 10% 358909,20

TOTAL MATERIALE 3948001,20

8.2.2.3. Calculul costului de execuţiei a obiectului de construcţie

Având calculate valorile manoperei şi materialelor se poate întocmi o recapitulaţie de

deviz, prin intermediul căreia să se estimeze costul total de execuţie al obiectului de
construcţie. În continuare este prezentat un exemplu de calcul al valorii totale al costului
de execuţie pentru un obiect de construcţie.
 Recapitulaţie deviz

Cap. A Cheltuieli directe material manoperă utilaj total

3.948.001,20

617.603,18

Utilaj:10% din valoare material+manoperă 465.560,44

Total cap.A 5.031.164,82

Cap.B. Alte cheltuieli directe

Cheltuieli transport, manipulare 15% din valoarea materialelor 592.200,18

Total cheltuieli directe 5.623.365

Cap. C Cheltuieli indirecte 12,50% 702.920,63

Total 6.326.285,63

Cap.D. Alte cheltuieli

Organizare de şantier 3% 189.788,60

Total 6.516.074,23

Profit 5% 325.803,70

TOTAL GENERAL FARA TVA 6.841.877,93

Tva 19% 1.299.956,81

TOTAL GENERAL CU TVA 8.141.834,74

8.3. Evaluarea pe baza preţului unitar pe lucrări de construcţie

Prin preţ unitar pe lucrări de construcţie, se înţelege contravaloarea execuţiei unei cantităţi
unitare de lucrare de construcţie.

„Lucrarea de construcţie” este definită ca un proces simplu sau complex de construcţie,

care are ca rezultat final execuţia unui element de construcţie. O lucrare de construcţie se
caracterizează prin următoarele:

 este bine şi clar definită în ce priveşte momentul de începere şi cel de finalizare

 are ca rezultat al execuţiei un element de construcţie cu rol bine definit în cadrul

ansamblului proiectului de construcţie

 rezultatul aexecuţiei lucrării de construcţie poate fi corect determinat şi măsurat

  are clar stabilite legăturile de natură tehnologică şi organizatorică cu alte lucrări de
construcţie

 se caracterizează printr-o tehnologie şi metodă de organanizare a execuţiei foarte

bine definite

Lucrările de construcţii pot fi simple sau pot fi grupate în categorii de lucrări de construcţii
sau capitole de lucrări de construcţii.

Exemplu:
Categorii de lucrări
Capitol de lucrari de construcţii Lucrări de construcţii simple
de construcţii
Săpătură mecanizată; săpătură
Săpătură generală
manuală
Terasamente Compactare mecanică cu maiul
mechanic; compactare manual;
Îmbunătăţirea terenului
împrăştiere pămînt mecanizat;
etc

Preparare şi turnare beton

Infrastructură simplu; cofraj din lemn;cofraj
metallic; etc
Construcţii

Turnare beton cu pompa; armare

Suprastructură
placă cu bare independente; etc

Preţul unitar cuprinde contravaloarea cheltuielilor directe şi indirecte ocazionate de

execuţia unei cantităţi unitare din respectiva lucrare de construcţie. Prin urmare pretul
unitar va cuprinde costul materialelor, manoperei, utilajelor şi transporturilor, alte cheltuieli
directe, cheltuielile indirecte, etc.

Pentru aplicarea acestei metode de evaluare este necesar să fie foarte bine definit
conţinutul lucrării de construcţie pentru ca preţul unitar sî reflecte în mod corect această
structură.

În ţara noastră nu există un sistem unitar şi organizat de definire a lucrărilor de construcţie

şi de stabilire a preturilor unitare (culegere a datelor de pe şantier, de la firmele de
execuţie şi de la beneficiari, prelucrarea datelor, transmiterea datelor către cei interesaţi).

În particular, pentru rezolvarea unor probleme punctuale, diverse institurii ale statului sau
firme particulare, au elaborat nomenclatoare de lucrări de construcţie şi preţuri unitare
corespunzătoare acestora.
8.3.1. Preţuri unitare pentru lucrări de consolidări, restaurări şi reparaţii în
construcţii

Aceste preţuri unitare se referă la lucrări de construcţii întîlnite în mod frecvent în

activitatea de consolidare, restaurare şi reparaţie a construcţiilor existente. Ele sunt
grupate într-un Catalog de Peţuri Unitare – CPU. Preţurile unitare sunt calculate pentru
tehnologii de execuţie şi sortimente de materiale curent întîlnite în practica executării
lucrărilor de natura celor menţionate.Preţurile unitare sunt calculate pe total lucrare dar şi
separat pentru material, manoperă şi utilaj.

Preţurile sunt precizate în valută corespunzător unei date de referinţă.

În continuare sunt prezentate câteva exemple de preţuri unitare pe lucrări de construcţii:

Preţuri in USD la data de 15.02.1996

Nr. Denumire lucrare de construcţie UM Material Manoperă Utilaj Total

crt.

Săpătură manuală mc 0 3,053 0 3,053

Săpătură mecanică cu mc 0 0,01 0,319 0,329

buldoexcavator 0,2 mc-0,4 mc

Preparat şi turnat beton B200 (Bc 15, mc 22,580 5,786 4,519 32,885
C15-20)

Confecţionat şi montat cofraj din mp 1,176 1,328 0,290 2,794

cherestea de răşinoase

Confecţionat şi montat armături din kg 0,312 0,055 0,015 0,382

OB 37

Zidărie din cărămidă tip GVP cu mc 47,069 7,466 1,880 56,415

goluri

Montat şi demontat schelă metalică mp 0,208 0,562 0,255 1,025

tubulară

Tencuieli interioare la pereţi şi mp 2,220 2,281 0,183 4,684

tavane din zidărie, beton sau BCA în
grosime de 2 cm cu mortar M50T

Pardoseli din plăci de gresie culori mp 6,071 2,066 0,534 8,671

natur aşezate pe strat suport din
M100 în grosime de 3 cm

Placare pereţi cu plăci faianţă albă mp 4,582 2,182 0,231 6,995

pe strat suport de 3 cm de mortar
 M100

Confecţionat şi montat ferestre mp 5,506 4,518 1,869 11,893

simple din lemn inclusiv feroneria

8.3.2. Preţuri unitare de investiţie

În vederea uşurării, simplificării şi unificării procedurilor de întocmire a documentaţiilor

necesare accesării fondurilor europene, instituţiile interesate au promovat preţuri unitare
de referinţă pentru realizarea investiţiilor.

În continuare sunt prezentate exemple de preţuri unitare pe categorii de lucrări pentru

programele de mediu din România.

1) Costuri de bază

 Cofrare, turnare beton: 234 euro/mc

 Montare armături, inclusiv distanţieri: 1,50 euro/kg

 Săpare tranşee: 5,00 euro/mc

 Umplere şant în straturi compactate: 4,38 euro/mc

2) Costuri lucrări de canalizare (euro/ml inclusiv cămine de vizitare)

Diametru Adâncime

(mm) 2m 3m 4m 5m 6m

150 101,20 118,80 135,30 151,80 168,30

200 116,60 134,20 150,70 169,40 185,90

250 135,30 154,00 170,50 189,20 206,80

PVC

300 145,20 165,00 182,60 201,30 220,00

350 170,50 189,20 207,90 227,70 246,40

400 194,70 214,50 234,30 254,10 273,90

500 266,20 288,20 308,00 330,00 350,90

600 337,70 360,80 382,80 405,90 426,80

BETON

700 277,20 304,70 332,20 358,60 386,10

800 313,50 342,10 370,70 400,40 429,00

 900 352,00 382,80 412,50 442,20 471,90

1000 364,10 396,00 426,80 458,70 489,50

1200 518,10 553,30 587,40 621,50 655,60

3) Costul instalţiilor hidraulice şi armături

Costul instalaţiei hidraulice şi armăturilor

Diametrul conductei
pentru montarea unei pompe

mm Euro

100 3.850

150 5.426

200 7.665

250 11.186

300 15.290

450 48.684

4) Preţuri unitare reţele de apă potabilă

Diametru extern Grosime perete Diametru intern Cost

(mm) (mm) (mm) (euro/m)

20 2,0 16,0 46,31

25 2,3 20,4 46,94

32 3,0 26,0 47,90

40 3,0 34,0 48,90

50 3,7 42,6 50,40

63 4,7 53,6 52,60

75 5,5 64,0 54,80

90 6,6 76,8 58,00

110 8,1 93,9 62,70

 5) Preţuri unitare de lucrare de construcţie firme de execuţie

Executat cofrag din lemn – 9 euro/mp

Montare centrală termică – 290 lei RON/buc

Montare calorifer – 80 lei RON/buc

Placare cu gresie sau faianţă – 25 lei RON/mp

Montare tavan casetat – 26 lei RON/mp (numai manoperă)

Montaj pereţi despărţitori din ipsos – 24 lei RON/mp faţă (numai manoperă)

8.4. Metode analitice de estimare a costului unei lucrări de construcţie

Metodele analitice de estimare a costului unei lucrări de construcţie sunt metode în care
se calculează costul de execuţie al unei cantităţi unitare de lucrare de construcţie prin
determinarea tipului şi cantităţilor de resurse necesare şi implicit al costului acestora.
Aplicarea acestor metode presupune parcurgerea, în principiu, a următoarelor etape de
calcul:

 determinarea soluţiilor tehnologice şi organizatorice de execuţie a proiectului de

construcţie în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini, în scopul identificării
lucrărilor şi proceselor de construcţie ce urmează a fi executate;

 determinarea consumurilor de resurse pentru execuţia unei cantităţi unitare de

lucrare de construcţie, respectiv:

consum de manoperă, măsurat în om x ore

consum de utilaj, măsurat în ore funcţionare

consum de material, măsurat în unităţi de măsură specifice respectivului

material

 determinarea costurilor unitare ale resurselor

 calculul costurilor de execuţie a fiecărei lucrări de construcţie, separat pentru fiecare

tip de resursă şi pentru total lucrare

Aplicarea metodelor analitice de evaluare a costurilor lucrărilor de construcţie, depinde de

mai mulţi factori, dintre care putem aminti:

a) tipul de contract de execuţie al lucrărilor de construcţie

Contractul de execuţie al lucrărilor de construcţie stabilişte clar, printre altele, obiectul

contractului şi responsabilităţile fiecărei părţi contractante.
Astfel obiectul contractului poate fi o listă de cantităţi de lucrări, a căror execuţie este
precizată prin planşe, detalii de execuţie şi prevederi ale caietului de sarcini. În această
situaţie sunt cunoscute:

tipul şi natura lucrărilor de construcţie ce trebuie executate;

cantităţile de lucrări de construcţie;

natura, tipul şi cantităţile de materiale ce urmează să fie puse în operă

uneori sunt precizate clar şi concis soluţiile tehnologice şi organizatorice de

execuţie a lucrărilor de construcţie.

Într-o astfel de situaţie pot fi aplicate metode analitice de estimare a costurilor de execuţie,
bazate pe consumuri normate, respectiv metodele bazate pe norme de deviz.

Obiectul contractului se poate constitui în execuţia unor elemente de construcţie, precizate

clar prin planşe, detalii de execuţie şi prevederi ale caietului de sarcini. În această situaţie
este responsabilitatea fiecărui executant să stabilească:

soluţiile tehnologice şi organizatorice de execuţie

tipul şi natura lucrărilor de construcţie

cantităţile de lucrări de construcţie ce urmează a fi executate

Într-o astfel de situaţie, de asemenea, pot fi aplicate metode analitice de estimare a

costurilor de execuţie, bazate pe consumuri normate, respectiv metodele bazate pe norme
de deviz cât şi metode operaţionale de estimare a costurilor.

De multe ori obiectul contractului este reprezentat de proiectul de construcţie precizat doar
prin prevederi ale caietului de sarcini, prevederi care au un caracter general şi se referă în
special la condiţii de exploatare şi funcţionare a obiectului de construcţie precizat prin
proiect. Altfel spus obiectul contractului îl reprezintă proiectarea şi execuţia unui obiect de
construcţie pentru care sunt cunoscute doar cerinţe legate de exploatare precum şi cele
normate legal. Într-o astfel de situaţie, executantul este obligat să realizeze o estimare
analitică (deci cât mai exactă) fără însă a cunoşte forma şi dimensiunile tuturor
elementelor de construcţie, natura şi tipul lucrărilor de construcţie.

Pentru astfel de situaţii sunt utilizate în mod obişnuit analizele de preţ.

b) modalitatea de decontare a lucrărilor

Prin contract se precizează întotdeauna clar modalitatea de decontare, respectiv felul în

care lucrările de construcţie realizate de executant şi recepţionate de beneficiar sunt
plătite (decontate) de către acesta.

Decontarea se poate face periodic funcţie de cantităţile de lucrări contractate şi executate

în perioada de referinţă. Într-o astfel de situaţie executantul precizează printr-o situaţie de
lucrări cantităţile de lucrări executate în perioada de referinţă care reprezintă o cotă
procentuală din cantităţile de lucrări contractate, fiindu-i decontată suma aferentă execuţiei
acestora. Cantităţile de lucrări contractate şi costul acestora, sunt precizate prin devize
analitice pe categorii de lucrări întocmite pe baza normelor de deviz sau prin stadii fizice
de lucrări.

Decontarea se poate face forfetar, respectiv pe baza costului contractat pentru execuţia
unor cantităţi unitare de lucrări de construcţie. Periodic executantul precizează cantităţile
totale de lucrări realizate şi recepţionate de către beneficiar, intocmind o situaţie de lucrări
prin care estimează costul lucrărilor executate înmulţind preţurilor forfetare contractate cu
cantităţile de lucrări realizate în perioada de referinţă. În funcţie de gradul de detaliere a
proiectului de construcţie, la momentul contractării lucrărilor de construcţie, preţul forfetar
poate fi estimat prin intermediul devizului analitic pe categorii de lucrări sau prin analize de
preţ.

Decontarea pe stadii fizice presupune plata unor sume de bani stabilite prin contract atunci
când executantul finalizează execuţia anumitor elemente sau părţi de construcţie. Această
modalitate de decontare se poate aplica indiferent de tipul de contract de execuţie.
Estimarea costurilor de execuţie în astfel de situaţie se poate face atât prin devize analitice
pe categorii de lucrări şi/sau analize de preţ, cât şi metode operaţionale de estimare a
costurilor.

Metodele analitice de estimare a costurilor lucrărilor de construcţie, prezintă o serie de

avantaje, dintre care putem aminti:

 costurile de execuţie se calculează diferenţiat pentru manoperă, material şi utilaj

fiind în acest sens permisă determinarea exactă a cotelor de taxe şi impozite legale
aferente acestor resurse;

 se poate determina cu exactitate influenţa inflaţiei asupra costului total al lucrărilor

de construcţie, prin evaluarea influenţei diferenţiate a acesteia asupra celor 3
categorii de resurse;

 cunoscându-se volumul de manoperă şi utilaj se poate aprecia durata de execuţie a

lucrărilor de construcţie

 se poate stabili o structură de cost a proiectului care uşurează activitatea de control

pe parcursul execuţiei;

 se poate întocmi un „cash-flow” al resurselor financiare necesare execuţiei corelând

costurile resurselor cu programul de execuţie.

