Niculina Gheorghi!

Br,¡curio de o
träi färä rnoscõ
Ghidpractic de psihologie cuanticä
wr
Cine sunt eu de faPt?

Bucurio de o trõi förä moscõ

6hid proctic de psihologie cuonticõ

:;
..

a
:l

li (rifogia ßucuriei
'a
,]ì

ì
-]l

îé
aÍ)

!,/:

Ce areau eu de fapt? '6{:,â

Descrierea clP a B¡blioteci¡ Nalionale a Roñânie¡ Niculinq Gheorghifã
GHEORGHITÃ, NICULINA

Bucur¡ã de a trãi fãrã mas.ã; th¡d practic de ps¡holog¡e cuanticã /

Niculina Gheorghi!ã. - lasi: Editura StudlS,2013

Bìbliogr.

tsBN 978 606-624-297-4

Grafica: Monica simona calfa

Tehnoredactâre: Marrana f ura

Bucurio de o träí
färä moscä
6hid proctic de psihologie cuonticõ

/ ) i,
(ç
fqr ¿'Ltcup
t)-
¡aYtft-tt
r.,,6 /t-tì -
-.,y'o, "
/'
Copyr¡ght @ 2013, N¡culina GHEORGHITÃ f\l r,'' 'J.i 'uw
Toate drepturiìe sunt rezervate. Nici o parte a acestei
cårfi nu poate fi reprodusà, copìatã sau transmisã, în
{,i /)
'¿('ib
orice formå sau prin orice mijloace, fårã permisiune¿
scriså ã âlrtorului.
l/rut/çt.
 lrÂulfumiri

Mulfumesc Sineluì meu Divin cã a fost rnereu cu

mine de-a lungul viefii indiferent cât de departe eram de
El ca manifestare çi comportament.

Mul;umesc tuturor cursantilor pe care i-am avut timp

cle cincisprezece ani, cle când predau informatii despre
cum sä ne manifestäm Dumnezeul din noi, cìeoarece cu
ajutorul lor am crescut çi m-am cunoscut mai bine ca
esenlä divinä.

Mullumesc tuturor clientilot care au venit la mine în

cabinet pentru curajul pe care l-au avut, sä se destäinuie
cuiva sträiry în cäutalea räspunsurilor din ei, pentru a
merge spre o viafá extraordinarä.

Mullumesc tuturor celor care au venit îr-ì contact cu

mìne sub o formå sau alta pentru cä m-au fäcut martorä la
experìenfele, creçterea çi dezvoltarea lor pentru o viatä
mai bunä.

Mul;umesc tuturor maeçtrilor cu trup sau färä care

m-au îndrumat, sprijinit çi sustinut în demersul meu tle a
demonstra çi altora ce eu çtiam çi anume cä ,,Dumuezeu
nu este suferin!ä ci numai IUBIRE çi ADEVAR".
 Prefofõ

Foarte rare sunt ocaziile în care puteçi întâlni o

persoanä autenticä, o persoanä care sä vä schimbe în mod
spectaculos perceplia despre via!ä çi despre voi în;ivä.
Sunteçi pe cale sä cunoaçteçi o asemenea persoanä
magnificä. Psiholog clinician çi formator, Niculìna
Gheorghi!ä vä va provoca çi inspira prin perspectivele ei
asupra spiritualitälii, a devenirii de Sìne çi asupra
råspunderii exclusive pentru propria durnneavoasträ
bunästare, pace, armonie, fericire, bucurie de a träi
autentic dincolo de orice mascä socialä.
Mesajul Niculinei simplu, puternic, iluminaior este
acela cå fiecare dintre noi se natte cu o sarcinä spiritualä,
un contract sacru care sá ne învele ,,sã h$elegem cà
fiecøre clipìi lin oiøfø noastrã ne ¡1ã libertaten çi ocøziø
sã exprimàm buariø, tLøcã o dorim, sã conçtientizìirn cã
ritnic nu meritã sã ne sepøre areodøtã de fericire qi de
Duntnezeu. Ahmci când ne iubitn pe noi înçine în
permønenlã çi totøL, îl iubhn pe Dunnezeu".
,Buutriø de ø trãi firã msscã." esle un ghid practic de
psihologie cuanticä, aça cum precizeazä autoarea, un ghicl
care te invitä la introspecfie, te proiecteazä aclânc în
sträfundurile fiinlei tale, realizând astfel cä prin
autocunoattere î!i dobândeçti înlelepciunea, adevärul
 fundamental despre tine însuti Si forla de a-!i controla
destinul 9i de a träi via;a dupä propria viziune. Astfel,
dobândegti cunoaç[eteâ supremä clespre Sine, cunoaçtete
cãïe ,øpøïe çi se mønifestà atuttci când descarci
informatiile dintr-un flux de conçtün!ñ superior çi aceste
ir{omtafä te duc sà-fi mønifeçti potenlele ttiz,ine lø
capøcitàti din ce în ce ntøi msri. Aslfel amoaçterea este
sa nu este, o øi, o trãieçti, o mønifeçti sau nu. Nitneni în
locul tãtt rnr poøte sã-fi deø curloøçtereq. Este o ih.tzie sã
crezi cìi un grrtt søu o persoønã exterioørã
lie îli poate da
cunoaçtereø, el îti etprme cufloaçterea lui ilar nu a tø,
adicã nu ceø pe care ai ptúeø-o descìírc¡t ttt conçtient
din /'luxul de conçtiirt!ã ile pe
fünd
freuten!ø specificã tie. De ce
spun østa? Deoørece dupà øni ¡ie cercetøre prøctícã
çi ønt
descoperit cà aa.tmularea umoçtirrfelor înseømnà
gândire".
Cartea este cle fapt un ¡itual de iniliere, structuratä în
çapte capitole, scrise simplu çi pe înlelesul tuturor, bine
cxplicate çi fundamentate logic, însolite de foarte multe
exemple din experiença practicä, personalä
çi de foarte
multe exerciçii practice. lnclemnul autoarei, în fiecare
capitol este de a experimenta, pentuu cá ,,nimeni nu poate
trãi în locul tìitr, øça amt nimeni nu poøte
føce nimic
pentnt tine. Nimeni nu-ti poate interzice sã trãieçti aqa
atm îli doreçti, doør tut eçti prop ul tãu cålñtt. Tu te
limitezi prin diuerse progrante preluate inconçtient care
au deaenit stil ile oiø!ä çi de comportament. Când treci
Iø
øctittne çi øplici untoøçterea nott accesatã tu ile
føpt te
reclãdeçti, te reconstruieçti, deztii alt om flãscut din ,,øpã
çi dirt dtth" - øçø cum spuneø listrs".
Citìnd cartea ,,Bttutin de n trãi fnra ntasc '
n'i-att
råsunat în minte permanent citate celebre care au ghidat
omenirea de-a lungul tirnpuluì pe calea clevemrii de Sine:
,,Eu tttt sunt ceea ce nli s-n întânpløt. Eu sunt ceen ce nleg sã
dez,irt" - Carl Jung, ,,Cttnonçte-te pe tine însuli çi ztei cunonçte
întregr.Ll Uniuers, cu energüle çi fortele snle øsu.Lnse" -
frontispiciul templului din Delphi, ,,Fifi propría uonstrã
flncñrã!"- Buddha, iar Iisus a spus cä Dumnezeu se gäseçte
permanent,,înläuntrul nostru".
Ve[i fi
transformat pentru totcleauna cle puterea
adevärului conjinut în aceastä carte. Cunoa;terea este
putere/ iar cunoaçterea prezentatä în aceastä carte este
cheia cåtre pu terea personali.
Aceastä carte prezintá esenta neuroçtiintelor, a
psihoÌogiei cuantice, a spiritualitäçii autentice cu o
claritate care vä va inspira sä vá träi!ì iclealurile spirituale
çi care vä va trezi cätre o via!ä realä dincolo de mäçti, de
tipare existenliale çi de închisori imaginare confeclionate
cle-a lungu1 timpului în procesul adaptärii. Viafa mea a
fost îmbogä1itä de aceste cunoçtinçe lntr-un mod
fascinant. Fie ca çi viaça dumneavoasträ sä fie cel pulin 1a
fel de mult atinsä cle gralia în¡elepciuniì Niculinei.
Míh nel n (Ghe r n n) P øl nde
P siltolog F onnto r, Clnticiøn. Spe cialis t
 Cuprins

In trod ucere 13
Pasul 1: Conçtientizarea faptului cä nu träieçti
autentic 15
Pasul 2: Descoperirea mäçtilor 25
Pasul 3: Iertarea çi eliberarea de brecut 39
Pasul 4: Lucrul cu mì.ntea ta pentru a trece granijele
personalitälii limitate ....,.. 49
Pasul 5: A träi cu tine în noua via'ä ............................ 69

Pasul 6: Bucuria stärii de ,,4 FI" autentic.. 91.

Pasul 7: Eliberarea aduce pacea çi liniçtea interioarä

pentru a trài implinirea... 101
Anexå ..................... L09
Bibliografie 119
Agendä de lucru 't21
 Introducere

Acest subiect este o necesitate pentru lumea în care

träim, în care suntem educati så nu ne arätäm emoliile,
sentimentele, temerile, de tearna ridicolului sau chiar sä
nu fim acceptati aça cum suntelÐ acolo unde vrem noi.
Astfel suntern nevoiti sä ne creäm o mascä pe care sä o
cizeläm în permanen!ä ca sä putern face fatä cerintelor çi
trencluluì âctual. Dupä anl de muncä în care depunem
eforturi sä ne construim masca cea mai potrivitä realizäm
cä suntem nefericiti çi färä consistentä. Dar timpul a trecut

çi ne trezim cä avem 35,40, 45 de ani çi ne autosufocäm

cu înveliçul fals cu care ne-am îmbräcat, nefericirea e 1a ea
acasä, depresiile de asemenea, apar çi bolile fizice de la
atâta venin adunat. În acest moment al vielii noastre e
posibil sä aparä o ilumtnare çi sä ne däm seama cä nu am
träit pentru noi ci, doar pentru altii Si prin allii. Unii
psihologi numesc acest moment criza de la ... ani. Eu nu o
väd ca pe o crizä ci ca o clorintä fireascä la dreptul de a
träi autentic dupä ceva ani de falsitate.
Astfel în aceastä lucrare am urmärit procesul prin
cate trecem pentru a ne descoperi pe noi çi a träi cu noi.
Se spune cä tot timpul suntem singuri chiar dacä mereu
fugim de singurätate, Ne este teamä de singurätate atunci
când nu ne cunoaçtem çi nu träim cu noi.
 Primul pas este conçtientizarea faplului cä nu eçti Posul 1
âutentic, apoi descoperirea mäçtilor pe care le ai, al treilea
pas este cum sä te ierli pentru cä ai träit inaclecvat pentru
tine çi Sinele täu Divin. Apoi ne aplecäm asupra lucrului
cu mintea ta care are nevoie de alte relele neuronale, cate Congtientizoreo foptului cä
la rândul 1or vor ctea alte atituclini pentru a träì autentic
într-o via'ä nouä. În cel de-al cincilea capitol am abordat nu träiegti oulent¡c
cum sä träieçti cu tine în noua via!ä, dupä ce te-ai
reinventat. Capitolul çase abordeazä bucuria, starea
fireascá de,,a fi" çi în final clescoperim gustul minunat a1
lìbertälii în adevär.

Aqa så fie!

,:¡ ..
 Constientizoteo foptulu¡ cà nu trö¡etti outentíc 17

De-a lungul timpului pornind de la naçtere, educatie,

integrarea în societate pentru a fi acceptati de oamenii clin
jur, de sistemele existente, am fost nevoiti datotitä lipsei
de exemple a oamenilor care pot, çtiu ce vot çi sunt
autentici, sä ne creäm diverse mägti pentru a putea träi în
comunitate.
$i astfel am ajuns sä träim separali cle noi (Divinitatea
din noi, sufletul nostru, Sinele nostru Diviry Spiritul Sfânt,
Scânteia Divinä), sä träim inconçtient, doar în obtçnuinle
çi reguli impuse din exterior (socì.etate), pentlu ,,a da
bine", färä sä ne däm seama de ce facem ceva, cle ce nu
facem altfel, ce simlim, clacä vrem cu adevärat sä facem
ceva, dacå suntem în prezent, dacä ne implicärn cu toatä
fiinfa, clacä facem o anumitä activitate pentru noi sau
penttu altii, etc.
Aceste întrebäri nu ni le punem, fie pentru cä nu
ne-âm pus problema, fie pentru cä am risca sä fim
ridìcularizafi, am risca sä fim excluçi dintr-o comunitate
sau alta, am risca sä träim bine çi atunci vine în
18 N¡cul¡na Gheorgh¡[å
discordanjá cu ce ni se vehiculeazä cä este crizä, oamenii
suferä, nu avem diverse.
Pentru a deveni conqtient cle tine cä nu eçti çi nu
träieçti auteniic primul pas este sä vrei sä ieçi din
ignoranfä. Adicä sä vrei sä fii tu, sä te descoperi pe tine
cel acievärat care are ceva de spus, care poate spune,,da"
sau ,,nu" când e nevoie, care nu mai are frici legate de
comunitate çi de abanclonul celorlal!ì atunci când nu mai
faci ce vor ei, sä ai täria çi curajul sä exprirni çi sä
manifeçti ideile tale creatoare, sä vrei sä fii fericit çi
împlinit prin ceea ce pofi face tu.
Acest moment de conçtientizare cle cele mai multe ori
apare atunci câncl în viata ta traversezi o crizä çì îti pui tot
feiul de întrebäri, cum ar fi: ,,Ce nu am fäcut bine de nu a
mers asocierea cu X sau \? ", ,,M|-am sacrificat studiile ca
sä fiu în aceastä relafie çi nu sunt fericit(ä)?", ,,Am mers
mereu la muncä pentru a avea cu ce educa copiii, iar ei nu
apreciazä nimic? ", etc.
Când ajungi în acest pas ce ai de fäcut este sä devii
observatorul viefii tale çi sä vezi clacä atunci când ai fãcut
o actìune sau alta ai fäcut-o cä ai vrut tu sau ai fäcut-o ca
sä se simtä allii bine, ca sä dea bine la a}ii çi sä fii
acceptat(ä) çi apreciat(ä) de grup, societate, mediul în care
träiai. Dacä nu poli fi observatorul täu oblectiv de cele
mai multe ori cauli un ajutor specializat la o persoanä în
care ai încredere sau çtii cä e un bun profesionist.
Conçtientizorca faptului cå nu tñ¡eStí outentic 19
Dacä ai norocul sä gäseçti un specialist cu care sä
discuii çi care sä te îndrume Si sä te sprijine în
clescoperirea ta çi în acceptarea faptului cä nu träieçti
autentic, atunci esti pe cale de a te transforma.
În practica mea psihologtcä am întâlnit multi clienti
care Si-au schimbat viala dupä ce au început sä se
observe. Toate aceste descoperiri au çocurìle çi tulburärile
lor inevitabile dar dacä începi sä träieçti autentic vei fi
liber(ä) çi fericit(ä).
Îmi aduc aminte de o clientä care era total nefericitä
în interior dar, la suprafatä afiça o mascä de femej.e
extrem de fericitä çi de împlinitä. Cum am våzut-o din
clisculie nu avea nici un motiv de nefericire în schimb
avea o tuse seacä care se accentua de fiecare datä când
vorbea de sotul ei.
Atunci am întrebat-o mai direct.
T: ,,Care este relatia cu solul täu?"
C: Mi-a clescris o relajie perfectä cât putea printre
tuse.
T: Atunci i-am räspuns: ,,corpul täu spune altceva,
adicä îrrri comunicä cä ceva te sufocä în aceastä relafie".
C: Atunci a fäcut ochii mari, a izbucnìt în plâns çi a
spus,,Aça ceva nu se poate. Eu de clouãzeci de ani ascuncl
aceastã nefericire çi dumneavoasträ ali clecelafo dupä o
tuse? Este incredibil".
Am läsat-o sä plângä în ritmul ei tusea s-a diminuat
çi în final am început sä discutäm asupra mäçtii pe care
 :i'.-
20 Nicufino Ghearghitå
gi-a format-o timp de douäzeci de ani. Era o mascä
aptoape perfectá deoarece çi ea ajunsese sä creadä cä este
o lelafie de cuplu fericitã" ç1 cä nu are ce sä schimbe în ea.
Povesteaviefii ei suna ast{el:
,,M-âm cäsätorit cle tânärä, pärinlii mei nu l-au vrut.
Eu dupä vreun an de zile mi-am dat seama cä nu e ce
mi-arn dorit, dar deoarece pärinfii mei s-au despärtit când
eu eram foarte mic.l nu am vrut sä ajung sä fac acest pas.
Am închis ochii, mi-am zis meteu cä sunt fericitä çi cä
indiferent ce va face sotul meu eu nu mä c{espart de el.
Dupä încä un an am rämas însärcinatä, am fäcut o fetitä
minunatä, clar dupä ce am näscut {etija am zis în sinea
mea: ,,copilul acesta va creçte cu tatä, nu ca mine färä
tatä". Chiar dacä în casä era iadul, când ieçeam afarä mä
aranjam, mä machiam, îmbräcam fetija ca un manechin
din cärtile de modä iar cei din jur spuneau: ,,ce familie
fericitä çi binecuvântatä cle Dumnezeu".
Pentru mine conta {oarte mult, iar fetita mea avea
tatä çi o familie, chiar dacä sufeream în casä çi eu çi ea.
Am âuzit remarca ,,ce familie {ericitä sunte}i" încât
am ajuns sä cred çi eu çi sä rnä învinovätesc cä dacä el se
poartä urât cu noi, eu sunt vinovatä. $i astfel am ttäit
clouäzeci de anì cu sentimentrll cä eu sunt rea si asta
merit".
Dupä diverse întâlniri çi cliscutii a început sä se
cunoascä pe ea, sä afle de ce a atras çi a adus în viata ei un
bärbat violent verbal çi foarte agresiv. Deoarece mereu
-
Conttientizoreo foptulu¡ cå nu trà¡eçti outentic 21
mama ei (crescând singurä patru copii - clupä ce a fost
înçelatá çi päräsitä de soj) i-a zis cä ,,eçti o rea, nu o sä te
ia mci un bärbat, o så ajungi pe sträzi" etc.
Având din copiläfie acest gen de programe a atras un
bärbat care sä-i arate cä e rea çi cu care sã dezvolte o
relalie de dependentä çi de maximä suferin!ä psihologicá
pentru toli membrii familiei.
Dupä ce çi-a conçtientizat masca a început sä fie ea
autenicä, clat cu mare fricä vizavi de soful ei. Astfel a
apärut tusea care a dat-o de gol cä se sufocä. Când
supresäm un anumit tip de emofii corpul fizic este cel
prin care ies la suprafafä pentru a elimjna emotiile
ascunse.
Dupä câteva întâlniri çi dupä multä disciplinä çi
lucru cu ea, de a scäpa de frici çi de a se regäsi pe ea cea
care este cu adevärat, ce îi place eì sä facä, ce vrea cu
adevärat, clrm vÌea sä träiascä, a luat niçte clecizii
importante care 1e-a schimbat viata tuturor. Abia acum
sunt niçte oameni îrnplinifi, fericiti çi liberi.
Astfel aceastä doamnä çi-a clorit foarte mult în
interiorul säu sä se elibereze de acele traume, dar nu
spunea la nimeni çi nici nu cerea ajutor cuiva. Eu cred cä
fiecare dintre noi avem acel Sine Divin care mai devreme
sau mai târziu ne aduce într-o situafie, conjuncturä,
moment al vielii prin care sä ne regäsim çi sä ne salväm.
Acest lucru se poate întâmp1a printr-o dìsculie cu cineva,
printr-o carte care ne ajutä sä ne trezim, printr-o

