Sunteți pe pagina 1din 89

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE

„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.


SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

PROCEDURI TEHNICE DE EXECUTIE A LUCRARILOR

PENTRU

„INLOCUIRE RETELE DE DISTRIBUTIE APA SI


BRANSAMENTE PE STR. M. KOGALNICEANU SI E.
STAMATE, MUN. PASCANI, JUDETUL IASI”

LISTA PROCEDURILOR DE EXECUTIE A LUCRARILOR


PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Denumire Procedura Cod


Procedura de execuţie - Trasare PL.01
Procedura de execuţie-Săpătură manuala PL.02
Procedura de execuţie-Excavatii PL.03
Procedura de execuţie – Sprijiniri PL. 04
Procedura de executie-Fasonare armaturi PL.05
Procedura de execuţie-Montare armaturi PL.06
Procedura de execuţie-Cofrarea elementelor de constructii din beton si beton armat PL.07
Procedura de execuţie - Turnarea betoanelor in structuri PL.08
Procedura de execuţie - Reţele exterioare apa PL.09
Procedura de execuţie - Sudarea conductelor din PEHD cu diametrul Dn 63 -315 PL.12
mm
Procedura de execuţie – Hidroizolatii PL. 15
Procedura de execuţie - Armaturi si accesorii PL.17
Procedura de execuţie - Alinierea si centrarea elementelor de conducte PL.18
Procedura de execuţie - Montaj , control suporţi conducte PL.19
Procedura de execuţie - Sudura confecţiilor metalice PL.20
Procedura de execuţie – Protectia anticoroziva a tevilor de otel PL.21
Procedura de execuţie - Umpluturi si compactări PL.23
Procedura de execuţie - Spalarea hidraulica si dezinfectarea conductelor PL.24
Procedura de execuţie – Proba de presiune a retelelor de alimentare cu apa PL.25
Procedura de execuţie – Desfacere sistem rutier existent PL. 26
Procedura de execuţie – Strat de fundatie din balast sau balast amestec optimal PL. 27
Procedura de execuţie – Imbracaminti rutiere din beton de ciment PL. 28
Procedura de execuţie – Pavaje pietonale si carosabile PL. 29
Procedura de execuţie – Asternerea si transportul mixturii asfaltice PL. 29
Procedura de execuţie – Semnalizarea rutiera – indicatoare rutiere PL. 30

TRASARE PL. 01

 SCOP
Prezenta procedura are scopul sa asigure un mod unitar de execuţie a trasării pe teren a construcţiei.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
Normativ C83175 - îndrumător pentru executarea trasării in detaliu inconstrucţii
C56185 - Normativ pentru verificarea calitati si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii
aferente.
Documentaţia de trasare
Planul de trasare
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Elementele geometrice de trasare inventarul de coordonate ale punctelor reţelei topografice sau ale reţelei de
trasare a construcţiilor (după caz);
Inventarul de coordonate ale punctelor caracteristice aferente construcţiilor;
Descrierea topografca a punctelor reţelei de trasare;
Memoriu justificativ

 RESPONSABILITĂŢI
Director tehnic:
- asigura documentatia tehnica, aparatura, materialele si personalul necesare executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul de intocmire a
inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice
sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi
satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cand sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia acestora,
actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Sef compartiment topo :


- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSO si sigurantei circulatiei si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a efectua aceste procese, dotate cu echipament de avertizare,
atunci cand este cazul;
- coordoneaza executia corecta a trasarii, in conformitate cu documentatia tehnica si standardele in
vigoare;
- coordoneaza procesele legate de semnalizarea rutiera, de dirijarea traficului si de securitatea
personalului pe durata executiei trasarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei trasarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii
constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cand este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.

 PROCEDURA
Trasarea pe teren cuprinde fixarea poziţiei construcţiei pe amplasamentul proiectat si va fi executata
de topometrist.
Trasarea lucrărilor pentru fundaţii face parte din trasarea lucrărilor de detaliu si se efectuează pe baza
planului de trasare,
Aplicarea pe teren a reţelei de trasare se face prin metode care sa asigure precizia necesara folosind
punctele reţelei topografice existente. Cotele punctelor reţelei de trasare se determina prin nivelment
geometric Punctele reţelei de trasare se materializează pe teren prin mărci si repere. Conservarea reperelor
de trasare revine beneficiarului si executantului.
Trasarea pe teren a axelor construcţiilor si a punctelor care delimitează conturul acestora se face cu
ajutorul aparatelor; materializarea pe teren a punctelor si axelor de trasare se face prin stâlpi, picheţi sau
marcaje pe elemente ale construcţiilor învecinate. Trasarea cuprinde următoarele lucrări:
- Identificarea, reconstituirea si, după caz, remateliarizarea reperelor de trasare;
- Aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevăzute in planul de trasare care definesc poziţia
punctelor caracteristice ale construcţiilor;
- Montarea balizelor pe direcţia axelor de trasare pe care se transmite si cota ± 0.00, balizele se
montează astfel incat sa nu fie afectate de execuţia săpăturii si sa fie in afara zonei de lucru a clădirii.
Balizele se pastreaza pana la turnarea fundaţiilor sau a radierului, când se pot transmite pe acestea.
Marcajele raman pentru verificare pe toata durata de exceutie a lucrării.
Verificarea aplicării pe teren a pianului de trasare si încadrarea in tolerantele admise. Abaterile admise
pentru lungimi la trasarea construcţiilor pe orizontala se determina cu retatiile:
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

± 0.75 L ( mm), pentru coordonatele rectangulare de trasare;


± 2 L (mm), pentru laturile pe conturul de trasare, in care L este lungimea in m;

 ÎNREGISTRĂRI
Procesul verbal de trasare a lucrărilor (Anexa I), ce va confine:
Enumerarea obiectelor de construcţie trasate
Operaţii de recepţie efectuate
Deficiente constatate fata de tolerantele prescrise

 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de trasare se considera încheiata Baca au lost respectate pianul de trasare si prescripţiile
din
procedura.
Rapoarte de calitate :
Procesul verbal de trasare a lucrărilor

 ANEXE
Proces verbal de trasare a lucrărilor

SAPATURA MANUALA PL. 02

 SCOP
Prezenta instrucţiune are scopul sa asigure un mod unitar de execuţie a săpăturilor manuale la
lucrările de construcţii.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
STAS 1243188 - Teren de fundare. Clasificare si identificarea pământurilor;
STAS 291414-89 - Lucrări de drumuri si de cafe ferata. Determinarea modului de deformatie liniara;
STAS 2916187 - Lucrări de drumuri si cai ferate. Protejarea taluzurilor si şanţurilor.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Prescripţii generate de proiectare.


STAS 2914184 - Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generate de calitate;
STAS 191311-82 - Teren de fundare. Determinarea umidităţii;
STAS 982411-87 - Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale si agrozootehnice.
C 176-84 - Instrucţiuni tehnice pentru folosirea penetrării dinamice cu con la cercetarea terenurilor;
C56185 - Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente
Proiectul de execuţie specific obiectivului. Caiet de sarcini.
Proiect tehnologic aferent proiectului de execuţie

 RESPONSABILITĂŢI
Orice lucrare de terasamente va fi începută după efectuarea operaţiei de predareprimire a
amplasamentului si a trasării reperelor de cota de nivel, conform planurilor de situaţie, consemnate intr-un
proces verbal încheiat intre beneficiar, proiectant, executant.
Instruirea personajului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. La executarea lucrărilor de săpături manuale se
vor respecta următoarele:
- înainte de începerea lucrărilor se va stabili precis existenta instalaţiilor subterane, natura for si felul
cum sunt amplasate, deasemenea vor fi luate masuri pentru indepartarea de pe amplasament a apelor
de suprafaţa din vecinătate, care ar putea provoca inundarea gropilor si prăbuşirea malurilor;
- in cazul in care se descoperă construcţii si instalaţii subterane, care nu dinainte, lucrările vor fi imediat
întrerupte si personalul evacuat pans I instalaţiilor si stabilirea eventualelor pericole; Evacuarea
pământului rezultat din săpătură se va face astfel ca in săpături si marginea depozitului de pamant de pe
mal, sa existe o zona a cărei lăţime sa fie cel puţin egala cu adancimea săpăturii, in cazul săpăturilor
nesprijinite;0.50 m, in cazul săpăturilor sprijinite.
Gropile vor fi împrejmuite cu balustrazi pentru evitarea accidentelor.
Existenta si foiosirea echipamentelor speciale specifice de protecţia muncii (casti, salopete, paimare,
centuri de siguranţa.

 PROCEDURA

Documentaţie necesara executării lucrărilor


Planul de trasare
Proiectul de execuţie
Proiectul tehnologic
Procedura de lucru

Generalităţi
Traseul săpăturilor, necesitatea si modul de sprijinire a pereţilor verticals rezultaţi in urma săpăturilor,
se vor stabili prin project.
Fundul săpăturii de fundaţie trebuie sa fie prelucrat îngrijit in vederea executării fundaţiei. Finisarea
săpăturii trebuie făcută imediat înaintea începerii execuţiei fundaţiei; In cazul umezirii superfsciale, datorita
precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie, trebuie lasat sa se zvinte, jar daca umezirea
este puternica se va indeparta stratul de noroi;

Condiţii de execuţie
Clasificare:
A.Săpături cu pereţi in taluz
Pentru executarea săpăturilor nesprijinite se va terenului sapat. înclinarea taluzului săpăturilor, pentru
fundaţii si a şanţurilor fara sprijiniri in terenuri argilo- nisipoase si argiloase, supraumidificate cu apa provenita
din ploi, topirea zăpezii va fi redusa in comparaţie cu valorile indicate in tabel, in limitele cuprinse intre valorile
din tabel si o inclinare corespunzătoare unghiului taluzului de 45º .
Se interzice saparea fara sprijiniri a terenurilor supra umidificate, nisipoase, nisipoargiloase sau a
celor constituite din loess.
La lucrările in taluz , cu inaitimea mai mare de 3 m si cu o inclinare mai abrupta de 1 : 1 sau in cazul
unei suprafeţe umede a taluzului cu a inclinare mai mare de 1 : 2 , muncitorii vor lucra cu centuri de siguranţa.

B.Săpături cu pereţi sprijiniţi


Se executa in cazul in care pereţii gropilor sunt mai înclinaţi fata de orizontala decât unghiul taluzului
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

natural, pentru a se evita surparea.


Sprijinirea săpăturilor pentru fundaţii si a şanţurilor cu o adâncime max de 5 m se va executa de
regula cu elemente de inventar, conform proiectului.
In cazul in care nu se dispune de piese de consolidare de inventar, pentru sprijinirea pereţilor săpăturii
la gropile de fundaţii, cu o adâncime pans la 5 in, se vor următoarele condiţii:
- sa se folosească dulapi pentru sprijiniri cu grosimea de cel puţin 5 cm si de 20-25 cm lipiţi de
peretele săpăturii si presaţi la fiecare 1.5-2 m cu proptele aşezate in aceeaşi secţiune, atat perpendicular cat si
orizontal;
La sprijinirile orizontale continue, distanta dintre proptelele verticals va fi de 1.5-2 m, dupa adancimea
săpăturii si dupa natura si gradul de umiditate a terenului. Distanta pe verticala intre proptelele orizontale va fi
de 0.6-1 m. Executarea săpăturilor in terenuri saturate cu apa se va face conform proiectelor, in care se vor
prevedea metode de consolidare a pereţilor si de coborâre artificiala a pânzei freatice
Demontarea si îndepărtarea sprijinirilor din gropile de fundaţie la terminarea lucrărilor se va face de
jos in sus, pe măsură astupării acestora cu pamant sau a executării fundaţiei si numai sub supravegherea
maistrului de execuţie. In timpul îndepărtării dulapilor, se vor muta corespunzător proptele verticals si
orizontale, cele existente neputand fi scoase decât după ce au fost fixate altele in loc.
Umplerea săpăturilor se va face in straturi de 20 cm, iar fiecare strat va fi bins bătut cu maiul si udat
pentru ca tasarea ulterioara sa fie cat mai mica.

ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal pentru verificarea calitatil lucrărilor ce devin ascunse Proces verbal de recepţie
calitativa

CRITERII DE ACCEPTARE
Verificarea calitatii lucrărilor se desfasoara pe tot parcursul execuţiei lucrărilor. Se efectuează de către
executanţi, iar confirmarea calitatil se face de către CTC prin examinări vizuale;
Criteriile de acceptare sunt definite prin cerinţele documentaţiei si prezenta procedura. Acceptarea
lucrării se face prin confirmarea de către CTC si beneficiar a înregistrărilor de calitate ca dovezi obiective ale
corectitudinii execuţiei, documents cuprinse in cartea tehnica a construcţiei.

ANEXE
Proces verbal pentru verificarea calitatii lucrărilor ce devin ascunse
Proces verbal de recepţie calitativa.