Principalele dezavantaje ale acestor metode sunt legate de:

 necesitatea de a avea o modalitate rapidă şi usor de aplicat de trecere de la

consumurile normate de resurse la indici de preţ;

 necesitatea de a realiza corecţii ale calculelor bazate pe consumuri normate,

corecţii care să ţină cont de condiţiile concrete de execuţie pentru fiecare proiect în
parte.
8.4.1. Analiza de preţ

Metodele de estimare a costului bazate pe analiza de preţ, urmăresc să determine

consumurile de resurse şi să calculeze costul acestora, analizând pentru fiecare lucrare de
construcţie, condiţiile concrete de execuţie, dificultăţile ce se ivesc, termenele de execuţie,
etc.

În analiza costului unei lucrări de construcţie se curpind:

 costul materialelor, necesare executării lucrării de construcţie, pe baza preţurilor

de procurare a acestora, a costului transportului, depozitării şi manipulării acestora,
luînd în considerare eventuale pierderi inerente pe parcursul transportului,
manipulării şi execuţiei;

 costul manoperei necesare executării lucrării, pe unitate de lucrare, pe baza

tarifelor orare fixate;

 cota de cheltuieli de regie aferente şantierului, cuprinzând:

organizarea generală a şantierului

transporturi de materiale şi personal

dobânzi pentru capital necesar aprovizionării

chiria sau uzura sculelor, utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor de lucru

salarii personal tehnic şi auxiliar din şantier

combustibili, energie, laborator de şantier, întreţinere scule şi utilaje, etc.

costul unor lucrări speciale (dacă este cazul) cum ar fi: sondaje, analize,
instalaţii de pompare speciale, etc

cheltuieli de birou (imprimantă, telefon, fax, internet, etc)

protecţia muncii şi asigurarea asistenţei medicale

 cota de cheltuieli generale ale firmei

Funcţie de volumul, complexitatea şi valoarea lucrărilor cota de cheltuieli de regie aferentă

şantierului variază în limitele 8% - 16% din valoarea totală a lucrărilor. Cota de cheltuieli
generale ale firmei este de circa 4%-6% din valoarea totală a lucrărilor.

 taxe şi impozite legale (19% TVA ; aproximativ 70% taxe şi impozite aferente
manoperă, etc)

 beneficiul executantului
8.4.1.1. Analiza de preţ pentru „săpături manuale”

Simplist, săpătura de pământ se poate împărţi, ţinând seama de natura terenului, astfel:

Pământ afânat: nisip aluvionar, humus, teren vegetal, argilă uşoară (unghi
alunecare taluz de 45o )

Pământ mijlociu, mai tare ca precedentul, necesită sapă: argilă tare, pietriş (unghi
alunecare taluz 60o)

Pîmânt tare necesită târnacop: pietriş legat, argilă compactă (unghi alunecare taluz
70o )

Manopera necesară săpării pentru 1 mc pământ, socotită în ore săpător, se evaluează

conform tabel:

Felul lucrării Pământ afânat Pământ mijlociu Pământ tare

Terasamente deschise 1,0 1,5 2,5

La nivelări 1,8 2,8 3,8

Săpătură în şanţuri limitate

2,0 3,0 4,0
până la 1,00 lăţime

Săpătură în şanţuri largi până

2,5 3,5 4,5
la 1,00 m adâncime

Până la 6 m adâncime se adaugă de fiecare metru: 20%

Peste 6 m adâncime se adaugă pentru fiecare 0,5 m: 10%

Pentru şanţuri înguste se socoteşte spor: 25%

Pentru teren umed se socoteşte spor : 20% - 50%

Pentru încărcat şi transport cu roaba pe teren orizontal se socoteşte pentru fiecare mc de

pământ:

La 30 m distanţă: 1,50 ore muncitor

La 50 m distanţă 2,0 ore muncitor

La 100 m distanţă 3,0 ore spător

Pentru surpări de maluri, dislocări de pământ din maluri, etc, se poate socoti o mărire a
cubajului săpat de circa 3%-5%.

Folosind aceste date, mai jos este precizată analiza de preţ pentru execuţia unei săpături
la 2,50 m adâncime teren mijlociu, inclusiv transportul pământului cu roaba la 100 m
distanţă:
Calculele sunt efectuate pentru 1 mc pământ

Manoperă lucrare:

Săpătură până la 1,0 m: : 3,5 ore

Spor adâncime săpătură: 40% x 3,5 ore = 1,40 ore

Spor pământ umed: 30% x 4,90 ore = 1,47 ore

Transport cu roaba: 3,00 ore

Total manoperă: 9,37 ore

Costuri:

Manoperă: 9,37 ore x 9,5 lei RON/oră = 89,02 lei RON

Regie şantier: 10% ................................ 8,90 lei RON

Cheltuieli generale 5%........................... 4,90 lei RON

Beneficiu 5% ........................................ 5,14 lei RON

TOTAL pe m3 ........................................ 107,96 lei RON, rotund 108 lei RON/m3

8.4.1.2. Analiză de preţ „execuţie planşeu din beton armat”

Analiza de preţ consideră următoarele:

cofrajul se va realiza din material lemnos confecţionat şi montat la faţa locului

planşeul este drept fără grinzi

Calculele analizei de preţ sunt prezentate în continuare:

Cofraj (pentru 1 m2 suprafaţă cofrată):

a) material

Scândură de 2,5 cm grosime: 1,0 x1,0 x 0,025 = 0,025 m3

Popi din lemn rotund (bile brad) cu diametru de 10 cm şi 3,0 m înălţime: 3,14 x (0,10/2) 2 x 3,0 = 0,024
m3

Susţinere cap pop din riglă lemn 10cm x 12 m: 0,10 x 0,12 x 1,00 = 0,012 m3

Total material lemnos: 0,061 m3 /m2 cofraj

Cuie: 0,05 kg – 0,08 kg pentru 1 m2 cofraj.

Pierderi material lemnos: 20%

 b) Manoperă

Cofraj la planşee drepte: 1,05 ore dulgher

0,50 ore necalificat

Beton (pentru 1 m3 beton)

a) Material

Ciment 270 kg – 350 kg

Pietriş 0,8 m3

Nisip 0,40m3

Apă 0,16 m3

b) Manoperă

Preparare şi punere în operă: 2,30 ore betonist

8,0 ore necalificat

Armături (pentru 1 m 3 element de beton)

Dacă există planşe şi detalii de execuţie, consumul se calculează din extrasele de armare aferente fiecărei
planşe. În caz contrar pot fi considerate următoarele consumuri orientative:

Consum orientativ de otel beton

Tip de element
măsurat în kg/m3

Planşee drepte fără grinzi cu sarcină utilă 200 kg –

45 – 75
300 kg la m2

Planşee cu grinzi 80 – 90

Buiandrugi 40 – 60

Grinzi şi centuri 40 – 70

Stâlpi 80 – 120

Grinzi din structura de rezistenţă 120 - 150

Prin urmare, consumul va fi de:

a) Material

Otel beton: 60 kg / m3

Sârmă neagră pentru legat: 0,60 kg

 b) Manoperă

Confecţionare şi montaj: 4,0 ore/100 kg, respectiv 0,04 ore/kg fierar betonist

Pentru calculul costurilor se va considera grosimea medie a plăcii din beton armat de 15 cm, respectiv 0,15 m 3
beton la 1 m2 de cofraj sau 6,67 m2 cofraj la 1 m3 de beton turnat.

Costuri

Manoperă:

Dulgher: 1,05 ore/m2 x 12,5 lei RON/oră ..................................... 13,12 lei RON/m2

Necalificat: 0,50 ore/m2 x 9,0 lei RON/oră ..................................... 4,50 lei RON/m2

Betonist: 2,30 ore/m3 x 0,15 m3/m2 x 11,0 lei RON/oră ................. 3,80 lei RON/m2

Necalificat: 8,00 ore/m3 x 0,15 m3/m2 x 9,0 lei RON/oră ................ 10,80 lei RON/m2

Fierar-betonist: 0,04 ore/kg x 60 kg/m3 x 0,15 m3/m2 x 12,0 lei RON/oră

...................................................................................................... 4,32 lei RON/m2

Material:

Material lemnos: 0,061 m3 /m2 x 450 lei RON/m3 ........................... 27,45 lei RON/m2

Pierderi material lemnos: 20% ..................................................... 5,49 lei RON/m2

Cuie: 0,06 kg/m2 x 4,50 lei RON/kg ............................................. 0,27 lei RON/m2

Ciment 300 kg /m3 x 0,15 m3/m2 x 0,4 lei/kg .................................. 18,00 lei RON/m2

Pietriş 0,8 m3/m3 x 0,15 m3/m2 x 200 lei/m3................................. 12,00 lei RON/m2

Nisip 0,40m3/m3 x 0,15 m3/m2 x 400 lei/m3 ................................... 24,00 lei RON/m2

Apă 0,16 m3/m3 x 0,15 m3/m2 x 2 lei/m3......................................... 0,05 lei RON/m2

Otel beton: 60 kg / m3 x 0,15 m3/m2 x 1,7 lei/kg .............................. 15,30 lei RON/m2

Sârmă neagră pentru legat: 0,60 kg/m3 x 0,15 m3/m2 x 1,00 lei/kg .. 0,10 lei RON/m2

TOTAL ............................................................................................. 102,66 lei RON/m2

Regie şantier: 10% ................................ ....................................... 10,27 lei RON/m2

Cheltuieli generale 5%.................................................................... 5,14 lei RON/m2

Beneficiu 5% ................................................................................. 9,26 lei RON/m2

TOTAL ......................................................................................... 127,33 lei RON/m2

Rotund ........................................................................................ 130 lei RON/m2 placă

8.4.1.3. Analiză preţ „montare lavoar porţelan”

Consumuri

Material:

Vas din porţelan: 1 buc

Baterie nichelată ¾ ţoli cu 2 robinete: 1 buc

Sifon din alamă: 1 buc

Console otel: 2 buc

Tub racord din plumb: 0,50 m

Tub de scurgere din plumb: 0,50 m

Materiale diverse (cositor, apă tare, acis sulfiric, etc): 5%

Manoperă:

5,0 ore/buc sanitarist

5,0 ore/buc necalificat

Costuri:

Material:

Vas din porţelan: 1 buc x 650 lei RON/buc ....................................... 650 lei RON/buc

Baterie nichelată ¾ ţoli cu 2 robinete: 1 buc x 450 lei/buc ............... 450 lei RON/buc

Sifon din alamă: 1 buc x 60 lei RON/buc .......................................... 60 lei RON/buc

Console otel: 2 buc/buc x 3 lei/buc ..................................................... 6 lei RON/buc

Tub racord din plumb: 0,50 m/buc x 250 lei RON/m ......................... 125 lei RON/buc

Tub de scurgere din plumb: 0,50 m/buc x 375 lei RON/m .................. 187,50 lei Ron/buc

Materiale diverse (cositor, apă tare, acis sulfiric, etc): 5% ............... 147,90 lei RON/buc

Manoperă:

5,0 ore sanitarist /buc x 12,50 lei RON/oră .................................... 62,50 lei RON/buc

5,0 ore necalificat/buc x 9,00 lei RON/oră ....................................... 45,00 lei RON/buc

TOTAL ............................................................................................. 1.733,90 lei RON/buc

Regie şantier: 10% ................................ ....................................... 173,40 lei RON/buc

Cheltuieli generale 5%.................................................................... 95,40 lei RON/buc

Beneficiu 5% ................................................................................. 100,10 lei RON/buc

TOTAL ......................................................................................... 2.102,80 lei RON/buc

Rotund ........................................................................................ 2.110,00 lei RON/buc

8.4.2. Metode operaţionale de estimare a costurilor

Metodele operaţionale sunt metode analitice de estimare a costurilor prin intermediul

cărora se iau în consideraţie toate resursele necesare pentru execuţia unui proiect în
integralitatea sa ori a unor părţi din acesta. Astfel dacă la celelalte metode analitice de
estimare sunt luate în considerare consumurile şi se calculează costurile pentru cantităţi
unitare de lucrări de construcţie care compun obiectul de construcţie, în cazul metodelor
operaţionale se au în vedere consumurile cumulate pentru execuţia integrală a obiectului
de construcţie sau a unor părţi bine determinate din acesta. Pentru o mai clară definire, în
continuare sunt prezentate câteva exemple:

 Costul excavaţiilor cuprinde: defrişarea terenului, săpătura propriu-zisă, sprijiniri de

maluri, epuismente, lucrări pregătitoare

 Costul execuţiei planşeelor din beton armat include: utilaje din şantier, prefabricate,
montaj prefabricate, lucrări de beton armat, cofraje monolitizări, izolaţii.

 Costul conductelor de drenaj include: săpături, lucrări de consolidare a malurilor,

straturi suport conducte, straturi filtrante dren, tub dren, umpluturi, cămine.

Aplicarea metodelor operaţionale de estimare, presupune în primul rând examinarea

soluţiilor tehnologice şi organizatorice de realizare a obiectului sau părţii din obiectul de
construcţie analizat şi determinarea duratelor de execuţie ale acestora. Aceasta deoarece
diferitele soluţii tehnologice şi metode de organizare a execuţiei au o influenţă
semnificativă asupra costurilor.

Metodele operaţionale de estimare se fundamentează pe o prognoză a duratelor

anticipate de execuţie a activităţilor/proceselor de construcţie şi o nivelare a consumurilor
de resurse (în special de manoperă). Prin urmare aplicarea acestor metode de estimare,
presupune:

 analiza şi înţelegerea planşelor şi detaliilor de execuţie

 analiza şi înţelegerea cerinţele caietelor de sarcini ataşate proiectului

 cerinţele listelor de cantităţi de lucrări, în măsura în care acestea există

 studierea condiţiilor din teren pe amplasamentul unde urmează să se realizeze

lucrările de construcţie

 soluţiile tehnologice şi organizatorice de execuţie alese, vor ţine cont de restricţiile

impuse de amplasament, cerinţele clienţilor, soluţiile tehnice proiectate, perioada
din an aleasă pentru execuţie, restricţiile legale, etc.
  întocmirea unui program de execuţie a lucrărilor

 pe baza programului de execuţie întocmit se analizează necesarul de manoperă şi

utilaje, realizându-se eventuale corecţii la acest program, urmărindu-se alegerea
unor soluţii care să conducă la o utilizare cât mai uniformă a resurselor proprii.

 pe baza consumurilor de materiale cunoscute pentru fiecare activitate în parte, se

pot estima apoi costurile de execuţie pentru întregul prăiect sau părţi distincte din
acesta.

Prin urmare această procedură de estimare, furnizează informaţii cu privire la cost

corespunzător unei anumite soluţii tehnologice şi organizatorice particulare de execuţie a
proiectului sau a părţilor distincte din acesta.

Aplicarea acestei metode este dificilă atunci când beneficiarul solicită o estimare a
costurilor pe baza unei liste de cantităţi de lucrări. În această situaţie lista de cantităţi de
lucrări este astfel concepută astfel încât să uşureze pentru beneficiar, munca de urmărire
şi control a costurilor pe perioada execuţie. Executantului îi este dificil într-o astfel de
situaţie să aplice metodele operaţionale de estimare deoarece este greu de corelat lista de
cantităţi de lucrări cu activităţile din programul de execuţiea lucrărilor. În cadrul
contractelor care includ proiectarea şi execuţia, această problemă este eliminată.