22 Nicut¡na Gheotghiló
informalie oarecare care ne elibereazä c1e calvarul În care
träim noi cu noi.
Când fi-ai conçtientizat masca este çi bine çi greu.
Bine deoarece realtzezi cã nu eçti tu acea persoanä iar
greu cá ai de muncit cu tine între çase lunì çi un an pentru
a schimba informalia din celulele tale, în care sunt
implementate acele träri çi comportamente. Dar am o
veste bunå pentru toatä lumea, bucuria çi fericirea pe care
o tráieçti clupä ce te-ai descoperit nu au margini, iar
deschiclerea çi potentialul täu vor fi de nedescris în
cuvinte.
Din punct cle vedere psihologic se spune cä 1a
patruzeci de anì apare o crizä pentru toli oamenii, o crizä
de identitate.
Am identificat maì multe momente în evolulia
çi
dezvoltarea omului în care apar crize, dar de fapt sunt
clìpe în care dacä nu suntem pe calea Sinelui nostru
Dìvin, e1 bate la poartä sä ne trezeascä, iar acest fapt pare
din exterior o furtunä, un moment de nefericìre, o crizä.
Aceste momente le-am identificat ca fiind în jurul
vârstelor de 14 ani, 28 anl, 40 ani çi 60 de ani. Acestea sunt
momentele din viala oamenilor care scot la suprafa!ä
nevoia ancestralä cle a te cunoaçte çi de fapt este
momentul când Sinele täu c{ìvin î!i bate în poartä penttu a
te trezi. Aceste momente apar cleoarece nu suntem noi, nu
träim autentic çi nu ne putem desävârçi, deoarece avem
prea multe mäçti pentru a fi accepiafi de altii çi în
Conttientizorcd foptului cå nu tróieSti autenttc 23
societate încât noi nu mai suntem pe nicåreri, nu ne mai
Íåim viala noasträ.
Când apare criza, cle fapt este ce1 mai bun moment
pentru a vedea dacä träieçti tu sau masca pe care ai
format-o în iimp, este momentul când alegi cu liberul
arbitru sä ieçì din ignoraniä çi sä te observi.
Totoclâtä este çi un moment dificil deoarece nu çtii ce
sá facì. Ai aflat cä nu vrei sä träieçti masca, cä vrei altceva,
dar nu çtii cum sä faci. Aici începe un moment importallt
pentru tine çi anume deschiderea minlii çi ieçirea din
vechile programe care te-au aclus în acest punct. Cum ne
deschidem mintea? Cu ajutorul studiului conçtient çi a
aplicärii altor paradigrne, färä fricä, färä frustrare, furie
sau dorin|ä de räz-bunare. Vom detalia în capitolul patru
cum sä lucräm cu noi în aceste momente.
Dupä ce te-ai olrservat urmeazä al treilea pas çi
anume sä te decizi çi sä alegi ,,ce vrei tu de fapt cu viala
ta?". În acest pas e nevoie de contemplare çi autorefleclie,
momente în care intri în contact cu tine cel autentic, adicä
cu Sinele täu Divin care î'i
comunicä cu ajutorul intuijiei
ce sä experimentezì pentru a creçte sufleteçte çi spiritual.
Aici ai nevoie de rnultä prezenfä î1ì tot ceea ce faci pentru
a te autocorecta.
Autocorectarea este ca o trezire din autornatismele pe
care le-ai avut timp îndelungat. Este ca çi cum spui: ,,Stai,
nu mai vreau sä fac aça; ci vreau sä fac aça". Aici eçti în
prezent çi în contact cu Sinele täu Divin, iar când eçti în
24 N¡cul¡no Gheorgh¡lå

aceastä stare eçti conçtient cle cum respiri, cum mergi,

Posul 2
cum çi ce vorbeçti, etc. Devìi respor.rsabil de acjiunile çi
gândurile tale, de la cele mai mici pânä la cele mai märete.
Începi sä vezi singur cum îti creezi propria realitate çi cä
tu egti responsabil de tot ceea ce ji se întâmplä. Este unul Descoperireo mõgtilor
din cele mai importante momente deoarece prin aceastä
autocorectare întrerupi conçtient firul vechii conexiuni cu
retelele neuronale implicate în procesul automat çi creezi
altä nouä conexiune cu alte retele care se vot consolida îr-r
trmp datoritä faptuluì cä eçti conçtient. Lucrul cu tine, cu
autocorectarea cel putin douäzeci çi unu de zile te va ajuta
sä te reinventezi. ,@*...."
De aici paçii urmätori tin de încrederea çi credinla cä
tot ceea ce î!i propui se realizeazä. Credinla este o stare, e
.ÇJE
ceva dincolo de cuvinte, e ca çi cum çtiì färä argumente
rationale ce sä faci çi cum sä faci. Credinla apare atunci
când ji-ai oprit toate ,,vocile clln cap", toate fricile cu care
ai convìetuit çì care au pus stäpâmre pe tine, pe fiinta ta,
pe viafa ta.
Prìn credin!ä tu de fapt ai încreclere în Sinele täu
Divin (care este omnipotent, omniscient, omniprezent) cä
te îndrumä sä träieçti aça cum e mai bine pentru evolufia
çi desävârçirea ta ca fiin!ä umanä.

Aga sä fie!
.'l

':

Descapet¡rea màçtilor 27

Dupä ce am descoperit cä nu träim autentic urmeazå

descoperirea mäçtilor pe care le avem, cum çi în ce fel le
folosim, când abuzäm de ele pentru a ne manifesta
diverse carenfe. Apoi lucräm cu noi pentru a le da jos una
câte una, pânä rámânem puri aça cum suntem de fapt.
De-a lungul timpului ne confeclionäm diverse mäçti
pe care 1e purtäm în diverse experiente sau conjuncturi.
Un pas greu clar foarte important în dezoltarea rela!ìei
autentice cu tine este sä le descoperi. Asta implicä o
analizä çi o vigilenfä cleosebite în a-ti ,,vâna" toate
manifestärile care nu sunt în concordan!ä cu träirile ta1e.
Este momentul când apare procesul conçtient cle
autocorectare. Am sä incerc sä relatez din experienta mea
profesionalä câteva mäçti întâlnite mai cles la clienfi,
pentru a putea sirìguri sä vä autociescoperili. Ne vom
apleca asupra a trei domenii de viatä: relatiile intime
(afective), domeniul financiar çi clomeniul profesional.
28 N¡culina 6hearghilð
În relaiiile intime, afective, de cup1u, am întâlnit
mäçti de tipul:
7. ,,Dacã mã cotnport açû clml z,reø eø (el) ooi fi
fericit(ìi) toøtã aiøfø". Nimic maì neadevärat, deoarece în
momentul în care träim într-o relatie, celälalt vrea sä
creçtem împreunä, sä avem amândoi initiativä, sä
discutäm, sä avem päreri cu care sä construim çi sä ne
construim. Dacä ai masca de mai sus, relatia se va termìna
foarte repede deoarece nu existä dialog, nu existä creçtere
sufleteascä, nu ne putem manifesta Sinele Divin, adicä
rärnâi un om ,,särac", färä consisten!ä çi neîmplinit. Fricile
care se aflä în spatele acestei mäçti sunt: frica de
singurätate, frica de abandory neîncrederea în forlele
proprii çi în iubirea de Slne.
2. ,,Møscø tirømúui - eu føc ce areøu eu çi îl løs sã
creadìi cã lin cont de pãrerea lai". CeI care poartä o astfel
cle mascä chiar dacä nu este de acorcl cu cleciziile çi
hotãrârile pe care le ia partenerul säu nu îi spune nimic çi
face ce çi cum vrea e1. Astfel îçì alimentezä nevoia de
clominare çi credinfa cä el este vioara numärul unu 1n
relalie. Este o mascä care cu timpul te scurge de energie çi
te face sã trãieçtì în minciunä çi abuzuri. Partenerul mai
devreme sau maì târziu se va îndrepta spre o clependen!ä
cìeoarece el simte cä nu e valorizat, bägat în seamä çi este
tratat ca un copil lipsit de putere.
3. ,,Asanlt ce sp
t1e, føc ce spune çi açtep.t sìí
schimbe". Probabìl ati auzit remarca ,,1asä cä într-o zi va
Descoperireo máçtilor 29
altfel, se va schimba, o säl lumineze Dumnezeu", etc.
Întrebarea mea pentru cei care poartä o astfel de mascä
este: ,,De ce nu vtei sä-l luminezi tu care eçti aça aproape
de el, prin comunicare?". Sä-i spui ce îti place din ce
spune çi implicä verbul ,,a face împreunä", ce nu îji place,
etc. Relalia de cuplu este ca un contract între doi parteneri
cale vor sä se dezvolte în viatå unul lângä altul çi nu unul
prin altul sau datoritä altuia. Este o mascä de stagnare în
dezvoltare, Un partener care poartä o astfel de mascä tot
açteapä ca ce1älalt partener sä se comporte într-un anumit
fel, sä creadä, sä spunä altceva, dar, nu îi comunicå asta.
Crede cä partenerul trebuie sä fie vreun telepat care sä-i
citeascä gândurile çi sä çtie ce îçi doreçte. Aceastá mascä
te duce la o veçnicä asteptare, care creeazä multä
nemul¡umire, frustra re çi nefericire.
4. ,,Møsca partenerului perfect - eu arn ÍesuÍse
nelimitøte, tu eçti cel møi itnportant" . În spatele ei se aflä
frica sä nu-i cer nimic, sã nu vreau nimic, pentru cä altfel
se supärä, se duce la altcineva çi eu rämân singur(ä).
Având aceastä mascä calci pe tine çi pe nevoile tale
pentru a nu supära partenerul. În timp tu nu maì exiçti çi
devii o fantomä în rela;ia de cupÌu, färä initiativä ci doar
ca prezentä fizicä. Ce îi transmiti partenerului çi verbal çi
pdn comportament este cä: eu sunt un nimeni, få ,,cum
vrei tu",,,cum zici tu",,,curn crezi tu cä aça e bine", etc.
Ce face partenerul täu în timp: cautä un alt partener cu
se
fi care sä comunice, sä discute, sä se dezvolte çi sä creascä
 .f-
:ì
30 Nicuhna Gheorghifö
împreunä. De ce se întâmplä asta? Deoarece tu nu mai
exiçti decât ca o simplä mobilä.
5. ,,Mascø rcsemnøtultti - østø îmi este cnrcea, øçø ø
fost scris, nu aln ce sã møi fac". Nimic mai neadevärat.
Dacä te-ai înçe1at la un moment pentru cä nu ai fost atent
la anumite comportamente çi manifestäri asta nu
înseamnä cä nu poti så te räzgândeçti. Dumnezeu ne-a
fäcut femeie çi bärbat ca sä ne sustinern într-o relalie c{e
cuplu çi nu sä stagnäm sau sä involuäm. Cele mai multe
cupluri sunt nefericite la noi în societatea româneascä,
cleoarece au aceastä credintä care ne transformä în oameni
cu masca resemnatului, a celui care stagneazä çi nu are
curaj sä fìe stäpân pe el çi pe deciziile lui, nu are curajul sä
comunìce cu partenerul de cuplu, nu crede cä meritá sä
fie ferìcit. În spatele acestei mäçti se aflä lipsa de
valorizare a propriei persoane çi a partenerului, lipsa de
culaj, frica de schimbare, frica de a lua decizii, frica de
Dumnezeu, lipsa de încredere în propria persoanä.
Printr-o astfel de mascä de fapt î!i încätuçezi Sinele Divin
în lanlurile neputintei çi apar depresiile, nemulfurnirile,
frusträrile çi clupä un timp boli incurabile çi foarte grave.
salaatonthi - få orice cìi eu stnt aici sã te
6. ,,Mnsca
søloez". Aceasä mascä este pentru a-ti clemonstra lie cä
eçti bunul samaÌitean çi cä misiunea ta este sä salvezi
partenerul. Dar de fapt tu ar trebui sä te salvezi pe tine, sä
fii atent la tine çi la nevoile tale pentru cä astfel ai sä poti
vedea çi necesitäjile partenerului ìar prin comunicare
Descoper¡rea måçtilor 31
toate aça zrsele probleme se vor rezolva. Prin aceastä
mascä te îndepärtezi de Sinele täu Diviry de tine ca fiin!á
anceskalä iar asta este de fapt cea mai mare durere çi
suferin!ä, Dacä tu nu e$ti în contact cu Sinele täu care este
în tine, cum âi putea sä fii în contact cu partenerul täu
care este în afara ta? Noi în relalii comunicäm de fapt de
la Sine la Sine. Atunci când eçti în contact cu a1 täu prin el
vei putea comunica real gi cu Sinele celuilalt partener. De
aceea masca salvatorului este una din cele mai nocive
máçti, deoarece îndepärtându-te de tine cle fapt nu mai
poti cornunica real, aulentic cu nimeni.
7, ,,Masca zsictimei - eu rxtt pot, nu Çtitl, lnt reuçesc".
Prin aceastä mascä pui partenerul pe un piedestal. Astfel
idealìzând prea mult pe cineva ajungi sä-fi calci în
picioare calitä'ile çi respectul cle sine. Câncl pui partenerul
pe un piedestal este ca çi cum î!i ambalezi sufletul într-un
pachelel çi îl dai cuiva çi-i spui,,fä ce vrei cu el". Este o
mascä prin care tu nu mai ajungi sä te dezvolji deoarece
ai atâta neîncredere în tine încât nu crezi cä viala poate fi
çi altfel.
Cu cât eçti mai autentic într-o relatìe de cuplu cu atât
relajia este mai longevrvä, deoarece nlr trebuie sä te
ascunzi, sä faci lucrurile care î!i plac atunci când çtii tu cä
celälalt nu te vede sau nu çtie. Ce vreau sä vä spun este cä
spiritele noastre çtiu foarte bine ce facem çi cum lacem, de
multe ori nu e nevoie de verbalizare deoarece celälalt çtie
deja ce vrem sä facem sau sä spunem, asta în cazul în care