EXCAVATII PL. 03

 SCOP
Procedura stabileste toate activitatile si masurile ce trebuie luate in vederea executie lucrarilor de
excavatii pentru realizarea sapaturilor.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
C169/1998 – Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor
civile si industriale
C16/1984 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
C56/1985 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente
Proiectul de execuţie specific obiectivului. Caiet de sarcini.
Proiect tehnologic aferent proiectului de execuţie
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 RESPONSABILITĂŢI
Sef de santier
1. Asigura conditii tehnice corespunzatoare pentru efectuarea tuturor pentru efectuarea tuturor
verificarilor si determinarilor impuse materialelor, materiilor prime si semifabricatelor inainte de
incorporarea acestora in lucrari, asigurand masuri de carantina la aparitia accidentala a unor
abateri;
2. Organizeaza gospodarirea judicioasa si economisirea materialelor necesare realizarii lucrariloro
care i-au fost incredintate si sa ia masuri organizatorice de prevenire a folosirii materialelor si
produselor ce nu sunt insotite de acte doveditoare a calitatii;
3. Asigura buna organizare a procesului de productie, conditiile necesrare executarii lucrarilor
incredintate, a aplicarii prescriptiilor tehnice, PTE-uri, PCCVI-uri, caiete de sarcini;
4. Dispune masuri de orpire a lucrarilor ce au abateri ivite in mod accdental iar pentru lucrari
necorespunzatoare calitativ ia masuri de remediere si stabileste de comun acord cu factorii de
raspundere a tuturor aspectelor necorespunzatoare conform solutiilor dispuse de proiectantul
lucrarii;
5. Participa ca reprezentant al antreprenorului (executantului) la toate fazele de control extern al
calitatii lucrarilor efectuate de organismele teritoriale/beneficiar/proiectant/ISC.
6. Transmite in maximum 10 zile de la primire, programul de control al calitatii lucrarilor intocmite de
proiectant, acceptat de beneficiar si avizat de ISC, la RTE-ul numit prin decizie de conducerea
sucursalei;
7. Efectuaeaza controlul ierarhic al calitatii lucrarilor incredintate, in toate fazele tehnologice de
executie, dispune de masuri de imbunatatire in vederea realizarii produsului contractat.
8. Instruieste personalul din subordine asupra prevederilor contractului

Inginer sef mecanic


1. Asigura starea de functionare la parametrii normali a tuturor utilajelor, instalatiilor si mijloacelor de
transport utilizate in fluxul tehnologic pe fazele de executie;
2. Instruieste personalul din subordine asupra prevederilor contractului/ PTE;

Responsabil tehnic cu executia atestat


1. Conform programului de control intocmit de proiectant, acceptat de beneficiar si avizat de ISC,
participa la fazele determinante impreuna cu proiectantul , beneficiarul si inspectorul de
specialitate;
2. Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de executie
verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati;
3. Pune la dispozitia organelor de control, toate documentele privind proiectarea si executia lucrarilor
de constructii si instalatii aferente;
4. Opreste executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte grave de calitate sau
abateri de la prevederile proiectului de executie si permite reluarea lor;
5. Face controlul productiei si executiei, luand masurile necesare pentru mentinerea la un nivel
corespunzator a calitatii lucrarilor in conformitate cu cerintele specifice;
6. Anunta directorul tehnic asupra aparitiei unor neconformitati.

Sef punct de lucru


1. Organizeaza locurile de munca si procesele de productie in vederea realizarii conditiilor tehnice
impuse la executarea lucrarilor;
2. Face controlul ierarhic al calitatii lucrarilor executate de echipele a caror activitate o coordoneaza
si efectueaza instruirea intregului personal din subordine asupra prevederilor
contractual/PTE/PCCVI, in vigoare;
3. Indrumeaza si controleaza activitatea sefilor de echipa si a muncitorilor pentru respectarea
riguroasa a proiectelor, caietelor de sarcini, prescriptiilor tehnice si fiselor tehnologice specifice
fiecarei lucrari;
4. Verifica calitatea materialelor, elemenrtelor de constructii si instalatii la primirea la puncutl de
lucru, inainte de introducerea in lucrare, acceptand numai materiale corespunzator calitativ si
cantitativ prevedwerilor din proiecte, prescriptii tehnice
5. Controleaza calitatea lucrarilor in toate etapele de executie, inclusiv la predarea si primirea
lucrarilor intre echipe;
6. Efectuaza receptia pe faze a lucrrilor executate de formtiile de luru din subordine;

Instruirea personajului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. La executarea lucrărilor de săpături manuale se


vor respecta următoarele:
- înainte de începerea lucrărilor se va stabili precis existenta instalaţiilor subterane, natura for si felul
cum sunt amplasate, deasemenea vor fi luate masuri pentru indepartarea de pe amplasament a apelor
de suprafaţa din vecinătate, care ar putea provoca inundarea gropilor si prăbuşirea malurilor;
- in cazul in care se descoperă construcţii si instalaţii subterane, care nu dinainte, lucrările vor fi imediat
întrerupte si personalul evacuat pans I instalaţiilor si stabilirea eventualelor pericole; Evacuarea
pământului rezultat din săpătură se va face astfel ca in săpături si marginea depozitului de pamant de pe
mal, sa existe o zona a cărei lăţime sa fie cel puţin egala cu adancimea săpăturii, in cazul săpăturilor
nesprijinite;0.50 m, in cazul săpăturilor sprijinite.
Gropile vor fi împrejmuite cu balustrazi pentru evitarea accidentelor.
Existenta si foiosirea echipamentelor speciale specifice de protecţia muncii (casti, salopete, paimare,
centuri de siguranţa.

 PROCEDURA

Documentaţie necesara executării lucrărilor


Planul de trasare
Proiectul de execuţie
Proiectul tehnologic
Procedura de lucru

Generalităţi
Traseul săpăturilor, necesitatea si modul de sprijinire a pereţilor verticale rezultaţi in urma săpăturilor,
se vor stabili prin project.
Fundul săpăturii de fundaţie trebuie sa fie prelucrat îngrijit in vederea executării fundaţiei. Finisarea
săpăturii trebuie făcută imediat înaintea începerii execuţiei fundaţiei; In cazul umezirii superfsciale, datorita
precipitaţiilor atmosferice neprevăzute, fundul gropii de fundaţie, trebuie lasat sa se zvinte, jar daca umezirea
este puternica se va indeparta stratul de noroi;

Condiţii de execuţie
Clasificare:
1. Executarea sapaturilor si sprijinirilor
Sapaturile ce se vor executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca profilul proiectat al sapaturii.
Pentru aceasta ultimii 20-30 cm deasupra profilului sapaturii se vor executa manual.
In cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei cum sunt pietrisurile si terenurile stancoase lucrarile
de excavare se executa de la inceput pana la cota prevazuta in proiect.
In cazul terenurilor sensibile la actiunea apei, sapatura se v orpi la:
- 20-30 cm pentru nisipuri fine;
- 0.15 – 0.24 cm pentru pamanturi argiloase;
- 0.40- 0.50 pentru pamanturi sensibile la umezire.
Ultimii centimetri la sapatura s vor efectua inainte de inceperea executiei fundatiei.
Executantul are obligatia de a solicita prezenta proiectantului geotehnician pe santier la atingerea
cotei de fundare/natura terenului de fundare sau de cate ori se constata neconcordante intre proiect si situatia
din teren.
In cazul executarii spaturii langa constructii existente sau in curs de executie aceste se vor executa in
acord cu masurile speciale date de proiectant.
In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti ( adancime de 0.75 m in terenurile necoezive; 1.25 m
cu coeziune mijlocie; 2 m in spatii largi in cazul terenului cu coeziune mare), se vor lua masuri:
- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
- pamantul rezultat din sapatura se va depozita la distanta corespunzatoare de marginea gropii care
se mareste cu cat adancimea acesteia creste.
- apele din precipitatii sau cele provenite accidental se vor inlatura in timp util.
In cazul sapaturilor cu peretii verticali sprijiniti se va tine cont de urmatoarele:
- dimensiunile in plan ale sapaturii trebuie efectuate corespunzator cu grosimea sprijinirii cu un spatiu
necesar in vederea executiei fundatiilor
- tipul de sprijinire se va stabili de catre proiectantul lucrarii in functie de natura terenului si
dimensiunile sapaturii.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

2. Executarea excavatiilor pe timp friguros


Lucrarile de sapatura vor incepe imediat dupa dezghetarea naturala sau afinarea stratului superficial.
Transportul pamantului de timp friguros trebuie sa se termine inainte de a incepe inghetul si la distante
cat mai scurte.

ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal pentru verificarea calitatil lucrărilor ce devin ascunse. Proces verbal de verificare a cotei
de fundare. Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare.

CRITERII DE ACCEPTARE
Verificarea calitatii lucrărilor se desfasoara pe tot parcursul execuţiei lucrărilor. Se efectuează de către
executanţi, iar confirmarea calitatil se face de către CTC prin examinări vizuale;
Criteriile de acceptare sunt definite prin cerinţele documentaţiei si prezenta procedura. Acceptarea
lucrării se face prin confirmarea de către CTC si beneficiar a înregistrărilor de calitate ca dovezi obiective ale
corectitudinii execuţiei, documents cuprinse in cartea tehnica a construcţiei.

ANEXE
Proces verbal pentru verificarea calitatil lucrărilor ce devin ascunse.
Proces verbal de verificare a cotei de fundare.
Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare.

SPRIJINIRI PL. 04

 SCOP
Punerea la dispoziţia executantului etapele si metodele de realizare în vederea asigurarii calitatii lucrărilor de
cintre, sprijiniri si eşafodaje.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI
Procedura se aplica la verificarea calitatii cofrajelor de diferite tipuri cuprinzind cofraje sî panouri
refolosibile parţial a elementelor de beton unicate, a cofrajelor din panouri de inventar demontabile cofrajelor
pasitoare si a cofrajelor glisante .

 DEFINITII SI PRESCURTARI

EŞAFODAJE: constructii auxiliare de rezitenta care susţin in timpul execuţiei, grinzi sau cadre precum si
semiplansee, predale din beton armat prefabricat, casete PAS; etc;
CINTRE: constructii auxiliare de rezistenta care in timpul execuţiei susţin arce sau bolti.

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor de constructii si instalatii aferente, CS
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

C41-86, Bc 7/86 - Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante;


CI62-73 ( Bc 7/74) - Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice, pliante pentru pereţii din
beton monolit la clădiri;
CI 1-74 (Bc 4/75) - Instrucţiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje.

 RESPONSABILITĂŢI
Responsabil tehnic cu execuţia:
- verifica daca pentru schelele si eşafodajele tipizate sunt respectate prevederile din fisele de utilizare IPC
pentru cele netipizate aproba execuţia numai pe baza de proiect de execuţie, insotit de breviar de
calcul;
- întocmeşte prin forte proprii sau comanda proiect pentru realizarea panotajului, inclusiv dispunerea
elementelor de susţinere;
- verifica si aproba decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor, cu menţinerea popilor de siguranţa, conform
Normativ NE.012-99;
- in cazul unor cofraje cu performante tehnice deosebite (glisante, pasitoare, suspendate,etc) solicita
proiect de execuţie si caiet de sarcini, numind la conducerea punctelor de lucru respective oameni cu
pregatirea si instruirea corespunzătoare;
verifica modul de rezemare si contravintuire a eşafodajelor;

Şeful punctului de lucru

- executa lucrările de spijiniri si cofraje numai pe baza unei documentaţii (schiţa aprobata, proiect
tehnologic, fisa de utilizare, etc) fiind interzisa orice fel de improvizaţii;
- verifica personal modul de rezemare si contravintuire a eşafodajelor;
- la fiecare sfirsit si inceput de zi de lucru va proceda la verificarea sprijinirilor si va lua masuri de remediere
imediata in locurile unde se vor constata cedări sau semne de cedare a sprijinirilor;
- in caz de infiltraţii ia masuri pentru colectarea si evacuarea apelor.

 PROCEDURA

Materiile prime, materialele vor fi conform prevederilor din :


- STAS 9867-86 Panouri deSPRIJINIRI
Fazele procesului tehnologic
Cofraje pentru betoane de diferite tipuri.
La verificarea panourilor refolosibile parţial se vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
- daca prezintă rigiditatea necesara pentru a nu se deforma;
- starea de conservare;
- daca s-au executat remedierele deteriorărilor aparute anterior.
Cofraj ele montate in opera, avind forma elementelor ce urmeaza a se betona, înainte de montarea
armaturii, se verifica de către conducătorul tehnic al lucrării împreuna cu proiectantul.
Verificările se refera la corespondenta cu prevederile din proiect, la condiţiile de calitate si incadrarea in
abaterile admisibile.
Abateri limita la dimensiuni reprezentind deschideri:
- pentru grinzi si placi fara grinzi:
* cind deschiderea este < 3,00m ±10 mm ,
* cind deschiderea este > 3,G0m ± 12,5mm
- pentru plăcile planseelor cu grinzi:
* cind deschiderea este < 3,00 m ± '6mm
* cind deschiderea este > 3,00m ± 8 mm
- pentru pereţi:
* cind inaltimea este < 3,00 m ±1 Omm
* cind inaltimea este > 3,Q0m ± 12,5mm Abateri limita la dimensiunile
secţiunilor transversale:
- la stilpi si grinzi ± 3mm
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- la grosimea pereţilor si plăcilor ± 2mm


Tolerante la rectiliniaritatea muchiilor:
- pe m 3 mm
- pe toata lungimea muchiei 4 mm
Tolerante la planeitatea suprafeţei: 10mm/total.
Abaterile la confecţionarea panourilor pentru cofraje glisante:
- la lungime - 5 mm
- la inaltime . ±
5mrn/m
- Ia înclinaţie + 4mm/m
- 2mm/m
- denivelări ale fetei cofrate ± 2m
- poziţia coastelor ± 5mm

 TIPUL VERIFICĂRILOR ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR EXECUTATE.


Toate etapele lucrărilor executate vor fi strict supravegheate şi coordonate permanent de şefiil punctului de
lucru.
Trecerea de la o fază de execuţie la alta se va face numai după încheierea procesului verbal de recepţie a
lucrărilor azivat de beneficiar şi proiectant.

 MĂSURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI.

Se vor respecta cerinţele - priviind protectia mediului cit si normele tehnice specific

 MASURI PENTRU PROTECTIA MUNCII

Se vor respecta urmatoarele reglementari tehnice si legislative:


- Legea nr. 90/1996 - privind protectia muncii;
- C300/94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de constructii si
instalatii.

 EVIDENTE, ÎNREGISTRĂRI.

Proces-verbal de predare-primire a frontului de lucru.


PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

FASONARE ARMATURI PL. 05

 SCOP
Prezenta procedura are scopul sa asigure un mod unitar de execuţie a lucrărilor de fasonare armaturi

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
STAS 438/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la caid. Mărci si condiţii tehnice
de calitate.
STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sirma rotunda trefilata.
SR 438- 3:98 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.
SR EN 102442:2002 - Sirma si produse trefilate din otel. Acoperiri metalice neferoase pe sârme de otel.
Partea 2: Acoperiri de zinc sau aliaj de zinc.
STAS 10107/0-90 - Construcţii civile si industriale. Calculul si alcătuirea elementelor structurale din beton,
beton armat si beton precomprimat.
STAS 6482/3-80 - Sirma de otel si produse de sirma pentru beton precomprimat. Sirma ampretata.
STAS 6482/4-80 - Sirma de otel si produse din sirma pentru beton precomprimat. Toroane.
STAS 1799-88 Construcţii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificărilor calitati
materialelor si betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii.
Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat NE 012/99 (înlocuieşte normativul
C140/86 si C 21/85).
C 150/ Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din otel ale construcţiilor industriale si agricole C56/85 -
Normativ pentru verificarea calitatli si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente. Proiectul de
execuţie specific obiectivului. Caiet de sarcini.
Proiect tehnologic aferent proiectului de execuţie.