Dintre avantajele metodelor operaţionale de estimare, putem aminti:

 sunt estimate întotdeauna acele activităţi care pot fi realizate efectiv în şantier
funcţie de condiţiile concrete ale acestuia

 metoda de estimare se fundamentează pe existenţa unui program de execuţie şi a

unui grafic de lucrări, care ţin cont de: zile libere şi sărbători legale, prognozele
privind evoluţia temperaturilor exterioare, duratele de inactivitate, facilităţi
disponibile în şantier

 sunt luate în considerare şi estimate toate acele lucrări rezultate în urma

modificărilor de soluţii proiectate sau de refacere şi reparaţii ale lucrărilor existente
precum şi influenţa acestora asupra costului celorlalte lucrări

 sunt luate în considerare consumurile efective de manoperă şi utilaj ţinându-se cont

de succesiunea de activităţi din şantier, urmărindu-se eliminarea timpilor morţi sau
a timpilor neproductivi. De exemplu atunci când se evaluează săpătura cu un
excavator a şanţurilor pentru pozarea conductelor se ţine cont că se sapă simultan
şi gropa pentru cămine.
9. STANDARDE DE COST ÎN CONSTRUCŢII

Costul standard este un cost predefinit folosit drept etalon pentru determinarea
performantelor reale privind execuţia unui proiect.

Costul standard este un cost complet care cuprinde costurile directe de producţie
(materialele, manopera, etc.) denumite şi standard şi costuri indirect (costuri comune ale
şantierului, generale de administraţie, etc.) denumite bugete de cheltuieli.
Costul standard este folosit ca etalon la măsurarea costului efectiv şi conceptual pentru a
orienta activitatea de construcţii indicând condiţiile în care trebuie să se realizeze execuţia
proiectelor de construcţie. Costul standard este considerat un cost normal de execuţie a
unui proiect de construcţie.

În general prin introducerea şi folosirea standardelor de cost, se urmăreşte:

 Controlul duratelor de execuţie a proiectelor de construcţie;

 Previzionarea costurilor specifice ale unui proiect de construcţie;

Costurile standard sunt costuri predeterminate cu caracter normativ ce permit evaluarea

performanţelor privind execuţia unui proiect de construcţie. Costurile standard sunt
calculate pornind de la tarife concurenţiale pentru material, manoperă, utilaj, cheltuieli
indirect, etc. Acest cost ţine cont de condiţiile pieţei, dar nu fixează întotdeauna nivelul de
eficienţă tehnică ce trebuie obţinut şi nu precizează normele de productie si/sau distributie
pe care se bazează. Costul standard teoretic, este determinat pe baza celei mai bune
utilizări posibile a factorilor de producţie. Costul standard normal, se calculează în funcţie
de previziunile privind condiţiile normale de execuţie şi aprovizionare ale firmei.

În ţara noastră, introducerea şi reglementarea folosirii standardelor de cost în construcţii,

este precizată prin:

 Hotarârea de Guvern 363/14.04.2010, privind aprobarea standardelor de cost

pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice, şi

 Hotărârea de Guvern nr 717/14.07.2010 pentru modificarea şi completarea

Hotărârii Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru
obiective de investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardele de cost în construcţii, constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în

promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice. Standardul de cost se
referă la cheltuielile cuprinse în ”capitolul 4- cheltuieli pentru investiţia de bază” din
Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de
intervenţii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului
cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a
structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi
lucrări de intervenţie (vezi capitolul 4).

La stabilirea costurilor standard au fost avute în vedere:

 Analiza costurilor realizate la obiective similar contractate şi executate în perioada

2008-2009

 Costurile rezultate din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la

nivelul lunii ianuarie 2010

Standardele de cost, sunt recomandate a fi folosite, pentru:

 Fundamentarea bugetelor de realizare a obiectivelor de investiţii;

 Ghid de analiză a ofertelor în vederea adjudecării contractelor privind execuţia

lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii;

 Ghid pentru operatorii economici care elaborează oferte în vederea contractării

lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii publice.

Lista standardelor de cost elaborate de către instituţiile publice, este precizată în tabelul
10. Se face precizarea ca această listă se completează periodic cu noi obiective de
investiţii iar valorile cuprinse în standardele de cost elaborate se analizează şi se
corecteză periodic.

Tabelul 10

Elaborator Denumirea standardului Indicativ standard

1 Ministerul Dezvoltării Regionale 1 Sală de sport şcolară nivel SCOST-01/MDRT

şi Turismului competiţional
2 Centru cultural SCOST-02/MDRT

3 Bloc de locuinţe pentru tineri SCOST-03/MDRT

4 Reabilitare termică anvelopă bloc de SCOST-04/MDRT

locuinţe
5 Modernizare drum comunal clasa SCOST-05/MDRT
tehnică V
6 Reabilitare drum judeţean clasa tehnică SCOST-06/MDRT
III - V
7 Modernizare drum judeţean clasa SCOST-07/MDRT
tehnică III - V
8 Sistem centralizat de alimentare cu apă SCOST-08/MDRT
în mediul rural
2 Ministerul Mediului şi Pădurii 1 Reabilitare drum forestier principal SCOST-01/MMP

2 Reabilitare drum forestier secundar SCOST-02/MMP

3 Reabilitare drum forestier magistral SCOST-03/MMP

4 Drum forestier secundar SCOST-04/MMP

3 Ministerul Educaţiei, Cercetării, 1 Şcoală cu 8 săli de clasă SCOST-01/MEdCTS
Tineretului şi Sportului
2 Grădiniţă cu 4 săli de grupă SCOST-02/MEdCTS

3 Cămin studenţesc SCOST-03/MEdCTS

4 Ministerul Sănătăţii 1 Spital regional de urgenţă SCOST-01/MS

2 Spital judeţean de urgenţă SCOST-02/MS

5 Ministerul Agriculturii şi 1 Canale de irigaţii impermeabilizare SCOST-01/MADR

Dezvoltării Rurale

6 Ministerul Transporturilor şi 1 Autostradă extraurbană în zonă de şes SCOST-01/MTI

Infrastructurii
2 Autostradă extraurbană în zonă de deal SCOST-02/MTI

3 Autostradă extraurbană în zonă de SCOST-03/MTI

munte

4 Drum naţional nou clasa tehnică III SCOST-04/MTI

5 Reabilitare drum naţional clasa tehnică SCOST-05/MTI

III

6 Reabilitare C.F. corridor paneuropean SCOST-06/MTI

7 R.K. linie de cale ferată SCOST-07/MTI

8 Cheu maritime la -13,50 m SCOST-08/MTI

9 Cheu fluvial periat SCOST-09/MTI

10 Punct de trecere a Dunării cu bacul SCOST-10/MTI

11 Pistă de decolare aterizare cu structură SCOST-11/MTI

rigidă şi număr de clasificare PCN 65

12 Pistă de decolare aterizare cu structură SCOST-12/MTI

rigidă şi număr de clasificare PCN 100

13 Structuri pe autostradă cu SCOST-13/MTI

suprastructură din grinzi prefabricate
L=12-24 m şi fundaţii indirecte

14 Structuri pe autostradă cu SCOST-14/MTI

suprastructură din grinzi prefabricate
L=24-40 m şi fundaţii indirecte

15 Structuri pe autostradă cu SCOST-15/MTI

suprastructură din grinzi prefabricate
L=12-24 m şi fundaţii directe

16 Structuri pe autostradă cu SCOST-16/MTI

suprastructură din grinzi prefabricate
L=24-40 m şi fundaţii directe

17 Poduri de cale ferată g.m.i.b. (grinzi SCOST-17/MTI

 metalice cu infrastructură din beton)

18 Poduri de cale ferată g.z.c.j. (grinzi cu SCOST-18/MTI

zăbrele cu calea joasă cu cuvă ballast)

9.1. Exemple de standarde de cost

9.1.1. Standard de cost + bloc de locuinţe pentru tineri –A.N.L.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII BLOC DE LOCUINŢE Indicativ: SCOST 03/MDRT

REGIONALE SI TURISMULUI PENTRU TINERI
STANDARD DE COST

I. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de

investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" din
Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

La stabilirea costului investiţiei de bază s-au avut în vedere:

- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009;

- costul investiţiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la
nivelul lunii ianuarie 2010.

II. Domeniu de aplicare

Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:

a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în

condiţii de eficienţă economică;

b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de

vedere tehnic obiectivului de referinţă;

c) ghidarea în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării

contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din
punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă.

Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea

contractării lucrărilor de construcţii.

III. Obiectiv de referinţă

III.1. Prezentare generală

Investiţia de referinţă o constituie un bloc de locuinţe pentru tineri cu regim de înălţime de S P+P+3E.
III.2. Date tehnice

• Arie construită desfăşurată (Aed):

- Acd amplasament = 4.552 m2;

- Acd 1 cameră = 58 m2;

- Acd 2 camere = 81 m2;

- Acd 3 camere = 102 m2.

• Număr unităţi locative - 60, din care:

- 1 cameră: 28 unităţi locative;

- 2 camere: 16 unităţi locative;

- 3 camere: 16 unităţi locative.

• Nr. tronsoane: 4

• Structură:

- infrastructura - fundaţii continue pe pernă de balast;

- suprastructura - mixtă (cadre şi diafragme):

- planşee din beton armat prefabricat;

- acoperiş - şarpantă din lemn. •Arhitectură:

- închideri exterioare - zidărie din BCA de 30 cm grosime;

- termoizolaţie exterioară - plăci polistiren de 5 cm grosime;

- compartimentări interioare - pereţi din gips carton de 10 cm şi 12,5 cm izolaţi fonic;

- tâmplărie exterioară - PVC cu geam termopan;

- învelitoarea - tablă tip ţiglă.

 III.3. Caracteristici esenţiale de calcul

Denumire Clasă/Nivel de
performanţă
Caracteristica macroseismică a amplasamentului ag= 0,24 g; Tc =1,0 sec.

P100-1/2006

Cod de proiectare seismică

Clasa de importantă si expunere III

P100-1/2006

Cod de proiectare seismică

Categoria de importanţă C

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind

calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare

Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei

Zona climatică III

C 107-2005

Partea a III-a; anexa D; Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de

construcţie ale clădirilor
Grad de rezistentă la foc III

P 118/1999

Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

Clasa de performanţă energetică MC 001/3-2006 B

Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

Presiunea convenţională a terenului de fundare Pconv=100kPa

NP 112/2004

Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice*)

Faţada
 IV. Cost investiţie de bază

IV. 1. Cost total

Tabel IV. 1.1 (valori informative)

Nr. crt. Categorii de lucrări Cost total (exclusiv TVA)

lei euro*)
4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:
4.1. Construcţii şi instalaţii (C+I) 6.997.334 1.666.032
4.1.1. Arhitectură 3.110.896 740.689
4.1.2. Structura de rezistenţă 2.799.752 666.608
4.1.3. Instalaţii 1.086.686 258.735
4.2. Montaj utilaje tehnologice - -
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj**) 267.658 63.728
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport - -
4.5. Dotări - -
4.6. Active necorporale - -
Investiţie de bază - cost total 7.264.992 1.729.760

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

**) Centrală termică.

Tabel IV 1.2 (valori informative)

Unitate locativă standard Cost unitar Cost total în euro*)

Nr. camere Arie construită (exclusiv TVA) (exclusiv TVA) pe

desfăşurată Acd euro*)/m2Acd unitate locativă
m2/apartament
1 cameră 58 380 22.040
2 camere 81 30.780
3 camere 102 38.760
 *) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Precizare

La stabilirea costului total s-au luat în calcul:

- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;

- pentru manoperă: salariul mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la
nivelul mediei anului 2009;

- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:

• C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;

• pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;

- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;

- pentru distanţa de transport:

• transport de materiale 10 km;

• transport de pământ 10 km.

IV.2. Cost unitar

Tabel IV.2 (valori de referinţă)

Cost unitar (exclusiv TVA)

lei/m2Acd euro*)/m2Acd
Investiţie de bază - cost unitar, din care: 1.596 380
Construcţii + instalaţii (C+I) 1.537 366

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

NOTE:

1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului
general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:

- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;

- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cap. 5 -Alte cheltuieli;

- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de

cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli,
exprimate în procente, astfel:
 a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază;

b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază;

c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază;

d) organizare de şantier: 2,5%;

e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0%.

Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4

„Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al
amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite
de caracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea indicatorilor
tehnico-economici ai investiţiei.
9.1.2 Standard de cost - reabilitare termică anvelopă bloc de locuinţe

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REABILITARE TERMICĂ Indicativ: SCOST-04/MDRT

REGIONALE ŞI TURISMULUI ANVELOPĂ

BLOC DE LOCUINŢE
STANDARD DE COST

I. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de

investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" din
Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

La stabilirea costului investiţiei de bază s-au avut în vedere:

- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009;

- costul investiţiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la
nivelul lunii ianuarie 2010.

II. Domeniu de aplicare

Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:

a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în

condiţii de eficienţă economică;

b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de

vedere tehnic obiectivului de referinţă;

c) ghidarea în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării

contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din
punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă.

Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea

contractării lucrărilor de construcţii.

III. Obiectiv de referinţă

III.1. Prezentare generală

Reabilitarea termică se face pentru un bloc de locuinţe având următoarele caracteristici:

Regim de înălţime P+4E

Sistem constructiv Panouri mari

integral prefabricate
 în sistem fagure

Număr scări 1
Inălţime de nivel 2,70 m
Inălţime liberă de nivel 2,52 m
Tip acoperiş Terasă necirculabilă
Număr de apartamente 20
Componenţă apartamente 1 cameră 2
2 camere 10
3 camere 8

III.2. Date tehnice

Ac - arie construită [m2] 274

Au - arie utilă încălzită [m2] 1.122
Af0 - arie faţadă parte opacă [m2] 1.010
Afv - arie faţadă parte vitrată [m2] 160
Ater - arie terasă [m2] 278
As - arie planşeu peste subsol [m2] 250
Aanv - arie anvelopă [m2] 1.698
Vu - volum util încălzit [m3] 2.827
indice de formă 0,48
Au - apartament [m2] 1 cameră 37
2 camere 52
3 camere 66

III.3. Lucrări de intervenţii asupra anvelopei clădirii

FAŢADE Pereţi exteriori de la cota ±0,00 Termosistem cu polistiren expandat

până la cota superioară a aticului ignifugat PEX cu grosimea de 10 cm
Soclu de la cota ±0,00 până la - Termosistem cu polistiren extrudat
0,50 m sub CTS ignifugat XPS cu grosimea de 8 cm
TERASĂ Termoizolaţie din plăci din polistiren
expandat ignifugat cu grosimea de
16 cm si refacerea hidroizolatiei
TÂMPLARIE Tâmplărie PVC pentacamerală cu
clapete autoreglante
PLANŞEU PESTE SUBSOL Termoizolaţie din plăci din polistiren
expandat ignifugat cu grosimea de 8
cm

III.4. Caracteristici esenţiale de calcul

Caracteristica esenţială Act normativ Denumire/Nivel de performanţă

Caracteristici macroseismice P100-1/2006 Expertiza tehnică calitativă

Cod de proiectare seismică

Clasa de importanţă şi expunere P100-1/2006

Cod de proiectare seismică

Categoria de importanţă Hotărârea Guvernului nr. Normală
766/1997 pentru aprobarea
unor regulamente privind
calitatea în construcţii, cu
modificările şi completările
ulterioare Regulament privind
stabilirea categoriei de importanţă a
construcţiei
Zona climatică C 107-2005 Zona II

Partea a III-a; Anexa D - Normativ (θe = -15°C)

privind calculul
termotehnic al elementelor de θi = 20°C
construcţie ale clădirilor
Clasa de performanţă energetică MC 001/3-2006 qinc<100 [kW/m2, A u]

Metodologia de calcul al
performanţei

energetice a clădirilor
Coeficientul de transfer termic (U) SREN ISO 10077-1şi 2 Max. 1,3 W/m2 K0 pentru PVC
prin tâmplărie
Grad de rezistenţă la foc P 118/1999 Grad de rezistenţă la foc - II

Normativ de siguranţă la foc a

construcţiilor

IV. Cost investiţie de bază

IV. 1. Cost total

Tabel IV 1.1 (valori informative)

Nr. crt. Capitolul/Subcapitolele de cheltuieli Cost total (exclusiv TVA)

lei euro*)

4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:

4.1. Construcţii şi instalaţii (C+I) 259.174 61.708

4.1.1. Arhitectură:

Perete parte opacă 127.260 30.300

Perete parte vitrată 77.280 18.400

Terasă 42.034 10.008

Planşeu peste subsol 12.600 3.000

4.1.2. Structura de rezistenţă

4.1.3. Instalaţii - -

4.2. Montaj utilaje tehnologice - -

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si funcţionale cu montaj - -

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport - -
 4.5. Dotări - -

4.6. Active necorporale - -

Investiţie de bază - cost total 259.174 61.708

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Tabel IV. 1.2 (valori informative)

Unitate locativă standard Cost unitar Cost total în euro*)

Nr. camere Arie utilă m2/apartament
(exclusiv TVA) (exclusiv TVA) pe
unitate locativă
euro*)/m2Au
1 cameră 37 55 2.035
2 camere 52 2.860
3 camere 66 3.630

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Precizare

La stabilirea costului total s-au luat în calcul:

- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;

- pentru manoperă: salariul mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la
nivelul mediei anului 2009;

- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:

• C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;

• pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii privind asigurarea
pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 346/2002, republicată;

- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;

- pentru distanţa de transport: • transport de materiale 10 km.