32 Nicutinø Gheorghiló
suntem în contact cu Sinele Divin din noi. Comunicäm cu
celälalt prin biocâmpurile pe care le avem în jurul
corpului nostru fizic. Deci eu mä gândesc Ìa ceva intens,
acel ceva se stocheazä sub forma unei holograme în
câmpuri çi apoi se transmite celuilalt tot în câmpuri. Dacä
çi partenerul este conectat la SineÌe lui Divin atunci
mintea lui va traduce holograma transmisä çi va înlelege
ce vrem. Aceasta este telepatia.
În domeniul social - financiar am întâlnit mäçti de
tipul :
l. ,,Mascn celui în fuend at lunteø burã". Credinla
hainele te fac om çi uiii csenfialul cä tu eçti om prin
faci, cum te comporfl ce gândeçti, cum te manifeçti çi
cum te dezvolfi. Am întâlnit mu1!i oameni cu o imagine
impecabilä dar cu un gol în suflet çì o nefericire pe care
nu o mai puteau suporta. Având în principal aceastä
preocupare nu mai esti atent la nevoile tale çi te
îndepärtezi din ce în ce mai mult de tlne cel autentic, çi
träieçti doar pentru aprecierea celor din jur. De fapt tu nu
ai încredere în tine çi în ce poli face tu çi atunci îti dai
valoare cloar prin ochii celor care î!i väd imaginea. Fricile
care se aflä în spatele acestei mäçti sunt: frica de a nu fi
acceptat în societate, frica de ridicol, frica de izolare, frica
cle säräcie. Purtând aceastä mascä tu de fapt te
îndepärtezi de idealurile tale, de Sinele täu Divin çi cle ce
ai tu de ståpânit pentru a te desávârçi.
Ê
i
Descoperireo möÇtilot 33
2. ,,Møscø celui utlt - trebuie sã frecaentez cercuri ile
ø.ihttã çi înaltø cløsã ca sìi se ztødã cã sttttt cineoø".
Fäcând asta eçti dispus sä î!i calci pe Spirit pentru a fi
apreciat çi valonzat de cineva clin exterior. Astfel faci
diverse compromisurr, ajungi în conjuncturi care nu te
câracterizeazä doar de dragul cle a fi våzut de altii cu altii
altfel. De fapt print-o astfel de mascä te ascunzi de tine,
nu î!i accepti conditia umanä çi nici nu vrei sä ti-o
depäçeçti. Fricile care se aflä în spatele acestei mäçti suntl
frica cle a träi tu cu tine, frica de a dårui ce ai tu,
ueîncrederea cä çi tu poti {i cum vrei. Stând cu aceastä
cä
mascä un timp îndelungat tu te säräcegti Si nu te dezvolri.
ce
Nu creçti conform dorinlelor Sir-relui täu Divir¡ pentru a
depäçi testul Iinal pe care-l avem de trecut aici, çi anume
,,depäçirea condiliei urnane".
3, ,,Møsca onniui bogøt - døcã am bani multi suttt
cineaø". Pentru a mentine aceastä mascä munceçti mereu
zi luminä cu dorinla de a acumula cât mai mult çi de a te
vaìoriza prin ceea ce ai, Fäcâncl asta ajungi sä faci diverse
activitä'i prin care îti pierzi liniçtea, libertatea çi bucuria
vietii. O astfel de persoanä se neglijeazå pe ea çi pe cei clin
jurul ei, crezând cä dacä face çi are bani este suficient. Este
o mascä des întâlnitä în societatea de azi, care este
cleosebit de nocivä pentru relatiile de cuplu, penfu copii
çi educatia pe care le-o oferim, pentru societate çi pentru
aducerea Spiritului în materie. Frica de neacceptare, frica
de a träi în mizerie, frica de responsabilitate a celor din
34 Nicul¡na Gheotghilå
jur, frica de säräcie, sunt fricile care se aflä în spatele
acestei rnäçti, Atât timp cât porti aceastä mascä eçti
departe de Sinele täu Divin, deoarece träieçti numai în
personalitatea clezvoltatä pânä într-un moment adicä,
într-o iluzie. De ce spun asta? Deoarece tu nu eçti rìumai
personalitatea formatä pânä atuncr, eçti mai mult decât un
balon care se umflä. Purtând aceastä mascä riçti sä umfli
balonul pânä se sparge çi atunci vrei nu vrei te trezeçti çi
vezi cä tu nu eçti banii, valorile çi proprietälile pe care le
detii. Vei vedea çi vei cìescoperi cä tu eçti un Om care ai
bani, valorì, proptietäti.
4. ,,Masca popttlørului - omul cu bøni care Ie dà celor
sãraci sà-çi deøtonstreze cà este bun". Este o mascä prin
câre tu nu mai träieçti autentic cum vrei pentru cä mereu
va apärea cineva care are nevoie de ajutorul täu çi pe care
tu sä-l salvezi. Niciodatä o astfel de persoauä nu va mai
avea timp de ea çi astfel se va îndepärta de Sinele ei
Diviry de ceea ce are el cle fäcut. Se va pierde în cletalii çi
de cele mai multe ori nu este fericit. Persoana cu o astfel
de mascã träieçte mereu ,,sindromul salvatorului", mereu
va fi pe fugä pentru a face pe plac altora çi nu va mai avea
timp sä-çi hräneascä mintea çi corpul såu.
5, ,,Møsca neøjutorøfiùtri - eu nu atn noroc ci øtn
doør ghinion". O persoanä cu o astfel de mascä este o
persoanä foarte comodä çi deläsätoare. Purtâncl aceastä
credin!ä peste tot, gãseçte destui ,,salvatori" care sä-i clea
Descoperired máStilor 35
cenu ate. $i uitafi cum se perpetueazä lipsa chefului de
muncä, lipsa responsabilitäIii, lipsa implicärii, etc.
O persoanä cu o astfel de mascä întretine {luxul de
conçtiintä socialä în care nu avem, nu putem, nu reuçim.
Este o persoanä deconectatä de la Sinele ei Divin, un
om care de fapt pentru societate este o legumä care doar
consumä gi nu pune nimic în 1oc. Scopul nostru pe acest
Pämânt este sä creäm. Fricile care se aflä în spatele acestei
mäçti sunt: nu pot/ neîncrederea în Sine, lipsa cle
valorizare çi frica de responsabilitate asupta ptopriei
persoJ ne.
În domeniul profesional am întâlnit mäçti de tipul:
L. ,,Møscø tt tgøjøhtlui pelfect - bwt lø toøte, cøre se
søcrificã pentnt a fi toøtã lumeø mulfnntitã". Esfe o
mascä care te anuleazä ca om çi cu care nu mai träieçti,
Devii un mic robolel, perfect pentru nevoile altora dar
pentru tine nu mai ai timp. Este o mascä prin care mai
devreme sau mai târziu e$ti obosit, tracasat, stresat la
maxim iar în timp nu mai esti bun de nimrc. Este o mascä
prin care stagnezi atât profesional cât çi ca fiin!ä umanä.
Purtând aceastä mascä nu mai ai timp {izic sä studiezi
pentru domeniul în care lucrezi, sä creezi ceva din
unicitatea fiintei tale, sä descarcì informaliile necesare
dezvoltädi tale çi a unive¡sului. În spatele acestei mäçti
stau lipsa de valorizare, lipsa iubirii de srne çi ruçinea.
Este o mascä deosebit de nocivä, atât pentru cel care o
poartä cât gi pentru compania sau serviciul unde lucreazä.
 V-
I
:i

36 N¡cul¡no Gheoryhitå Descoperireo ñäçtílor 37

Aceçtia sunt oamenii care mai devreme sau maì târziu vol
fi dati afarä de la un loc de muncä sau altul, deoarece ei
nu se dezvoltä profesional, deoarece nu mai au timp fizic.
Aceçtia sunt oamenii care clupä ce au fost disponibilizaji
cad în depresii cumplite, boli fizice majore, deoarece nu
înteleg: ,,Cum, dupá ce am fäcut atâtea penttu el
(angajatorul), acum m-a ttatât ca pe ultimul om, am fost
printre primii dati afarä?". De fapt nu angajatorul te-a
tratat ca pe ultimul om ci tu cel care porli o astfel de
mascä. Gândeçte-te un pic çi vei vedea cä aça e. Ptin toate
comportamentele tale çi pentrll cä nu ai luat atitudine la
timpul potrivit, ai dat de înteles cä ,,eu mä pun la
clispozitia ta, tu fä ce vrei cu mine"- cleci dacä ai fost
disponibilizat färä sä se ]inä cont de câte ai fäcut tu,
înseamnä cä nu te-ai valorizat tu. $i cum exteriorul
reflectä interiorul, vezi cine a declançat aceastä situalie?
2. ,,Mascø comoduhti - este confortøbil chiør døcã ttu
mà dezz¡olt çi rru fac lucruri diferite". Este masca celui
care se complace la un serviciu uncle nu evolueazä doar
cä are un salariu çi un loc de muncä. Sub aceastä mascä
nu poti sä creçti çi mereu vei avea un,,ghimpe" împotriva
celui care are mai mult çì face mai multe. În spatele
acestei mäqti se aflä frica de eçec, lipsa curajului de a face
lucruri noi çi neîncreclerea în capacitätile çi potentialitäiile
proprii. Purtând aceastä mascä mereu vei fi nemullumit çi
vei träi cloar în fluxul c1e conçtiintä al supravietuirii.
3. ,,Møsca buforuúui - ø celui cøre tneleu este pus pe
çotü". Srtb aceastä mascä se ascunde o persoanä
superficialä, care nu are încreclere în ea, care nu se
aprecieazä çi are nevoìe de atentia celorlalli pentru a se
valoriza. Având aceastä mascä de fapt nu träìeçti cu tine
ci mereu eçti atent în exteriorul täu, la cum sä fii pe plac
altora, Este o mascä prin care nu te iubeçti pe tine, nu te
apreciezi çi nu ai încredere cä poti face mai mult. Dupä un
dmp în care porti aceastä mascä începi sä devii fårä ,,sare
çi piper" chrar çi în glumele sau poantele pe care le faci,
deoarece în timp iese nefericirea din tine la suprafatä.
Având aceste tipuri de mäçti tu de fapt nu faci decât
sä-'i întretii nefericirea, sá clezvolji suferinçe diverse çi sä
nu te manifeçti ca Spirit. Prin aceste mäçti stagnezi atât ca
dezvoltare în acest plan cât gi ca evolutie spiritualã.
Vä invit sä vä descoperiti mäçtile, sä le îndepärtati
încetul cu încetul (pentru a nu crea tsunarÌti în ce¡cu1 în
care le porti) pentru a vä redescoperi çi a face paçi în
descoperirea de Sine.
Aça sä fie!
Y_
'
,!:

i:

Posul 3

Iertoreo 5i eliberoreo de trecut

i¡d'ï%,
i' ,"
&#.|'¡+.

lffih'
 lertorco Si el¡beroteo de ttecut 41.

Dupä ce ne-am descoperìt mäçti1e urmeazä un pas

foarte important gi anume iertarea ta çi a altora, care
credem noi cä sunt responsabili pentru crearea mäçtilor.
Aici îi gäsim pe pärinlt, profesori, instructorì, vecini,
unchi, mätuçi çi în general persoane care au fost
semnificative în viata noasträ çi au avut la un moment dat
o oarecare influen!ä asupra dezvoltärii noastre. Din
experienta çi practica mea profesionalä am înleles çi am
descoperit cä nu te poti teinventa dacä nu te-ai vindecat
de ränile din trecut prin procesul iertårii. Vindecarea
începe cu tepararea ränilor emolionale. Iar acestea se
reparä în primul rând cu ajutorul iertärii. Iertarea este un
act complex de conçtìin!ä, unul care elibereazä psihicul çi
sufletul din nevoia personalå de räzbunare çi din
perceptia cle sine ca fiind o victimä. Actul simplu de
iertare declançeazä energia care genereazä miracolele. Ea
este un act spiritual esenlial, care trebuie sä aibä loc
pentru a ne cleschide complet puterii vindecätoare a
iubirii.
42 N¡culino Gheorghitå
Inima noasträ a fost consttuitä pentru a manifesta
iubirea, compasiunea, frumusetea çi iertarea.
Mai jos gäsi!ì paçii pe care îi {olosesc eu çi pe care îi
folosesc çi în lucrul cu clientii care vin în cabinet, pentru a
realiza acest proces numit iertarea.
Pagi în procesul iertãrii
1. Întoarce-te în interiorul täu çi clescoperä ränile din
trecut.
2. Identificä dacä ränile au devenit o formä de putere
în viaja ta.
3. Dupä ce ai pus în cuvinte ränile tale, observä felul
în care foloseçti ränile pentrll a influenja sau
pentru a controla oamenii din viafa ta.
Câteva întrebäri pentru a descoperi asta:
- Controlezl altä persoanä spunând cä actiunile ei
îtl amintesc cle pärintii täi?
- Te temi cä prin vindecarea ta vei pierde
1egäturile apropiate cu alti oameni din viala ta?
- Te terni cä alegând sä te vindeci va trebui sä laçi
deoparte viata ta obiçnuitä sau o parte din ea?
- Spui vreodatä cä nu te simli bine din cauza
ränilor tale pentru a anula o întâlnire, când în
realitate, tu te simli brne?, etc.
4. Observä-te zilnic (çapte zile), noteazä cu atentie
felul în care foloseçti vocabularul çi auto-
corecteazä-te imediat cu afirmalii care
demonstreazä cä nu eçti în trecutul ränìt.
lettorco 5¡ el¡berarea de trecut 43
5. Identiflcä bìnele care a venit sau poate veni clin
aceste räni. Aclicå träieçte în inte¡iorul acestei
conçtiinle cle apreciere çi multunxÌe. Începe o
practicä spiritualä çi respect-o ca disciplinä.
6. Dupä ce âi obtinut o conqtiin]ä a aprecierii, poli
încerca çi iertarea (rugäciunile de mai jos).
Dupä ce ai iertat celebreazä sau realizeazá pentru tine
o ceremonie oficialä, în care sä te conectezi la Sinele täu
Divin, sä-li deblochezi energia care stagneazä în acel
moment, situatie, eveniment, 1oc, din trecutul täu (o
rugäciune de genul - ,,Te ìert çi mä dezleg de toatä
suferinla, de toatä neputinta, de toatä neîmplinirea çi
eliberez toatä energia blocatä în acel moment din trecut.
Aça sä fie!"). Astfel vei elibera energia necorespunzätoare
adunatä qi creatä prin gândurile tale, din toate ränile tale.
Adoptä mesajul täu de iertare într-un mod oficial, pentru
a stabili un nou început.
7. Gândeçte iubirea. Träieçte în apreciere çi
recunoçtintä. Permite noului çi schimbärii sä intre
în viata ta chiar çi numai prin propria atitudine.
Träieçte în acum, în prezent, adicä acolo unde eçti sä
fii cu toatä fiinla ta.
Cum spunea Mântuitorul Iisus Hristos: ,,Morfü cu
morfii, oiä at aüi", adtcá:
Lasã trecutul (morlii) Si trãie$te-Ti viala.
44 Niculino Gheorgh¡!à
În cadrul acestui p1'oces de iertare çi nu numai (adicä
o¡icâncl în orice situatie conflictualä, aplicati aceste
rugäciuni çi veli vedea miracolele) vä recomand
urmätoarele rugäciuni c¡eate cândva de mine çi
îmbunåtä'ite în timp.
1. Rugäciuni de ìertare cu tine:
o Mä iert pentru tot ce mi-am greçit de acum çi
de altã datã, cu gândul, cu vorba sau cu fapta,
cu çtiinfä sau färä çtiin!ä, cu voie sau färã de
voie.
o Mä iert pentru tot ce am greçit fa|ä de întreaga
creatie divinä de acum çi de altädatã, cu
gândul, cu vorba sau cu fapta, cu çtiin!ä sau
färä çtiin!ã, cu voie sau färä de voie.
o Rog Sinele meu Divin sä mä ajute sä mä pot
ierta pentru toatä dizarmonia produsä în jurul
meu cu voie sau fãrä de voie, cu çtiinfä sau
färä qtiintã" de acum çi de altä datä. Aça sä fie!
2. Rugäciuni de iertare cu altii:
¡ Rog sufletul lui ........... (numele) sä mä ierte
pentru tot ce i-am greçit de acum çi de altä
datã, cu vorba, cu gândul sau cu fapta, cu
gtiinfä sau färä çtiin!ä.
. Iert sufletul lui ........... (numele) pentru tot ce
mi-a greçit de acum çi de altä datã" cu gândul,
cu vorba sau cu fapta, cu çtiin!ä sau färä
çtiinfä, gi-i däruiesc din tot sufletul, cu toatä
dragostea, toatä iubirea mea, tot ce am mai
bun çi mai frumos în mine.
. Rog Dumnezeul Central sä ne ierte pentru tot
ce am greçit fatä de întreaga creafie divinä çi
pentru toatä dizarmonia produsä în jurul
nostru cu voie sau färä de voie, cu çtiinfä sau
färä çtiin!ä, de acum gi de altä datä. Aça sä fie!
Cunosc sute sau chiar mii de oameni care çi-au
schimbat viala, perceptia, relatiile folosind aceste
rugäciuni un anumit timp de trei, çapte, douäzeci çi unu
de zile. Sä vä fie de folos.
Iertarea pentru tine este un act de mare putere,
pentru cä prin ea, devii constient cä, pentru a manifesta
Sinele tãu divin important este sä fìi în prezent adicä sä te
clezlegi de trecut. Când nu te ierli î!i laçi o parte din
energia ta î1ì trecut çi în timp oboseçti, deoarece egti
împärfit peste tot. Când îti aduci aminte de un anumit
moment în cale nu te-ai iertat, tu de fapt pleci acolo
(,,acolo unde este mintea ta acolo eçti $i tu" spunea
Maeshul lìamtha), în acel moment din trecut çi oboseçti,
deoarece cu fiecare plecare în trecut te scurgi de energie,
te critici, te învìnoväteçti çi träieçti nefericirea acelui
moment. Imaginaji-vä ce slalomuri facem cânc1 azi, când
acum trei ani, câncl azi, când acum douäzeci de ani, etc.
Este foarte obositor çì nu numai. Este de-a dreptul un
calvar. Iertarea de sine reprezintä actul Divin ce
46 N¡cul¡na Gheorqhitå lertareo Si eliberarea de trccut 4/

îndepärteazá din suflet vrna çi judecata tle sine, cele douä ciefapt lie î!i faci cel mai mare räu, pentru cä te blochezì çi
stäri care ne limiteazä exprimarea Dumlezeului din noi. nu mai creezi, devii säräcit färä ,,sare çi piper". Când
Când te ierfi, începi sä te iubeçti pe tine, sä ai grijä de reuçeçti sä ierli de fapt creçti deoarece vrei sä treci de o
tine (de trupul täu, de mintea ta), sä te bucuri de tine çi de limitä pe care 1a momentul respectiv nu ai fost pregätit sä
tot ceea ce faci. Înfelegi cä fiecare clipä din viala ta î!i <1ä e treci, çi astfel mai urci o etapä ù1 cre$terea ta ca Om.
libertatea çi ocazia de a te manifesta çi conçtientizezi cä Când ierli te dezlegi de trecut, träieçti în prezent folosrnd
nici un moment clin trecut nu meritä sä te separe vreodatä înjelepciunea pe care ai cäpätat-o prin experinentarea
de fericire çi de Dumnezeu. În viatä nu existä iublre mai trecutului.
mare decât Iubirea de Sine. Din aceastä iul¡ire se naçte
lìbertatea care aduce bucuria vietii.
Asa sä fie!
Odatä ce v-ali iertat aflati cä atât aceastä existentä cât
çi urmätoarele sunt träìte pur çi simplu pentru experienra
de a fì o parte a momentului Aici çi Acum.
Iertarea cu altii te elibereazä de trecut çi de linia de
destin cle suferin!ä pe care încä mai eçti cu petsoana pe
care nu ai iertat-o, Toate neiertärile te fac prizonier(ä) a
acelei linii de clestin çi nu poti trece mai departe clecât
atunci când ìerti persoana respectivä gi î!i riclici vibralia
pe o frecven!ä superìoarä. În general neiertárile duc la
depresri deoarece rämânâncl blocatä energia în ttecut nu
mai ai for!ä sä creezi, sä creçti çi astfel pici în starea care
indicä cä,,viata nu are sens çi nu are nici un rost". Spui
asta cleoarece eçti blocat în trecut çi într-adevär trecutul
nu mai are sens, nu-l mai poti scl.rìmba, dar te poli elibera
ca sä-ti creezi un alt viitor. Când iertì pe cinevafapt te
cle
iubeçti pe tine çi ìubeçti çì acea persoanä, çi înlelegi cä 1a
nivel cle Sine toli suntem unili. lar când nu ierti pe cineva
 Posul 4