 RESPONSABILITĂŢI
Condiţii prealabile
Existenta certificatelor de calitate pentru otel beton (a tăbliţelor cu numărul iotului, ataşate fiecărui
balot de otel beton) si a contraprobelor.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Instruirea personalului de execuţie pe baza prezentei proceduri si a documentelor de execuţie.


Existenta întregii cantitati de otel beton pe mărci si diametre, necesare realizării lucrărilor curente.
Existenta unei platforme in vederea depozitarii in condiţii corespunzătoare barelor fasonate pentru
lucrările curente.
Existenta in dotarea atelierului de fasonare, a spaţiului de depozitare utilat cu rastele, a unor mijioace
de ridicat si transportat.
Existenta in dotarea atelierului de fasonare a maşinilor, dispozitivelor si instalaţiilor de fasonat otel
beton conform cerinţelor impuse de lungimea si diametrul barelor de otel beton PC.
Existenta in atelier (şantier) a tuturor detaliilor de execuţie si a extraselor de armaturi, privind
fasonarea barelor.
Masuri preventive
Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. La executarea lucrărilor in atelierul de armaturi:
- la stanta, se interzice taierea mai multor bare deodata sau o bara mai groasa decât cea prevăzută in
cartea tehnica;
- taierea la stanta se va face prin împingerea otelului beton cu mana, pana la distanta de 30 cm;
- îndreptarea fierului se va face pe un teren împrejmuit;
- se interzice sudarea armaturilor ce dapasesc raza de lucru intre poli;
- nu se va lucra cu polii uzaţi;
- in timpul funcţionarii maşinii de îndreptat se interzice dirijarea fierului cu mana, la ieşirea din maşina;
Existenta si folosirea echipamentelor speciale specifice de protecţia muncii (casti, salopete, paimare).

Responsabilităţi specifice
Şeful de atelier si şeful de lucrare (şantier sau punct de lucru) răspund de aplicarea întocmai a
documentaţiei de execuţie si prezentei proceduri si de întocmirea înregistrărilor de calitate la lucrările
efectuate si verifica.
Şeful de lucrare compieteaza si emite comanda de fasonare otel-beton, conform planului de execuţie.
Şeful de atelier, la livrare, fiecare lot de bare de otel, va verifica copia certificatelor de încercări la fabricant
pentru fiecare diametru si fiecare saga, încercări care sa îndeplinească cerinţele asupra compoziţiei chimice si
asupra rezistentei.
Se vor face teste la întindere, la barele care se vor folosi ca armatura principala in stâlpi si grinzi. Şeful
de atelier va verifica existenta etichetelor de identificare pentru armaturile fasonate ce urmeaza a fi livrate in
şantier.

 PROCEDURA
Documentaţii necesare executării lucrărilor
Comanda pentru fasonarea armaturii, insotita de schite de execuţie. 5.1.2. Planuri pentru fasonarea
armaturii.
Liste si tabele. Antrepenorul va elabora propriile extrase de armatura si detalliie de fasonare necesare, pe
baza informaţiilor din ptansele aferente proiectului si răspunde de corectitudinea informaţiilor la lansarea
comenzilor pentru armatura.

Materiale si produse
Bare de otel laminate la cald.
Bare rotunda netede pentru armare baton.
Sirma trasa la rece:
- Sirma neteda pentru armare constructiva (STNB)
- Sirma neteda trasa va f fabricata din otel OL 34, OL 37, OL 44, conform STAS 50012.

 Condiţii de execuţie
Îndreptarea otelului livrat in colaci sau bare se face prin întindere cu troliu mecanic sau manual.
Otelul livrat in bare se indreapta pe bancul de lucru astfel :
- pana la 15 mm intre dornuri, folosind căpătui fiber al barei ca pârghie
- paste 16 mm se îndrepta folosind chei speciale de lucru. Identificarea lungimii desfăşurate a barei care
urmeaza a se debita se face prin: - măsurare manuala cu metrui pentru otelul baton îndreptat manual (livrat in
colaci)
- măsurare manuala cu metrul pentru bareie care se vor debita cu stanta fixa
- masurarea cu limitatori de lungime pentru otelul cu CD <12 (debitat cu maşina de îndreptat - debitat) si
pentru diametre mai mari de 12 mm cu maşina mobile de masurat si debitat bare.
Debitarea se face in funcţie de caracteristicile otelului-betonului :
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- otelul CD<12 mm îndreptat manual, se debitează cu stanta manuala portabila; - otelul CD<12 mm îndreptat
mecanic, se debitează direct pe maşina, cu ajutorul a doua role prevăzute cu cutit;
- otelul CD >12 mm se debitează cu stance macanice fixe sau mobile pentru taierea plaselor sudate se
folosesc cleşti manuali, cleşti cu acţionare electrica, care pot simultan taia doua bare. Fasonarea manuala se
executa pe bancul de lucru pe care sunt fixate dispozitivele ajutătoare de indoire (place metalica fixate pe
bancul de lucru si prevăzută cu dornuri). Sculele folosite sunt chei simple, duble cu braţ drept si cu braţ frânt.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor netede
avand diametrul d, ciocul se îndoaie la 180 ° raza interioara de 1.25 d si porţiunea dreapta de capat de min
3d. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se îndoaie la 90 ° cu raza interioara de min 2d si porţiunea
dreapta de capat de 7d. In cazul etrierilor care se îndoaie dupe un unghi drept, raza cercului de indoire v 2d.
Fasonarea mecanica la rece se executa cu maşini de fasonat cu grad ridicat de automatizare. Se fasoneaza
bare de din OB 37 pana la 40 mm; Pc 52 pana Ia c 32 mm ; Pc 60 pana la 28 mm.
Fasonarea mecanica la cald se executa pentru barele cu diametrul paste 25 mm, care se fasoneaza
greu la rece. îndoirea se face după incalzirea locals a otelului si care evita aschierea, craparea sau ruperea
barei in timpul îndoirii.

Înainte de fasonare :
- se indeparteaza rugina care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
- se indeparteaza rugina aderenta, prin frecare cu perii de sarma in zona de sudare a barelor care urmeaza
a fi înnădite prin sudura;
- se controlează ca otelul sa aibe suprafaţa curata, fara urme de ulei, vopsea sau alte i m puritati;
- se controlează ca barele sa fie drepte, otelul in colaci îndreptat corect
- in cazul plaselor sudate, daca sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere cu
peria de sarma pe minim 5 zone de cate 20 cm pentru fiecare bars care in alcătuirea plasei
Identificarea barelor se face prin aplicarea unei etichete pe pachetul de bare realizat din mărci de
acelaşi tip care confine:
- marca, nr. bucăţi, greutatea barei;
- indicativul elementului din beton armat;
- numărul comenzii
Etrierii identici se leaga in pachete a căror greutate nu trebuie sa depaseasca 30 kg.
Barele fasonate si astfel legate, se depozitează pe tipuri si in ordinea executării elementelor de beton
armat in construcţie.
Se recomanda sa nu se execute fasonarea la temperaturi mai scăzute de -10 °C . 5.3.10. Asamblarea
otelului beton in carcase presupune obţinerea unui element de armare unitar si se poate executa in ateliere
centralizate pentru marirea productivităţii. Asamblarea carcaselor pentru elemente liniare se face astfel:
Se aseaza pe capre barele din partea de jos a grinzii sau de pe una din laturi in cazul stâlpilor;
Se traseaza pe una din barele longitudinale marginale poziţia etrierilor conform proiectului , după care se
introduc etrierii si se leaga la colturi de barele logitudinale si in câmp de barele intermediare.

 ÎNREGISTRĂRI
Etichete pentru bare, care conţin: marca, nr. bucăţi, greutatea barei; indicativul elementului din beton
armat; numărul comenzii.

 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de fasonare a armaturii se considers încheiata daca au fos prescripţiile din procedura si
documentaţia de execuţie. Rapoarte de calitate :
Identificarea otelului beton COMANDA de fasonare a otelului beton

 ANEXE
Nu este cazul
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

MONTARE ARMATURI PL. 06

 SCOP
Prezenta procedura are scopul sa asigure un mod unitar de execuţie a lucrărilor de montare a armaturilor.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
Standarde
STAS 43811-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Mărci si condiţii tehnice
de calitate.
STAS 43812-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sirma rotunda trefilata.
SR 43813- 98 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate.
SR EN 1024412-2002 Sirme si produse trefjlate din otel. Acoperiri metalice neferoase pe same de otel, Partea
2: Acopenri de zinc sau aliaj de zinc.
STAS 1010710-90 -- Construcţii civile si industriale. Calculul si alcătuirea elementelor structurale din beton,
beton armat si beton precomprimat.
STAS 648213-80 - Sirma de otel si produse de sirma pentru beton precomprimat. Sirma ampretata. STAS
648214-80 - Sirma de otel si produse din sirma pentru beton precomprimat. Toroane.
STAS 1799- 88 Construcţii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificărilor calitatii
materialelor si betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii.

Normative
Cod de practice pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat NE 012199 (înlocuieşte normativul C140186 si
C 21185).
C28/83/- Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.
C56185 - Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente.
Documentaţie tehnica
Proiectul de execuţie specific obiectivului. Caiet de sarcini.
Project tehnologic aferent proiectului de execuţie

 RESPONSABILITĂŢI
Condiţii prealabile
Existenta certificatelor de calitate pentru otel beton (tablite cu numărul şarjei si lotului, ataşate fecarui
balot de otel beton) si a contraprobelor.
Instruirea personalului de execuţie pe baza prezentei proceduri si a documentaţiei de execuţie.
Existenta întregii cantitatii de otel beton, pe mărci si diametre, necesare rea lucrărilor curente. Existenta unei
platforme in vederea depozitarii in condiţii coresp elementelor si subansmblelor confecţionate pentru lucrările
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

curente.
Existenta in atelier (şantier) a tuturor detaliilor de execuţie si a extraselor de armatura, privind
fasonarea barelor.
Verificarea poziţiei si alungimii de ancoraj a mustăţilor iasate anterior acestei etape de execuţie,
precum si stares fizica si gradul de curăţenie a acestora.

Terminarea lucrărilor aferente etapei de decofrare.


Verificarea dimensiunilor si cotelor cofrajului.
Procurarea documentelor de referinţa pentru lucrările etapei următoare.
Masuri preventive
Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. La montarea armaturi se vor respects
următoarele :
- Este interzisa circulaţia pe cofrajul planseelor înainte ca acesta sa fi fost consolidat si verificat in prealabil ;
- Este interzis a se executa pe cutia cofrajului montarea armaturiii in grinzi sau in alte elemente izolate. In
asemenea cazuri vor fi amenajate schele de lucru cu o lăţime de cel puţin 0,7 m, situate pe partea laterals a
cofrajului; podina va fi împrejmuita cu balustrada si scindura pe margine.
- Se interzice circulaţia oamenilor pe armaturile carcaselor;
- Sudurile de montaj se vor executa cu sudori autorizaţi (cu poanson);
Pentru montarea armaturilor de otel la inaltime, in cazul in care nu este posibil sa se realizeze
parapete de protecţie, muncitorii vor fi echipaţi cu centura de siguranţa. Existenta si folosirea echipamentelor
speciale specifice de protecţia muncii (casti, salopete, palmare, centun de siguranţa).

Responsabilităţi specifice
Şeful de lucrare (şantier sau punct de lucru) răspunde de aplicarea întocmai a documentaţiei de
execuţie si a prezentei proceduri si de întocmirea înregistrărilor de calitate Is lucrările efectuate si verificate.
Şeful de lucrare răspunde pentru respectarea datelor de pianificare cuprinse in graficele de execuţie
aferente.
Şeful de lucrare completează si emite comanda de fasonare otel beton, conform planului de execuţie.
După montarea armaturi in lucrare, şeful de lucrare va completa corespunzător fisa de betonare, procesul
verbal de lucrări ascunse si va asigura prelevarea de probe pentru încercări.
Şeful de atelier, la livrarea fiecărui lot de bare de otel, va verifica copia certificatelor de 'încercări la
fabricant pentru fiecare diametru si fiecare şarja, pentru confirmarea respectării cerinţelor privind compoziţia
chimica si rezistenta.
Se vor face teste Is întindere, la cererea Responsabilului tehnic cu execuţia, la barele care se vor
folosi ca armatura principala in stilpi si grinzi.
Şeful de şantier va verifies, la terminarea montării armaturilor, următoarele:
- Numărul, diametrul si poziţia armaturilor in diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii ;
- Lungimea porţiunilor de bare care depasesc zonele ce urmeaza a fi inglo elemente ce se toama ulterior;
- Poziţia inadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
Calitatea sudurilor;
- Dispozitivele de menţinere a poziţiei armaturilor in cursul betonar;
Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia ; Poziţia, modul
de fixare si dimensiunile pieselor înglobate.

 PROCEDURA
Documentaţie necesara executării lucrariior.
Proiectul de execuţie aferent prezintă dispunerea generala, precum si detaliile necesare unei descrieri
detaliate a lucrărilor.
Proiectul de montaj al barelor, necesar pentru executarea corecta a lucrării.
Daca planşele conţin modificări fata de prevederile contractuale, aceste modificări vor fi transmise
printr-o dispoziţie scrisa. Daca modificările sunt corecte, consultantul (atestat MLPAT cu verificarea) poate
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

aproba once sau toate modificările respective cu condiţia de a se introduce si modificările in consecinţa.
Autentificarea de către consultant se face prin stampilarea fiecărui exemplar de planşa. Planşele care
au menţiunea "neaprobat" se vor înapoia Antrepenorului cu corecturile necesare si se va supune aceloraşi
metode ca la prima prezentare.
Detalii de montaj privind îmbinările curente dintre elementele structurale din beton.
Liste si tabele. Serviciul Construcţii va elabora propriile extrase de armatura si detaliile de fasonare
necesare, pe baza informaţiilor din planşele aferente proiectului si răspunde de corectitudinea informaţiilor la
lansarea comenzilor pentru execuţia confecţiilor. Exemplare din aceste documente se vor prezenta
"Responsabilului tehnic cu execuţia", spre informare.