IV.2. Cost unitar

IV.2.1. Cost raportat la metru pătrat arie utilă construcţie

Tabel IV.2.1 (valori de referinţă)

Cost unitar (exclusiv TVA)

lei/m2Au euro*)/m2Au
Investiţie de bază - cost unitar, din care: 231 55
Construcţii + instalaţii ( C+I) 231 55

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).
 IV.2.2. Cost raportat la metru pătrat element construcţie

Tabel IV.2.2 (valori de referinţă)

Denumire element construcţie Cost unitar (exclusiv TVA)

lei/m2element euro*) m2element

Perete parte opacă 126 30

Perete parte vitrată 483 115

Terasă 151 36

Planşeu peste subsol 50 12

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

NOTE:

1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului
general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:

- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;

- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cap. 5 -Alte cheltuieli;

- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de

cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli,
exprimate în procent, astfel:

a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază;

b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază;

c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază;

d) organizare de şantier: 2,5%;

e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0%.

Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4

„Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al
amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite
de caracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea indicatorilor
tehnico-economici ai investiţiei.
9.1.3. Standard de cost + reabilitare drum forestier principal

MINISTERUL MEDIULUI SI REABILITARE DRUM Indicativ: SCOST 01/MMP

PĂDURILOR FORESTIER PRINCIPAL
STANDARD DE COST

I. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de

investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" din
Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a
devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

La stabilirea costului investiţiei de bază s-au avut în vedere:

- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009;

- costul investiţiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la
nivelul lunii ianuarie 2010.

II. Domeniu de aplicare

Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:

a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în

condiţii de eficienţă economică;

b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de

vedere tehnic obiectivului de referinţă;

c) ghidarea în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării

contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din
punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă.

Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea

contractării lucrărilor de construcţii.

III. Obiectiv de referinţă

III.1. Prezentare generală

Traseul drumului forestier se desfăşoară în întregime în fondul forestier naţional, ocupând cu

aproximaţie, definitiv sau temporar, următoarele suprafeţe:

- suprafaţa ocupată definitiv - cca 1,0-1,2 ha/km

• Suprafaţa ocupată definitiv este formată din platforma şi şanţul drumurilor. Această suprafaţă
rămâne în continuare în fond forestier, schimbându-se folosinţa în „instalaţii de transport forestier-drumuri",
şi reprezintă 0,5% din suprafaţa deservită de drumurile nou-construite.

Lucrările de refacere a drumurilor forestiere existente nu ocupă suprafeţe noi din fondul forestier.

Drum forestier axial - trafic 30-50.000 m3:

 - lăţimea platformei drumurilor în aliniament: 5,00 m;

- lăţimea părţii carosabile în aliniament: 4,00 m;

- raza minimă de racordare în plan orizontal: 20,00 m;

- raza minimă de racordare în serpentină: 15,00 m;

- declivitatea maximă la transportul în gol: 9%;

- declivitatea maximă la transportul în plin: 6%.

III.2. Date tehnice:

- platforma 5,0 m;

- suprastructura 25-35 cm macadam;

- 10-15 cm balast pentru reprofilare;

- acostamentele amenajate balastate;

- asigurarea scurgerii apelor: rigole, şanţuri de pământ sau dalate;

- lucrări de artă - ziduri de sprijin la apă sau la versant;

- poduri şi podeţe tubulare.

III.3. Caracteristici esenţiale de calcul

Caracteristica esenţială Categoria de drum Clasa de importanţă Act normativ

Dimensionare: convoi de Drum tehnologic*) A10 -S30 PD 67/80 - reactualizat
calcul 1998
Zona climatică Zona III

*) Conform Codului silvic.

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice1)

Secţiune transversală

1) Pct. III.4 este reprodus în facsimil.

III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament

 In funcţie de substratul litologic şi de structura orografică, la nivelul ţării se disting 3 mari zone:

- zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali, constituită din roci sedimentare;

- zona II - munţii Apuseni şi partea vestică şi de nord a Carpaţilor Occidentali, constituită din roci
magmatice;

- zona III - Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului, constituiţi din roci metamorfice.

Avându-se în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele se pot împărţi în funcţie de
zona geografică în care sunt situate, astfel:

- drumuri de şes-colinare; altitudine sub 300 m;

- drumuri de dealuri înalte; altitudine între 300 şi 700 m;

- drumuri de munte; altitudine peste 700 m.

In primele două categorii caracteristicile geotehnice sunt în general de formaţiuni geologice de

vârstă recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argile prăfoase de origine deluvială. In aceste zone relieful
este domol, cu pante transversale şi longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracter permanent,
cu albii stabile.

In cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formaţiunilor diferă în funcţie de
natura rocilor de bază. Aceste formaţiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi
variabile, în funcţie de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I şi scade către zonele II
şi III.

Pantele longitudinale şi transversale ale versanţilorsuntîn general accentuate.

Regimul hidrologic de tip torenţial al apelor de suprafaţă este pus în evidenţă atât de prezenţa
albiilor în formă de V, cât şi de numeroasele conuri de dejecţie ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza
pantelor accentuate şi a cantităţilor mari de precipitaţii, în zonele montane sunt mult mai frecvente
alunecările de teren. Datorită reţelei hidrografice dese şi alunecărilor de teren, în această zonă se impune
executarea unui număr mai mare de lucrări de artă şi consolidare, comparativ cu zonele de şes şi de coline.

Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările
din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă.

IV. Cost investiţie de bază

Cost unitar

IV. 1. Zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali - sedimentar

Tabel nr. IV. 1

Nr. crt. Categorii de lucrări Costuri unitare - munte Costuri unitare - deal înalt
(exclusiv TVA)
(exclusiv TVA)
lei/km euro*)/km lei/km euro*)/km
4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:
4.1. Lucrări drum 474.999 113.095 410.004 97.620
4.1.1. Sistemul rutier
4.1.2. Lucrări de artă
4.1.3. Poduri, podeţe
 4.2. Montaj utilaje tehnologice - - - -
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi - - - -
funcţionale cu montaj
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de - - - -
transport
4.5. Dotări - - - -
4.6. Active necorporale - - - -
Investiţie de bază - cost unitar 474.999 113.095 410.004 97.620

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaţilor Occidentali şi munţii Apuseni - predominant

magmatic

Tabel nr. IV.2

Nr. crt. Categorii de lucrări Costuri unitare - munte Costuri unitare - deal înalt
(exclusiv TVA)
(exclusiv TVA)
lei/km euro*)/km lei/km euro*)/km
4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:
4.1. Lucrări drum 465.024 110.720 390.579 92.995
4.1.1. Sistemul rutier
4.1.2. Lucrări de artă
4.1.3. Poduri, podeţe
4.2. Montaj utilaje tehnologice - - - -
Nr. crt. Categorii de lucrări Costuri unitare - munte Costuri unitare - deal înalt
(exclusiv TVA)
(exclusiv TVA)
lei/km euro*)/km lei/km euro*)/km
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi - - - -
funcţionale cu montaj
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de - - - -
transport
4.5. Dotări - - - -
4.6. Active necorporale - - - -
Investiţie de bază - cost unitar 465.024 110.720 390.579 92.995

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

IV.3. Zona III - Carpaţii Meridionali şi Munţii Banatului - roci metamorfice

Tabel nr. IV.3

Nr. crt. Categorii de lucrări Costuri unitare - munte Costuri unitare - deal înalt
(exclusiv TVA)
(exclusiv TVA)
lei/km euro*)/km lei/km euro*)/km
4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:
4.1. Lucrări drum 457.779 108.995 374.997 89.285
 4.1.1. Sistemul rutier
4.1.2. Lucrări de artă
4.1.3. Poduri, podeţe
4.2. Montaj utilaje tehnologice - - - -
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi - - - -
funcţionale cu montaj
4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de - - - -
transport
4.5. Dotări - - - -
4.6. Active necorporale - - - -
Investiţie de bază - cost unitar 457.779 108.995 374.997 89.285

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Precizare

La stabilirea costului s-au luat în calcul:

- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;

- pentru manoperă: salariul mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la
nivelul mediei anului 2009;

- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:

• C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;

• pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;

- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;

- pentru distanţa de transport:

• transport de materiale cca 25-30 km.

NOTE:

1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului
general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:

- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;

- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cap. 5 -Alte cheltuieli;

- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de

cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli,
exprimate în procente, astfel:
 a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază;

b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază;

c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază;

d) organizare de şantier: 2,5%;

e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0%.

Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4

„Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al
amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite
de caracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea indicatorilor
tehnico-economici ai investiţiei.
9.1.4. Standard de cost – sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural

MINISTERUL SISTEM CENTRALIZAT Indicativ: SCOST-08/MDRT

DEZVOLTĂRII DE ALIMENTARE CU
REGIONALE SI APĂ ÎN MEDIUL RURAL
TURISMULUI STANDARD DE COST

I. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de

investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" şi
cap. 6 „Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar" din Metodologia privind
elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente
investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investiţii şi lucrări de intervenţii. La stabilirea costului investiţiei s-au avut în vedere:

- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2000-2009;

- costul investiţiei rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri ianuarie
2010.

II. Domeniu de aplicare

Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:

a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în

condiţii de eficienţă economică;

b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de

vedere tehnic obiectivului de referinţă;

c) ghidare în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării

contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din
punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă.

Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea

contractării lucrărilor de construcţii.

III. Obiectiv de referinţă

III.1. Prezentare generală

Sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural, cuprinzând în cadrul obiectivului de investiţii
totalitatea obiectelor, construcţiilor şi instalaţiilor care asigură alimentarea cu apă, cu respectarea tuturor
cerinţelor ce privesc calitatea apei din perspectiva aplicării normelor europene.

Proiectarea şi execuţia unui sistem de alimentare cu apă sunt condiţionate de o multitudine de

condiţii:

- caracteristicile geomorfologice ale terenului, formele de relief şi clima;

 - structura şi capacitatea surselor de apă (caracteristicile şi debitele capabile ale apelor subterane
sau ale apelor de suprafaţă, dacă acestea constituie surse de apă) şi calitatea apei brute din punct de
vedere al încărcării bacteriologice şi fizico-chimice;

- numărul de locuitori deserviţi de sistemul de alimentare cu apă;

- gradul de dispersie sau concentrare a populaţiei din localităţile beneficiare;

- condiţiile economico-sociale de dezvoltare a localităţilor în următorii 20 de ani;

- perioada de utilizare a sistemelor de alimentare cu apă avută în vedere, în raport cu perspectiva

de dezvoltare a localităţii (30-40 de ani).

Toate aceste condiţii determină diferenţe în privinţa schemei tehnologice adoptate şi a structurii
construcţiilor şi instalaţiilor. La acestea se adaugă diversitatea materialelor, construcţiilor şi instalaţiilor, ce
necesită a fi corelate cu condiţiile concrete de amplasament. Diversitatea acestor situaţii concrete implică nu
numai concepţii de proiectare adecvate, ci şi costuri diferite.

In condiţiile de mai sus, în prezentul standard a fost preluată o schemă generală completă
cuprinzând toate componentele tehnice şi tehnologice ce pot apărea în cadrul unui sistem de alimentare cu
apă în mediul rural, detaliindu-se distinct elementele de cost pentru fiecare dintre acestea pe bază de costuri
unitare, urmând ca în aplicarea concretă să fie preluate în concepţia de proiectare numai construcţiile şi
instalaţiile necesare, potrivit condiţiilor specifice din fiecare amplasament.

III.2. Date tehnice şi costuri unitare

Un sistem de alimentare cu apă a unei localităţi rurale cuprinde următoarele componente:

- frontul de captare a apei, inclusiv instalaţiile de pompare până la staţia de clorinare;

- aducţiunea de la frontul de captare până la staţia de clorinare;

- staţia de clorinare a apei, inclusiv instalaţia hidraulică de racordare la rezervor;

- staţiile de tratare a apei (deferizare, demanganizare, denitrificare, reducere a amoniacului,

desalinizare şi mineralizare, degazeificare şi alte tratamente);

- rezervorul de înmagazinare a apei potabile;

- staţiile de pompare şi repompare între componentele tehnologice şi de la acestea în reţelele de

distribuţie;

- reţelele de distribuţie;

- anexele administrative şi împrejmuirile.

Frontul de captare, aducţiunea, staţia de clorinare, rezervorul, staţiile de pompare şi repompare,

reţeaua de distribuţie a apei, anexele administrative şi împrejmuirile reprezintă componente comune şi
obligatorii ale tuturor sistemelor de alimentare cu apă proiectate în mediul rural.

Staţiile de tratare a apei sunt concludent diferenţiate în funcţie de situaţiile concrete şi se constituie
componente ale sistemelor de alimentare cu apă proiectate în mediul rural, numai în măsura în care acestea
necesită corectarea componenţei chimice a apei pentru a corespunde prevederilor legale şi normelor
europene.

Intr-o altă structură de sistem, cu excepţia frontului de captare, a aducţiunii şi a reţelei de distribuţie,
toate celelalte componente ale sistemelor de alimentare cu apă constituie „gospodăria de apă".

III.2.1. Front de captare

 Fronturile de captare pot fi captări subterane şi captări de suprafaţă.