Lucrul cu minteo to pentru a trece

gronifele personolitäfii limitote

ffit,,'
I

.a%b'*
 LucÍul cu m¡ntea to pentÍu a ttece aranilele persandlitùl¡i l¡n¡tote 51

Când reuçegti sä-!i descoperi mäçtile çi sã te ierli

urmeazä o fazá imperios necesarä de a lucra cu mintea
veche (cea pe care ai uzitat-o în trecut) çi de a-!i crea noi
refele neuronale, noi atitudini pentru a scoate la suprafajä
divinitatea din tine cu toate potenlele magnifice pe care le
ai.
Aceastä fazä nu merge fäcutä decât conçtient, cu
dorin!ä mare çi sim!ämânt. Aici nu mai trebuie sä-i aräji
cuiva cât de capabil çi cât de nemaipomenit eçti tu, ci
trebuie sä-!i aräti tie ce potenle divine ai, cât le poli
manifesta çi ce rezultate magnifice ai atunci când te
manìfeçti aça cum te-a creat Dunìnezeu.
Este un pas foarte important çi nu vä ascund faptul
cá este çi ce1 mai greu, deoarece nu-i o schimbare de o orä,
o zi sau o viajä ci e o schimbare iî veçnicie. Odatä ce te-ai
,,fTezil" eçti considerat cetä,ean intergalactic pentru
totdeauna çi eçti o celulä importantá din acest corp numit
Univers. Eçti un Om responsabil care nu poate decât sä fie
52 Nicuhna Ghearghilã
în armonie cu cei clin jur (oameni, plante, animale, corpuri
cereçti, alli cetåleni intergalactici) çi unit cu totul.
O solufie pentru a trece granilele personalitätii este
studiul conçtient. Prin studìu conçtient împingem Sinele
Divin sä treacä granilele petsonalitäiii Si atunci ajungem
în fluxul de conçtiinJå superior {recventei pe care am
avut-o înainte de a începe sä stuclìem, çi astfel clescärcäm
informalii clespre ce çi cum avem de fäcut pentru a face
cunoscut necunoscutul din noi. Câncl eçti conçtienl eçti în
prezent iar starea de prezentä modificä totul. În prezent
nu existå timp, iar omul în prezent nu gândeçte cu vechea
minte, el doar çtie.
Cunoaçterea apare Si se manifestä atunci când
descarci informatiile dintr-un flux de conçtiintä superior
çi aceste informatii te duc så-!i manifeçti potenlele divine
m¡i m¿ri.
la c.rp.rcità¡i dirr ce in ce
Astfel cunoaçterea este sau nu este, o ai, o träieçti, o
manifeçti sau nu. Nimeni în locul täu nu poate sä-ii dea
cunoaçterea. Este o iluzie sä crezi cä un guru sau o
persoanä exterioarä tie îti poate da cunoaçterea, el îtì
expune cunoaçterea lui dar nu a ta, adicä nu cea pe care ai
putea-o descärca tu conçtient fiind din fluxul de conçtiin!ä
de pe frecventa specificä !ie. De ce spun asta? Deoarece
dupä ani cle cercetare çi practicä am clescoperit cä
acumularea cunogtintelor înseamnä gânclire.
Cunoaçterea ne implicä gândirea sau intelectul.
,Adicä în momentul în care accesäm o informafie o ttecem
Lucrul cu m¡ntea ta penttu a üece granilele persono tål¡¡ lin¡tote 53
prin filtrul nostru de gândire, meditäm la ea çì
clescoperim înlelesuri valabile pentru noi cu ajutorul
minfii cu care am accesat-o çi acceptat-o.
Astfel mintea noasträ se märeçte çi se transformä iar
atunci informatiile care nu erau acceptate de noi cânclva
devin mai pe înlelesul nostru Si ne cresc capacitatea de a
accesa dìn Sinele Divin informafii asemänätoare. Prin
acest fenomen accesäm mintea nelimitatä a lui
Dumnezeu. Când conçtientul nostru activeazä aceste
circuite nou formate în neocortex, ni se aminteçte de cele
învälate; çi astfel putem declara cä çtim aceastä
informalie, pentru cä am adoptat-o sub formä de
amintire. Prin cunoaçtere ne pregätim drumul cätre o
nouä experier-ìtä. Pentru aplicarea cunoçtintelor este
necesar sä ne modificäm comportamentul obiçnuit,
pentru a crea o nouä experientä.
De fiecare datä când înlelegem çi acceptåm cu mintea
noasträ un lucru, trecem pe un alt nivel al minlii
nelimitate çi astfel acea informalie devine adevär pentru
noì çi abia atunci începem sä o experimentäm, aclicä sä
trecem la actiune. Nu este suficient sä spunem niçte
afirmalii sau sä gândim ,,pozllir" clacä facem mereu
aceleaçr activitäli Si ne este frìcá sä încercäm drumuri noi,
nebätätorite sau pe care nu le-am experimentat în trecut.
În momentul în care träim o anumitä experientä nouä
înseamnä cä am trecut la fapte. Asta înseamlå cä ne
asumäm o informafie gi vrem sä o experimentäm pentru a
54 N¡cul¡na Gheorqh¡lð
träi altfel, diferit, pentru a procluce în noi transformarea
cle la o fiin!ä limitatä cle condifiile externe la o fiin!ä liberä
cu adevárat care vrea sä se cunoascä çi sä-gi depáçeascä
lìmitele umane.
Aplicarea cunoçtinlelor acumulate înseamná actiune
çi träire de experiente. Asta î!i creçte sufletul çi te face sä
fii bucurie în fiecare zi pentru cä apar prin puterea ta de
crealie lucruri noi pe care vrei sä le experimentezi çi nu
mai ai nici o çansä sä te plictiseçti çì sä träieçti în trecut
prin întrebäri de genul: ,,Ce fäceam când eram tãnfu?",
,,Ce via!ä am avut?",,,Ce bine a fost atunci?", ,,Ce mult
m-a iubit X?" , elc. Trecutul nu mai este çi nu mai putem
face nimic pentru el, putem cloar sä ne chinuim pe noi, sä
uitäm sä träim în prezent çì sá ne bucuräm de noile
experienle. Dragi prieteni creatori ViaÍa este un dar care
meritä träitä aça cum vrem noi. Nimeni nu poate träi în
locul táu, aça cum nimeni nu poate face nimic pentru tine.
Nimeni nu-!i poate interzice så träieçti aça cum î!i doreçti,
doar tu eçti propriul täu cäläu, Tu te limitezi prin diverse
programe preluate inconçtient câre au devenit stil de viafä
çi de comportament. Câncl treci la acliune çi aplici
cunoaçterea nou accesatä tu cle fapt te reclädeçti, te
reconstruìeçti, devii alt om nåscut din ,,apå çi din duh"-
ai;a cum spunea Iisus. Aìcì duhul reprezintä cunoaçterea,
iar apa reprezintä practica, disciplina.
Câncl ai accesat o cunoaçtere çi o practici firesc ca
mod de via!ä, pentru tine qi mediul täu înconjurätor,
LucÍulcu minteo to pentru a trece granilele persandlitáli¡ limitote 55
atunci acea experientä face parte din tine çi tu devii ea.
Am întâlnit multi oameni care au diverse cunoaçteri
spirituale deosebite dar pe care le aplicã doar într-un
ca,:lru sau la un curs, la un seminar, sau sä demonstreze
cuiva cä pot altceva decât restul lumii, mirându-se de ce
la ei nu funclioneazä sau nu apar rezultatele dorrte?
Ráspunsul este cä, acea telnicä sau cunoaçtere încä nu
face parte din ei pentru cä nu este alimentatä în
pennanentä cu concentrare çi energie pentru manìfestare.
Când ai activat în tine capacitatea cle repetare
deliberatä a experientei înseamnã cä ai ajuns la
înfelepciunea fiin!ärii, adìcä eçti, devii ceea ce vrei. De
aceea spunea Mântuitorul lisus: ,,Eu suttt cel ce sunt" .
Când egti ceea ce eçti abia atunci devii OM, a<licä ai scos
la suprafa!ä Scânteia Divinä din tine çi astfel deviì
propriul creator al realitätii tale.
Pentru a ne reinventa este necesar sä lucräm cu
mintea noasträ creându-ne noi retele neuronale care vot
ciuce la formarea unor noi atitudini întärite de {olosirea
cuvìntelor În exprimarea noasträ de zi cu zt.
4.1. Cum ne creäm o nouä retea neuronalä?
Pentru a ne crea o nouä relea neuronalä sunt necesari
câliva paçi pe care sä-ì facem constienli, prezenli çi cu
credin!ä. Vä relatez - aça cum v-am obìçnuit - din
experienfa personalä çi din experienla a peste o sutä de
cursanli care {ac cu mine cursul de regäsirea puterii
 56 N¡culino Gheatghitö
interioare çi care çi-au schimbât viata çi träiesc schimbarea
conçtient.
Primul pas începe cu o dorin!ä - dorinfa conEtientä
de schimbare pentru a träi autentic tu cu tine. Odatä
aceastä decizie hratä este necesar sä ne anttenäm Si sä
rämânem concentrati asupra scopului propus. Din
experienlele neuroçtiinleí se observä cä e nevoie de mult
exercitiu pentru a se forma noì retele neuronale. Atentia
focalizatä începe sä construiascä noi circuite neuronale
i care, odatä stabilite, vor activa automat acele pärli ale
creierului ce implicä activitatea motivalionalä. Cu cât
activitatea va fi mai des repetatä, cu atât acele circuite
neuronale vor fi mai puternice. Orice disciplinä cum ar fi
meditatia, rugäciunea prin repetare schimbä activitatea
sinapticä la capätul unui neuron çi în cele din urmä va
schimba structura celulei.
Doritlta çi cor'ìcenttarea sunt suficiente per-ìtru a
schimba permanent creierul.
Oamenii devotali spìritual au descoperit diverse
metode pentru a îmbunätäfi functionarea neuronalä. De
: exemplu:
o prin respiratia regulatä conçtientä - afecteazå
mecanismele care controleazä emoJiile çi
perceptiile senzoriale. Respiralia regulatä lentä are
un efect calmant asupra trupului çi minlii çi
descreçte activitatea metabolicä în diferite pärti ale
Lucrulcu m¡nteo to pentru d trcce gran¡fele personãlitólii lin¡tote Sj
creierului. Astfel resprratia lentä restabilizeazä
energia neuronalä consumatä prin gândire.
. prin meditafie (rugäciune) - îngäduie creierului sä
se odihneascä în vreme ce mentine o conçtiintä
acutä a mediului. Dacä în timpul meditatìei
adäugäm miçcärile repetitive ale mâinilor çi
vorbirea, se vor intensifica centrii motori çi de
coordonare a creierului. Când meditezì intens
asupra unui scop specific o perioadä lungä de
timp, creierul începe sä se raporteze la ideea ta de
parcä ar fi un obìect prezent efectiv în lume,
crescându-gi activitatea în talamus, parte a
procesului de creare a realitälii a1 creierului.
La baza acestor patru paçi - dorinta, concentrateâ,
controlul regulat al corpului çi practica (disciplina) - stä
un al cincilea proces iji anume räbdarea.
Råbdarea oferä convingerea intetioarä cä scopul
poate fi atins chiar clacä pare irational. Räbdarea este un
efect al creclinfei interioare cä obiectivul propus se va
realiza.
Dacä credem cu tärie în ceva vom stimula activarea
atât a sistemuluì ìmunitar cât çi a sistemului motivational.
Acesta nu este un pÌoces magic; este un proces firesc prin
care scoatem la suprafajä capacitatea imensä â creierului
nostru de a atinge scoputile pe care i le implementäm cu
aiutorul miniii sau a gândurìlot sub formä de programe
noi în retele neuronale.
 5A N¡culino Gheorgh¡lð
Puneli în practicä mäcar douäzecì çi unu de zile un
progtam nou pe care vreti sä-l experimentati sau o
dorìntä pe care o aveti çi vreti çi credeti cä se poate
împlini çi aça vä veti crea o retea neuronalä nouä.
Ultimele cercetäri ale neuroçtiintei au arätat clar cä,
creierul nostru nu este rigid ci este exttem de flexibil çi în
fiecare momcnt al vietii prin faptul cä facem çi învätäm
ceva nou de fapt ne creäm noi retele neuronale. Cum
spunea o cursantå la curs: ,,Prin disciplinele pe care le-am
primit la acest cuts çi prin practica lor zilnicä în toate
activiiätile mele cotidiene am aiuns sä-mi pot controla
corpul, sä îmi potolesc foamea, sä mä vitalizez imediat, sä
mä vinclec instant cìe o durere sau un disconfort fizic, etc.
Este fantastic ce putem face cu mintea noasträ dacä
suntem atenti, prezenti în ceea ce facem çi credem cä
putem realiza". Aça este. Suntem minunafi, suntem creatii
magnifice clar din päcate am uitat acest lucru, iar aceastä
uìtare ne aduce numai neajunsuri çi suferintä. Dar aça
cum pâná çi çtiinta a reuçit sä experimenteze çi sä
descopere ceea ce strämoçii noçtri fäceau firesc poate
începem sä ne punem diverse întrebäri spre a ne trezi la o
viatä extraorclinarä în care suntem proprìi creatori ai
realitäIii noastre, unde suntem responsabili cle orice gând,
gest, vorbä çi faptä çi uncle bucuria va fi starea fireascä a
existentei. Aça sä fie!
Lucrul cu n¡nteo ta pentru o trece qrdnilele personalitöfii ¡in¡tate 59
4.2. Cuvintele ne ajutä sä ne reinventám
Cândva citeam un material care mi-a adus explicalia
faptului cä de când sunt nu suportam sä vorbesc urât, sä-i
aud pe cei din jurul meu vorbind necuviincios, sä folosesc
cuvinte care induceau frica çi nemultumirea. Acum câtiva
ani am fäcut o lucrare de cercetare pe care am intitulat-o
,,Cuvântul - terapia sufletului". Prin aceastä lucrare arn
demonstrat cä urì cuvânt te poate ridica çi un alt cuvânt te
poate coborî. Print¡-un cuvânt ne putem înälta frecveuta
vibralionalä çi prin alt cuvânt ne putern scädea frecvenfa.
Astäzi vä voi dezvälui cum stä treaba la nivel neurologic,
ce se întâmplä de fapt cu pärrile din creier implicate în
acest proces.
Din scanärile pe creìerul oamenilor care foloseau
cuvinte pÌecum: mânie, teamä, egoism, per.icol, pedeapsä,
s-a observat cä amigdala inträ în alertá çi genereazä
ráspunsul ,,luptä sau frgi", iar cuvintele gen: iubire,
compasiune, iertare, încredere, activeazä striatumul ç1 alte
pärfi ale creierului care sunt legate de pläcere, fericire,
pace, bucurie çi sentimentul de recompensä apropiatä.
Deci printr-un cuvânt îti poti actìva o zonä a
creierului care va secreta hormonii necesari pentru a-ti
declança fie starea de bine, fie starea de dizarmonie. De
aceea atunci când spui niçte afirmatii în care foloseçti
cuvinte cu vibrâlie ri.licatä, clupä câteva repetári ti se
modificä starea.
60 Niculìna Ghearghilö
Povestea o cursantä cum a ajuns la performanta la
care cloar spunând de càteva ori o anumitä afirmatie gen:
,,Sunt dintotdeauna calmä çi liniçtitä" sä nu mai fie
afectatä de starea celor din jur care sunt agitali çi netvoçi
çi ea sä-çi facä treaba bine, iar dupä un timp çi cei din
jurul ei så se liniçteascä. Exact cum spunea un maestru
,,Fiì tu schìmbarea pe care vrei sä o vezi în exterior".
Deci în momentul în care tu 1i-ai schimbat starea,
prin câmpurile tale circulä doar hologramele cu
informatia pe care mental ai activat-o. Noi comunicåm cu
cei din jur prin rezonantä (vibrational). Informatiile stau
în câmpurile noastre sub formä cle holograme. în
momentul în care eçti conçtient, träieçti în prezent çi vrei
o anumitä stare, hologramele din câmpurile tale pe care le
activezi prin afitmalia din starea de prezentä, devin
luminä. Lumina din ele încarcä çi hologramele cu acelaçi
continut ale celor din jur care sunt inactive. Prin încärcare
devìn frecventá specificä cu noi çi astfel devin çi
hologramele celor din jur lumini. În momentul în care o
hologramä scânteiâzä ca o luminä, ttansmìte prin glanda
pinealä informatia respectivä (calm, liniçte, bucurie,
iubire, compasiune, fericire) prin neurotransmitätori spre
fiecare celulä din corpul fìzic çi astfel omul se transformä.
Cel mai mare ajutor real pe cale poli sä î1 dai cuiva
este exemplul personal, träirea stärii de ,,a f1". Când eçti o
stare, ai hologramele care conlin informajia acelei stäri
Lucrul cu minteo to pentru o ttece grani.tele petsandl¡tål¡¡ l¡mitate 6L
lumrnate çi astfel poti ,,miçca oamenii", spre a se ajuta pe
el.
Aça cum am mai spus nimeni nu te poate ajuta decât
ru. Cel de lângä tine doar te poate susline prin ceea ce este
el. Nimeni nu poate sá creeze în locul täu retele neuronale
în lobul täu frontal. Aça cä vä rog sä nu vä mai amägi!ì
crezând cä altcineva poate face ceva în locul vosfu. Doar
tu poli face çi trece prin experientele çi viata ta. Atunci
când crezi cä altul te salveazä çi altul face în locul täu, nu
faci decât sä te îndepärtezi de Sinele täu Divin çi sä
ttäieçti ca o frunzä pe apä, care poate fi miçcatä de orice
curent din exterior. Gäsili-vä puterea interioarä,
creçteti-vä sulletul, experimentali lucruri noi qi veli träi
starea de bucu¡ie.
Noi suntem creatorii propriei realitäfi, iar cu ajutorul
instrumentului magnific pe care ni l-a 1äsat Dumnezeu -
mintea noasträ - putem ,,face cunoscut necunoscutul din
noi", adicä putem scoate la suprafa!ä çi manifesta pe
Dumnezeul din noi. Asta este starea supremä de a fi,
Aveli grijä de voi, iubiti-vä, apreciali-vä, dali cle
mâncare minfii (studiu conçtient, oclihnä prin meditafii),
îngrijifi-vä corpul fizic çi observaji-vä manifestärile çi
comportamentele pentru a vä putea transforrna în
prezent, aça cum vreti voi conçtient.
$tiati cä între çase luni çi un an cle zile ne putem
schimba informaliile din structura ADN, cu unele noi pe
care le accesäm conçtient de cât mai multe ori?
62 N¡culind Gheorghi!å
4.3. Cu ajutorul cuvintelor ne creäm noi liniile de
destin
Ce sunt liniile de destin? Ele sunt niçte opliuni pe
care 1e alegi în fiecare clipä, iar în funcfie cle ceea ce
gândeçti, spui çi faci te canalizezi pe o linie sau alta.
Dumnezeu ne-a dat liberul arbitru, nici el nu trece peste
aceastä lege. Adicä în fiecare clipä suntem liberi sä alegem
ce vrem sä träim, sä experimentäm. Acest fapt fie îl
cunoâ$tem fie nu, cle cele mai multe ori ne manifestäm ca
çi cum altcineva este responsabil çi dator sä ne dea
direclia destinului nostru.
Açaclar clin moment ce suntem liberi sä alegem
constient sau nu, noi ne creäm destinul, viitorul. O sä vä
întrebali: çi atunci cum rämâne cu ... ,,ce îti este dât în
frunte |i-e pus", cu,,fiecare om are destinul säu", cu,,ce
spune astrograma natalå despre ce ai fäcut în alte vìeli çi
trebuie sä repari acum", etc.? Este normal sä vä puneti
aceste întrebäri deoarece informafiile care se vehiculeazä
cLrrent au aceste opliuni pe care 1e-am enumerat mai sus.
Dar toate astea nu fac decât sä ne facä sä credem cä
Dumnezeu este în afara noasträ çi este o creaturä care face
ce vrea cu noi, qi astfel noi suntem absolviti cle ceea ce
gânclim, vorbim çi facem în clipa prezentä.
Am o veste pentru voi: Dumnezeu este çi în noi, nu
ne päräseçte nicìodatä pentru cä suntem cea mai
magnificä creatie a sa, avem un trup de o inteligentä çi de
o perfectiune extraordinarä, avem un creier imens în care
Lucrulcu mintea to pentru ø trece grqnilele personolitðli¡l¡n¡tate 63
sä putem construi o minte strälucitoare cu ajutorul cäreìa
så putem manifesta Dumnezeul din noi.
Din acest creier imens noi folosim între 5% çi 10%.
Corpului fizìc pe care-l avem nu îi däm importan!ä prea
¡lare, ìar Dumnezeului clin noi sau Sinelui Divin, dacä
sau când ne mai aducem amìnte mai träim în contact cu el
(adicá facern o rugäciune, o meditalie, o conçtientizare,
etc). Haideji sä vedem cum ne creäm linii noi de destin
conçtient sau n11. Noì singuri ne creäm viitorul fie
conçtient sau inconçtient, noi däm direcjia spre ce linie ne
îndreptäm.
E adevärat cä venirn cu un destin scris tot de noi pdn
experienfele avute în trecut, este implementat chìar în
structura noasträ ADN, dar în funclie cle deciziile pe care
le luäm în fiecare moment putem schimba aceastä
informalie çi implicit ne schimbäm çi destinul. Deci e1 nu
este bätut în cuie, cle noi depincle dacä ni-l schimbäm sau
nu, prin gânclurile, vorbele çi acliunile pe care le facem în
fiecare clipä.
Când te-ai gânclit ultima datä cu atentie la cuvintele
pe care le foloseçti în fiecare zi? Cât de prezent, atent çi
conçtient eçti de importanla lor, le selectezi atunci câncl ai
o conversaJie? Pare un lucru destul de banal dar este cle o
mare importanfä. Deoarece este un mecanism foarte
simplu çi important în acelaçi timp prin care functionäm
pentru a ne crea realitatea. Modelul este redat mai jos çi
anume:
64 N¡culina Ghearghi!à
Gândurile - cuvinte - convingeri - actiuni - aicì, paçii prin care au ajuns sä creeze în er acea boalä
realitatea (rezultatul)
Gându1 este exteriorizat cu ajutorul cuvintelor.
Cuvintele o datä ce le auzi cu mintea ta începi sä le
transfolmi în convingeri. Spunea Maestrul Ramtha cä de
fiecare datä când te auzi, înlelegi 9i pricepi mai bine ceea
ce auzi cu urechea ta spus de tine, çi mai uçor apare
fenomenul de conçtientizare sau de ilurninare.
Convingerile te duc spre actiuni, adicä atunci când eçti
convins de ceva ai încredere sä faci acel ceva çì astfel
actionezi. Mai cleparte actiunea duce la crearea realitätii, a
destinului, a viitoruluì. Chiar dacä ai fäcut în altä viatä
ceva, eçti liber sä alegi cum remediezi ce ai fäcut, nu
neapärat prin suferintä. Credinla ta te determinä sä
actionezi, iar mintea ta ruleazä gândurile specifice
crediniei pe care o ai. $i astfel träieçti într-un flux de
conçtiintä ales de tine de o anumitä frecventä sau vibratie
corespunzätor cuvintelor pe care le foloseçti. Cuvintele
sau scrisul sunt ca o pecete pe care le înscrii în Univers
spre a se împlini.
Cunosc multe cazuri de persoar'ìe care au auzit de o
boalä, le-a fost fricä sä nu facã acea boalä, s-au
clocumentat despre boalä, au rulat gâncluri despre cum ar
fi dacä ar fi bolnave de acea boalä, ce ar face familia,
copiii, etc, au început sä verbalizeze orìce simptom care
apärea în corp ca fiind de la acea boalä gi în çase luni au
fäcut boala respectivä. În termenii a ceea ce vä scriu eu
Lucrulcu minteo to penttu o trece gran¡.tele peßonal¡tãlii lin¡tote 65
sunt: au auzit de boala respectivã, le-a fost fricä de ea, au
început sä caute informalii clespre acea boalå, deci çi-au
bombardat mintea cu astfel de gânc1uri, au început sä
spunä çi la altii cä au ceva, un simptom çi cred cä e de la
acea boalä, iar când au fäcut asta s-au clus pe o linie de
destin în care sä experimenteze acea boalä. Deci singuri
qi-au atras acea boalä, nu le-a dat-o nimeni.
La fel cunosc multe cazuri care au scäpat de boli
gândindu-se cä sunt perfect sänätoase, comportându-se ca
çi cum acea boalä nu a existat niciodatä, çi transmifând în
exterior cä se simt foarte bine (chiar dacä nu era chiar aça)
çi astfel de 1a o zi la alta se simteau real din ce în ce mai
bine. Aceste persoane au ales o linie de destin unde sunt
sänätoase, adicä ele au ales clireclra. Iar atunci cânrl alegi
universul îti trimite tot ce îti trebuie (oameni, evenimete,
situafii) pentru a se împlini ceea ce ceri. Cum spunea Iisus
,,celefi Çi cotnportøti-aìi ca çi arm øuefi dejø acel lucru".
Aça sä fie! Multe adeväruri çi indicafii despre cum sä
tråim frumos çi în bucurie ne-a läsat Mântuitorul Iisus
Hristos.
Pentru a crea realitatea în acord cu ceea ce crezi çi
simli tu, cuvintele pe câre le rosteçti sunt foarte
importante. Un cuvânt care face parte din vocabularul täu
curent va acluce anumite energii çi informafii prin care vei
rämâne pe acea linie de clestin pânä schimbi registrul,
aclicä alegi de bunä voie çì nesilit de nimeni, cu creclin!ä çi
6t Ntcultna 6keotqntla
încredere, sä experimentezi altceva, sä {oloseçti gânduri çi
cuvinte de altä vibrajie. Totul în jurul nostru este vibralie
noi ne atragem prin vibralie evenimentele, situa!ìile,
oâmeniì din viala noasträ îi atrâgem prin vibratia pe care
o emitem. Am întâlnit suficiente materiale care transmit
informalia cä cuvintele ne modeleazä ca1ea. De exemplu,
,,Cuvintele pe care le alegi în mod conçtient îl¡
modeleazä destinul."
(Anthony Robbins)
Am sä vä redau mai jos procesul cognitiv care se
manifestä atunci când o persoanä ruleazä gânduri çi
cuvinte clistructive, negative sau în dezacorcl cu bucuria çi
împlinirea.
Persoanele care se hränesc çi emit numai cuvinte
negative sunt destinate sä aibä o atitucline negativä. Este
de {apt o relatie obiçnuitä cauzä - efect. Este imposibil sä
foloseçti rnereu cuvinte negative çi sä te açtep!ì sä ai
rezultate bune. $i aça se întâmplä deoarece cuvintele
negative îti vor întäri convingerile negative - çì astfel în
final vor concluce la rezultate negative.
,,Cuvintele dezvãluie starea de sp¡rit, caracterul g¡
d¡spoz¡1¡a vorbitorului."
(Plutorh)
Lucrul cu minteo to pentru a trcce grctn¡tele person alitálii linitote 67
De aceea este foarte important sä ne manifeståm ca çi
când suntem proprii noçtri stäpâni, creatoli ai destinului
nostru, responsabili cle ceea ce facem çi cum facem,
deoarece gândind çì aciionând aça, nu mai mergi pe
bâjbâite çi ocolite ci devii una cu Sinele täu Divin çi asta
lnseanmä sä träiegti în prezent çi sä fii liber cu adevärat.
Spor la lucru çi cât mai multe cuvinte în vocabular gi în
conversalii care sä aibä ca mesaj iubirea, armonia,
frumosul, bucuria, starea de sänätate, starea de bine, etc.
4.4. Recomandäri de afirmalii utile pentru a crea
linii noi de destin
Pentru a lucra cu voì çi a deveni ce credeli çi ce
spuneti vä recomand afirmalii de genul:
./ ,,Eu sunt dintotdeauna bucurie."
Când spui cu credin!ä çì convingere aceste cuvinte,
vei activa holograma de bucurie din câmpurile tale care
va lumina, scânteia gi astfel va aduce prin rezonantä în
viala ta evenimente, situalii çi persoane cu care sä träieçti
bucuria.
/ ,,Eu sunt dintotdeauna toate datoriile plätite."
Când spui cu credin!ä çi pe concentrare cä eçti acel
ceva, acjiune, obiect, etc. tu cìevii frecven!ä specificä cu
acel ceva çi î1 atragì în viala ta. Este ca çi cum ji-aì creat un
drum pânä la el çi acel ceva vine în viala ta pc calea
rezonantei. Adicä clai Sinelui täu Divin în grijä sä rezolve
6a Niculino Gheatghilð