Materiale si produse
Bare de otel laminate la cald.
Bare rotunde netede pentru armare beton.
Sirma trasa la rece :
 Sima neteda pentru armare constructiva (STNB),
 Sirma neteda trasa va ft fabricata din otel OL 34, OL 37, OL 44, conform STAS 500/2.

Condiţii de execuţie
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai după receptionarea calitativa a cofrajelor si acceptarea
de către proiectant a procedurii de betonare in cazul elementelor sau pârtilor de structura al carer velum
depăşeşte 100 me si este necesar sa fie prevăzute rostun de betonare.
Armarea fundaţiilor se realizează astfel:
- Pe stratul egalizare din beton se montează armaturile, aşezate pe distantieri (min 3 buc/mp) ; se
poziţionează distantierii si se leaga barele cu sarma la fiecare intersecţie;
- La radiere, rândul superior de armaturi se montează pe capre de rezemare, barele legandu-se atat la
intersecţii, cat si de capre si respectandu-se spaţiul pentru acoperirea cu beton;
- Se asigura montarea la poziţie foarte exacta si bine legata a mustăţilor pentru stâlpi. Armarea stâlpilor se
realizează astfel;
- Se introduc etrierii in jurul musttatilor lasate din fundaţii sau din staipul etajului infe
- Se introduc barele verticale fiecare in linie cu mustata de marca corespunzato leaga de acestea
- Se ridica etrierii si se montează la poziţiile marcate, succesiv de sus in jos ;
- Se montează cofrajul stâlpului pe 3 laturi si se aseaza distantierii
- Se verifica armarea si se închide a - 4 - a latura a cofrajului.
- Daca montarea cofrajului nu se executa imediat după montarea armaturilor, carcasa de armatura se
verifica si se ancoreaza cu tiranii din sarma, pentru pastrarea verticalităţii.
Distantele minime admise intre armaturi :
 bare longitudinale 50 mm,
 etrieri 70 mm.
Armarea pereţilor si diafragmelor se realizează astfel :
- după executarea cofrajului unei fete a peretelui, se traseaza pe interiorul acestuia distantele intre barele
orizontale si verticale ; se montează barele de la capetele peretelui, precum si cele
- intermediare, legate de mustăţile lasate in fundaţie sau din planseu ;
- se montează cateva bare orizontale si se leaga de barele verticale existence ;
- se completează toate barele verticale care se leaga de barele orizontale montate anterior si apoi toate
barele orizontale ;
- se montează distantierii (min 4 buc/mp) si se închide cofrajul pe fata ramasa libera a peretelui;
- daca pereteie are armatura dubla, a doua reţea se executa după terminarea celei dintâi, distanta dintre cele
doua reţele de armatura pastrindu-se fixa prin distantieri capra sau agrafe.

Armarea grinzilor
Se face după terminarea armarii stâlpilor pe care reazema (inclusiv cu etrierii din nod) si se realizează astfel :
- se traseaza cu creta pe una din laturile cofrajului poziţia etrierilor;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- se introduc etrierii in cofraj, cu latura de sus deschisa ;


- se introduc si se leaga barele drepte la partea inferioara a grinzii; se pun distantierii (min 1 buclm);
- se introduc si se leaga la poziţie barele ridicate si barele drepte de la partea superioara a grinzii; la grinzile
continui se asigura o ţesere corecta a armaturii superioare care pătrunde in deschiderile alaturate ;
- se inchid etrierii, legandu-se de barele de la partea superioara sau de armaturile constructive de montaj si
se pun distantierii laterali (min 1 buc/m) ;
Distantele (s) minime admise intre armaturi
- rate barele primelor 2 randun de armaturi de la partea inferioara : s > 25 mm,
- intre barele de la partea inferioara dispuse pe rândul 3 si următoarele : s< 50 mm.
- intre armaturile de la fata superioara s < 30 mm,
- intre etrieri 100 mm.
Armarea plăcilor se realizează astfel :
Se traseaza pe cofraj cu creta poziţia barelor pe ambele direcţii;
- Se aseaza barele drepte pe o direcţie si se leaga cu sarma de armatura centurilor Se montează
barele ridicate, pe aceeaşi direcţie; barele sunt aduse pe cofraj fasonate sau se fasoneaza direct pe cofraj cu
o cheie speciala;
Se montează caiaretii suplimentari, prevăzuţi eventual la reazeme intermediare sau pe contur;
- Se aseaza in aceeaşi ordine si se leaga cu sarma la intersecţii armatura de rezistenta prevăzută in proiect
pentru rândul 1 sau armatura de repartiţie, daca plăcile sunt armate pe un singur rând;
- Se montează repartiţia de la armatura ridicata si se leaga de barele de rezistenta, se montează distantierii
(caprele) sprijinite pe armatura inferioara (min 1 buclmp si respectiv 4 buc/mp la plăcile in consola);
Distantele minima admise intre armaturile de rezistenta 70 mm.
Armarea carcaselor se montează cu mijloace mecanizate de ridicat
- pentru introducerea carcasei trebuie lasat desctlis elementul de cofraj;
- se verifica corespondenta dintre dimensiunile cofrajelor si cele realizate ale carcaselor;
- in timpul păstrării si apoi la aşezarea in cofraje, carcasele de armatura se manevrează cu grija pentru
evitarea deformării.

Montarea plaselor sudate


Se va efectua cu menţinerea poziţiei plaselor in timpul betonarii si asigurarea grosimii stratului de
acoperire si executarea corecta a innadirilor prin petrecere.
Innadirea barelor cu diametrul paste 25 mm se recomanda a se face prin sudare; nu se vor innadi prin
sudura bare sub 10 mm.
La innadirea prin suprapunere fara sudura se vor respecta următoarele lungimi de suprapunere :
- Armaturi întinse OB 37,PC 52 si Pc 60 (B150-8250)
- Armaturi întinse OB 37,PC 52 si Pc 60 (B300)
- Armaturi comprimate OB 37,PC 52 si Pc 60 (B150-B250)
- Armaturi comprimate OB 37,PC 52 si Pc 60 (B300)
Innadirea prin sudura funcţie de diametrulltipul barelor, felul solicitării, zonele elementului. La innadirea
prin sudare se va respecta regula ca intre doua secţiuni învecinate avand îmbinări sudate distanta va f min.
50d, iar îndoirea barelor sudate este admisa is o distanta de min 5d de la capetele sudurii.
Nu este permisa folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale carer c fost imbunatatite pe
cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdicţie nu se nodurile plaselor sudate executate industrial La
montarea armaturilor se va urmări : crearea unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa
permită pătrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarcă betonul, la intervale max. 3m ;
- crearea spatiilor necesare pătrunderii vibratorului (min 2,5 x d vibrator) la interval de max. 5 on grosimea
elementului.
Se poate proceda la înlocuirea armaturilor astfel incat:
aria armaturii sa rezulte egala sau cel mutt 5% mal mare decât cea din proiect; - in cazul armaturilor de
rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat trebuie sa fie cu eel mult 25% mai mare decât cel prevăzut in
project, dar fara a se schimba tipul otelului.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 ÎNREGISTRĂRI
Se întocmesc următoarele acte :
Procesul verbal de recepţie a lotului de armaturi sudate
Procesul verbal de verificare a calitatii lucrărilor ce devin ascunse
Daca pentru elementul de construcţie betonat este prevăzut in planul de control verificarea calitatii in
faza determinanta se va întocmi "Procesul verbal de control al calitatii in fazele determinanta Convocarea
inspectorului ISC se va face cu 10 zile inainte.

 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de montare a ar maturii se considera încheiata data au fost respectate prescripţiile din
procedura si documentaţia de execuţie.
Rapoarte de calitate :
Identificarea tipodimensiunilor de profile si table utilizate.
Comanda de execuţie a confecţiilor metalice.
Procesele verbale

 ANEXE
Proces verbal al probelor de sudura.
Proces verbal de receptie calitativa.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

COFRAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN BETON SI PL. 07


BETON ARMAT

 SCOP
Prezenta procedura are scopul sa asigure un mod unitar de execuţie a lucrărilor de cofrare

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA

C11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaje pentru cofraje.
C126-86 Normativ ptr alcatuirea , executarea si folosirea cofrajelor metalice pentru pereti din beton monolit la
cladirii;
C16-84 Normativ ptr executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente ;
Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat NE 012/99 (înlocuieşte normativul
C140/86 si C 21/85).
C56/85 - Normativ pentru verificarea calitatli si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente. Proiectul
de execuţie specific obiectivului. Caiet de sarcini.
Proiect tehnologic aferent proiectului de execuţie.

 RESPONSABILITĂŢI
Condiţii prealabile
Aprovizionarea si receptionarea cofrajelor si /sau esafodajelor de inventar complete , precum si a
documentatiei tehnice privind utilizarea acestora sau dupa caz , a tuturor materialelor necesare executarii , ca
unicat, pe santier .
Personal calificat pentru montarea cofrajelor si esafodajelor.
Instruirea personalului de execuţie pe baza prezentei proceduri si a documentelor de execuţie.
Dotari tehnice si facilitati necesare , dupa caz , pentru montarea sau executarea cofrajelor si
esafodajelor pentru sustinerea acestora (scule, dispozitive, energie electrica, utilaje ptr. ridicat si manipulare
cu precizia necesara ).
Masuri preventive
Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj.
Existenta si folosirea echipamentelor speciale specifice de protecţia muncii (casti, salopete, paimare).

Responsabilităţi specifice
Şeful de atelier si şeful de lucrare (şantier sau punct de lucru) răspund de aplicarea întocmai a
documentaţiei de execuţie si prezentei proceduri si de întocmirea înregistrărilor de calitate la lucrările
efectuate si verifica.
Şeful de lucrare completeaza si emite comanda de panouri, conform planului de execuţie.
 PROCEDURA

Documentaţii necesare executării lucrărilor


Comanda pentru confectionarea cofrajelor va fi insotita de schite de execuţie.

 Condiţii de execuţie

Topometrul lucrarii traseaza axele elementelor ce urmeaza a fi cofrate si cotele de nivel pentru
elementelor structurilor .
Cofrajele se alcatuiesc si se monteaza astfel incat sa prezinte rigiditatea si stabilitatea necesara , iar
sarcinile sa fie uniform repartizate si transmise punctelor de sprijin .
Cofrajele trebuie sa asigure :
- obtinerea formei , dimensiunilor si gradului de finisare pentru suprafetele prevazute in proiect ;
- inchiderea etansa astfel incat sa nu produca pierderea laptelui de ciment ;
- ordinea de montare si demontare se stabileste fara a degrada elementele de beton cofrate sau
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

componente a cofrajului sau sustinerilor;


Detaliile de alcatuire se elaboreaza de seful de lot si inginerul aflat in executie.
Detaliile de alcatuirea a cofrajelor contin precizari privind :
-lucrari premergatoare ;
-faza de executie;
-pozitionarea eventualelor ferestre de betonare.
Tipul cofrajelor utilizate in mod curent sunt :
- In fuctie de situatia cofrajului , incepamad din momentul turnarii betonului si pina la decofrare :
cofraje fixe sau cofraje mobile ( glisante , pasitoare);
- Din punct de vedere al utilizarii componentelor : cofraje de inventar /cofraje unicat/cofraje
pierdute ;
- In functie de calitatea suprafetei de beton obtinuta dupa decofrare : cofraje pentru beton
aparent / cofraje ptr beton brut .
Principalele componente ale unui cofraj sunt :
- cofrajul proriu zis , care alcatuieste inchiderea volumului in care se toarna betonul ,
- sustinerea cofrajului , care asigura pozitia si stabilitatea formei , fiind amplasata la exteriorul acestuia
,
- elementele de legatura , amplasate in interiorul cofrajului , necesare, de asemenea , pentru a-i
asigura pozitia si stabilitatea dintre care unele raman inglobate in beton .
Inainte de montarea cofrajelor se curata de eventualele impuritati si ptr a evita aderenta betonului la
suprafata cofrajelor acestea se ung cu decofrol .
Montarea cofrajelor se face cu ajutorul macaralelor amplasate in zona de cofrare si cuprinde
urmatoarele operatiuni : - trasarea pozitiei cofrajelor;
- asamblarea si sustinerea provizorie;
- verificarea si corectarea poztiei cofrajelor ;
- incheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor ;
- realizare etenseitatii cofrajelor .

 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de cofrare se considers încheiata daca au fost indeplinite prescripţiile din procedura si
documentaţia de execuţie.
Controlul si receptia lucrarilor de cofrare cuprinde urmatoare faze obligatorii :
-verificari preliminare , in care se controleaza lucrarile premergatoare si sustinerile provizorii;
-in cazul executiei se verifica pozitionarea cofrajelor in raport cu trasarea ;
-dimensiunile interioare ale cofrajelor in raport cu dimensiunile proiectate ale elemrntului ce urmeaza a
fi betonat ;
-pozitia golurilor;
-receptia cofrajelor (stabilitate si etanseitate) si consemnarea constatarilor in Procesul Verbal de
lucrari ascunse.
Tolerantele fata de dimensiunile din proiect ale cofrajelor si a elementelor din beton si beton armat
dupa decofrare vor fi cele din NE 012/99 .
Decofrarea se face cu grija pentru a nu deteriora muchiile si suprefetele elementelor din beton sau
panourilor de cofraj.

 ANEXE
Nu este cazul

TURNAREA BETOANELOR IN STRUCTURI PL. 08


PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 SCOP
Procedura are ca scop precizarea responsabilităţilor si a acţiunilor implicate in realizarea fazelor
tehnologice pentru turnarea betonului in elementele structurilor de rezistenta (stâlpi, placi, grinzi)

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI
Procedura se aplica la turnarea betonului pentru realizarea structurilor de rezistenta.