Funcţia tehnologică a captărilor subterane sau de suprafaţă în cadrul sistemelor de alimentare cu

apă este asigurarea debitului maxim zilnic necesar pentru sistem (Qnec - 1.2 Qmax zi, exprimat în l/s).

III.2.1.1. Captările subterane se realizează prin puţuri forate de mică adâncime (până la 20 m), de
adâncime medie (între 20 şi 50 m) şi de mare adâncime (peste 50 m).

Unitatea de măsură a captării subterane prin puţuri forate este metrul liniar de foraj.

La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia captării
subterane, raportate la unitatea de măsură:

- cheltuielile de transport, montaj, punere în operă, dezasamblare după foraj şi transport în bază a
instalaţiilor de foraj, la o distanţă medie de 50 km;

- lucrările de forare-etansare;

- tuburile de cămăşuială a forajului;

- pompele submersibile, inclusiv instalaţiile electrice aferente;

- componentele de racorduri hidraulice până la conducta de captare a frontului;

- instalaţiile electrice aferente până la tabloul electric de separaţie;

- cabina fiecărui puţ forat, inclusiv tabloul electric de separaţie;

- racordurile, fitingurile, armăturile, debitmetrele, alte aparate de măsură şi control şi orice alte
lucrări aferente funcţionalităţii frontului de captare;

- împrejmuirile terenului de protecţie sanitară, porţi şi alei de acces. Perimetrul frontului de captare
se limitează la conducta de colectare a frontului.

Cost unitar (exclusiv TVA)

Tabel III.2.1.1 (valori informative)

Puţuri forate de mică adâncime Puţuri forate de medie adâncime Puţuri forate de mare adâncime

(până la 20 m) (20 + 50 m) (peste 50 m)

lei/m.l. foraj euro*)/m.l. foraj lei/m.l. foraj euro*)/m.l. foraj lei/m.l. foraj euro*)/m.l. foraj
8.249 1.964 4.952 1.179 2.860 681

÷ ÷ ÷ ÷ ÷ ÷

4.952 1.179 2.860 681 2.722 648

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III. 2.1.2. Captările de suprafaţă pot fi captări de izvoare, drenuri laterale din cursuri de apă, captări
de apă direct din malul râurilor, captări prin chesoane.

Unitatea de măsură pentru captările de suprafaţă este debitul de 1 l/s.

La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul toate cheltuielile pentru execuţia captării de suprafaţă,
raportate la unitatea de măsură.
 Costul unitar al unei captări de suprafaţă este influenţat considerabil de condiţiile specifice ale
terenului pe care se amplasează captarea de suprafaţă, precum şi de caracteristicile cursului de apă (variaţii
de debit minim şi maxim în timpul anului, perioadele de etiaj, evoluţia gradului de turbiditate a apei în timpul
anului şi a modificării încărcării chimice în perioada anuală şi multianuală).

Cost unitar (exclusiv TVA)

Tabel III.2.1.2 (valori informative)

Captări din izvoare Drenuri laterale Captări din mal de râuri Captări prin cheson
lei/1 l/s euro*)/1 l/s lei/1 l/s euro*)/1 l/s lei/1 l/s euro*)/1 l/s lei/1 l/s euro*)/1 l/s
41.000 9.762 5.099 1.214 29.497 7.023 27.300 6.500

÷ ÷ ÷ ÷ ÷ ÷ ÷ ÷

52.000 12.381 6.598 1.571 39.102 9.310 33.100 7.881

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III.2.2. Conducte de aductiune

Funcţia tehnologică a conductelor de aductiune în sistemul de alimentare cu apă este transportul

apei captate de la frontul de captare la gospodăria de apă.

Unitatea de măsură pentru conductele de aductiune este metrul liniar de conductă.

O soluţie adecvată alimentării cu apă la sate o reprezintă folosirea conductelor de PEID (polietilenă
de înaltă densitate), pentru care s-au stabilit costuri unitare, luându-se în calcul următoarele cheltuieli pentru
punerea în operă a conductei de aductiune, raportate la unitatea de măsură:

- cheltuielile de transport şi depozitare la amplasamentul lucrărilor;

- săpăturile în teren mediu, la o adâncime medie de 1,5 m, care asigură protecţia la îngheţ;

- aşezarea unui strat de balast de 10 cm;

- montarea şi sudarea conductelor la poziţie;

- astuparea tranşeei şi aducerea terenului la starea iniţială;

- cămine de golire, cămine de aerisire, cămine de rupere a presiunii şi cămine de vane de

secţionare;

- fitinguri, robineţi, ventile de aerisire şi alte accesorii;

- aparate de măsură şi control;

- probe tehnologice în perioada montării şi punerii în funcţiune.

Conductele de aductiune se dimensionează la debitul maxim zilnic, calculat potrivit normelor în

vigoare.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.2 (valori de referinţă)

Diametrul Presiuni de serviciu

nominal PN 6 atm PN 10 atm PN 16 atm
lei/m.l. euro*)/m.l. lei/m.l. euro*)/m.l. lei/ m.l. euro*)/m.l.
 al
conductei
PEID

[mm]
DN 63 67 16 71 17 76 18
DN 75 80 19 84 20 92 22
DN 80 84 20 88 21 97 23
DN 90 101 24 105 25 109 26
DN 110 126 30 130 31 143 34
DN 125 139 33 143 34 162 39
DN 140 172 41 185 44 206 49
DN 160 197 47 214 51 239 57
DN 180 235 56 256 61 286 68
DN 200 252 60 281 67 323 77
DN 225 269 64 311 74 391 93
DN 315 403 96 487 116 508 121

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III.2.3. Staţii de clorinare a apei

Funcţia tehnologică a staţiei de clorinare în sistemul de alimentare cu apă este asigurarea dozei de
clor necesară îndeplinirii condiţiilor de calitate a apei din punct de vedere bacteriologic, până la extremitatea
reţelei de distribuţie.

Având în vedere structura asemănătoare, unitatea de măsură pentru staţia de clorinare

independentă este bucata. Costul unitar este diferenţiat pentru debite mai mici şi, respectiv, mai mari de 10
l/s.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.3 (valori informative)

Capacitatea staţiei de lei/bucată euro*)/bucată

clorinare
< 10 l/s 142.800 34.000
> 10 l/s 171.301 40.786

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Staţia de clorinare se dimensionează la debitul maxim zilnic.

III.2.4. Staţii de tratare a apei

Funcţia tehnologică a staţiei de tratare este corectarea calităţii apei pentru a asigura transformarea
încărcării chimice a apei brute în apă cu condiţii de potabilitate impuse de prevederile legale şi normele
europene.

Unitatea de măsură pentru staţia de tratare este 1 l/s apă tratată.

La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia staţiei de tratare
a apei, raportate la unitatea de măsură:

- fundaţia containerului şi legăturile electrice şi hidraulice cu celelalte componente ale sistemului;

 - containerul (containerele) pentru bateriile staţiei de tratare;

- bateriile de filtrare ale staţiei de tratare, componentele tehnologice aferente;

- conductele şi instalaţiile interioare de legătură;

- instalaţiile de pompare interioare;

- aparatele de măsură şi control;

- elementele de automatizare pentru supravegherea şi controlul procesului.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.4 (valori informative)

Tipul staţiei de tratare Debitul staţiei de tratare

< 10 l/s > 10 l/s

lei/1 l/s euro*)/1 l/s lei/1 l/s euro*)/1 l/s

apă tratată apă tratată apă tratată apă tratată

172.998 41.190 93.702 22.310

Deferizare şi demanganizare ÷ ÷ ÷ ÷

243.000 57.857 130.998 31.190

Tipul staţiei de tratare Debitul staţiei de tratare

< 10 l/s > 10 l/s

lei/1 l/s euro*)/1 l/s lei/ 1 l/s euro*)/1 l/s

apă tratată apă tratată apă tratată apă tratată

Denitrificare 85.000 20.238 68.700 16.357

÷ ÷ ÷ ÷

118.000 28.095 96.000 22.857

Reducere a amoniacului 145.000 34.524 96.999 23.095

÷ ÷ ÷ ÷

190.000 45.238 135.001 32.143

Instalaţie complexă de tratare (deferizare, 148.701 35.405 101.800 24.238
demanganizare şi denitrificare) a apei
subterane ÷ ÷ ÷ ÷

205.002 48.810 142.401 33.905

131.200 31.238 85.700 20.405
Instalaţie complexă de tratare (deferizare,
demanganizare şi denitrificare) a apei de ÷ ÷ ÷ ÷
suprafaţă
182.700 43.500 119.599 28.476

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Staţia de tratare se dimensionează la debitul maxim zilnic.

 In componenţa unei staţii de tratare poate intra şi staţia de clorinare, în funcţie de soluţia tehnică
propusă.

III.2.5. Rezervoare de înmagazinare a apei

Funcţia tehnologică a rezervoarelor de înmagazinare a apei este compensarea diferenţelor orare

care pot apărea între debitul maxim zilnic livrat de fronturile de captare şi debitul maxim orar consumat în
anumite ore de vârf, asigurarea protecţiei în caz de incendiu, precum şi a funcţionalităţii sistemului în cazul
unor defecţiuni în fronturile de captare sau la sursele de energie.

Prezentul standard de cost se referă la utilizarea rezervoarelor din panouri termoizolante şi a

rezervoarelor din tole metalice galvanizate izolate cu polistiren extrudat, cu membrană butilică, care reduc
procesele umede numai la fundaţii şi asigură o durată scurtă de montare, prin elemente de dimensiuni mici,
cu transport mai ieftin şi mai rapid.

Unitatea de măsură pentru această componentă a sistemului de alimentare cu apă o reprezintă 1

m3 capacitate. La stabilirea costului unitar au fost luate în considerare următoarele:

- fundaţiile radiale în cazul rezervoarelor confecţionate din panouri termoizolante prefabricate sau,
după caz, fundaţiile circulare în cazul rezervoarelor din tole metalice galvanizate cu membrană butilică;

- panourile termoizolante sau, după caz, tolele metalice şi membrana butilică, inclusiv aprovizionarea
şi transportul acestora la locul de punere în operă;

- montajul elementelor prefabricate şi al instalaţiilor aferente care asigură funcţionalitatea (sistem de

încălzire, vane hidraulice şi alte instalaţii interioare);

- construcţiile şi instalaţiile de racordare a rezervorului la celelalte componente ale sistemului

(inclusiv cămine, vane de alimentare şi evacuare, aparate de măsură şi control);

- probele de etanşeitate legate nemijlocit de realizarea lucrărilor de construcţii şi montaj.

Rezervoarele de înmagazinare a apei se calculează la „volumul necesar de compensare orară", la

care se adaugă „rezerva de incendiu", „rezerva de avarie" şi „rezerva de apă intangibilă". Volumele de
compensare şi rezervele de înmagazinare se calculează potrivit normativelor în vigoare.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.5 (valori informative)

Capacitatea rezervorului Rezervor din panouri Rezervor din tole metalice

[m3] termoizolante galvanizate, cu membrană
butilică
lei/1 m3 euro*)/1 m3 lei/1 m3 euro*)/1 m3
capacitate capacitate capacitate capacitate
15 8.072 1.922 X X

50 4.519 1.076 X X

100 3.587 854 2.302 548

150 3.100 738 2.201 524

Capacitatea rezervorului Rezervor din panouri Rezervor din tole metalice

termoizolante galvanizate, cu membrană
[m3] butilică
lei/1 m3 euro*)/1 m3 lei/1 m3 euro*)/1 m3
capacitate capacitate capacitate capacitate
200 2.617 623 2.100 500
 300 2.062 491 1.600 381

350 1.940 462 1.369 326

400 1.819 433 1.151 274

500 1.562 372 1.100 262

600 1.579 376 1.050 250

700 1.558 371 949 226

800 1.428 340 X X

900 1.525 363 X X

1.000 1.520 362 X X

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III.2.6. Staţii de pompare şi repompare

Funcţia tehnologică a staţiilor de pompare şi repompare este transportul apei între componentele
sistemului şi de la aceste componente în reţeaua de distribuţie, asigurându-se presiunile de serviciu
necesare.

Unitatea de măsură pentru aceste componente ale sistemului de alimentare cu apă este 1 l/s x m
col. apă, întrucât depinde de 2 parametri: debitul pompat şi înălţimea de pompare H p (exprimată în metri
coloană apă).

La calculul costului unitar au fost luate în considerare următoarele: preţul pompelor, montajul şi
instalarea acestora, preţul containerului staţiei de pompare, inclusiv fundaţiile şi aşezarea pe fundaţii.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.6 (valori informative)

Debitul staţiei Inălţimea de Tipul pompei

pompare [m
Turaţie fixă Turaţie variabilă
de pompare col. apă]
lei/l/s x m col. euro*)/l/s x m lei/l/s x m col. euro*)/l/s x m
apă col. apă apă col. apă
[l/s]
< 2 l/s <25 3.570 - 4.402 850+1.048 X X
25-50 2.948+3.671 702 + 874 X X
2 + 5 l/s <25 2.369 + 3.100 564 +738 X X
25-60 1.760 + 2.398 419 + 571 X X
5+ 10 l/s <25 1.457 + 1.949 347 + 464 X X
25-50 1.100 + 1.512 262 + 360 X X
> 10 l/s <25 781 +1.151 186 + 274 928+ 1.151 221 + 274
25 + 100 630 + 811 150 + 193 760 + 1.172 181 +279

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Staţiile de pompare se dimensionează, după caz, la debitul maxim zilnic sau la debitul maxim orar.
 III.2.7. Reţele de distribuţie

Funcţia tehnologică a reţelei de distribuţie în sistemul de alimentare cu apă este transportul apei de
la gospodăria de apă până la consumatori, cu presiunea de serviciu necesară.

Reţeaua de distribuţie cuprinde conducte principale, conducte secundare şi conducte de distribuţie

cu branşamente la consumator.

Unitatea de măsură pentru reţeaua de distribuţie este metrul liniar de conductă.

La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia reţelelor de
distribuţie, raportate la unitatea de măsură:

- cheltuielile de transport şi de depozitare la amplasamentul lucrărilor;

- săpăturile în teren mediu, la o adâncime medie de 1,5 m, care asigură protecţia la îngheţ;

- aşezarea unui strat de balast de 10 cm;

- montarea şi sudarea conductelor la poziţie;

- astuparea tranşeei şi aducerea terenului la starea iniţială;

- cămine de golire, cămine de aerisire, cămine de rupere a presiunii, cămine de vane de secţionare
şi cămine de trecere;

- fitinguri, robineţi, ventile de aerisire şi alte accesorii, exclusiv costul branşamentelor;

- aparate de măsură şi control;

- hidranţii de incendiu;

- probe tehnologice în perioada montării şi punerii în funcţiune.