acel ceva çi el va gäsi solutii, situâÍii, evenimente prin care Posul 5

se va lmplini cum ai cerut tu cu mintea ta.

'/ ,,Eu sunt dintotdeauna mintea nelimitatä a lui

Dumnezeu." A trði cu tine în nouo viofä
Aceastä afirmalie vä ajutä sä depägili judecarea celot
din jur dupä propria experienfä, bârfa, invidia çi toate cele
care apar din necunoaçterea cle Sine, din lipsa acceptärii
de Sine çi din nemulfumirile legate de tine çr cie viala ta.
Pentru a depäçi toate astea e nevoie sä lucrezi cu tine, cu
mintea ta, sä fii observatorul täu çi al vielii tale, sä fii
observatorul experienfelor çi situa!ìilor care apar în viata
I
ta çi sä vezi ce lectii ai de depäçit vizavi de tine. Toate
B ff'
situafiile care apar în viala noasträ noi le-am adus prin
rezonantä din alte experiente trecute, perìtru a le depäçi çi
¡""í#t,:.,-

*iJ
q #:l
a rämâne cu inima uçoarä çi färä frici.
Rostind aceste afirmalii lent, cu încredere ca çi cum
it{
s-ar odihni în interìorul vostru, cuvintele vor activa
anumite zone din creier care secretä serotonina çi corpul
fizic va simti starea de bine, bucurie, fericire. Aceste r @þ-
senza,t|i, stärì vä vor cia încredere cä se poate çi veti trezi \ar.'
\i*.
în voi dorinta de a acliona în a vä face viata frumoasä çi sä
träili în çi cu bucurie - care este starea fireascä a Sinelui
vostru Divin.

Asa sä fie!
 Atrá¡cu t¡ne în naua viotö 7I

Am ajuns la momentul în care este cazul sä ne

acomodäm cu noua via!ä de fiintä treazå çi conçtientä de
esenla divinä. Acurn ne-am identi{icat cu identitatea
divinä realä, am gäsit solutii de a lucra cu mintea genialä
pe care o avem/ am creat noi relele neuronale, am
descärcat diverse informalii pentru a ne manifesta Sinele
Diviry çtim ce avem de fäcut pentru a scoate 1a suprafa!ä
pe Dumnezeul clin noi. Este o altä etapä delicatä deoarece
avem tendinla så ne culcäm pe o ureche çi sä träim o
bucatä aça cum am obiçnuit mintea, dar dacä facem
mereu aceleaçi lucruri vom crea o a1tä minte plinä de
obiçnuinle aclicä o a1tä minte limitatä. Astfel pentru a
evita acest lucru, este nevoie ca în fiecare zi sä gäsim
lucruri çi activitä]i noi pentru a face mintea nelimitatä.