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
NE 012-99 - Cod de practice pentru executarea lucrărilor din beton si BA - (B.C.8 - 9/1999).
C21-1985 - Normativ pentru executarea lucrărilor din beton precomprimat (Bc nr.4/86)
C 56 - 1985 - Caiet 5. Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţiile
aferente.
C 28 - 1983 - Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton (Bc nr.7/ 1983).
C 54 - 1981 - Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonului prin extragerea de carote (Bc. Nr.2/1982)
C 155 - 1989 - Normativ privind prepararea si utilizarea betonului cu agregate uşoare (Bc Nr.2 /1991)..
SR EN ISO 9001 :2001 ;
SR EN ISO 14001 :2005 ;
OHSAS 18001 :1999.

 DEFINIŢII SI ABREVIERI
- CLASA BETONULUI (C) este definite pe baza rezistentelor caracteristicii,care este rezistenta la
compresiune in N/mm2 determinate pe cilindri de 15/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm la
varsta de 28 zile sub a cărei valoare se pot intaini statistic cel mult 5% din rezultate.
- LUCRABILITATEA BETONULUI - reprezintă proprietatea acestuia de a asigura umplerea cofrajelor si
înglobarea armaturilor si este determinata de valoarea tasarii sau a gradului de compactare.

 RESPONSABILITĂŢI
 Responsabil tehnic cu execuţia
- răspunde de verificarea, aprobarea si difuzarea, fiselor tehnologice si caietelor de sarcini, procedurilor
tehnice de execuţie elaborate in cazul realizării unor construcţii speciale;
- verifica calitatea lucrărilor executate;
- întocmeşte si tine la zi înregistrările calitative privind confirmarea calitatii realizate inclusiv cartea
tehnica a construcţiei.

 Sef echipa
- asigura condiţiile prealabile începerii execuţiei lucrării;
- realizeaza lucrările la nivelul de calitate cerut prin documentaţia de execuţie;
- asigura recepţia cantitativa si calitativa a materialelor si betoanelor ţinând evidenta zilnica a acestora;
- face comenzi de betoane cu respectarea datelor din proiectul de execuţie, tine evidenta betoanelor
turnate.

 Sef serviciu execuţie


Supervizează permanent întreaga activitate a compartimentului construcţii.

 Responsabil control calitate


Verifica in permanenta calitatea execuţiei lucrărilor in toate fazele de lucre.

 PROCEDURA
 Reguli generate de betonare
In cursul betonarii elementelor de construcţii se va verifica daca datele înscrise in bonurile de
transport ale betonului corespund celor prevăzute si nu s-a depăşit durata admisa de transport.

 Condiţii prealabile începerii Iucrarilor


Şeful de lucrare răspunde de asigurarea înaintea începerii lucrărilor ca următoarele condiţii sunt
îndeplinite: procedura tehnica de execuţie cat si documentaţia la ultima revizie se afla la punctul de lucru.
personalul de execuţie este instruit atat cu P.T.E.- urile si cu normele de protecţia muncii si P.S.I, este
asigurata existenta următoarelor utilitatii:
- instalaţii de aer eomprimat;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- instalaţii ape;
- instalaţii forţa si iluminat;
- condiţii de încălzire si de protecţie sau de răcire a betonului dace betonarea se va desfsura atunci
rând temperaturile sunt mai mici de + 5 °C sau mai maxi de 30 °C;
- macarale in stare de funcţionare;
- drumurile de acres la locul de turnare sunt amenaj ate;
- vibratoarele suns In stare de funetionare si in număr suficient;
- echipele de betonisti an la dispoziţie sculele necesare;
- echipele sunt dotate cu echipamentul de protecţie specific.

 Pregătirea turnării betonului


Executarea lucrărilor de betonare poate sa inceapa numai data sunt îndeplinite următoarele condiţii:
- fisa tehnologica pentru betonarea elementului este întocmită, verificata si avizata de responsabilul
tehnic cu execuţia si aprobata de beneficiar;
- lucrările executate anterior (săpături, cofraje, armaturi) au fast reeeptionate si acceptate calitativ;
- suprafeţele de beton turnat anterior care vor veni in contact cu betonul proaspăt sunt curatate de
stratul de lapte de ciment, nu prezintă zone necompactate sau segregate, au rugozitatea necesara
asigurării unei bune legaturi intre cele doua betoane si sunt in stare umeda.
- sunt stabilite după car si pregătite masurile necesare pentru continuarea betonarii in cazul
întreruperilor neplanificate;
- in cazul fundaţiilor sunt prevăzute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii, astfel incat sa
nu se acumuleze in zonele in care urmeaza a se betona.

 Betonarea diferitelor elemente si parti de construcţii.


Betonarea elementelor de fundaţii din beton armat se va face pe un strat de beton de egalizare
conform proiectului de execuţie de minim 5 cm. grosime.
Betonarea elementelor verticale ( stâlpi, diafragme, pereţi) se va face respectand-se următoarele
precizări suplimentare:
- in cazul elementelor cu inaltimea de max. 3m data vibrarea betonului nu este stânjenită de grosimea
redusa a elementului sau desimea armaturilor se admite cofrarea tuturor fetelor pe întreaga inaltime si
betonarea pe la partea superioara a elementului;
- in cazul in care se întrevăd dificultăţi la compactarea betonului precum si in cazul elementelor cu
inaltime mai mare de 3m se va adopta una din următoarele soluţii:
- cofrarea unei fete de max. 1m inaltime si compactarea cofrajului pe măsură betonarii elementului
saucompactarea prin ferestre laterale sau din interiorul elementului, primul strat de beton va avea o
lucrabilitat situata la limita max. admisa prin fisa tehnologica ,si nu va depăşi inaltimea de 30cm.
Betonarea grinzilor si plăcilor se va face cu respectarea următoarelor precizări suplimentare:
-turnarea grinzilor si a plăcilor va incepe după 1-2 ore de la terminarea turnării stâlpilor sau a pereţilor
pe care reazema;
- grinzile si plăcile care vin in legătură se vor turna de regula in acelaşi timp; se admite crearea unei rost
de lucru la 1/5 -1/3 din deschiderea plăcii si turnarea ulterioara a acesteia.
- la turnarea plăcilor se vor folosi repere dispuse la distante de max.2m pentru a asigura respectarea
grosimii prevăzută prin proiect.

Betonarea elementelor masive se face in strat conţinu sau in trepte. Pentru detonarea elementelor
masive stabilirea compoziţiei betonului se face conform procedurilor specifice.
La punerea in opera a betoanelor pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativul C.16 /
1984 precum si precizările din PTE-S2-18-"Executia lucrărilor pe timp friguros".

 Compactarea betonului
Fiecare strat de beton va fi vibrat cu vibratoare alese in funcţie de 1 betonului si desimea armaturii.
Vibratoarele vor fi manipulate de muncitori instruiţi Vibratoarele vor fi asigurate in număr suficient, iar cel de
rezerva fiind la indemana muncitorilor.
Un strat de beton nu va fi turnat pana când betonul din stratul anterior nu a fost complect vibrat.
Stratul de beton anterior va fi in contact cu următorul înainte de a intra in priza astfel incat stratul de jos sa
paata fi revibrat cu stratul nou turnat
Durata de vibrare intr-un punct va fi de 5-30 secunde in funcţie de lucrabilitatea betonului si tipul
vibratorului. Punetele de vibrare vor fi ale astfel incat zonele de influenta sa se suprapună in plan. Vibrarea
inceteaza in momentul in care suprafaţa betonului devine ocazionala si uşor lucioasa, nu agar bule de aer din
masa de beton, betonul nu se mai taseaza si spare lapte de ciment la îmbinarea cofrajelor.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

In zonele pieselor înglobate, a benzilor de etansare, compactarea se realizează cu vergele de otel. Zonele cu
grad de dificultate pentru vibrare se vor verifica din punct de vedere a umplerii cu beton prin ciocanirea la
exterior a cofrajului in zonele respective cu ciocane de lemn papa ce cofrajul nu mai suns a gol. Metoda este
eficienta mai ales in cazul stâlpilor si diafragmelor.

 Finisarea si tratarea betoanelor dupe turnare


Finisarea suprafeţelor de beton se va executa pentru a se obţine gradul de prelucrare specificat in
proiecte.
După turnarea betonului suprafeţele libere ale acestuia vor fi protejate cel puţin 7 zile prin următoarele
metode:
-acoperirea cu materiale de protecţie;
-stropirea periodica cu apa si aplicarea peliculei de protecţie.
Acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate rogojini, strat de nisip. Materialele vor fi
menţinute permanent in stare umeda. Acoperirea se va face numai după ce betonul a capatat suficienta
rezistenta pentru ca materialul de protecţie sa nu adere la suprafaţa acestuia.
Stropirea cu apa va începe după 2-12 ore de la turnare, in funcţie de cimentul utilizat si temperatura
mediului, dar imediat ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operaţie sa nu fie antrenata
pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2- 6 ore astfel incat suprafaţa betonului sa se menţină
permanent umeda.
Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat
timp cat prin caderea precipitaţiilor exists pericolul antrenării laptelui de ciment.

 Decofrarea elementelor de beton armat


Susţinerile cofrajelor se vor desface începând cu zona centrals a deschiderii elementelor si
continuând simetric către reazeme. Slăbirea pieselor de susţinere se va face treptat fara şocuri.
Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a încărcărilor de către elementele ce
se decofreaza cat si ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si susţinerilor.
In termen de 24 ore de la decofrarea elementelor de construcţii se va face o examinare a elementelor
de rezistenta pentru detectarea eventualelor defecte.
Termenele minime pentru decofrarea structurilor din beton sunt in funcţie de condiţiile tehnologice de
tipul elementului si a structurilor executate, tipul cimentului utilizat.
 Rosturi de lucru
In măsură in care este posibil se vor evita rosturile de lucru organizandu-se execuţia astfel Incat
betonarea sa se faca fara întrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare. Când rosturile de
lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie stabilita prin proiect sau fisa tehnologica.
Pentru construcţiile cu caracter deosebit (elemente de mare deschidere, construcţii masive,
rezervoare, silozuri, cuve s.a.) poziţia eventualelor rosturi de lucru se indica in proiect precizandu-se si modul
de tratare.

 TIPUL VERIFICĂRILOR SI RECEPTIONAREA LUCRĂRILOR EXECUTATE


Înainte de începerea betonarii se va verifica data sunt pregătite corespunzător suprafeţele de beton
turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou.
In cursul betonarii elementelor se va verifica daca:
- datele înscrise in bonurile de transport ale betonului corespund eelor prevăzute si nu s-a depăşit
durata admisa de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute in proiect;
- condiţiile de turnare si compactare asigura evitarea oricăror defecte;
- se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevărilor de probe conform prevederilor din
NE.012/ 1999 - anexa VI. 1;
- sunt corespunzătoare masurile adoptate de menţinere a poziţiei armaturilor, dimensiunilor si formei
cofrajelor.

In condica de betoane se va consemna :


- bonurile de transport corespunzătoare betonului pus in lucrare;
- ora începerii si terminării betonarii;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- probele de beton prelevate;


- masurile pentru protecţia betonului proaspăt;
- eventualele intervenţii (întreruperea turnării, intemperii etc.);
- temperatura mediului (in perioada de timp friguros).

In cazurile in care şeful punctului de lucru răspunde direct si de prepararea betonului acesta este
obligat sa verifice in paralel calitatea cimentului si al agregatelor prin determinării efectuate intr-un laborator
autorizat.
 Calitatea betonului pus in lucrare
Se apreciaza ţinând seama de:
- concluziile analizei efectuate conform prevederilor normativului NE 10/1999 asupra rezultatelor
încercării probelor de control prelevate, prezentate in buletinul unic emis de un laborator autorizat sau
concluziile interpretării rezultatelor ineercarilor nedistructive sau ineercarilor pe carote data s-a cerut
efectuarea for in eadrul controlului operativ sau prin proiect.
- recepţia structurii de rezistenta se efectuează pe întreaga construcţie sau pe parti de construcţie
(fundaţii, tronson, scars) in funcţie de prevederile programului de control stabilit de proiectant
împreuna eu beneficiarul si constructorul. Aceasta recepţie are la baza examinarea directa efectuata
de cei trei factori pe parcursul execuţiei.

Suplimentar se va verifica:
- existenta si conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativa privindcofrajele, armarea, aspectele
elementelor după decofrare;
- existenta si conţinutul certificatelor de calitate in cazul In care betonul a fost livrat de o alta unitate de
construcţie;
- constatările consemnate in cursul execuţiei de către beneficiar, proiectant personalul C.Q.sau alte
organe de control;
- confirmarea prin procesele verbale a executării corecte a masurilor de remedieri prevăzute in diferite
documente exnate;
- consemnările din condica de betoane;
- dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
- pozita relativa pe întreaga inaltime a construcţiei a elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi)
consemnandu-se eventualele dezaxari;
- respectarea condiţiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compoziţia
betonului, gradul de gelivitate si impermeabilitate.
Verifcarile efectuate si constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenta se consemnează intr-un
proces verbal încheiat intre beneficiar, proiectant si constructor, precizandu-se in concluzie daca structura in
cauza se atesta sau se respinge.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrări (zidarii, tencuieli, finisaje) este admisa numai in baza
dispoziţiei de şantier data de beneficiar si proiectant. Aceasta dispoziţie se va da după încheierea recepţiei
structurii de rezistenta sau in cazuri justificate după încheierea recepţiei parţiale a structurii de rezistenta.

 MASURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI


Se va sigura etanşeitatea benelor pentru transportul si depozitarea betonului proaspăt.
Se vor lua masuri ca la ieşirea din şantier sa fie curatate rotile vehiculelor.

 SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA


Lucrările se executa cu respectarea normelor generale pentru lucrări de construcţii montaj pentru
fiecare operaţie sau annsamblu de operaţii din procesul tehnologic si pentru instalaţiile si utilajele folosite
pentru realizarea lucrărilor.
Relaţiile dintre beneficiar si contractant privind raporturile in domeniul securităţii si sanatatii in munca
si PSI sum reglementate prin Legea 31912006, respectiv normele de aplicare - HG 1425/2006 si Legea
307/2006 privind apararea împotriva incendiilor

 ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal pentru verificarea calitatii lucrărilor ce devin ascunse.
Certificat de garanţie pentru calitatea materialelor livrate.
Bon de livrare transport primire beton.
Buletin cumulativ privind rezultatele incercarilor pe probele de beton prelevate la obiect in perioada
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Borderou nr....- pentru transmiterea probelor de beton.


Buletin pentru încercarea la compresiune a probelor de beton.
Comunicare privind rezultatele incercirilor pe confecţionate la obiect / statii de betoane care reprezintă
rezistenta inferioara control (Rco.)
Condica pentru evidentierea betoanelor turnate

RETELE EXTERIOARE DE APA PL. 09

 SCOP
Procedura are ca scop stabilirea condiţiilor si operaţiunilor tehnice organizate in flux, necesare
executării lucrărilor de reţele exterioare de alimentare cu apa a consumatorilor, din diferite surse de apa
precum si punerea la dispoziţia executantului a etapelor si metodelor practice de verificare in vederea
asigurării calitatii lucrărilor

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI
Procedura se aplica la executarea reţelelor exterioare de aductiune si distribuţie a apei la un
consumator

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
I22-99 - Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a reţelelor de alimentare cu
apa si canalizare ale localităţilor;
SR 4163 - Alimentari cu apa- reţele de distribuţie
I9-15 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalaţiilor sanitare aferente cladirilor;
130-75 - Instrucţiuni tehnice pentru calcule, lovituri de berbec si stabilirea masurilor pentru prevenirea
efectelor negative ale acesteia;
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

SR 6819/1997- Alimentari cu apa. Aductiuni.


SR ISO 4427-2001- Ţevi din polietilena (PE) pentru distribuţia apei.
SR EN ISO 9001 :2001 ;
SR EN ISO 14001 :2005 ;
OH SAS 18001 :1999.

 DEFINIŢII SI ABREVIERI

 CANAL CIRCULABIL - construcţie pentru pozarea conductelor, permiţând circulaţia in scopul


vizitării acestora pe toata lungimea, prin spatii libere cu Inaltimea minima de 1,80 m;
 CANAL VIZITABIL - construcţie necirculabila pentru montarea conductelor la care accesul la
conducte este posibil prin demontarea plăcilor amovibile cu care eanalul este acoperit pe toata
lungimea;
 SUPORT MOBIL GLISANT - accesorii al reţelei la care descărcarea greutăţii conductelor se face
prin rezemare cu alunecare;
 SUPORT MOBIL RULANT - accesoriu al reţelei la care descărcarea gre conductelor se face prin
rezemare cu rostogolire prin role;
 CĂMIN DE VIZITARE- încăpere amplasata pe traseul reţelelor de apa, care permite accesul
pentru controlul, întreţinerea si curatarea conductelor, permiţând schimbarea de direcţie sau
ramificarea lor;
 CĂMIN DE VANE - încăpere amplasata pe traseul reţelelor in care sunt montate vanele pentru
conducte de apa;
 REŢEA EXTERIOARA DE DISTRIBUŢIE CU APA - totalitatea conductelor si accesoriilor care
servesc la transportul apei de la racordul la reţeaua publica pana la conducta de legătură a reţelei
interioare de distribuţie;
 AMONTE - punctul sau por iunea de conducta situata înainte de punctul de referinţa in sensul de
circulaţie a apei;
 AVAL - punctul sau poetiunea de conducta situata după punctul de referinţa in sensul de circulaţie
a apei;
 PRESIUNE DE REGIM - presiunea necesara care trebuie menţinută in mod permanent in
instalaţie, pentru asigurarea bunei funcţionari.

 RESPONSABILITATI

 Responsabil tehnic cu execuţia


Autorizează utilizarea procedurii tehnice de execuţie si aproba modificările ulterioare; Controlează
modul in care sunt depozitate materialele necesare execuţiei aductiunii cu apa; Semnează documentele prin
care se stabileşte necesarul de utilaje si mijloace de transport; Controlează desfasurarea execuţiei lucrărilor;
Semnează alaturi de eful punctului de lucre si beneficiar, proeesele verbale de etanpitate si de lucrări
ascunse;
Tine legătură cu personalul de execuţie si is masuri in vederea întocmirii documentelor necesare
atestării calitatii lucrării executate;
Tine sub control execuţia unui produs neconform, pana la corectarea deficientei;

 Sef punct lucru


- semnează alaturi de beneficiar si proiectant procesul verbal de predare-primire eehipament;
- intocmete si semnează proeesele verbale de trasare a reţelei de apa, de predare - primire front de
lucru, de lucrări ascunse, buletinele de verificare a izolaţiei anticorozive, procesele verbale pentm
probe de etanşeitate, pentru lucrări speciale si procesele verbale de recepţie calitativa;
- evalueaza volumul de lucrări pentru o anumita perioada;
- contactează beneficiarul pentru discuţii preliminare in vederea executării lucrării;
- Amenajează si desfiinţează organizarea de Şantier;
- Transmite necesarul de materiale, utilaje si mijloace de transport necesare, sefului de lot;
- Face recepţia calitativa a materialelor pe care be pune in opera. Răspunde de respectarea
tehnologiilor de lucru;
- Colectează toate documentele necesare atestării calitatii lucrărilor real îngrijeşte de predarea unui
exemplar la beneficiar, si a unui exemplar antierului;
- Preda lucrarea la beneficiar

 Sef serviciu execuţie


PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Supervizează permanent întreaga activitate a compartimentului construcţii.

 Responsabil control calitate


Verifica in permanenta calitatea execuţiei Incrarilor in toate fazele de lucru.

 PROCEDURA
Materii prime, materiale, STAS-uri, normative:
- Tuburi si piese de legătură din polietilena de inalta densitate (PEHD)
- Ţevi si piese de îmbinare din otel: STAS 473-66; 475-84; 474-84
- Ţevi de presiune si piese de legătură din PVC: STAS 6675/1-2-92; 6675/3-5-6-8-76
- Ţevi OL sudate elicoidal: STAS 6898/1-2-90
- Fitinguri otel: STAS 8804/1-9; 8805/2-74
- Fitinguri PVC: STAS 717490; 7178-90; 7176-90; 7175-90
- Armaturi fonta: STAS 9631-80; 1603-80; 1180-90; 1518-86; 8090-80; 1519-80; 2401-80; 5146-70; 10933-1-
2-84; 1058611-2-3-87; 10400/1-2-87; 8832-85; 9632-80; 1702-90; 4631- 90; 1516-80
- Flanse – Pn10; Pn16 atm: STAS 1735-73; 8013-84; 8014-83; 2098-86; 1749-86; 7524-85; 7451-98
- Hidranti subterani: STAS 695-85 Capac si rama pentru cămin
- Beton Mortar
- Placi din beton armat: STAS 2448-82
- Boltari din baton:
- STAS 2448-82
- Inele de cauciuc: STAS 6907-79
- Garnituri cauciuc: STAS 1733-89
- Banda cauciuc: NH 48-8-71
- Chit: NH 4750-61
- Chit Rexidur: NH 3013-74
- Otel lat: STAS 395-88
- Carton bitumat: SR 138-94
- Şuruburi: STAS 4272-89; SR 925-1993
- Piuliţe: STAS 4071-89; 926-90
- Electrozi: STAS 1125/1-3-91; 1125/2-81
- Carbid: STAS 102-86
- Oxigen: STAS 2031-77

 Fazele procesului tehnologic


In tehnologia de montaj a reţelelor exterioare de alimentare cu apa, se disting următoarele faze ale
procesului tehnologic:
- aprovizionarea cu materiale;
- manipularea si depozitarea materialelor;
- trasarea instalaţiei;
- executarea terasamentelor;
- executarea lucrărilor de construcţii aferente reţelelor exterioare;
- izolarea anticoroziva a conductelor; montarea conductelor;
- probe si verificări;
- executarea umpluturii,
- compactării sântului,
- racordarea instalaţiilor sanitare interioare la reţeaua exterioara de alimentare cu apa.

 Aprovizionarea cu materiale
Toate materialele, aparatele si prefabricatele se introduc in lucrare numai daca sunt conform
prevederilor STAS in vigoare si daca sunt livrate cu certificate de calitate. înainte de punerea in opera, toate
materialele se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a constata eventualele degradări de natura sa le
compromită calitativ. Se vor remedia defecţiunile sau se vor înlocui materialele care nu pot fi remediate.
Executantul nu este indreptatit sa faca înlocuiri de materiale sau aparate, fara avizul scris al
proiectantului.

 Manipularea si depozitarea materialelor


Se va avea grija ca materialele sa nu sufere deteriorări in timpul manipulării si depozitarii, prin
respectarea normelor de tehnica securităţii muncii.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Tuburile din PEHD se livrează si se transporta orizontal, in pachete ambalate, pentru diametrele de la
Dn>110 mmm, iar pentru Dn<110 mm in colaci sau pe tambururi. In timpul anotimpului călduros, tuburile,
racordurile si piesele din PEHD se transporta acoperite cu prelate.
Tuburile din PEHD cu Dn>110 mm se aseaza in stive cu inaltimea maxima de 1.5 m. Tuburile din
PEHD se depozitează in magazii sau locuri acoperite si ferite de soare. Depozitarea se face pe suprafeţe
orizontale betonate sau balastate, folosindu-se palete. Se respecta prevederile legale privind depozitarea
materialelor combustile.
Piesele de legătură si accesoriile se depozitează in rafturi, pe sortimente si dimension. Este interzisa
tararea sau rostogolirea tuburilor din PEHD manevrandu-se numai prin ridicare.
Nu se admite contactul direct al conductelor cu cablurile de otel sau lanturlie utilizate la manipulare.
Este obligatorie utilizarea unor elemente intercalate din panza sau pasla
Pentru transportul tuburilor se folosesc camioane cu platforme ca materialele împotriva eventualelor
deteriorări. Suprafaţa platformei trebuie lipsita de corpuri străine si sa asigure un contact total cu rândul
inferior.

Stivele pot depăşi cu maxim 1 m marginea platformei de transport. In acest caz, capetele ce depasesc
marginea platformei se vor lega la un loc in scopul preîntâmpinării balansului. In timpul transporturilor se
recomanda protejarea tuburilor împotriva căderilor pe petris sau gudroane.
Pe şantier, tuburile se stocheza pe suprafeţe plane si amenajate (fara pietre ieşite in afara). Pentru
stocarea mai lunga este indicat sa se evite contactul direct cu solul, folosind palete. Colacii din PEHD se
stocheza de preferinţa culcaţi. In acest caz, suprapunerea colacilor nu va depăşi inaltimea de un metro.
Pentru tuburile infasurate pe tamburi aşezaţi pe suprafeţe plane este obligatorie sprijinirea de o parte
si de alta a tamburului, atat pentru ambalajele pline cat si pentru tale goale. Pe şantier sprijinirea se poate
realiza cu ajutorul penelor sau a cărămizilor.
In timpul transportului cu camionul tamburul se aseaza astfel incat sa se spine in patru puncte de
platforma si totodată, legat cu chingi pentru ca eforturile sa se exercite asupra tamburului si nu asupra tubului.
Materialele care se pot deteriora datorita intemperiilor sau datorita soarelui se depozitează sub
soproane.
Materialele asupra carora condiţiile atmosferice nu au influente nefavorabile pe durata depozitarii, se
vor depozita in aer liber, pe platforme special amenajate, in stive consolidate, după diametru.
Intre stive se laşa loc pentru incarcare si descărcare.
Inelele de cauciuc se vor depozita numai in incaperi închise, la o temperatura de peste +5°C si se va
evita contactul cu substanţe ce dizolva cauciucul (se recomanda pastrarea for in saci de polietilena).

 Trasarea lucrărilor si executarea sapaturilor


Trasarea pe teren a conductelor se face conform prevederilor STAS 9824-5.
Execuţia transeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor proiectului, a
normelor de protecţie a muncii in construcţii, a condiţiilor locale de teren, precum si a datelor producătorilor.
Săpătură la tranşee ce constituie patul de pozare( definit conform. SR 4163-3) se executa exclusiv
manual su cu puţin timp înainte de montarea tuburilor, pentru a evita înmuierea terenului prin apa de ploaie
sau de infiltrare.
Executarea patului de pozare si montarea conductelor se vor face numai in absenta apei. Trasarea
axei longitudinale a conductei se realizează după ce s-a pregătit terenul sub care se va amplasa conducta
(desfacerea imbracamintii rutiere, indepartarea stratului vegetal). Materializarea axei longitudinale a conductei
se face prin tarusi din lernn batuti si cotati. Conturul săpăturii se materializează cu ajutorul scândurilor de
fixare.
In terenuri stancoase sau cu portanta redusa, la montarea tuburilor, se prevede executarea unei
săpături mai adanci, sub coca de pozare si se umple cu nisip sau balast.
In cazul executării mecanizate a săpăturii, ultimul strat de la fundul sântului (20-30cm), se sapa
manual, pentru a se realiza o suprafaţa neteda, la cotele exacte si cu panta necesara. Este obligatorie
executarea sprijinirilor cu traverse de lemn. In aceste condiţii latimea sântului va fi mai mare, astfel incat
valorile minime ale latinaii sântului sa ramana intre sprijiniri.
Înainte de coborârea conductelor in sânt, se stabilesc prin măsurători punctele unde vor fi inbinate
mufele tuburilor si in locurile respective se lărgeşte sântul cu 40-50cm, sapandu-se gropi de cca 80 - 110 cm
lungime, pe toata latimea lui, care ii vor permite instalatorului sa sudeze intr-o poziţie convenabila pentru
realizarea îmbinării tuburilor.
Se va verifica corespondenta dintre dimensiunile sântului realizat si cele prevăzute in proiect:
nivelarea fundului sântului, amplasarea si dimensionarea gropilor de poziţie si panta realizata la fundul
sântului.
Se admit următoarele abateri limita: la pante ± 10% fats de proiect; la cote ± 5% fata de cotele proiectate.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 Executarea lucrărilor de construcţii aferente reţelelor exterioare de alimentare cu apa.