Conductele de distribuţie se dimensionează la debitul maxim orar, calculat potrivit normelor în

vigoare.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.7 (valori de referinţă)

Diametrul Presiuni de serviciu

nominal PN 6 atm PN 10 atm PN 16 atm
lei/m.l. euro*)/m.l. lei/m.l. euro*/m.l. lei/m.l. euro*)/m.l.
al conductă conductă conductă conductă conductă conductă
conductei
PEID

[mm]
DN 63 55 13 55 13 63 15
DN 75 67 16 71 17 76 18
DN 90 88 21 92 22 97 23
DN 110 118 28 126 30 139 33
DN 125 130 31 139 33 155 37
DN 140 164 39 176 42 193 46
DN 160 185 44 202 48 231 55
DN 200 239 57 273 65 311 74
DN 225 256 61 298 71 353 84
 DN 315 391 93 466 111 554 132

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III.2.8. Anexe administrative şi împrejmuiri

Anexele administrative şi împrejmuirile nu au funcţie tehnologică, dar reprezintă componente

obligatorii ale sistemelor de alimentare cu apă, pentru asigurarea perimetrelor de amplasament sau, după
caz, a perimetrelor de protecţie sanitară, precum şi a spaţiilor necesare pentru depozitarea unor materiale de
consum, a unui birou administrativ şi a instalaţiilor sanitare de apă-canal pentru folosinţa personalului.

Prezentul standard de cost se referă la o împrejmuire şi porţi din gard de sârmă ghimpată, susţinut
de stâlpi din beton prefabricaţi şi un container administrativ.

Unitatea de măsură pentru împrejmuire şi porţi este metrul liniar de împrejmuire. Pentru containerul
administrativ, unitatea de măsură este bucata, cu acelaşi cost unitar pentru toate sistemele.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.8 (valori informative)

Imprejmuire Container administrativ

lei/m.l. împrejmuire euro*)/m.l. împrejmuire lei/buc. euro*)/buc.
2.360 562 34.100 8.119

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

IV Cost total

IV.1. Evaluarea costului total al unui sistem de alimentare cu apă

Evaluarea costului total al unui sistem de alimentare cu apă se face însumând costurile unitare
prezentate la cap. III.2. al prezentului standard, înmulţite cu cantităţile efective rezultate din proiectare pentru
toate categoriile de lucrări, construcţii şi instalaţii componente ale sistemului de alimentare cu apă.

Precizare

La stabilirea costurilor s-au luat în calcul:

- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;

- pentru manoperă: salariu mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la
nivelul mediei anului 2009;

- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:

- C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului
asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;

- pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002
privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;

- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;

- pentru distanţa de transport:

- transport materiale: 25 km;

 - transport pământ: 10 km.

NOTE:

1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului
general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:

- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;

- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cap. 5 -Alte cheltuieli.

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de

cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli,
exprimate în procente, astfel:

a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază;

b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază;
c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază;
d) organizare de şantier: 2,5%;
e) cheltuieli diverse si neprevăzute: 10,0%.

Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4

„Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al
amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare diferite
faţă de caracteristicile investiţiei de referinţă se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.

IV.2. Exemple de calcul

In prezentul standard sunt prezentate 4 exemple de calcul pentru sisteme de alimentare cu apă,
rezultând faptul că evaluarea costurilor propuse este uşor aplicabilă pentru orice structură de sistem
centralizat de alimentare cu apă în mediul rural.

IV.2.1. Sistem de alimentare cu apă nr. 1

 Tabel IV.2.1 (valori informative)

Nr. Componentele sistemului Cantitatea U.M. Cost unitar Cost total

crt. - lei/U.M.- - lei -

1. Captare subterană din 4 puţuri forate 4x12 m.l. foraj 7.900 379.200
de mică adâncime, cu adâncimea de
12 m fiecare
2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 3.850 m.l. conductă 126 485.100
110, PN6
3. Staţie de tratare cu instalaţie 7 1 l/s 179.000 1.253.000
complexă de deferizare,
demanganizare si denitrificare pentru
un debit < 10 l/s (Q = 7 l/s)
4. Rezervor de înmagazinare din tole 400 m3 1.151 460.400
metalice galvanizate cu membrană capacitate
butilică, cu capacitatea de 400 m3
5. Staţie de clorinare independentă 1 buc. 171.301 171.301
pentru un debit < 10 l/s (Q=11 l/s)
6. Staţie de pompare cu 2 pompe 11x30 l/s x m col 790 260.700
pentru un debit de 11 l/s şi înălţimea apă
de pompare de 30 m, cu turaţie
variabilă
7. Reţea de distribuţie în lungime totală 1.100 2.300 m.l. conductă 118 88 55 129.800
de 20.780 m, din conducte PEID, din 17.380 202.400
care: 955.900

- 1.100 mDN110, PN6 - 2.300

mDN90, PN6

- 17.380 mDN63, PN6

8. Imprejmuiri (inclusiv porţi) cu o 400 m.l. 2.360 944.000
lungime totală de 400 m împrejmuire
9. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100
Cost total - investiţie de bază şi probe -în lei 5.275.901
lei
Cost total - investiţie de bază şi probe -în euro*) 1.256.167
euro

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

SECŢIUNE FORAJ
REZERVOR DIN TOLE METALICE GALVANIZATE

CONTAINER STAŢIE DE POMPARE Şl STAŢIE DE CLORINARE

STAŢIE DE POMPARE ŞI STAŢIE DE CLORINARE

 FUNDAŢIE CONTAINER DE POMPARE Şl STAŢIE DE CLORINARE

IV.2.2. Sistem de alimentare cu apă nr. 2

SCHEMA TEHNOLOGICA

Tabel IV.2.2 (valori informative)

Nr. Componentele sistemului Cantitatea U.M. Cost unitar Cost total

crt. - lei/U.M.- - lei -

1. Captare subterană din 2 puţuri 2x100 m.l. foraj 2.700 540.000

forate de mare adâncime, cu
 adâncimea de 100 m fiecare

2. Conductă de aducţiune din PEID, DN 450 m.l. conductă 126 56.700

110, PN6
3. Staţie de tratare cu instalaţie de 7 1 l/s 160.700 1.124.900
reducere a amoniacului cu
instalaţie de clorinare
încorporată, pentru un debit < 10
l/s (Q = 7 l/s)
4. Rezervor de înmagazinare din 350 m3 1.940 679.000
panouri termoizolante, cu capacitatea capacitate
de 350 m3
5. Staţie de pompare 2 + 1 pompe 30x11 l/s x m col 790 260.700
pentru un debit de 11 l/s şi înălţimea apă
de pompare de 30 m, cu turaţie
variabilă
6. Staţie de repompare cu 2 pompe cu 4x60 l/s x m col 2.250 540.000
Q = 4 l/s Hp = 60 m col apă apă
7. Rezervor de înmagazinare 15 m3 8.072 121.080
tampon din panouri termoizolante, capacitate
cu capacitatea de 15 m3
8. Reţea de distribuţie în lungime totală 1.500 2.710 m.l. conductă 202 88 55 303.000
de 19.800 m, din conducte PEID, din 15.590 238.480
care: 857.450

- 1.500 m DN 160, PN10

- 2.710 m DN 90, PN6

- 15.590 m DN 63, PN6

9. Imprejmuiri (inclusiv porţi) cu o 500 m.l. 2.360 1.180.000
lungime totală de 500 m împrejmuire
10. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100
Cost total - investiţie de bază şi probe -în lei 5.935.410
lei
Cost total - investiţie de bază şi probe -în euro*) 1.413.193
euro

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

STAŢIE DE TRATARE PENTRU REDUCEREA AMONIULUI

REZERVOR DIN PANOURI TERMOIZOLANTE

STAŢIE DE REPOMPARE
POZARE CONDUCTA PRINCIPALA DE DISTRIBUŢIE

IV.2.3. Sistem de alimentare cu apă nr. 3

SCHEMA TEHNOLOGICĂ
 Tabel IV.2.3 (valori informative)

Nr. Componentele sistemului Cantitatea U.M. Cost unitar Cost total

crt. - lei/U.M.- - lei -

1. Captare subterană formată dintr-un 31 m.l. foraj 4.100 127.100

puţ forat de medie adâncime, cu
adâncimea de 31 m.
2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 50 m.l. conductă 84 4.200
80, PN6
3. Staţie de tratare deferizare, pentru un 4 1 l/s 190.000 760.000
debit < 10 l/s (Q = 4 l/s)
4. Rezervor de înmagazinare din 150 m3 3.100 465.000
panouri termoizolante, cu capacitatea capacitate
de 150 m3
5. Staţie de repompare (2+1) pompe, Q 3x25 l/s x m col 2.350 176.250
= 3 l/s, înălţimea de pompare Hp = 25 apă
m
6. Reţea de distribuţie în lungime totală 900 1.100 m.l. conductă 88 67 55 79.200
de 4.535 m, din conducte PEID, din 2.535 73.700
care: 139.425

- 900 m DN 90, PN6

- 1.100 m DN 75, PN6

- 2.535 m DN63, PN6

7. Imprejmuiri (inclusiv porţi) cu o 400 m.l. 2.360 944.000
lungime totală de 400 m împrejmuire

8. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100

Cost total - investiţie de bază şi probe -în lei 2.802.975
lei
Cost total - investiţie de bază şi probe -în euro*) 667.375
euro

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

SCHEMA TEHNOLOGICA STAŢIE DE TRATARE - DEFERIZARE

 IV.2.4. Sistem de alimentare cu apă nr. 4

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ

Tabel IV.2.4 (valori informative)

Nr. Componentele sistemului Cantitatea U.M. Cost unitar Cost total

crt. - lei/U.M.- - lei -

1. Captare subterană din 3 puţuri forate 3x12 m.l. foraj 7.900 284.400
de mică adâncime, cu adâncimea de
12 m fiecare.
2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 2.134 m.l. conductă 214 456.676
160, PN10
3. Staţie de denitrificare cu schimb de 11 1 l/s 87.000 957.000
ioni cu instalaţie de clorinare
încorporată, pentru un debit mai
mare de 10l/s(Q= 11 l/s)
4. Staţie de pompare (1+1) pompe cu 10,2x100 l/s x m col 1.150 1.173.000
turaţie variabilă pentru un debit apă
de10.2 l/s şi înălţimea de pompare
 de 100 m

5. Rezervor de aspiraţie din panouri 7 m3 7.500 52.500

termoizolante, cu capacitatea de 7 capacitate
m3
6. Rezervor de înmagazinare din 400 m3 1.819 727.600
panouri termoizolante, cu capacitatea capacitate
de 400 m3
7. Reţea de distribuţie în lungime totală 1.500 2.300 m.l. conductă 185 277.500
de 8.097 m, din conducte PEID, din 4.297 271.400
care: 118 287.899

- 1.500 m DN 160.PN6 67

- 2.300 m DN 110, PN6

- 4.297 m DN 75, PN6

8. Imprejmuiri (inclusiv porţi) cu o 600 m.l. 2.360 1.416.000
lungime totală de 600 m împrejmuire
9. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100
Cost total - investiţie de bază şi probe -în lei 5.938.075
lei
Cost total - investiţie de bază şi probe -în euro*) 1.413.827
euro

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

POZARE CONDUCTE DE ADUCTIUNE ŞI DISTRIBUŢIE

CONTAINER CLORARE ŞI TRATARE CU SCHIMB DE IONI

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ STAŢIE DE TRATARE CU SCHIMBĂTOR DE IONI

STAŢIE DE TRATARE

cu schimb de ioni - Diagrama de proces

10. CALCULUL DINAMIC AL VALORII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII.

Timpul, sau mai exact spus durata de execuţie, este unul din parametrii principali care
trebuie avuţi în vedere atunci când se face analiza managerială a unui proiect de
construcţie.

Principalul efect al timpului, este cel de natură financiară, legat de modificarea valorii
banilor de-a lungul acestei perioade de execuţie. Astfel, dacă astăzi pentru achiziţionarea
unui bun de o anumită valoare se cheltuie o sumă “X” de bani, peste un interval “t” de
timp, presupunând că valoarea bunului nu se modifică, pentru achiziţionarea aceluiaşi bun
se va cheltui o sumă “Y” de bani. Cele două sume de bani sunt echivalentul unei aceleeaşi
valori însă în timp mărimea acestei sume de bani variază de la “X” la “Y” datorită
fenomenului de modificare a valorii banilor în timp.

Caracterul dinamic al valorii banilor în timp, impune atunci când este vorba de valoare/cost
al unei lucrări de construcţie, o analiză dinamică a acesteia/acestuia în sensul corelării
momentului în care se realizează efectiv acel cost/valoare cu momentul când se face
estimarea/analiza acestora. Astfel:

a) Procesul investiţional se desfăşoară într-o îndelungată perioadă de timp. De la data

adoptării deciziei de a se construi un obiectiv este necesar să treacă 6-12 luni,
uneori chiar mai mult, pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice de
execuţie a investiţiei respective, după care urmează o perioadă pentru obţinerea
avizelor necesare execuţiei şi funcţionarii investiţiei şi apoi o perioadă destul de
îndelungată pentru realizarea efectivă a investiţiei. Durata de funcţionare a
obiectivului de investiţie reprezintă al treilea principal timp operator din cadrul
procesului investiţional deoarece acum se verifică eficienţa economică. Dacă până
la începerea duratei eficiente de funcţionare obiectivul de investiţie consumă
resurse, fără să furnizeze nici un efect util, odată cu punerea în funcţiune a
obiectivului de investiţii viaţa economică a acestuia trece într-o nouă fază, de
furnizarea către clienţi a rezultatelor obţinute în urma exploatării investiţiei. În mod
obişnuit analizele de fezabilitate a investiţiilor se realizează în perioada iniţială a
unui proiect în timp ce cheltuielile de execuţie se eşalonează în timp iar profiturile
sunt obţinute mult mai târziu. Analiza de fezabilitate trebuie să ţină cont de
caracterul dinamic al banilor în timp pentru a prelua riscurile financiare care pot
apărea fie datorită creşterii preţurilor la resurse fie a modificării condiţiilor
economice. În figura 36 este prezentat modul în care modificarea valorii banilor în
timp influenţează analiza de fezabilitate pentru un proiect. În figură sunt prezentate
curbele cumulate ale costurilor şi beneficiilor proiectului pe o perioadă de
exploatare de 160 de luni şi rate diferite de devalorizare a banilor în timp..
 Profituri de 12
milioane lei

r = 0%
venituri

r = 10% Profituri de
7 milioane
lei

r = 20%

Profituri de 3,5
milioane lei

20 40 60

80 100 120 140

Timp (luni)

cheltuieli

Figura 36. Curba cumulată a costurilor şi beneficiilor pentru o investiţie în

construcţii.

b) În general proiectele de construcţie (investiţiile în construcţii) se realizează prin

fonduri financiare atrase, obţinute în general din împrumuturi. Analiza financiară a
proiectului de construcţie trebuie să ţină seama şi de dobânda ce trebuie să fie
rambursată pe lângă împrumutul iniţial în strânsă concordanţă cu momentul în care
se cheltuie banii şi momentul când se obţin profituri din exploatarea proiectului.

c) Costurile de execuţie ale unui proiect sunt dependente şi de modalităţile de

decontare a acestuia în sensul că la momentul decontării trebuie plătite sumele de
bani care să acopere valoarea bunurilor executate anterior.

d) Trebuie avut în vedere şi faptul că orice beneficiar/investitor, este întotdeauna

interest să cunoască exact de la început valoarea proiectului şi doreşte ca această
valoare să nu se modifice în timp.
10.1. Tehnica actualizării

Deoarece în analiza dinamică a unui proiect de construcţie, se aduc toate valorile

dispersate în timp la un singur moment, care de regulă este cel actual al analizei,
procedeul poartă numele de tehnica actualizării.