5.1. Cum funcfionäm întreg

ca
Misiunea noasträ pe Pämânt în aceastä viajä limitatä
cle trup este sä {acem cunoscut necunoscutul din noì,
72 N¡cuhno Gheoryhi!á
adicä sä aclucem în materie Dumnezeul din noi, ca apoi
prin cunoaçtere sä-1 mani{estäm. Cercetând çi studiind
cum functionäm çi cum putem face posibil acest lucru, am
iclentificat mai jos cele patru corpuri de bazä ale noastre çi
care sunt principiile dupä care funcfìoneazä ele.
Astfel m-am aplecat asupra corpului fizic, a mìnlii
rafionale sau intelectului/ asupra inimii sau sufletului çi
nu în ultimul râr.rd a Spiritului sau Sinele Divin.
1. Corpul fizic cautä sänätatea çi viafa, se hräneçte
cu mâncare, pläteçte cu bani çi activitatea lui este
acliunea fizicä.
2. Intelectul (mintea rafionalä) cautä cunoaçterea çi
çtiinta, se hräneçte cu gândul, pläteçte cu
întelepciunea çi are ca activitate meditalia.
3. Inima (läcaqul sufletului) cautä fericirea çi
cäldura, se hränegte cu sentimentul, plätegte cu
iubire çi activitälile sunt artistice, în armonie cu
mediul înconjurätor.
4. Spiritul (Sinele Divin) cautä eternitatea
(nemurirea, veçnìcia), se hräneçte cu libertate,
pläteçte cu adeväru1 çi activitatea sa este unificarea
cu totu1.
Scopul nostrlr este de a ne ocupa de materie, de
partea fizicä çi intelectualä pentru a o transforma, pentru
a-i ridica vibralia pentru ca Sinele Divin sä aibä cât mai
multe posibilitäfi de a se manifesta în planul fizic. Sinele
Divin este o scânteie purä jâçnitä din Dumnezeul central,
A trã¡cu t¡neîn nouø v¡ølä 73
e1 este omnipotent, omniprezent çi omniscient iar noi prin
mintea çi corpul fizic trebuie sä-i oferim condilii cât mai
favorabile de manifestare. Srnele Divìn este o scânteie
divinä care are toâtä puterea çi întreaga cunoaçtere a 1ui
Dumnezeu, conlinutä în chintesenla sa, iar noi trebuie sä-i
oÏerim instrumente cât mai adecvate (mintea çi trupul)
pentru a se putea manifesta cunoaçterea çi potenla.
Spunea Mântuitorul lisus în evanghelii cä ,,stntefi
templul Dumnezeului cehti aiu".
Mintea çi corpul fizic fac parte din lucrarea noasûä çi
nu Sinele Divin sau Sufletul. Trebuie sä le purificäm în
aça fel încât sä devinä cu adevärat purtätorii de cuvânt ai
Sinelui Divin, un mijloc de expresie pentru tot Cerul,
astfel ca toate minunile din univers sä poatä apärea prin
interrnediul minlii 9i a corpului fizic. Când corpul fizic va
devenj. instrumentul Sinelui DrvilL, va fi capabil sä
vinclece, sä se deplaseze în spaliu, sä materializeze ce are
nevoie. Dumnezeu a agternut toate bogäliile Si toate
posibilitätile în om, dar atât timp cât omul nu lucreazä
pentru a face sä se uneascä cu Sinele Divin çi sä se
manifeste în materie, el se comparä cu un pom neroditor
care nu produce nimic. Degi omul posedä totul ca putere,
este ca çi culn nu ar avea nimìc. Deçi avem multe potente
divine implementate în noi, clacä nu lucräm pentru ca
Sinele nostru sä însufleteascä materia nu vom putea träi 1a
adevärata valoare.
74 Niculinø Gheorqh¡lå
Adevärul este cä totul se aflä în noi. Este cle înteles
cä materializarea çi manifestarea potentialitätilor Sinelui
l)ivin cel timp în care sä dezvoltäm mintea nelimitatä a
lui Dumnezeu cu care sä accesärn potentele implementate
în Sine, sä vrem sá le manifestäm, sä credem în ele çi sä ne
däm voie sä fim. Astfel devenim creatori çi pätrundem în
domeniul spiritului care creeazä, care plärnädeçte, care
modeleazä çi astfel nu vom mai clepinde atât de mult de
lumea exterioarä cì vom deveni liberi çi stäpâni ai
clestinului nostru. Libertatea este o chestiune interioarä.
Mulli oameni sunt liberi exterior, clar în interior ei nu
sunt deoarece gândurile çi sentimentele care îi urmäresc
le räpesc libertatea. Libertatea trebuie consideratå ca o
stare interioarä produsä de gândurile pe care le ruläm çi
cle sentimentele pe care le vehìculäm. Egti liber de fapt
atunci când eçti unit cu Dumnezeul din tine, aclicä eçtì în
armonie cu totul. Atunci când crezi çi te manifeçti ca çi
curn eçti separat de Sursä nu faci decât sä te învârli în
acelagi cerc, în aceleaçi tipuri de relafii, în aceleaçi tipuri
de experiente pânä când înveti lectia unimii. Toji suntem
c1e fapt ca niçte mlädite a1 aceluiaçi arbore (Universul,
Dumnezeu, Sursa).
5.2. Cum ne putem reinventa pe noi
Pentru a ne schimba çi a deveni a1tä persoanä trebuie
sä ne regânclim pe noi într-o via!ä nouä. Adicä sä ne
reinventäm în mod conçtient, cum spunea o cutsantä
A trái cu tine în nauo viatö 75
trebuie ,,sä ne reconstruim de la temelie". Pentru a urma
acest proces conçtient çi cu schimbare realä am gäsit çi
aplicat câtiva paçi.
Primul pas este sä ne eliberäm de rutina zilnicä, sä
fim prezenli în ceea ce facem, sä fim atenli la noi çi la
acliunile noastre. În aceastá stare prin contemplare,
reflecJie, meditatie çi analìzä putem sä ne gândim la ce fel
de oameni vrem sä devenim. Asfel ne ajutä întrebärile de
tipul: ,,Ce ar fi dacä.,.?", ,,Ce ar fi dacä nu aç mai fi
nefericit?", ,,Ce ar fi dacä n-aç mai suferi çi dacá m-aq
putea schimba?" , ,,Ce at fi dacä nu rnì-aç mai Íace grlji?" ,
,,Ce ar li dacä nu ag mai purta ranchiunä?", ,,Ce ar fi dacä
ag începe sä recunosc cum stau lucrurile çi fa!ä cle mine gi
fatä de altii?".
Pasul doi îl reprezintä etapa în care ne punem
diverse întrebäti çi începem sä strângem informafii
despre cum am vrea sä fim, dacä actionäm diferit de cum
am fäcut-o pânä acum. Este foarte important sä ne
cunoaçtem çi sä çtim cât mai multe despre noi, gen: cum
mä comport în situatia x, ce fac în evenimentul y, etc. $i
abia apoi ne putem forma noi idei despre cum vtem sä
devenim. Ideal este sä plecäm de la rnici experienle din
viata noasträ pe care 1e-am träit çi care pentru un moment
ne-au fäcut sä ne däm seama ce potelìtial divin avem
fiecare. Acele experiente de fapt reprezintä baza noii
persoane pe care vrem sä o reclãdim. Pe acea bazä gäsim
cliverse informafii despre unii despre altii, despre cum au
76 N¡culina Gheotghilà
âclionat pentru a deveni ei o fiintä divinå, responsabilä de
propria realitate creatä. Aceste douä cäi, experienta
proprie çi experlentele celorlalli care au reugit ne dau
încredere cä çi noi suntem în stare sä ne facem viata mai
frtrmoasá ¡i m.ri pliná.lc bucurii.
Pasul al treilea î1 teprezìntä descoperirea unor
modalitãli noi de a gândi, de a întrerupe cursul repetitiv
al gândurilor care în cea mai mare parte a vietii conçtiente
au ocupat mintea rationalä, prezentate cleja în capitolul
patru).
Dupä ce eçti conçtient de aceste lucruri urmeazä cel
de-al patrulea pas çi anume disciplina, adicä timp alocat
pentru exercifiile mentale cu informalii çi vizualizãri a
cum vrei sä ajungi, adicä cum vrei sä devii. Exersarea
mentalä stimuleazä creierul sä dezvolte noi circuite
nervoase çi schimbä modul de functionare a creierului çi a
mintii. Retelele neuronale sunt ansambluri individuale de
neuroni (sau celule netvoase) care lucreazä împreunä çi
rndependent într-un creier functional. Ultimele
descoperiri în domeniul neuroçtiinlelot explicä cum
fiecare nouå experientä ne schimbä creierul. Astfel câncl
facem focus çi ne concenträm pe o idee cu credintä çì
fermitate, celulele nervoase pe care le activäm împreunä
se interconecteazä çi creeazä o nouä retea neuronalä care
ne va crea o nouä atitudine - prin stimularea repetatä a
aceloraçi grupe de neuroni.
A träi cu tine în nouo vialå 17
În ultimul timp foarte multi oameni îçi moilificä
creierul doar gândind fårä efort fizic. Asta povestealn
cursantiloï de 1a modulul cinci în cadrul cursului
,,Regäsirea puterii interioare", intenlia din Sine duce la
cfeafea tealitärii färä efort fizic. În condilii de efort mental
adecvat, creierul nu face diferenfa între efortul fizic çi cel
mental.
Pasul cinci, reprezintå efortul mental de vizualizare
(focus), de afirmafii repetate destul de des çì în timp
îndelungat (douäzeci çi unu - douäzecì çi nouä de zile
continuu çi apoi pânä la çase luni pentru consolidarea noii
retele neuronale), prin care ne imagìnäm cum vrern sä fim
adicä, sänätoçi, puternici, cu încredere în noi, creativi,
geniali, plini de pace, de liniçte, de bucurie, etc.
Urmând aceçti paçi rezultatul va fi cä veti deveni
persoana pe care o dorili, sänätoasä, Putemicä, fericitä,
genialã, creativä, etc. Nu uìtali putelea este î1ì voi,
iubili-vä, fili cle partea voasträ çi lucrali pentru
reinventarea çi reclädirea voasträ cu inima uçoarä Aça sä
fiel
5.3. Metode prin care ne activäm creierul pentru a
ne reinventa
Ultimele cercetäri din domeniul neuroçtiinlei au clus
la concluzia cä activitä|ile ce presuPun meditalia çi
rugäciunea (concentrarea, focusul) intensä, întäresc
permanent funcfionarea neuronalä în pärfi specifice ale
18 N¡culino Gheoryhilà
creierului care sunt implicate înscäclerea anxietäliì çi
clepresiei, sporirea empatìeì çi îmbunätätirea functionärii
cognitive çi intelectuale, ajutä la refacerea circuitelor
neuronale activate de efectele distrugätoare ale
îmbãtrânirii gi stresului çi vä oferä un control r:nai bun al
emoliilor.
Astfel de practici ne ajutä sä rämânem calmi, senini,
paçnici çi atenti. Am gäsit çi identificat çapte modalitäti
practice prin care sä ne exersäm creierul pentru a cleveni
ce vrem sä fim.
Acestea sunt:
1. Zâmbetul. Simplu act al zâmbetului repetitiv ajutä
la întreruperea tulburärilor stärii cle spirit çi întäreçte
abilitatea neuronalä de a rnentine o viziune pozitivä
asupra vietii. Thich Nhat Hanh sugereazä sä facem
,,meditalia zâmbetului", adicä ori t1e câte ori avem o clipä
liberä în timpul zile sä zâmbim conçtient.
Zâmbetul stimuleazä circuitele creierului care
sporesc interactiunea socialä, empatia çi starea de spirit,
De fapt zâmbetul are un efect atât .le puternic asupta
creierului, încât dacä veclem imaginea unui chip
zâmbitor, ne vom simli involuntar mai fericiti çi mai în
sigurantä.
La polul opus încruntatul (sau privitul unui chip
încruntat) stìmuleazä sentimentele cie furie, dezgust çi
nepläcere.
A trð¡ cu t¡ne în noua viatà 19
2. Rämâneli activ intelectual. Stimula¡ea intelectualä
çi cognitivä întäreçte conexiunile neuronale în întregul lob
frontal, iar aceasta îmbunätäleçte abilitatea de a
comunica, de a rezolva probleme gi de a lua decizii de
bun sim! privitoare la comportament. Când vine vorba de
dentrite çi axoni care conecteazä un neuron la alte câteva
mii, dacä nu îl folosirn îl pierdem. Adicä dacä nu-i däm
energie prin studiu conçtrent çi meditalii asupta a ceea ce
studrezi el se âtrofiazä, çi astfel cu înaintarea în vârstä
apar diverse dizabilitäli cognitive,
Stimularea intelectualä, în aproape orice formä, scade
impulsul de a reacjiona cu mânie sau teamä. Imaginalia
stimuleazä chiar coordonarea motode a trupului çi dacä
exersati în minte un dans, o serie de exercifii fizice, în faza
de aplicare realä vor fi executate din ce în ce mai bine. La
{el se îr-rtâmplä çi cu orice dorintä personalä pe care o
vrem. Adicä cu cât ne vom imagina mai frecvent ceea ce
dorim cu atât va fi mai posibìl sä îl oblinem. Încercali sä
vä alocali zilnic un timp pentru actìvìtäti gen citit cärli,
urmärit emisiuni pe canale cle ecluca!ìe çi çtiinfä, mergeli
la conferinle, muzee, jucati çah sau scrieti un jurnal. Din
cercetärile efectuate în domeniu trebuie sä ne implicäm
într-o mare varietate cle activitäli ìntelectuale sofisticate,
provocatoare, dar plåcute, confortabile (care nu includ
nevoia de performanfä, ci doa¡ curiozitatea) pentru a ne
menline neuronii bine conectaji. Cor-rcentrarea minjii pe
astfel de probleme, explorarea di{eritelo¡ perspective -
80 Niculino Gheorqhìlö
toate acestea ajuiä la extinderea çi intensificarea activitärii
cerebrale.
3. Relaxafi-vä conçtient. Adicä concentrati-vä sä vä
scanali çi sä vä relaxafi, detensionati, {iecare parte a
corpr-rlui începând de la picioare çi pânä în creçtetul
capului. Puteiì sä adäugati o muzicä de relaxare când
faceji aceastä scanare çi corpul se va relaxa mult mai
repede. S-a demonstrat cä muzìca liniçtitoare ascute
abilitälile noastre cognitive çi îmbunätäteçte sentimentul
de bunästare spiritualä.
Unele activitäti manuale simple repetitive (croçetatul,
împletitul, cusutul) ne pot induce o asemenea stare de
relaxare. Deasemenea multe practici spirituale calmeazä
mintea çi îngäduie creierului sä se regenereze.
Relaxarea face mai mult decât sä reducä tensiunea
corpului fizic. Ea întrerupe eliberarea cle cätre creier a
neurochimicalelor ce stimuleazä stresul. Scäclerea
stresului reduce afectiunile inimiì, tensiunea märitä çi
durerea. Una dintre cheile reclucerii stresului implicä
concentrarea intensä asupra respiratiei.
4. Cäscatul. O sä zâmbifì clar
simplul cäscat induce o
activitate neuronalä unicä în zonele creierului care sunt
direct legate de crearea sentimentului de empatie. Una
clintre aceste zone este precuneusul, o micä structurä
ascunsä în cutele lobului parìetal. Precuneusul este
stimulat de respirafiile profunde gen cele experimentate
în practicile yoga, fapt care explicä de ce diferite forme de
A ttäi cu tine in noud vidtö 81
meditatie contribuie la un sentiment sporit de conçtiintä
de sine. Este una dintre zonele cele mai afectate de
fenomenul de îmbätrânire çi lipsä cle atenlie, a$a cä
simplu cäscat poate întäri aceastä zonä pentru a depäçi
îmbätrânirea.
Cäscatul nu numai cä ne ajutä sä ne relaxäm dar ne
acluce cu rapiditate într-o stare intensificatä de conçtiinfä
cognitivä. E1 regleazä conçtiinJa çi sentimentul de Sine çi
ne ajutå sä tlevenim mai introspecti çi mai conçtienfi de
sine.
Cäscatul ne va telaxa çi ne va duce într-o stare de
veghe alertä, mai repede decât orice altä tehnicä de
meditalie çi deoarece este neurologìc contagios este foarte
uçor de aplicat în grup. Gânditi-vä la cäscat çi imediat e1
apare. Interesant çi cât este de sìmplu, fãrá costuri çi mult
efort.
Cäscatul pe lângä stimularea precuneusului, regleazä
temperatura çi metabolismul creierului. Deci dacä cloriji
sä menfineli un creier sänätos esle necesar sä cäscali. Pe
de altä parte cäscatul în exces involuntar poate fi semn de
o tulburare neurologicä de fond.
Numeroase neurochimicale sunt implicate în
experienta cäscatului, inclusiv dopamrna - care activeazä
producerea de oxcitocinä în hipotalamus çi hipocâmp
(zone esenliale pentru activarea memoriei, controlul
voluntar çi regÌarea temperaturii). Alte neurochimicale çi
molecule implicate în cäscat sunt acetilcolina, oxidul
a2 Niculino Gheotgh¡lö
nitric, glutamatul, GABA, serotonina, ACTH, MS}{,
hormonii sexualì çì peptidele. Este o activitate care
influenteazä foarte multe functii ale creierului.
,,Cäscafi cât de mult puteti într-o zi: când vä treziTi,
când vä confruntafi cu o problemä clificilä la lucru, când
vä pregätifi sä merge!ì la culcare, çi ori de câte ori simlili
mânie, anxietate sau stress. Cäscati înainte sá aveli o
discufie importantä, cäscati înainte sä dali un test çi
cäscali în timp ce meditati, sau vä rugati pentru cä vä va
intensifica activitatea spiritualä", spunea neurologul
Mark Robert Waldman.
5. Meditafia. Este cel mai important mijloc prin care
accesäm experientele de extindere a conçtiinlei. Dacä stati
într-o stare contemplativä între douäzeci de minute çi o
orä - conform cercetärilor din domeniul neuroçtiintei -
experienlele vor tincle sä se simtä tot mai reale, afectând
sistemul nervos în mocluri care sporesc sänätatea fizicá çi
emolionalä. Chiar çi zece-cinsprezece minute de meditatie
par sä aibä efecte pozitive semnificative asupra cognijiei,
relaxärii çi sänätäjii psihologice.
Yizualizarea, imageria dirijatä çi stärile cle transä
sunt variatii specifice de meditalie çi sunt la fe1 de
eficiente în mentinerea unui creier sänätos.
Meditalia (focusul, concentrarea) este una dintre cele
mai bune modalitäti de a spori functionarea neuronalä a
creierului.
A trãi cu tine in noud via!ð 83
6. Dialogul cu allii. Dialogul necesitá interactiune
socialä 9i cu cât avem mai multe legäturi sociale cu atât
mai pulin vor intra în declin abilitälile noastre cognitive.
Sunt indicate disculiile despre idealuri abstracte precum
pacea çi armonia.
7. Credinfa. Ca sä ai înclinalii spirituale trebuie sä te
bazezi pe credinfã. Credinla poate fi definitä ca abilitatea
de a avea încreclere în propriile credinfe, chiar dacä nu
avem o dovadä din exterior cä propriile credinte sunt
valabile. Poate nu sunt valabile pentru altii dar tu dacä
crezi în acel ceva va cleveni realitatea ta.
Meditalia, concentrarea vä va întäri credinla în voi çi
în ceea ce se aflä în jurul vostru.
Credinla este o alegere. Alegând sä credem ceva, noi
sufläm viajä în acea creciin!ä, dându-i astfel putere spre
împlinire. A crede în tine însuli este absolut necesar
pentru a cälätori prin experienlele de via!ä, pentru a te
vindeca çi a-,i crea realitatea pe care ji-o doreçti.
Credinja çi puterea de a alege sunt de fapt puterea
crealiei însåçi. Aça sä fie!
5,4, Cum ne putem schimba atitudinile
Pentru a reuçi sä-ii schimbi atitudinile primul pas
este sä-!i tratezi gândurile maì cu atenfìe, fäcând mai ales
eforturi conçtiente de a-!i observa procesele automate de
gândire, în specìal pe cele distructive sau nocive. Vefi fi
surprinçi sä descoperili cä majoritatea afirmatirlor
84 N¡cuhna Ghearqhilå
interioare nocive persistente de fapt nu sunt aclevärate.
Cu alte cuvinte sitnpla existen'ä a unei päreri nu
înseamnä în mod automat cä çi suntem obligaji sä credem
în adevärul ei.
De fapt majoritatea gândurilor sunt idei create de noi
çi în care ajungem sä credem. A crede devine pur çi
simplu o obiçnuinfä.
Dacä repetäm gândurile conçtiente suficient de des
ele devin un mod inconçtient de gândire. Gânclurile
inconçtiente devin moclalitäli incongtiente de existen!å,
care ne afecteazä în mocl direct viala, 1a fel ca çr cele
conçtiente. Ca toate gândurile çi cele inconçtiente,
declançeazä reacfii biochimice care au ca rezultat
comportamente, iar gândurile noastre repetitive,
inconçtiente produc tipare automate de comportament,
dobândite aptoape involuntar, niçte obiçnuinte care se
fixeazä çi se consolideazä sub {ormä de conexiuni
neurologice.
Pentru a întrerupe ciclul unui proces de gândire
devenit inconçtient, este nevoie de o actiune conçtientä,
dìsciplinä çi de efort.
Mai întâi trebuie sä evadäm din propria rutinä, ca sä
ne putem privi viata din afarä. Prin contemplare çi
autoreflectie, putem deveni conçtien!ì de scenariile
noastre inconçtiente.
Dupä aceea, astfel de gânduri trebuie observate färä
sä reactiÕnåm la ele, astfel încât acestea sä nu mai
A trái cu t¡ne în naua viofi A5
tleclançeze reacliile chirnice automate care duc 1a aparifia
comportamentului habitual. În sinea noasträ, posedäm cu
totii un nivel de conçtienfä de sine care ne poate observa
gândurile. Adicä cu tolii avem acea congtiin!ä divinä sau
Sinele Divin care este cLncolo de gândurile çi
compoÌtamentele dezvollate în personalitatea noasträ.
Aça cum am mai spus creierul nostru functioneazä ca
un calculâtor cu multe programe, iar gândurile
inconçtiente sunt acele programe care functioneazä tot
timpul, în frecare zi, undeva în fundalul propriei vieli.
Trebuie sä învátäm sä ne separäm de aceste
programe çi, atunci când reuçirn, le putern domina în mod
voit. În sfârçit putem exercita controlul asupra gândurilor
noastre, prin aceasta, eliminâncl din punct de vedere
neurologic gânduri care au fost fixate çi consolidate în
creier. Gândurile nu numai cä au o importantä concretä
pentru modul în care träim, dar clevin concrete în chiar
trupul nostru. Gândurile au substan]ä çi devin substan!ä.
Antrenamentul cu afirmalii de genul: ,,Eu sunt
dintotdeauna ... (bogä!ie, sänätate perfectä, plin(ä) de
pace, etc.)", sau ,,Träiesc dintotcleauna în armonie,
bucurie, abunc{en!ä, etc....", sau ,,Eu sunt creatorul
realitälii mele", repetate cât mai des în scurt timp, aclicä
între douäzeci çi unu çi douäzeci çi nouä de zi1e, vä vor da
niçte schimbäri fantastice în via!ä 9i în modul de a gândi
Si acliona.