Construcţiile anexa care sunt incluse in reţelele exterioare de alimentare cu apa, sunt rezervoare de
apa, cămine,.
Rezervoarele de acumulare a apei se executa de către constructor, instalatorul va avea grija ca in
timpul executării lor, sa monteze piesele de trecere ale conductelor.
Se recomanda ca rezervorul de apa sa se amplaseze astfel Incat nivelul pârtiei superioare a
preaplinului sa fie deasupra nivelului terenului, pentru a se evita posibilitatea refulării din canalizarea
exterioara.
Se verifica in cazul rezervoarelor de apa potabila, daca s-a respectat distanta de amplasare egala cu
20 m de la zidaria exterioara a clădirilor existente in zona, cu asigurarea zonei de regim sanitar, zona in care
au acces numai organele de exploatare si control. Adancimea de montare a căminelor de vane se stabileate in
funcţie de adancimea de Inghet, du se vor respecta si verifica următoarele distante: distanta de la suprafaţa
terenului pana la axa conductei va fi mai mare de 1 m; distanta de la conducta la fundul caxninului va fi de
minimum 30 cm.

Este admisa prevederea canalelor care includ si alte reţele, ca urmare a lipsei de spaţiu, cu condiţia
respectării prevederilor din normativele de specialitate.
Se va evita traversarea canalelor cu reţele de gaze naturale, combustibili lichizi, canalizare sau cabluri
electrice.
Se verifica respectarea dimensiunilor canalelor, conform cu prevederii catalod detaliu tip IPCT.
Se verifica adancimea minima de la suprafaţa solului sau a suprastructurii drumului pana la partea
superioara a elementelor de acoperire a canalelor după cum urmeaza:
- 80cm in zona carosabila;
- 20cm in spatii verzi si alei pietonale.

 Izolarea anticoroziva a conductelor metalice


Conductele metalice se protejează anticoroziv pe toata lungimea, cu excepţia unor zone adiacente
locului unde se realize aza îmbinarea (cca 20cm de la capele ţevilor) conform STAS 4669.
Vopsirea conductelor si izolaţiilor se face in culori corespunzătoare fluidului transportat, in conformitate
cu STAS 8589.
Ţevile se izolează in afara sântului.
După montarea si îmbinarea for in sânt si după efectuarea probelor de presiune, se izolează in sânt si
porţiunile de conducta din dreptul îmbinărilor.
Se verifica cu ochiul liber invelul de protecţie anticoroziva prin încercarea de desprindere a învelişului
sub un unghi de 45° si se verifica continuitatea învelişului cu defectoscopul electric cu scântei.

 Montarea conductelor cu diametrul intre Dn 32 mm – Dn 315 mm


Montarea conductelor din polietilena de înalta densitate (PEHD)
Pozarea tuburilor in tranşee se reaalizeaza in ondulaţii, cu scopul de a compensa dilatarea acestora.
îmbinarea tuburilor si racordurilor din polietilena se face uzual prin sudura sau cu flanse. Sudura se poate
executa in doua moduri:
- cap la cap cu disc (oglinda) cu rezistenta, o sudura prin fuziunea capetelor; cu temoelemente
pentru sudura pieselor electrosudabile (mansoane, cohere de priza); Sudura cap la cap cu
disc, cu rezistenta electrica consta din pregătirea si apoi incalzirea pieselor de asamblat
(tub/tub, tub/racord, racord/ racord) eu ajutorul unui disc cu rezistenta in zona de sudura, la
temperatura necesara si din aplicarea asupra acestora a unei presiuni(presare) necesare,
sudura realizandu-se omogena, fara aport suplimentar de material.
- sudura cu termoelemente a pieselor (mansoane, cohere de priza) consta in pregătirea si apoi
electrosudarea pieselor (mansoane, cohere de priza) pe tub cu ajutorul rezistentelor
incorporate in piese.
Realizarea sudurii capa la cap sau cu termoelemente, condiţiile in care se executa si aparatura
utilizata trebuie sa corespunda datelor producătorilor.Imbinări cu flanse se utilizează pentru intercalarea
armaturilor la conductelor de PEHD (frecvente robinete), in care caz se sudeaza la conducta o piesa cu flanse.
Se recomanda folosirea manşonului electrosudabil, pentru sudarea piesei cu flanse.
Este obligatorie corelarea flanselor metalice adiţionale cu cele ale armaturilor, in funcţie de presiunea
de caloul a conductei.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 Montarea conductelor din ţevi de otel la instalatiile hidraulice din camine


Conductele din ţevi de otel se imbina prin fitinguri, prin flanse sau prin sudura.
Asamblarea ţevilor se executa la suprafaţa, in tronsoane a căror lungime variaza de la 50 m la peste
100 m in funetie de diametral nominal, de grosimea pereţilor si de mijloacele de lansare. După lansarea in
sânt, tronsoanele se imbina la poziţie. Dupe efectuarea probelor, se izolează si porţiunile de conducta ramase
neizolate (din zona imbinarilor).
In cazul imbinarilor prin sudura a tronsoanelor se verifica calitatea îmbinărilor sudate. Defecţiunile
constatate se vor remedia de acelaşi sudor care a executat îmbinarea si cu acelai material de inbinare.
Dace distanta dintre doua ramificaţii de pe traseu este mai mare de 600 m se vor monta vane de
ramificaţie (in caz de avarie acestea vor izola intre ele porţiunile avariate). In punctele joase ale conductelor se
vor amplasa vane de golire.
Verificarea conductei montate se face pe tronsoane de cel mult 100 m, controlanduse daca nu au
ramas corpuri străine in interiorul conductei si calitatea imbinarilor realizate.

Probe si verificări
Înainte de efectuarea probei de etansitate sunt necesare o serie de lucrări pregătitoare:
- acoperirea parţiala a conductei cu un strat de cca 30 cm de pamant, lasand porţiunea cu îmbinări
libera;
- închiderea la ambele capete cu dopuri prevăzute cu ramificaţii din ţevi de 1,2 -1 pentru montarea
manometrelor si pentru racordarea la conducte de alimentare cu apa pentru proba;
- sprijinirea capetelor tronsonului, a ramificaţiilor si a robinetelor de pe traseu, pentru a nu se produce
deplasarea conductei, ca urmare a forţelor ce apar la punerea conductei sub presiune.
- încercarea se face pe tronsoane ce nu depasesc 200 m.

Pe timp de iarna, proba de etanşeitate se efectuea cu aer comprimat.


Intr-o prima etapa a efectuării probei de etanşeitate, se menţine presiunea de regim in conducta timp
de 24 ore. In aceasta perioada se verifica de cateva ori traseul conductei si se noteaza locul defecţiunilor.
Daca sunt remedieri de făcut, se goleşte conducta, se fac reparaţiile necesare, apoi se umple din nou la
presiunea de regim timp de 24 ore.

In etapa a-Il-a se trece la ridicarea presiunii pana la presiunea de încercare prescrisa:

- pentru reţele la care presiunea de serviciu este mai mica de 6 bar, presiunea de încercare va fi dublul
presiunii de regim;
- pentru reţele la care presiunea de serviciu este mai mare de 6 bar presiunea de încercare va fi de 1,5
ori presiunea de regim, dar cel mai puţin 10 bar.
Presiunea de încercare se menţine o ora. Ineercarea se considera reuşita daca după trecerea
intervalului de 1 ora, scăderea presiunii in tronsonul încercat nu depa este 10% din presiunea de încercare si
nu apar scurgeri vizibile de apa.
Dace aceste condiţii nu sunt îndeplinite se revizuieşte tronsonul supus si se repeta încercarea.
La punerea in funcţiune a aductiunii se verifica si reglează parametrii funcţionare (de presiune) Limp
de 6-12 ore.
Masurarea debitului se face la captare, la rezervoare si la toate punctele de ramificaţie ale aductiunii,
cu apometre.
Proba de debit se considera reuşita in cazul când debitul masurat reprezintă cel puţin 95% din debitul
prevăzut in proiect.
In caz contrar se verifica linia piezometrica pentru a se localiza zonele de strangulare ale secţiunii
interioare, luandu-se masuri pentru efectuare remedierilor.
Verificarea debitului se repeta pana la îndeplinirea condiţiilor cerute aductiunii, conform proiectului.
Presiunea de regim se masoara cu ajutorul manometrelor montate in punetele caracteristice (cămine
de vane, de golire). Manometrele vor fi verificate metrologic.
In acest scop, se umple conducta, cu vanele de aerisire deschise. După umplere se inchid vanele de
aerisire începând din aval către amonte si se va pune lent sub presiune conducta pana la atingerea presiune
de regim.
Timp de doua ore se menţine conducta sub presiune, se fac verificările, măsurătorile si reglajele
necesare.
Se va verifica daca reţeaua de distribuţie a fost spalata înainte de darea in exploatare. Se va verifica
daca s-a efectuat dezinfectia reţelei.
Reţeaua se considera dezinfectată daca apa îndeplineşte condiţii de potabilitate conform STAS 1342,
putând fi data in exploatare cu avizul organelor sanitare.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 Executarea umpluturii si compactării santului


Astuparea definitiva a sântului se face după efectuarea probelor de etanşeitate. Pamantul trebuie sa
fie bine faramitat, fara bulgari sau bolovani care ar putea deteriora îmbinările. Umplutura trebuie sa fie bine
compactată pentru a nu se tasa ulterior, deteriorând astfel stratus de protecţie al drumului.
Refacerea imbracamintii de rezistenta a drumului se face de către unitati specializate. Instalatorul
trebuie sa aiba grija ca in aceasta faza sa fixeze ramele de fonta ale căminelor si cutiile de fonta pentru
manevrarea hidrantilor exteriori de incendiu.
Se va efectua verificarea umpluturilor, a pavajelor refăcute, a zonelor verzi refăcute, a armaturilor si
căminelor de pe conducta.
Racordarea instalaţiilor sanitare interioare la reţeaua exterioara de alimentare cu apa Lucrările de
branşament se incep numai daca exista acordul întreprinderii distribuitoare a apei si acordul organelor in drept
pentru spargerea străzii.
Sântul conductei de branşament trebuie sa fie perpendicular pe conducta de serviciu stradala. Se
verifica executarea racordării, in funcţie de materialul conductei principale, înainte de punerea in funcţiune a
branşamentului, conducta se spala prin cateva umple ri si goliri succesive.
Se verifica daca pe branşamentele cu lungimi mai mari de 15 m amplasate in zone carosabile, sunt
prevăzute cu robinete de închidere in imediata apropiere a punctului de racord. Se verifica daca panta
conductei de branşament este continua către conducta publica.
Se verifica daca la traversarea fundaţiei clădirii de către conducta de brariament, s-a folosit un tub de
protecţie din ţeava de otel cu diametral cu cca 40 mm mai mare decât conducta de apa.
Se verifica daca intervalul dintre cele doua ţevi este umplut cu frânghie gudronata iar capetele sunt
astupate cu dopuri de bitum.

 TIPUL VERIFICĂRILOR SI RECEPŢIA LUCRĂRILOR EXECUTA


Sunt utilizate următoarele aparate: manometre; apornetre - cu palete; cu elice;
In alimentarea cu apa se utilizează atat manometre metalice indicatoare cat si manometre
înregistratoare.Se executa conform STAS 3589/78.
Apometrele masoara consumul de apa cu temperatura maxima 30°C si presiunea in conducta de
maxim 10 atm.Se executa conform STAS 3743-74 (apometru cu palete) si conform STAS 6070-74 (apometru
cu elice).

 MASURI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI


Executarea săpăturilor in zone unde exista cabluri electrice îngropate incepe numai dupe întreruperea
curentului electric.
Pamantul rezultat din săpătură se arunca pe o singura parte a sântului la o distanta de minim 0,7 m.
Pe partea cealalta a sântului se depozateaza ţevile si materialele de montaj, tot la 0,7 m de margine
pentru a nu se rostogoli in sânt, accidentând muncitori.
Nu este permisa aruncarea conductelor in sânt si nici aşezarea for provizorie pe traversele sprijinirilor.
Toate dispozitivele, uneltele si utilajele ce se folosesc la lansarea in sânt a tuburilor si tronsoanelor din ţeava,
trebuie verificate in ceea ce privete starea si funcţionarea normala.
Este interzisa staţionarea muncitorilor in lungul sântului, in timpul coborârii conductelor. Sunt interzise
improvizaţiile in sistemele de prindere a sarcinii. Muncitorii care efectuează îmbinarea conductelor in sânt, vor
fi echipaţi cu centuri de siguranţa.
Demontarea si indepartarea sprijinirilor din şanţuri trebuie sa se realizeze din jos in sus pe măsură
astupării acestora cu pamant.
Înainte de darea in folosinţa, conductele se vor spala timp de 2-3 ore cu apa curata si apoi se va face
dezinfectarea acestora.
Pentru dezinfectare se va folosi o soluţie de apa cu clor avand concentraţia de 20 --30 mg/litru, ce va
fi menţinută timp de minimum 24 ore in conducta. Dupe evacuarea soluţiei de clor din conducta se va face o
noua spalare pans ce apa va îndeplini condiţiile de potabilitate din punct de vedere bacteriologic.
Înainte de darea in folosinţa a conductelor ce transporta apa potabila se va obţine si avizul organelor
sanitare teritoriale.

 SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA


Lucrările se executa cu respectarea normelor generale pentru lucrări de constructii- montaj pentru
fiecare operaţie sau ansamblu de operate din procesul tehnologic si pentru instalaţiile si utilajele folosite
pentru realizarea lucrărilor.
Relaţiile dintre beneficiar si contractant privind raporturile in domeniul securităţii si sanatatii in munca
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

si PSI sunt reglementate prin Legea 319/2006, respectiv normele de aplicare - HG 1425/2006 §i Legea
307/2006 privind apararea împotriva incendiilor.

 ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal de trasarea lucrărilor;
Certificat de garanţie pentru calitatea materialelor livrate;
Nota de refuz la recepţia calitativa a produselor, materialelor;
Formular tipizat - Proces verbal de recepţie calitativa;
Formular tipizat - Buletin de verificare a calitatii izolaţiilor;
Formular tipizat - Proses verbal pentru proba de etanşeitate;
Formular tipizat - Proces verbal pentru lucrări speciale.