Sa ne imaginăm o suma de 1 leu care este investită productiv într-un domeniu, la

începutul unui an. După trecerea primul an, ca urmare a folosirii sumei în procesul de
producţie, va aduce un profit a. În anul următor fondul utilizat va fi 1+a , iar la sfârşitul
anului 2, presupunând că profitul va fi acelaşi, vom avea o sumă de: 1+a + a(1+a) = (1+a)2
În mod similar, la sfârşitul anului 3, suma disponibilă va fi de: (1+a) 2+a(1+a)2 = (1+a)3 şi
aşa mai departe, astfel că după “n” ani obţinem o sumă de (1+a) n . În consecinţă o
investiţie de 1 leu făcută astăzi echivalează peste “n” ani nu cu suma de 1 leu ci cu suma
de (1+a)n lei, dacă dorim să ţinem seama de influenţa factorului timp. Expresia (1+a)n se
numeşte factor de fructificare şi se foloseşte la aducerea în prezent a unor sume investite
în trecut sau la ducerea din prezent a sumelor investite spre viitor.

Problema se poate pune şi invers, adică dacă 1 leu investit în prezent devine peste “n” ani
(1+a)n lei, atunci care va fi valoarea actuală (prezentă) a unui leu ce se va obţine în anul
“n”. Această valoare va fi de 1/(1+a)n. Expresia 1/(1+a)n se numeşte factor de actualizare,
folosit la aducerea în prezent a unor sume de bani ce se vor obţine în viitor. Prin urmare
dacă peste “n” ani vom obţine o sumă de “x” lei, valoarea echivalentă astăzi a acestei
sume va fi de x/(1+a)n .

In ce priveşte simbolul “a”, acesta reprezintă eficienţa anuală a sumei unitare cheltuite şi
este cunoscut sub denumirea de coeficient de actualizare. Semnificaţia economică a
coeficientului de actualizare este următoarea: el reprezintă profitul ce poate fi obţinut într-
un an ca urmare a sumei de 1 leu investite productiv la începutul acelui an. Mărimea
acestui coeficient nu trebuie pus pe seama modificării preţurilor care poate surveni în
perioada îndelungată pentru care el se aplică. Mărimea lui decurge din proprietatea
fundamentală a oricărui proces economic, ca în urma desfăşurării unei activităţi
productive, rezultatul urmând să compenseze integral resursele consumate şi pe deasupra
să se obţină şi un profit. În cazul în care se apreciază că în perioada următoare va
interveni o inflaţie pe piaţă, o sporire considerabilă a dobânzilor la capital sau când
investiţia se realizează în condiţii de risc ridicat, mărimea coeficientului de actualizare
trebuie corectată corespunzător.

În literature de specialitate sunt precizate tabele în care sunt calculate direct, fie valorile
(1+a)n fie valorile 1/(1+a)n pentru diverse valori ale parametrilor “a” şi “n”.
Exemplul 1. Calculul dinamic al valorii unei investiţii

Obiectul de investiţie: Casă de cultură

Valoarea lucrărilor de construcţii: 26.080.000 lei

Valoarea dotărilor: 4.020.000

Durata de execuţie anticipată 18 luni

Eşalonarea execuţiei investiţie:

Nr. Denumire lucrare Eşalonare valorică pe trimestre calendaristice

de construcţie
crt.
1 2 3 4 5 6

1 Infrastructură 2,008,000 2,008,000 1,200.000

2 Suprastructură 1.956.000 1.956.000 1.956.000 1.956.000

3 Finisaje 4.695.000 4.695.000 3.650.000

4 Dotări 4,020,000

Se consideră valoarea coeficientului “a” de 5%, iar “n” se consider 3 luni de zile (trimestru
calendaristic).

Valorile coeficienţilor de actualizare vor fi următoarele:

(1+5%)3= 1,1576

(1+5%)6= 1,3400

(1+5%)9= 1,5513

(1+5%)12= 1,7958

(1+5%)15= 2,0789

(1+5%)18= 2,4066

Valoarea investiţiei ţinând cont de factorul de actualizare, este prezentată în tabelul următor:
Nr. Denumire lucrare Eşalonare valorică pe trimestre calendaristice
de construcţie
crt.
1 2 3 4 5 6

1 Infrastructură 2,324.461 2.690.720 1.861.560

2 Suprastructură 2.621.040 3.034.343 3.512.585 4.066.328

3 Finisaje 8.431.281 9.760.436 8.784.090

4 Dotări 9.674.532

5 Total trimestru 2.324.461 5.311.760 4.895.903 11.853.866 13.826.764 18.458.622

6 TOTAL GENERAL 56.671.376

Exemplul 2: Influenţa modului de decontare a lucrărilor asupra beneficiului executantului.

Execuţia unui proiect de construcţie presupune realizarea următoarelor lucrări de construcţie:

Activitate Durată (luni calendaristice) Cost (mil.lei)

Infrastructură 6 20.000

Structură 12 140.000

Finisaje+dotari 6 80.000

Executantul estimează un profit de 10% din valoarea lucrărilor.

Rata de actualizare este de 12% pe an.

Se analizează următoarele variante de decontare a lucrărilor:

A) Toată valoarea lucrărilor este plătită la finalizarea acestora

B) Decontarea se face la stadiu fizic la care se adaugă profitul executantului

C) Decontarea se face după următoarea schemăŞ

10% din valoarea contractului se plăteşte când materialele sunt aduse în şantier

10% la terminarea structurii

80% la finalizarea contractului

Analiza dinamică a influenţei modalităţii de decontare a lucrării este prezentată în tabelul următor:

Valoare
Cost Decontări Diferenţă
Luni Factor de actualizată
calendaristice (mil. Lei) (mil.lei) (cash flow) discount
(mil. Lei)

VARIANTA A) DE DECONTARE

0 0 0 0 1,0 0

6 -20.000 0 -20.000 0,94340 -18.868

12 -70.000 0 -70.000 0,89000 -62.300

18 -70.000 0 -70.000 0,83962 -58.773

24 -80.000 +264.000 +184.000 0,79209 +145.744

Profitul actualizat +5.803

VARIANTA B) DE DECONTARE

0 0 0 0 1,0 0

6 -20.000 22.000 +2.000 0,94340 1.887

12 -70.000 77.000 +7.000 0,89000 6.230

18 -70.000 77.000 +7.000 0,83962 5.877

24 -80.000 88.000 +8.000 0,79209 6.337

Profitul actualizat 20.331

VARIANTA C) DE DECONTARE

0 0 0 0 1,0 0

6 -20.000 26.400 +6.400 0,94340 +6.038

12 -70.000 0 -70.000 0,89000 -62.300

18 -70.000 26.400 -43.600 0,83962 -36.607

24 -80.000 211.200 131.200 0,79209 +103.922

Profitul actualizat 11.053

10.2. Prevederi legislative privind calculul dinamic al valorii investiţiilor

În ţara noastră există un ghid metodologic privind calculul dinamic al valorii investiţiilor.
Această metodologie defineşte următorii parametrii:

 Valoarea iniţială (V0) a investiţiei şa momentul elaborării studiului de fezabilitate

sau a studiului tehnico-economic. Pentru lucrările de construcţii, aceasta se poate
determina în mai multe moduri:

Folosind preţuri şi tarife în vigoare, aplicate la indici de consumuri de resurse

pe unitate de măsură sau de referinţă, pe obiecte întregi;

Folosind preţuri şi tarife în vigoare, aplicate la consumurile specific de

resurse din norme comasate de lucrări;

Folosind indici de preţ pe unitate de măsură sau de referinţă, pe obiecte

întregi, rezultaţi din proiecte similar realizate anterior, corectaţi cu coeficienţi
de actualizare

 Durata de realizare a investiţiei (n). Aceasta poate fi apreciată de cei care

elaborează studiile de fezabilitate sau analizele tehnico-economice, în funcţie de
fondurile disponibile de timp şi de posibilităţile tehnice, tehnologice şi organizatorice
de execuţie a lucrărilor de construcţii. Pentru orientare pot fi luate în consideraţie şi
precizările din “Normativ C188-1979 privind duratele de execuţie ale obiectivelor de
investiţii” şi “Normativ C5-1978 privind durata de execuţie a lucrărilor de construcţii-
montaj pe obiect” Duratele precizate în aceste normative au fost stabilite pe baze
tehnice şi nu pe baze statistice. În tabelul de mai jos este prezentat un exemplu
privind duratele de execuţie normate ale obiectelor de construcţie, aşa cum sunt ele
prezentate în normativele menţionate

Nr. Destinaţia şi funcţionalitatea obiectului Repartizarea procentuală a valorii invetiţiei

de
în

crt de investiţie pe ani

execuţie
Durata

1 2 3 4 5
luni

1 Clădiri administrative

- Arie desfăşurată pînă la 1700 mp < 12 100

- Arie desfăşurată pînă la 4500 mp 14 85 15

- Arie desfăşurată pînă la 7500 mp 16 80 20

- Arie desfăşurată pînă la 10000 mp 20 65 35

- Arie desfăşurată peste 10000 mp 24 55 45

 2 Clădiri de locuit collective blocuri (număr
de apartamente)
< 12 100
Până la 60
14 85 15
Până la 90
16 80 20
Până la 120
18 75 25
Până la 150
20 65 35
Până la 180

 Alocarea valorii investiţiei pe durata de realizare a acestora (C i). La

eşalonarea procentuală a valorii invetiţiilor s-au avut în vedere specificul lucrării,
necesitatea realizării valorilor mari spre finalul investiţiei pentru reducerea
dobînzilor la creditele de finanţare a investiţiei.

 Coeficienţii anuali de variaţie previzibilă a preţurilor şi tarifelor (Ki). De

regulă aceştia se aplică la investiţiile cu durată de realizare mai mare de 1 an şi
nu se aplică la investiţiile contractate la preţ ferm.

 Dobânda anuală percepută de bănci pentru creditul acordat (a), este de

regulă o valoare cunoscută.

Metodologia de calcul dinamic al valorii unei investiţii în construcţii presupune parcurgerea

următoarelor etape:

1. Determinarea valorii iniţiale – V0 , a investiţiei prin una din metodele cunoscute

2. Determinarea valorii finale – Vf, la momentul punerii în funcţiune a investiţiei.

Valoarea finală a investiţiei se determină cu o relaţie de forma:

Vf = ∑ V0 * Ci * Ki , în care

- Vf – valoarea finală a investiţiei

- V0 – valoarea iniţială a investiţiei

- Ci – coefficient de eşalonare pe ani a investiţiei

- Ki – coeficienţi anuali de variaţie previzibilă a preţurilor şi tarifelor

Valorile determinate prin folosirea acestei metodologii sunt recomandate să fie utilizate
strict pentru analiza eficienţei economice a investiţiilor în faza de fezabilitate sau analiză
tehnico-economică.

Exemplu de calcul

Obiect de investitie: Centrală termoelectrică

Valoare iniţială în preţuri şi tarife la data evaluării: V0 = 3.250 mil. lei

Durata de realizare: n = 4 ani

Procentele de realizare pe ani şi valorile coeficienţilor de variaţie previzibilă a preţurilor sunt

precizaţi în tabelul următor

An de execuţie Procent de realizare a investiţie Coeficienţi de variaţie a preţurilor

1 0,15 1,07

2 0,30 1,15

3 0,35 1,24

4 0,20 1,30

Calculul valorii finale a investitiei este prezentat în continuare.

Vf = 3.250*0,15*1,07 + 3.250*0,30*1,15 + 3.250*0,35*1,24 + 3.250*0,20*1,30 = 3.899 mil. lei

11. COSTUL GLOBAL ÎN CONSTRUCŢII.

Mulţi ani, industria construcţiilor a fost orientată spre rezolvarea a 2 probleme în ce

priveşte realizarea clădirilor şi lucrărilor inginereşti. În primul rând, din punct de vedere al
concepţiei arhitecturale şi al proiectării tehnice, cel mai important lucru era cel legat de
realizarea unor construcţii ―utilizabile‖, în care organizarea spaţiilor să răspundă nevoilor
beneficiarilor şi să satisfacă exigenţele estetice şi funcţionale ale acestora. În al doilea
rând, din punct de vedere al execuţiei, eforturile contractorilor s-au îndreptat spre modul
cum se vor executa construcţiile şi cât va costa realizarea acestora. Beneficiarii se
aşteaptă întotdeauna de la contractori să fie capabili să execute o lucrare de construcţie la
costurile estimate iniţial. În acest scop arhitecţii, proiectanţii şi executanţii şi-au orientat
eforturile lor spre satisfacerea acestui scop.

În ultima perioada fenomenul tot mai accentuat de limitare a resurselor a impus o noua
abordare a deciziei de a investi, în sensul alocării raţionale a resurselor în raport cu
destinaţia şi utilizarea acestora. Astfel, investitorii au devenit interesaţi nu numai de
costurile iniţiale ale unui proiect de construcţie ci si de costurile de exploatare pe perioada
de viaţă a acesteia. În loc să analizeze investiţia în mod simplu numai în termeni de cost
iniţial de execuţie, astăzi investitorii iau în consideraţie şi costurile de întreţinere, reparaţii,
înlocuire, costurile de asigurare a utilităţilor, etc.

Una din metodele dezvoltate pentru realizarea unei astfel de analize este cea denumita
―analiza costului global‖. Factorii care au determinat dezvoltarea acestei metode sunt
următorii:

 constatarea că în timp deciziile ―ieftine‖ la început au determinat costuri ulterioare

foarte mari (între 50% şi 80% din costurile totale iniţiale);

 creşterea fenomenului de îmbătrânire a patrimoniului construit cu cei doi parametrii

caracteristici respective uzura fizică şi uzura morală, care au determinat atât
creşterea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii cât şi creşterea cheltuielilor de
proiectare şi execuţie pentru a răspunde exigenţelor noi de control, siguranţă, etc;

 creşterea alarmantă a cheltuielilor de exploatare ca urmare a exploziei costurilor

pentru combustibil, energie, etc;

 insuficienţa unor metode care să reţină atenţia asupra clădirilor ca obiectiv de

investiţie cu impact puternic asupra condiţiilor de viaţă şi muncă ale populaţiei.
11.1. Istoricul dezvoltării metodelor de analiză bazate pe costul global

Primele lucrări ştiinţifice în care se formulează opinii referitoare la analiza costului global al
unei investiţii au apărut în SUA în anul 1952. Este unanim acceptat că preocupările pentru
dezvoltarea şi aplicarea metodei ―costului global‖ în construcţii s-au intensificat şi s-au
răspândit în multe ţări, odată cu acutizarea crizei energetic în anii 70.

În SUA metoda este cunoscută sub denumirea de ―cost al ciclului de viaţă‖ (life cost cycle
– LCC) . Majoritatea statelor federale au introdus prin lege începând din anul 1981,
obligativitatea utilizării acestei metode la evaluarea proiectelor de construcţii. Există
numeroase agenţii federale care au îndrumătoare proprii (Departamentul Apărării,
Departamentul Energiei, Departamentul Educaţiei, etc) metodologii care trebuie aplicate
pentru evaluarea proiectelor de construcţii în domeniu. Există standard recomandate a fi
aplicate, manuale de aplicare a LCC, programe de calcul, iar în universităţile de
specialitate cursurile referitoare la LCC sunt obligatorii.