86 N¡culino Gheorghilå
Pentru a ne putea bucura de tôt çi de toate adicä de
sänätate, bogäfie, pace, liniçte, iubire, etc. este esential sä
ne modificäm moclul de a gândi, deoarece gândurile
noastre creeazä realitatea noasträ.
5.5. Oatitudine nouä, o via!ä nouä
Se pare cä noi percepem lumea exterioarä datoritä
atituclinii pe care o avem. Astfel atitudinea este ca o
fereasträ prin care priveçti lumea. Dacä fereastra ta este
rnurdarä priveçti lumea prin ea distorsionatä, cu umbre,
floricele qi tot felul de interpretäri pe care le dai tu.
Ce arn descoperit este cä tot ce este în exteriorul täu
este privit aça. Aceastä fereasträ poate fi murdäritä de
criticL ridiculizäri, neîncredere, clezamägiri, îndoieli,
respingeri. În momentul în care lucrezi la trezirea ta este
foarte important sä-Íi cureti fereastra, sä fii atent ca atunci
când se murdäreçte dìn varli cauze, sä fi-o cureli, çi astfel
îfi poli schimba viata mult mai uçor. Când treci printr-o
experientä care. î|i acluce dezamägire, respingere sau
supärare îti pterzt ltniçtea sufleteascä indiferent cât de
mult ai lucrat cu tine penttu a te cunoaçte çi cuceri.
Pierzânclu-li liniçtea sufleteascä intri într-un program
vechi care mereu a rulat în trecutul täu çi care te-a tinut
toatä viata în suferinte. Când devii conçtient cle asta într-o
clipä apare starea de conçtientizare, hotärârea de a lucra
mai departe çi astfel faci saltul cuantic prin care treci la un
.,cì
aträicu t¡ne în noua vialä 87
alt nivel al evoluliei tale. Asta se înlâmp1á într-o clipä rar
starea de bucurie pe care o ai în acea clìpä este irnensä.
Curälim fereastra atitudinalä prin gând, vorbä çi
acfiune. Aça cum spuneam çi â1tä datä gândul creeazä
realitatea. Dacä ai un gând care duce la experien;e de
bucurie în viala ta, acele experienle vo¡ fi atrase din
univers iar Sinele täu Divin va spune ,,4ça sä fie!" çi se
vor împlini. Urmátorul impact maior în împlinire este
cuvântul, adicä rostirea cuvântului. Dacä tralrsmiterea lor
este plinä de bucurie, entuziasm çi încredere 1a fel vei
materializa ce ai gândit. Dacä transmiterea 1or este plinä
de îndoiell, o spui doar sä te audä altcineva çi nu crezi în
mult açteptatä. Cea
ceea ce spui materializarea se va läsa
cle-a treia componentä importantä prin care creäm
realitatea este actiunea. Dacä se acfioneazä cu încredere çi
entuziasm gândul pe care 1-ai creat se va împlini, cu cât
împlini n-rai repede.
credinJa este mai mare cu atât se va
lmportante în acelaçi timp sunt convingerile pe care
le ai vrzavi cle tine.
o Dacä tu crezi cä poli (chìar dacä nu ai resursele
exterioare necesare çi cu mintea limitatä nu vezi
solufiile) sä realizezi un vis, âtunci vei acfìona spre
împlinirea visului respectiv din Sine. Este ca
atunci când dai comanclå unui program de pe
calculator, apeçi start çi el începe sä actioneze çi
astfel atragi ca un magnet din univets loate
oportunitälile pentru împlinirea scopului.
aa Nicul¡na Gheotghitã
Important este sä nu te ataçezi aclicä sä facì o
fixafie sä î!i cloreçti cu încrâncenare, deoarece
atagamentul indicä cä nu ai credlnlä în realizarea
visului.
. Dacä tu cÍezi cä ce vrei este bine pentru tine, aça
va fì.
. Dacä tu crezi cä çtii ce ai de fäcut aça va fi, pentru
cä vei accesa din cunoaçterea universalä toate
informatiile pentru a çti ce ai cìe fäcnt.
De cele mai multe ori circumstanlele reflectä ce am
gândit cânclva despre noi çi potenlele noastre. Propriile
convingeri ne-au condus acolo unde suntem astäzi çi
modul în care vom gândi de acum înainte ne va conduce
exact acolo uncle vom ajunge în viitor.
În realitate, rezultatele obtinute în fiecare domeniu al
vielii noastre reflectä gândurile cele mai ascunse în
legäturä cu noi înçine.
Haideti sä reflectäm nitel 1a câteva aspecte
importante ale viefii.
De exernplu în plan relational. Crezâncl cä nu meriti
prea mult, vei atrage prieteni çi parteneri care nu te vor
pretui prea mult.
În plan financiar vezi ce convingeri ai.
gânc1eçte-te çi
De exemplu, când gândeçti: nu am suficienti bani, nu sunt
plätit(ä) destul cle bine pentru ceea ce fac, etc. Cu cât te
gândeçti mai mult la asta cu atât mâi mult vei respinge
Attåicu t¡neîn nouo v¡alà 89
fluxuL monetar sä ajungä la tine çi vei t.räi aça cum
gândeçtì.
În momentul în care schimbi modul de a gândi -
pentru început este cea mai la înclemânä metodä çi nu
costå nimic decât vigilenfa în a rula doar gândurile
congtiente pe care le vrei tu - îti vei schìmba rezultatele,
iar viala ta va fi alta.
Exemple de afirmajii pentru planul relalional:
/ ,,Sunt dintotdeauna în relalii cu oamenii potrivili."
/ ,,Mä iubesc çi mä apreciez pe mine."
/ ,,Sunt o entitate magnificä."
/ .,Întâlnesc oameni minunali cu care sä colaborez de
la Sine la Sine."
/ .,Eu iubesc necondilionat."
Dacä pentru planul financiar gândim în termenii
/ ,,Sunt dintotdeauna foli banii de care am nevoie."
/ ,,Sunt dintotdeauna bogä|ie fabuloasä."
/ ,,Banü sunt un mijloc pentru a-mi realiza visul."
rezultatele vor fi pe mäsurä.
O altä modalitate de a curä|i fereastra prin care
priveçti lumea este sä fii atent la tine çi la cuvintele pe
care Ie foloseçti frecvent. Este o bunä metodä de a te
cunoaçte. Dacä r¡intea ta aude fiecare cuvânt pe care îl
rosteçti, ea va rula ceea ce ai spus - çi astfel vei atrage
toate circumstanlele çi experienfele care vor corespunde
convingerilor tale clonrinante.
 I

90 N¡culina Gheorqh¡lð

Un alt pas important în schimbarea ta çi a viefii tale Posul ó

este sä-'i iei timp zilnic pentru tine: pentru a citi
informaJii cu caracter spiritual, motivalional çi de
dezvoltare personalä çi spiritualä, pentru a participa la
diverse cursuri de dezvoltare personalä çi profesionalä. Bucurio stõrii de A FI outent¡c
Dacä vei citi diverse materiale motivalionale dimineala
când te trezeçti çi seara la culcare, veì vedea rezultatele
materializate în viala ta clestul cle repecle. De fiecare datä
cânc1 vei citi astfel de informatii îti îmbunätäfeçti starea de
spirit çi toatä ziua va {i altfel. Aceste tehnici func}ioneazä
foarte bine dacä eçti disciplinat(ä) çi nu renunli 1a ele.
Schimbä-fi modul de a gândi gi îti vei schimba
- -="'"sus
viafa. Vei deveni ceea ce gândeçti. , ,-
Mult succes çi nu uita cä pentru a-!i depäçi condiJia
umanä çi a ajunge la esenla clivinä este nevoie de efort,
\:ffi-t
i'
<ffiÞ.1
angajament çi räbdare. Orice ar fi vei reuçi, am încredere
cä poli.
'I
Aça sä fie!
-ffiff4*,"
"Y ".
7"'

Bucurio stårii de A Fl autentic 93

Dupä ce am înväÌat Si ne-am obiçnuit cum sä träim cu

noi cei autentici nu ne rämâne decât sä accesäm starea de
bucurie în manifestarea lui Eu Sunt. Acum nu n-rai pari în
ochii täi un ciudat, un egoist, un narcisist ci te poti
manifesta ca o fiinJä autenticä, divinä, responsabilä,
deoarece ti-ai cuÌäiat mintea cle acele programe care te
tineau în propria-ti închisoare,
A deveni ceva (o stare, o virtute, un obiect) este un
lucru magnific, funclionäm atât de extraordinar încât
pânä nu exersezi nu poate nimeni sä-]i explice în cuvinte.
Acest subiect pe care 1-am clescoperit, träit çi
aprofunclat recent vreau sä vi-l împärtäçesc cu mult clrag
çi tlumneavoastrá.
Dupä ce am învälat sä exersäm mental pentru a ne
transforma fizic, psihic çi sufleteçte acum vreau sä vä
expun cum ne putem transÏorma în aça fel încât sä fim o
virtute sau o stare din Sine.
Dacä vrem sä clevenim o altä persoanä sau sä
manifestäm alte comportamente çi sä expÌoräm noi
94 Nicul¡na Gheorqhílã
posìbilitäti este necesar sä acumuläm noi cunoçtinte, pe
care sä le aplicäm în viala de zi cu zi astfel încât sä putem
crea çi accesa noi situajii, experiente care sä implice
prezenta noasträ prin starea lui ,,aici çi acum".
De exemplu dacä vrefi sä exersati starea de bucurie
astfel încât sä fifi bucuria, pe lângä afirmalia ,,Eu sunt
clintotcieauna bucuria", exersäm çi mental o anumitä
sitrlatie care în trecut nu ne era favorabilä, ca fiind
finalizatä favorabil çi în care suntem bucuroçi çi
multumifi.
Creându-ne o viziune a noii noastre reactii, nu ne
vom mai activa circuitele cle rutinä în care intram cândva
çi care ne fäceau sä fim supärati, triçti sau nemulfumili, ci
ne creäm o nouä retea neuronalá în care manifestäm
aceastä nouä stare aleasä conÇtient çi cu dorintä rnare de
schimbare.
Lobul frontal ne dä posibilitatea sä modìficäm
cilcuitele existente, ca sä devenim o nouä persoanä. Ce
avem de fäcut este säJ punem la treabå prin focus.
Pentru a deveni un orn plin de bucurie (sau orice
stare vrem) avem nevoie cle:
o tristete, cä suntem conçtienti, am ales bucuria çi cä nimic
Cunoaçtere
o Intenlie çi voin!ä
o Atenfie concentratä sau focus
n Exersare mentalä cum sá fii noua persoaná - în
exemplul cu bucuria, så te vezi ca fiind bucuros.
Bucur¡o står¡ide A Fl outentic 95
Pentru a ne reinventa, penttu a ne corecta çi
reconceptualiza avem nevoie cle exersalea mentalä în
vederea activårii zilnice çi cu fiecare ocazie care se iveçte,
a noilor circuìte neuronale. Aclicä zilnic de la prima orä ne
activäm çi încälzim circuitele care lin de noua stare sau
atitudine, iar de-a lungul unei zile decât sä bârfim sau sä
judecäm sau sä criticärn, mai bine ne concenträm pe
afirmafia ,,Eu sunt dintotdeauna Bucurie". Dacã. exersäm
de 1a prima orä, înainte de a ieçi din casä çi cle de a intra
în vacarmul zilnic al constiinlei sociale, circuitele
respective sunt deja încä1zrte, iar dacä în rninte am fost
deja persoana plinä de bucurie - ne af1äm cleja în cadrul
mental aclecvat - este rnult mai uçor s-o întruchipäm din
nou într-o situatie care ne provoacä sä däm via!ä noului
concept.
De exemplu ne t.rezim 1a ora cinci dimineata çi
exersäm mental timp de zece minllte cum suntem
bucurìe. Astfel pästräm în lobul frontal ìdealul unui Sine
care este Bucurie, de aici pânä în a fi concret aceastä stare
nu mai e decât un pas în care ne clemonstrám printr-o
oportunitate câle vrea sä ne clucä în vechea stare cle
nu ne poate scoate din starea pe care am ales sä o träim çi
så o experimentäm.
Astfel noi suntem arhitectii propriei realitäti çi astfel
ne putem crea un model nou cle lucru din Sine. Creierul
va urma întotdeauna îndrumärile celor imaginate de
96 Nicul¡no Gheorghild
minte, constrnind noi temelii çi suporti necesari pentru
noua stare de manifestare, prìn care devii Eu Sunt Starea
(în exemplul dat Bucuria). Când am träit aceastä
experien!ä am simtit cum din câmpurile mele pleacä
holograma bucurie în univers çi era ca çi cum am trasat
un destin çi ce am de fäcut este doar sä accept starea çi sä
o träiesc. Ea este în noi, în Srnele nostru Divin clar prin
concentrâre çi exersare mentalä o accesäm. Pentru a
rämâne clefinitiv accesatä çi a cleveni o retea neuronalä
avem nevoie de douäzeci çi nouä de zile de exercitiu.
Hotärârea de a ne elibera de rutina de a tråi în
programul de supravletuire çi de a crea un nou Om nu e o
sarcinä uçoarä. Aparent viata este mult mai uçor de träit
în manierä reactivä (sä reactionezi) decât proactivä (sä
creezi) çi conçtientä.
Schimbarea înseamnä debarasarea de obiçnuinta de a
fi egoul, personalitatea pe care le-aì creat pânä în
momentul schimbärii, Priu schimbare ti se cere sä te
angajezi sä te ocupi de tine, sä fii atent la tine, sä te
observi, sä renunti la scheme, programe de gândire
rutiniene, sä-ti gäseçti un loc liniçtit un anumit timp unde
sä te concentrezi asupra imaginii noului ideal de sine din
mìntea ta nouä. Pentru asta este necesar så tai cordonul
ombilical care te leagä cle mediul înconjurätor çi de çocul
de substante chimice de care am devenit toli atât de
clependenti. În acelaçì timp sä,,stai nemiçcat" gi sä te
eliberezi de viafa suptastimulatä çi supratensionatä, plinä
Bucurio störiide A Flautentíc 97
de griji, stress, nemul'umiri, care î'i distrug sufletul çi
corpul. Acestora le-ai dat poate voie sä clefinå controlul
asupra ta çi a vielii tale de pânä acum.
Exersarea mentalä î!i impune så-ti clanfici intentia
fa!ä de univers, fäcând repetilii în minte despre cum se va
manifesta sj.nele cel nou creat conçtient de tine, ajutat de o
minte nouä.
Când aduci la realitate o astfel de versiune care este
propria ta crealie räsplata depäçeçte cu mult aparentele
sacrifrcii (trezitul devreme, atenlie continuä asupra
vocabularului pe care-l foloseçti çi asupra
comportamentelor pe care le ai identificând programul
dupä care funclionezi, etc.) pe care le faci lucrâlìd
conçtient cu mintea çi viala ta. Claritatea viziunii tale çi
profunzimea angajärii meritä în final efortul în directìi pe
care abia le poli întrevedea. Vä clivulg un secret ,,veli fi
propriul stäpân al vielii voastre çi a corpului vostru"- iar
asta este extraordinar, este divin, adicä fiind aça e semn cä
Spiritul a coborât în mintea çi corpul täu çi poate
manifesta puterea de creatie.
Astfel poli trece cle la proglamul de supravieluire la
programul de dezvoltare çi creatie prin sirnpla schimbare
a modului cle a gâncli. Lucrafi cu voi çi cu mintea voasträ,
pentru a putea fi bucurie çi a oferi celorlali, mediului
înconjurätor çi Universului ceea ce sunteti. Aça cum
spunea pàrintele Arserrie Bocø câ: ,,La început dai din ce
ai iar dupä un timp dai din ce eçti".
9a N¡culìno Gheoryhilá Bucur¡o står¡ide A Floutentic 99