În Franţa, metoda cunoscută sub numele de cost global ―cout global‖ a început să fie
studiată în cadrul unui amplu program la CSTB (Centrul National de Studii în Construcţii) –
departamentul ―economie‖ încă din anul 1974. Rezultatele s-au concretizat atât în plan
teoretic cât mai ales în construirea unei baze de date privind costurile de întreţinere pe
părţi de construcţii cum ar fi faţadele, acoperişurile, închderi şi unele instalaţii pentru un
eşantion de 30.000 de locuinţe între 30 şi 45 ani vechime.

În Anglia, deşi sunt cunoscute preocupări privind tehnicile de determinare a costurilor pe

durata de exploatare a unei construcţii, încă din anul 1972, totuşi introducerea LCC este
un fenomen relative recent. Astfel este cunoscut că incă din 1981, au apărut regiuni (de
exemplu comitatul Essex) care condiţionau contractarea unor lucrări publice de
prezentarea unei liste de calcul privind costurile anuale ulterioare privind întreţinerea şi
exploatarea construcţiilor.

În Suedia unde costul global este denumit ―cost total‖, Consiliul Naţional pentru Construcţii
şi Urbanism cere pentru toate proiectele pe care le patronează calcularea costului total. În
scopul satisfacerii cerinţei acute de date pentru estimarea costurilor totale, s+au elaborate
―Manual pentru estimarea costurilor totale în valori anuale pentru şcoli, clădiri
administrative şi locuinţe‖ şi ―Manualul costurilor de întreţinere‖.

În ţara noastră există un ―Îndrumător privind aplicarea costului global în domeniul

construcţiilor‖ elaborate de către Institutul pentru Cercetări în Construcţii – INCERC, care
are un character orientativ.
11.2. Definirea Costului Global

Costul global se defineşte ca fiind suma economică dintre eforturile iniţiale pentru
realizarea unei investiţii şi cele viitoare, legate de întreţinerea şi exploatarea acesteia.

Costul Global = Costuri Iniţiale + Costuri Viitoare

Ca expresie matematică, costul global al unei investiţii reprezintă suma costurilor relevante
aferente investiţiei respective pe o anumită perioadă de timp, exprimată în valori
echivalente la un moment dat, respective:

CG = CI + ∑ ∑ Cit Ait - CR
i t

în care:

CG – cost global

CI – costuri iniţiale considerate la momentul în timp care este ales drept reper pentru
analiză

Cit – costuri viitoare de tipul ―i‖ care se vor realize la momentul ―t‖ de timp

Ait – factor de actualizare a valorii costurilor de tip ―i‖ de la momentul ―t‖ în valori
echivalente la data de reper a analizei.

CR – costuri reziduale ale construcţiei sau elementelor de construcţie

Prin urmare elementele componente caracteristice ale analizei investiţiilor în construcţii

prin intermediul ―costului global‖ sunt următoarele:

 costuri iniţiale

 costuri viitoare

 perioada de analiză

 data de reper
  factorul de actualizare

11.2.1. Costuri iniţiale

Costurile iniţiale se referă la valoarea economic a eforturilor depuse de investitor pentru

realizarea unei investiţii în construcţii. Categoriile de costuri iniţiale sunt foarte clar şi
complet luate în considerare prin intermediul documentaţiei economice denumită ―DEVIZ
GENERAL‖. Prin urmare costurile iniţiale se referă la:

 Costuri legate de obţinerea şi amenajarea terenului

 Costurile legate de asigurarea utilităţilor la teren

 Costuri de proiectare şi asistenţă tehnică (inclusive managementul de proiect)

 Costuri de realizare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente

 Dotări, echipamente, tehnologii, etc

 Cheltuieli indirect (organizare de şantier, taxe, dobânzi, neprevăzute, etc)

 Costuri de punere în funcţiune

În afara acestor costuri generale, fiecare investitor poate adăuga costuri specifice pe care
acesta le consideră reprezentative la realizarea unei investiţii în construcţii (de exemplu
costuri de mutare a unor obiective de pe amplasamentul viitoarei investiţii în construcţii,
costuri sociale legate de strămutarea unor comunităţi, etc) .

În general costurile iniţiale, chiar dacă sunt realizate în intervale de timp diferit, în analiza
prin metoda costului global nu vor fi afectate de factori de actualizare, deoarece:

 există tendinţa firescă a fiecărui investitor de a scurta cât mai mult posibil această
durată de realizare a unei investiţii în construcţii

 datorită duratelor mici (prin comparaţie cu durata de exploatare a unei construcţii)

de realizate a unei investiţii în construcţii influenţa factorilor de actualizare sunt
foarte mici, nesemnificative.

11.2.2. Costuri viitoare

În scopul unei analize corecte şi coerente, costurile viitoare pot fi clasificate în mai multe
categorii, astfel:
 a) costuri operaţionale (de exploatare)

costuri consum energie electrică

costuri consum pentru producerea căldurii şi a apei calde

costuri consum apă şi canalizare

costuri pentru condiţionarea aerului

costuri pentru curăţenie, strângerea şi depozitarea gunoiului

costuri de administrare şi management al clădirii

costuri de asigurare

b) costuri de întreţinere şi reparaţii

Această categorie de costuri cuprinde atât costurile de întreţinere şi reparaţii

programate cât şi a celor neprogramate care apar din motive obiective sau subiective.

Costurile de întreţinere şi reparaţii programate sunt stabilite:

conform manualelor de utilizare a echipamentelor, utilajelor, instalaţiilor

funcţionale, a dotarilor de orice natură

conform normativelor tehnice în vigoare (de exemplu pentru construcţii şi

elemente de construcţii este în vigoare normativul P35/1977 modificat prin GE
032, iar pentru construcţii din ramura drumuri de normativul CD 2000)

conform instrucţiunilor proiectantului general şi a proiectanţilor de specialitate şi

a responsabilului cu urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

Din această categorie de costuri fac parte:

costuri pentru controlul, menţinerea şi/sau îmbunătăţirea terenului de pe

amplasament

costuri pentru întreţinere şi reparaţii racorduri la utilităţi existente pe amplasament

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii elemente ale infrastructurii construcţiei

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii elemente ale structurii de rezistenţă

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii pereţi exteriori

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii ferestre şi vitrine exterioare

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii uşi exterioare

 costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii system acoperiş clădire

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii compartimentări interioare

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii uşi interioare

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii pardoseli interioare

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii finisaje interioare la pereţi şi tavane

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii sisteme de transport interior

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii instalaţii sanitare interioare (conducte şi

obiecte)

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii sistem de protecţie la foc

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii sistem de distribuţie a condiţionării

aerului

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii echipamente de condiţionare a aerului

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii instalaţii termice (conducte şi obiecte)

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii instalaţii curenţi slabi

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii reţele electrice de distribuţie interioară

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii instalaţii de iluminat

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii sisteme alternative de energie

costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii echipamente specializate şi furnituri

c) costuri de înlocuire

Costurile de înlocuire se referă la costurile de înlocuire programate în conformitate cu

normele tehnice în vigoare şi cărţile tehnice, ale sistemelor component ale clădirii. În
general se referă la elemente care sunt considerate consumabile sau la elemente sau
echipamente întregi ale sistemului constructive care au durată scurtă sau medie de
viaţă. În această categorie sunt cuprinse:

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de îmbunătăţirea

terenului de pe amplasament
costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de racorduri la
utilităţi existente pe amplasament

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de infrastructură a

construcţiei

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului structurii de

rezistenţă

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de pereţi exteriori

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de ferestre şi vitrine

exterioare

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de uşi exterioare

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de acoperiş clădire

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de compartimentări

interioare

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de uşi interioare

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de pardoseli

interioare

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de finisaje interioare

la pereţi şi tavane

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de transport interior

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de instalaţii sanitare

interioare (conducte şi obiecte)

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de protecţie la foc

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de distribuţie a

condiţionării aerului

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de echipamente de

condiţionare a aerului

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de instalaţii termice

(conducte şi obiecte)

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de instalaţii curenţi

slabi
 costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de reţele electrice
de distribuţie interioară

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de instalaţii de

iluminat

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului alternativ de energie

costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de echipamente

specializate şi furnituri

d) valoarea reziduală a elementelor de construcţie

Prin valoare reziduală a elementelor de construcţie se înţelege valoarea pe care o are

construcţia în ansamblu sau elementele sale component la finalul perioadei de exploatare
în conformitate cu studiul de fezabilitate sau planul de afaceri. Din această categorie fac
parte:

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de îmbunătăţirea

terenului de pe amplasament

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de racorduri la utilităţi

existente pe amplasament

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de infrastructură a

construcţiei

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului structurii de rezistenţă

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de pereţi exteriori

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de ferestre şi vitrine

exterioare

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de uşi exterioare

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de acoperiş clădire

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de compartimentări

interioare

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de uşi interioare

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de pardoseli interioare

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de finisaje interioare la

pereţi şi tavane
 valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de transport interior

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de instalaţii sanitare

interioare (conducte şi obiecte)

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de protecţie la foc

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de distribuţie a

condiţionării aerului

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de echipamente de

condiţionare a aerului

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de instalaţii termice

(conducte şi obiecte)

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de instalaţii curenţi slabi

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de reţele electrice de

distribuţie interioară

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de instalaţii de iluminat

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului alternativ de energie

valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de echipamente

specializate şi furnituri

11.2.3. Perioada de analiză

Perioada de analiză este intervalul de timp stabilit pentru studierea elementelor

componente ale costului global. Stabilirea perioadei de analiză este esenţială pentru
acurateţea rezultatelor obţinute prin analiza costului global. Alegerea unui orizont de timp
foarte îndepărtat, creează dificultăţi sub aspectul previziunilor de preţ de schimbări
tehnologice, de politică economică, etc. De asemenea sub influenţa actualizării, mai ales
dacă se utilizează rate de actualizare mari, costurile ulterioare devin neglijabile, deci ele
nu mai pot influenţa hotărâtor decizia de a construi.

Alegerea unui interval de analiză adecvat se face în general de către investitor care în
funcţie de analizele specifice cuprinse în planurile de afaceri şi/sau studiile de fezabilitate,
stabileşte perioada de recuperare a investiţiei şi perioada de exploatare optimă a
construcţiei.
În Franţa perioadele de analiză sunt în general de 25,30 sau 50 de ani. În SUA perioadele
de analiză sunt cuprinse între 20 şi 30 de ani cel mai des 25 de ani. În Suedia intervalul de
analiză este în mod obişnuit de 60 de ani.

11.2.4. Data de reper a analizei

Acest element reprezintă momentul stabilit pentru exprimarea costurilor consemnate la

momente diferite în timp în valori echivalente. Acesta poate fi:

momentul luării deciziei.

momentul începerii execuţiei

momentul dării în exploatare

momentul scoaterii din uz

Alegerea unuia sau altuia dintre momente este decizia investitorului, funcţie de interesele
sale şi mai ales de modul de finanţare a investiţiei.

11.2.5. Factorul de actualizare

Factorii de actualizare reprezintă coeficienţii de corecţie a costurilor consemnate la

moment diferite ale perioadei de analiză, pentru a face posibilă echivalarea lor în raport cu
un moment stabilit şi însumarea economic a acestora.

Elementul cel mai important din formula factorilor de actualizare este rata de actualizare,
deoarece de mărimea acesteia depinde atât nivelul acestor factori, cât şi perioada cea mai
reprezentativă pentru analiză şi în final însăşi decizia de a construi.

În principiu această rată de actualizare reprezintă preţul plătit pentru imobilizarea

fondurilor care nu produc imediat. Aceasta este determinată de mai mulţi factori, cum ar fi:
rata dobânzii, rata profitului, ritmul de creştere a venitului naţional şi poate fi asimilată cu
acestea.

Alegerea nivelului acestei rate de actualizare este o problem foarte delicată, deoarece:

dacă rata de actualizare este ridicată, atunci numărul proiectelor care devin
ineficiente economic este mare deoarece pentru acoperirea cheltuielilor profitul
produs de acestea ar trebui să crescă foarte mult.

dacă rata de actualizare este mică, perioada de analiză are o influenţă foarte mare
asupra eficienţei economice a proiectelor de investiţie.
Exemplul 1.

Obiectul analizei:
Două variante de sistem de încălzire:
sistemul convenţional;
sistemul mixt (convenţional + energie solară).
Datele problemei:
Valorile incluse în tabel sînt ipotetice.

Nr. crt Date initiale Sistem mixt Sistem conventional

1 Perioada de analiză 20 ani 20 ani
2 Valoare iniţială 20.000 mii lei 12.000 mii lei
3 Valoare rămasă 0 4000 mii lei în anul 20
4 Costuri de întreţinere 8000 8000
şi reparaţii
5 Costuri de înlocuire 0 6000 mii lei in anul 15
6 Costul energiei de 500 mii lei 2000 mii lei
funcţionare

Date auxiliare de calcul:

Se presupune că rata de actualizare adecvată este de 10%
preţul combustibilului creşte cu o rată anuală de 5%.
Costurile se exprimă în valori prezente, deci data reper este momentul luării deciziei.

Rezolvarea problemei:
Costurile globale ale celor două sisteme se obţin prin însumarea valorilor actualizate ale costurilor
de la poziţiile 2, 4, 5 şi 6 minus rîndul 3, pe o perioadă de20 ani.

Valoarea actualizată a costurilor iniţiale:

Deoarece se consideră că aceste sume se consemnează la data reper, nu este necesară
actualizarea.
Deci:
20.000 mii lei x 1 = 20.000 mii lei şi
12.000 mii lei x l = 12.000 mii lei

Valoarea actualizată a valorii râmase:

Factorul de actualizare corespunzător este F2 pentru a = 10% şi t = 20 ani şi se cere
valoarea prezentă a sumei respective.
Deci, pentru sistemul convenţional:
4000 mii lei x 0,149 = 596 mii lei
Pentru sistemul mixt, se consideră că nu există valoare rămasă după 20 ani

Valoarea actualizată a costurilor de întreţinere şi reparaţii:

S-a considerat că din acest punct de vedere nu există diferenţe importante între cele două
sisteme.şi de aceea această componentă s-a eliminat din calculul costului global la ambele
variante.

Valoarea actualizată a costului de înlocuire:

Factorul de actualizare corespunzător pentru a = 10% şi t = 15 ani este F2 şi se cere
valoarea în prezent a costului «le înlocuire.
Deci,
pentru sistemul convenţional:
6000 mii lei x 0,239 = 1434 mii lei
Valoarea actualizată a costului combustibilului:
Factorul de actualizare este F7 corespunzător pentru a = 10%, t = 20 ani şi e = 5%.
Deci,
pentru sistemul mixt:
500 mii lei x 12,718 = 6359 mii lei
iar pentru sistemul convenţional:
2000 mii lei x 12,718 = 25.436 mii lei

Costul global al sistemului mixt în valori actualizate va fi:

CG1 20000 mii lei + 0+ 0 + 0 + 639 mii lei = 26.359 mii lei
Costul global al sistemului convenţional în valori actualizate va fi:
CG2= 12.000 mii lei — 596 mii lei + 0 + 1434 mii lei + 25.436 mii lei = 38.274 mii lei

Concluzia:
CG1 < CG2

Rezultă că sistemul mixt este mai avantajos decît cel convenţional deşi costă mai mult
iniţial, datorită — în prinicipal — consumului redus de combustibil.