Este foarte simplu sä avem bucurie rnereu, dar Atunci când suntem în starea de bucurie, suntem
important este sä acceptåm çi sä înfelegem cä o metitäm. bucuroçi, fericili, çi vibrational suntem în fluxul de
Bucurìa dä naçtere la bucurie, deoarece, atunci câncl conçtiin!ä a ceea ce este Dumnezeu - iar în acest flux nu
acceptäm bucuria ce ne este oferitä clin plin de existä loc pentru invidie (deoarece fiecare poate avea ce
Dumnezeul Central, ea va potenla bucuria zilelor de vrea). În aceastä stare de bucurie este Breu sä uräçti pe
mâine çì ne va deschide pentru a primi încä çi mai multä. cineva, este greu sä ataci sau sä rãneçti pe cineva.
De aceea este important sä ne iubim în fiecare clipä, Când träieçti bucuria stäriì de a fi, atunci apare
cleoarece atunci câncl o facem stabilim ritmul urmätoarei fericirea. Fericirea este libertatea cle miçcare färä lirnite,
clipe. Cu cât petrecem mai multe clipe fericite çi vesele, libertatea de exprimare färä judecatä, libertatea de a fi,
iubindu-ne pe noi înçine çi läsându-ne cloar sä fim, cu atât Íärä fricä sau vinä, adicä miçcarea sublirnä permisä de
ne apropiem mai mult de forla divinä a tot ce înseamnä Sinele Divin liber, neîncorsetat.
via!ä. De aceea o entitate înaltä gäseçte fericirea oriunde ar
Din acceptarea Sinelui Divin se naçte libertatea. Iar li çi în orice ar face.
din lìbertate se naçte bucuria. Iar din aceastä naçtere
Dumnezeu devine vizibil, cunoscut $i acceptat.
Asa sä fie!
Ne afläm în acest plan ca sä träim fiecare clipä çi în
fiecare moment al vietii sä facem ceea ce Sinele nostru
Divir ne îndeamnä, ne cäläuzeçte sä facem.
Atunci când înlelegem cä fiecare clipä din viaja
noasträ ne dä lìbertatea çi ocazia sä exprimäm bucuria,
dacä o dorim, conçtìentizäm cä nìmìc nu meritä sä ne
separe vreodatä de fericire çi cìe Dumnezeu. Atunci când
ne iubim pe noi înçine în permanentä çi total, îl iubim pe
Dumnezeu.
iubim pentru cine suntem, nn existä nimic
Câr-rd ne
ce nu poate fi atins çi experimentat. Dacä ne iubim cu
acìevärat cälätorim numai pe calea bucuriei.
 Posul 7

Eliberoreo oduce poceo gi linigteo

interioorä pentru o trãi împlinireo

l-rft"
t

dryryþ.
,
Fffin*
t
J

i
¡., I
't - ,*
',. "rW;"er=;i
,..'
.
\, 'we:
\
' tt
'. --- .t
 Eliberareo oduce pocea Silinitteo inter¡oorå pentru a tråiîmpl¡nirea lo3

Atunci când eçti liber ai rnultä pace çi bucurie în

suflet, în manifestare, în träire çi nimic nu te mai poate
supära.
Viata este unica realitate din care se naçte tot
aclevärul, întrucât adevärul este dezvoltat çì creat în
fiecare clipä, prin fiecare gând pe care î1 avem. Ne putem
gândi çi apoi sä ne räzgândim çi fiecare variantä sä fie
adeväratä, deoarece când träieçti o experienlä acea stare
devine adevär.
Existä doar viaiá çi optiuni. Când vom lnlelege cä
totul este adevärat çi totugi nimic nu este adevärat - cä
existä doar starea de a fi - abia atunci vom percepe
adevärul ca fiind orice vom decide ca el sä fie çi acesta va
fi absolut atât timp cât putem recunoaçte cä este astfel,
conform credinrei tale. Atunci 11u ne vom mai lupta
pentru o dogmä sau o cunoaçtere, nu va mai exista în
perceplia noasträ cä una e mai grozavâ clecât alta, pentru
cä vom fi çi atât. În clipa în care vorn recunoaçte çi nu
I04 Nicul¡no Gheorgh¡!ã
vom mai crede în ceva, acel cevâ înceteazä så mai fie ceva
real. În fiecare moment al vielii putem schimba orice
adevär prin exPerien!å.
Ceea ce ne permite sä devenim stäpânii proprieì
realitä'i este cunoagterea cä putem face çi deveni orìce
vrem - çi cä avem capacitatea çi libertatea sä ne
räzgânclim oricând. Dacä ceva nu mai rezoneazä cu noi
nu înseam¡ä cä trebuie sä rämânem angrenati çi limita!ì
în acea realitate ci avem liberul arbitru pentru a schimba
realitatea.
De exemplu cât timp ne ia sä devenim bucuroçì? Este
nevoie cloar sä ne gândim la un moment în care am
experimentat bucuria çi träirn din nou acea state în acum
çi aici.
La fel, de cât timp avem nevoie sä devenim nefericili?
Este nevoie c{oar sä ne gândim la un moment de nefericire
din trecutul nostru çi simjim acea nefericire în prezent.
Adevärul este cä avem opliunea çi libertatea de a träi
oricare dintre acele stäri pe care le vrem oricând clorim çi
cä putem schimba starea oricâncl dorim. Este nevoie doar
de o clipä în care sä te conectezi rnental la un anumit
eveniment çi sä träieçti starea pe care ai avut-o atunci.
Aceasta este libertatea prin care Dumnezeul Central
sau Tatäl Ceresc ne aratä Iubirea Sa. Când vom cunoaçte
Ði conçtientiza acest adevär în interiorul nostru vom
depäçi limitärile care ne tin în glanifele a ce a fost çì vom
conçtientiza cå suntem Scântei Divine, Spirite Divine care
Eliberoreo oduce paceo çi hnittea inter¡oarö pentru o trö¡împfin¡rea 1O5
am coborât în trup, çi am luat un costum pentru a
experimenta märetia vielii. Astfel nu mai apartinem altui
adevär clecât celui care ne aparline.
Este important sä relinem cä orice creclem cä existä,
existä. Orì de câte ori credem în ceva, începem så avem
comportamente congruente cu ceea ce credem çi astfel
acel ceva devine adevär într-o realitate emotìonalä din
fiinfa noasträ.
Realitatea noasträ creatoare va fi întotdeauna diferitä
de a altora. Iar dacä ceilalfi nu reuçesc sä ne înteleagä
realitatea noasträ înseamnä cä sunt cu{undati în iiuzia
propriei realitä1i.
Adevärul poate fi absolut toate lucrurile. Când vom
înielege asta nu vom maì fi limitafi cle nimic çi ne vom da
voie sä experimentäm totul, adicä sä träim orice fenomen
sau stare cu toatä fiinja. Vom fi liberi deoarece nu vom
mai fi robii unor programe çi concepte care sunt
transmise de conçtìinja socialä, care spun despre ceva cä
este într-un anurnit fe1 sau în altul - când în realìtate acel
ceva este tot ceea ce poate fi definit în gând.
Pentru a ne îndeplini destinul este importalìt sä
devenim ceea ce suntem în unicitatea noasträ. Dacä
încercärn sä träim potrivìt planului altuia, nu vom deveni
niciodatä un ,,Eu sunt".
Existä un singur mocl prin care putem înlelege cine
suntem noi de fapt çi ce anume este în interiorul nostru.
Acest mod este cunoaçterea aclevä¡ului propriei träiri
106 Niculino Gheorchitö
emotionale. Sä fim cinstili cu noi, cu ceea ce
experimentäm çi cu ceea ce se aflå în interìorul nostru. Sä
iubim ceea ce suntem gi sä ascultäm pe l)umnezeul din
noi, pe Sinele nostru Divìn care ne vorbeçte într-un limbaj
foarte subtil. Îl auzim atunci câncl träim în prezent çi când
suntem în comuniune cu El. Sä träim adevärul care este în
noi. Atunci când îl träim çi-l arätäm çi în exterior ca
rnanifestare atunci träim märelia Sinelui Divin. Astfel
vom aprecia viafa çi o vom träi aça cum simtim noi cu
toatä fiinta noasträ. Când vom contempla acest lucru vom
dobândi libertatea de a înfelege çi de a fi. Atunci nu vom
rnai sta pe loc determinând çi dernonstrând ce çi cum este
adevärul, vom träi o stare çi vom fi acea stare. Când
träieçti o stare î'i este suficientä träirea çi nu mai ai de ce
çi ce sä mai demonstrezi. altora. Este suficient ce träieçti,
ce crezi tu, çi cä ti-ai demonstrat cä poli, çì asta le
împlineçte pe toate. Devii suveran. 'ie
În acest punct ne elìberäm de toate dogmele çr toate
credinfele impuse clin exterior, vom înceta sä ne mai
sträduim sä fim adevärul altcuiva, çi abia atunci vom fi
liberi sä ne exprimäm çi sä experimentäm lucrurile pe
care Sinele Divin ne cere sä 1e facem, astfel încât sä ne
împlinim în cunoaçterea çi întelegerea care ne lipseau.
Noi suntem într-o continuä devenire, înaintând în
veçnicie. În fiecare zi suntem allii deoarece în ziua
precedentä am accesat diverse informatii çi cunoçtinle
care ne-au schimbat mintea.
Eliberareo øduce poceo t¡l¡nittea ¡nteriootá pentru o tråiî¡npl¡nirea 1,Oj
Când vom conçtientiza cä în fiecare clipä noi ne
perfec!ìonåm fiinta çi scoatem la suprafa!ä märefia
Sinelui Divin, atunci într-o zi vom cleveni adevärul a tot
ce înseamnä gând, baza de pe care este lansat tot ceea ce
înseamnä via!ä.
Adevãrul este orice afirmä Sinele cä este, deoarece
orice credeti, aça este, çi orice credeli aceea veti deveni. Îi
putem înväta pe allii dnr propria experientá prin rnodul
în care träim în interiorul nostru çi prin rnoclul în care ne
comportäm în exterior. Atuncì când starea intedoarä a
noasträ se reflectä în comportamentul exterior suntem
impecabili cu noi çì cu întreg universul, çi abia atunci
träim autentic în acord cu noi çi cu totul. Atunci putem
spune cä träim starea de unime.
Sä nu cäutäm niciodatá adevárul, doar sä fim acel
aclevär. În ,,a fi" suntem una cu universurile infinite.
,,Fiecare om este un Sine Divin care a fost creat
având liber arbitru."
MøestruI Rømtha
Aça sa fief
 Anexä

Sfoturi, Afirmofii utile

f
111

I. Pentru a
descoperi dacä trãiegti autentic sau nu
f oloseçte urmätoarele întrebäri ajutätoare:

1. Eu vreau de fapt sä träiesc în relalia X?

2. Eu vreau sä experimentez cu adevárat asocierea cu X
sau Y?
3. La serviciul pe careJ am rnä dezvolt cu adevärat sau
stau ca sä am un venit çi o situatie comodä?
4. Fac profesia unde sä mä implic çi sä mä dezvolt atât
eu cât çi domeniul în care profesez?
5. Ce vreau eu de fapt sä câçtig din aceastá existenfä?
6. Când fac ceva sunt cu mintea acolo sau mä gândesc
la cu totul altceva?
7. Îmi place viala pe care o träiesc sau nu?

Aça sä fie!
712 N¡cu no Ghearyhilà

II.
Pentru introspecfie çi reflectarea în a-!i descoperi III. Pentru a te ierta çi a putea ierta pe allii foloseçte
mäçtile foloseçte întrebäri de genul: intrebãri / af irma!ii de genul:

1. Vreau eu sä merg la evenimentul cutare? 1. Oare ce cred cä mi-a fäcut )Ç î1 doare pe e1 sau pe
2. Vreau sä fac cu adevärat acest lucru? mine?

3. De ce fac asta: pentru mine sau ca sä demonstrez 2. La ce mä ajutä sä fiu supäratä pe mine la nesfârgit?
altcuiva cä pot? 3. Vreau sä mä elibe¡ez de trecut ca sä pot creçte?
4. Mä iubesc pe mine clacä träiesc aça sau aça? 4. Vreau sä mä dezvolt ca om çi sä îmi descopär
5. Ce resurse folosesc pentru a mä dezvolta? potentialul divin cu adevärat?
6. Mä apreciez, accept çi valorizez pe mine, ca Spirit, în 5. Când iert pe alfii de fapt mä accept çi mä iubesc pe
evenimentele din jurul meu? mine?
7. Prin acest comportament îmi calc pe suflet sau nu? 6. Sunt cu aclevärat un Spirit liber sau vreau sä rämân
ancorat în nefericire?
7. lertarea mä elìbereazä çi-mi readuce bucurra vielii.
Aça sä fie!

Asa sä fie!
 'î

1i4 N¡cul¡naGhearghilå
Anexå 175

IV. Pentru a lucra conçtient cu tine foloseqte çi lucreazä V. Pentru a träi cu tine conçtient foloseEte afirmafii de
cu afirmafii de genul: genul:

1. ,,Eu sunt clintotdeauna în comuniune clr Sinele meu 1. ,,Eu sunt dintotdeauna curajos/ curajoasä."
I-)ivin." 2. ,,Eu sunt drntotdear.rna atent(ä)."
2. ,Ett sunt dintotdeauna inteligen!ä creatoare." 3. ,,Eu dintotdeauna çtiu totul despre ..."
3. ,,Eu sunt clintotdeauna mintea nellmitatä a lui 4. ,,Eu dintotdeauna gäsesc soluliile optime pentru a
Dumnezeu." rezolva..."
4. ,,Eu sunt dintotdeauna un geniu." 5. ,,Eu sunt dintotdeauna cäläuzit(ä) de Sinele meu
5. ,,Eu sunt dintotdeauna conectat(ä) la Srnele meu Divin."
Divin." 6. ,,Eu sunt creatorul proprieì mele realitåli."
6. ,,Eu sunt dintotdeauna curajul." 7. ,,Eu sunt în Aici çi Acum."
7. ,,Eu sunt dintotdeauna implicare în transformatea
mea."
Asa sä fie!

Aqa sã fief
 Ë
I
I
I

1,1,6 Ntculino Gheorgh!lã Anexå 117 I

I

VI. Pentru a träi starea de bucurie lucrati cu afirmatii de VII. Pentru a träi çi simfi libertatea folosifi afirmaçii de
genul: genul: a

t'

1.. ,,Eu sunt dintotdeauna fericit(ä)." 1,. ,,Eu sunt iubirea necondilionatä a Sinelui meu :
1

2. ,,Eu sunt dintotdeauna plin(ä) de bucurie." Divin." i,

3. ,,Eu trálesc clintotdeauna în çi din abunden!ä." 2. ,,Eu sunt înjelegerea Sinelui meu Divin."
a.

4. ,,Ett sunt dintotdeauna bogätie fabuloasä." 3. ,,Eu sunt una cu tot ce este viajå."
5. ,,Eu sunt dintotdeauna pacea." 4. ,,Er sunt lìbertatea Sineluì meu Divin." '
6. ,,Eu sunt clintotdeauna alchimistul vietii mele." 5. ,,Eu sunt dintotdeauna impecabil."
7. ,,Eu sunt dìntotcleauna puterea radiantä a Sinelui 6. ,,Eu sunt inteligentä atotcunoscätoare."
meu Divin." 7. ,,Eu sunt dintotdeauna viitorul acum."

Asa sä fie! AEa sä fie!

 I
I

Bibliogrofie

1. Ramtha, Ghidtù începdtorului pentnL crenren renlitãfii,

Editura M.M.S., Braçov, 2009.
2. Ramtha, Carten albã, Editura For You, Bucureçti, 2006.
3. Ramtha, Schinùnrea linieí tempornle n destirttrlui nostru,
Editura M.M.S., Braçov, 2009.
4. Ramtha, Trezirea la o uintã extraordinarã, Braçov, 2009.
5. Alan H. Cohen, Iubiren ca o fenpã, Editura Nemira,
Bucureçti, 2012.
6. Prentince Mulforcl, De z:orbã cu núne însãmi, Editt:ra
Universal Dalsi, 2000.
7. Baird Spalding, ModeIuI diafu, Editura Herald,
Bucureçti,2003.
8. Michael Talbot, Uniaersrù Holografic, Editura Cartea
Daath, 2006.
9. Joe Dispenza, Antreneazã-fi creierul, Editura Curtea
veche,2012.
10. Andrew Newberg çi Mark Robert Waldman, Cøllne
schintbñ Dtunnezeu creienú, Editura $tiin!ä çi religie,
Bucureçti,2009.
--l'

Agendõ de lucru
Exemplu: Data:

Afirmatia:
Data: 7 Decembrie

Eu sunt [intot[eaunø ßucurie A)i'oinã.

Eu sunt lintotr[eaunø (Bucurie Øirtinã.
lEu sunt lintot[eøuna ßucurie Øfuinã.
lEu sunt lintotleauna ßucurie Øi'çinã.
lEu sutrt lintotr[eauna Eucurie Øix,inõ.
Eu sunt cfintotleauna ßucurie ti)i'uinã.
Eu sunt rfintotcfeaunø ßucurie Øivind.
lEu sunt úntotcfeøuna ßucurie Øivinã.
lEu sunt fintotr[eauna ßucurie tDir.,inã.
lEu sunt lintotc[eauna ßucurie Øivinã.
Eu sunt cfintotleauna ßucurie Øh.,inã,
Eu sunt lintotleau.na ßucurie ti)i'uinã.
Eu sunt fintot[eaunø ßucurie rDivinã.
Eu sunt rfintotrfeauna ßucurie Øfuinã.
F,u sunt úntotleauna ßucurie Øittittã.

Aça este qi aça sä fie!

AÇa este çi aqa sä fie!
 ..î

Data: Data:

Afirmatia: Afirmatia:

ASa este çi aga sä fief Aça este çi aça sá fie!

 --

':
Data: Data:

Afirmatia: Afirmafia:

.:

.a

Aça este çi aqa sä fie! Aça este çi aça sä fie!

 Sunt un spirit cøre øm aenit
într-un trup çi o minte.

ffi
lcrlizar Lr Irdirrrrî;i I i¡oË,r¡ìfia pilTl
^lipoltligital
çoseâua Stefarl cel Mare $i Sfânt nr. 4, I¡r$i - i00497
'l el.: 073 0.086.676, 0732.430.40'7
, 0733.004.203:
Faxr 0332.440.715
E-mail: editur.a@pimcopy.r.o Vreøu sã trãiesc øutentic(ã) çi sã fiu
www.pimcopy.r'o impecabil(ã) cu mine.
 Niculina Gheorghi!ä

&¡curio de o
träi fãrõ Ìnoscä
Ghidpractic de psihologie cuanticä