SUDAREA CONDUCTELOR DIN PEHD CU DIAMETRUL PL. 12


DE 32 - 315 MM

 SCOP
Prezenta procedura descrie modul de realizare a sudurilor la conductele din PEHD, condiţiile tehnice
specifice si responsabilităţile personalului implicat in aceste activitati.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
SR EN ISO 9000:2001;
SR EN ISO 9001:2001;
SR EN ISO 9001:2006 SR EN ISO 14001 :2005 ;
OHSAS 18001 :1999
Manual de Management Integrat, cod MMI;
Legea 10/1995 - Calitatea in construcţii;
Legea 137 1 1997 - Legea protecţiei rrrediului;
HG 273/1994 -- Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora;
STAS 9824/1974 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor;
C16/1984 — Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii;
NE 003/1997 - Normativ privind asigurarea cerinţelor de calitate a construcţiilor printr-o mentenanta eficienta a
maşinilor si utilajelor de construcţii;
06/1978 - Normativ privind lucrul utilajelor de construcţii pe timp friguros;
U9/1982 - Normativ pentru întreţinerea si repararea maşinilor, utilajelor si instalaţiilor pentru construcţii;
00 20/1992 - Privind activitatea de metrologie;
C 83/1985 -- îndrumător privind executarea trasării de detaliu in construcţii;
Indicativ GP-043/99 Ghid privind proiectarea, execuţia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa Si
canalizare utilizând conducte din PVC, polietil polipropilena;
SR ISO 4427/2001- Ţevi din polietilena pentru distribuţia apei;
SR ISO 4437/2001- Ţevi din polietilena utilizate la reţelele îngropate de a combustibililor gazosi;
PT-CR -713-2003 Cerinţe tehnice privind omologarea procedurilor de sudare la polietilena de inalta densitate
PT-CR -913 -2003 Proceduri de sudare omologate la plietilena de inalta densitate
HG -1340 12001 Asigurarea protecţiei utilizatorilor,mediului înconjurător si proprietăţii
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 RESPONSABILITĂŢI
 Responsabil tehnic cu executia
- se asigura ca lucrarea se executa numai după obţinerea tuturor aprobărilor si vizelor din partea
proiectantului si numai pe baza proiectului de execuţie;
- serifica prezenta procedura de lucru si modificările ulterioare;
- controlează desla-urarea execuţiei lucrărilor.

 Responsabil control calitate


- împreuna cu beneficiarul verifica calitatea lucrărilor si ineheie procese verbale;
- verifica calitatea lucrărilor in toate fazele de execuţie ale acesteia.

 Sef echipa ( Sef punct de lucru)


- asigura condiţiile prealabile începerii lucrărilor;
- la masuri pentru organizarea tehnologica a lucrărilor si aprovizionarea ritmica cu materiale /
echipamente;
- realizează lucrările la nivelul de calitate cerut prin documentaţia de execuţie;
- răspunde de respectarea tehnologiilor de lucru.

 PROCEDURA
 APROBĂRI SI VIZE
Procedura de lucru cu specificaţiile tehnice aferente este valabila numai cu acordul proiectantului de
specialitate.

 MODUL DE AGREMENTARE
Lucrările se executa numai in baza proiectului de execuţie si a caietului de sarcini elaborat de
proiectant. Clasa de risc este - IA.

 CONDIŢII TEHNCE
Condiţii tehnice pentru materiale:
- materialele utilizate trebuie sa îndeplinească condiţiile tehnice si de calitate specificate in documentele
de referinţa;
- materialele trebuie sa fie livrate de furnizori acceptaţi de eatre proiectant si beneficiar; la livrate
acestea vor fi insotite de certificate de calitate / declaraţii de conformitate si / sau agrementul tehnic 1
certificat de omologare, după caz.

Condiţii tehnice pentru echipamente si utilaje:


- echipamentele, utilajele, standurile si dispozitivele folosite la lucrazi, trebuie sa fie in stare de
funcţionare, in paraxnetrii prevăzuţi de cartea tehnica, manualul de utilizare, reparare si întreţinere sau
de documentaţia tehnica, după caz si sa îndeplinească condiţiile conform HGR 964198, U9/82, U6/78,
NE 003/97;
- uneltele si sculele trebuie sa fie in stare buna, conform prevederilor normelor de protecţia muncii, de
igiena si de prevenire a accidentelor de munca;
- echipamentele si dispozitivele de măsurare si monitorizare trebuie sa fie verificate si atestate, conform
prevederilor legale;
- in cazul in care amplasamentul lucrariior se afla in zone cu pericole (incendii, explozii, avarii tehnice,
etc) beneficiarul avizeaza lista cu echipamente, utilaje, scule si dispozitive de măsură si control
prezentata de constructor.

 REALIZAREA LUCRĂRILOR
Tehnologiile de execuţie a activitatilor de sudura sunt stabilite prin proieetul de execuţie si caietul de
sarcini, elaborate de proiectanţi de specialitate autorizaţi.
Pentru aceste lucrări se folosesc utilaje de sudura cu element inealzitor sau prin electrofuziune.
înainte de începerea lucrărilor, tehnologia de execuţie si programul de de al lucrărilor se supun aprobării
beneficiarului
Fazele principale la execuţia sudurii conductelor de PEHD:
Alegerea procedeului de sudare;
- SD-sudare eu element încălzitor drept
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- SP- sudare cu element încălzitor profilat


- SR- sudare prinrezistenta electrica
- SRM- sudare prin rezistenta electrica a inbinarilor suprapuse cu manşon
- SRS -sudare prin rezistenta electrica a inbinarilor de tip sa (derivaţie)

Alegerea tipului de inbinare


- BW - inbinare cap la cap
- SW - inbinare suprapusa cu manşon
- SS - inbinare de tip sa (derivaţie)
- predarea amplasamentului si întocmirea procesului verbal predare - primire; trasarea lucrărilor:
- trasarea si materializarea axului;
- trasarea si materializarea nivelului;
- amplasarea reperelor de trasare in afara frontului de lucru.
- pregătirea operaţiunilor de sudura;
- curatarea capetelor care urmeaza a fi sudate; blocarea elementelor de sudat in bacunile aparatului;
- frezarea si netezirea eapetelor;
- execuţia sudurii: (preancalzirea, încălzirea, sudarea si racirea);
- pozarea conductei.
După terminarea lucrărilor de sudare se procedează după cum urmeaza: demontarea instalaţiei;
verificarea execuţiei sudurii: controlul îmbinării sudate, verificări nedistructive, examinare vizuala, examinare
dimensionala;
- probe de presiune.
Calificarea personalului.
Acest gen de lucrări se executa cu personal specializat si autorizat condus si supravegheat de personal
autorizat conform prevederilor legale in vigoare.

 SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA


Lucrările se executa cu respectarea normelor generale pentru lucrări de constructiimontaj pentru
fiecare operaţie sau ansamblu de operaţii din procesul tehnologic si pentru instalaţiile si utilajele folosite pentru
realizarea lucrărilor.
Relaţiile dintre beneficiar si contractant privind raporturile in domeniul securităţii §i sanatatii in mane si
PSI sunt reglementate prin Legea 319/2006, respectiv normele de aplicare - HG 1425/2006 i Legea 307/2006
privind apararea împotriva incendiilor.

 PROTECŢIA MEDIULUI
Produsele reziduale rezultate in urma procesului tehnologic sunt depozitate si evacuate dupacum se specifica
in convenţiile încheiate cu beneficiarul si cu administraţia locala, in conformitate cu prevederile Legii 137/1995
-- Legea Protecţiei Mediului.

 ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII


Conducerea si asigurarea calitatii in construcţii se realizează in conformitate cu prevederile Legii
10/1995 - Legea privind calitatea in construcţii si HG 776/1997, Anexa 2 -- Regulament pentru conducerea si
asigurarea calitatii in construcţii si PTC 6 / 2003 "Cerinţe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea,
reparaţia si verificarea conductelor metalice pentru fluide".
Planul de control calitate, verificări si incereari (PCCVI) este un document specific planificării calitatii si
reprezintă acţiunea de parcurgere pe etape a întregului proces, prin activitati de verificări, încercări tehnice
specifice, comparând rezultatele obţinute cu prevederile unor sisteme referenţiale.
Scopul monitorizării procesului este de a elimina unele cauze imediat constatate, care ar putea duce
la neconformitati in diferite etape ale desfăşurării procesului de execuţie a lucrărilor.
In timpul realizării lucrărilor se executa verificările pe faze determinate conform prevederilor
programului de control stabilit prin proiect si avizat de ISCLPUAT, ISCIR din judeţul pe raza caruia se executa
lucrarea, in conformitate cu prevederile Legii 10 / 1995, cap. II si Ordinul MLPAT nr311 N/02,10.1995, privind
controlul statului in fazele de execuţie determinante.

 RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Recepţia lucrărilor se desfasoara conform prevederilor HG 273/1994 - Regulament de recepţie a
lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora.
Executantul comunica investitorului data terminării tuturor lucrărilor contractate printr- un document
scris confirmat de către investitor, de asemenea remite acestuia documentele privind execuţia lucrărilor, in
conformitate cu prevederile Anexei 6, cap. B - Cartea tehnica a construcţiei, din HG 273/1994.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

La prima faza a recepţiei - Recepţia la terminarea lucrărilor, executantul participa in calitate de invitat
(conform cap. II - HG 273/1994), umiand eventualele obiecţii ale comisiei de recepţie înscrise in "Procesul
verbal de recepţie la terminarea lucrărilor" (model Anexa I - HG 273/1994) sa fie remediate in maxim 90 de zile
calendaristice de la data recepţiei.
La terminarea recepţiei, comisia de recepţie finala isi consemnează observaţiile si concluziile in
"Procesul verbal de recepţie finala" (model Anexa 2 - HG - 273 / 1994 ), urmând ca executantul sa remedieze,
in termenele stabilite, eventualele vicii.

 ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor (model Anexa 1 - HG 273/1994).
Procesul verbal de recepţie finala (model Anexa 2 - HG - 273 / 1994 ).
Anexa A -Procedura de sudare
Anexa B -Fisa de omologare a procedurilor de sudare
Anexa C -Criterii de acceptare a inbinarilor sudare a ţevilor HD-PE
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

HIDROIZOLATII PL. 15

 SCOP
Procedura are ca scop precizarea responsabilităţilor si a acţiunilor implicate in realizarea fazelor
tehnologice pentru hidroizlolari la constructii.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
Legea 10/1995 - Calitatea in construcţii;
C56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente
Proiectul de execuţie specific obiectivului. Caiet de sarcini.
Proiect tehnologic aferent proiectului de execuţie

RESPONSABILITĂŢI
Condiţii prealabile
Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele utilizate.

Masuri preventive
Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. Existenta si folosirea echipamentelor speciale
specifice de protecţia muncii (casti, salopete, palmare, etc).

Responsabilităţi specifice
Şeful de lucrare asigura toate documentele necesare începerii execuţiei (documentaţie de execuţie) si
răspunde pentru aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie si a prezentei proceduri tehnice, precum si de
întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate ;
Şeful de lucrare asigura implementarea prevederilor prezentei proceduri de lucru ;
Şeful de lucrare răspunde pentru :
- respectarea datelor de planificare cuprinse in graficele de execuţie, aferente;
- asigurarea desfăşurării lucrărilor, inclusiv conditiiior de microclimat si de lucru;
- verificarea lucrărilor ;

Şeful de lucrare verifica in timpul si la terminarea executării lucrărilor de montare conducte, armaturi si
echipamente, următoarele :
Aspectul si starea generala a materialelor, opera;
Corespondenta cu proiectul
Şeful de lucrare participa la recepţia lucrărilor si răspunde pentru calitatea lucrărilor executate;

Responsabilul tehnic cu execuţia


La Asigura materialele necesare, instrucţiunile tehnice de execuţie Instruieşte personalul cu privire la
executarea lucrărilor Efectuează controale pe parcursul execuţiei
Verifica calitatea lucrărilor executate, întocmeşte PV de recepţie calitativa la terminarea lucrărilor.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 PROCEDURA

1. PRELUAREA FRONTURILOR DE LUCRU

Preluarea frontului de lucru se face pe baza unui process verbal de preluare a frontului de lucru,
garantandu-se astfel asigurarea tuturor conditiilor pentru realizarea izolatiei, conditiile calitative impuse, care
sa corespunda integral scopului pentru care sunt prevazute.
Lucrarile de izolatii trebuie sa inceapa numai dupa completa terminare in zona respectiva a lucrarilor
de constructii premergatoare, pentru a se evita degradarea lor ulterioara.

In cazul in care din anumite cauze (in special climaterice) nu se poate executa izolatia hidrofuga, se
executa o izolatie provizorie constand de obicei din stratul de carton care formeaza bariera contra vaporilor.

2. HIDROIZOLATII BITUMINOASE

2.1. STRUCTURA SI ROLUL STRATURILOR COMPONENTE


STRATUL SUPORT are rolul de a prelua sarcinile permanente provenite din incarcari climatice,
precum si din greutatea hidrotermoizolatiei sau fonoizolatiei.
BETONUL DE PANTA creaza panta necesara scurgerii apelor catre gurile de scurgere si se executa
fie din beton usor ( cu deseuri ceramice sau zgura ) fie din beton de clasa C 2,8/3,5 sau C 6/7,5.

STRATUL DE RECTIFICARE realizeaza suprafetele corespunzatoare aplicarii hidroizolatiei sau


termoizolatiei. Aplicarea lui se face local sau pe intreaga invelitoare si se executa cu mortar M 100 driscuit.

STRATUL DE AMORSAJ faciliteaza aderenta dintre bitumul de lipire al primului strat din structura
hidroizolatiei si stratul support : se executa in functie de anotimp din :
- bitum taiat ( solutie de bitum in benzina )
- emulsie de bitum
- suspensie de bitum filerizat.

STRATUL DE DIFUZIE permite difuzia transversala ( circulatia in planul invelitorii ) a vaporilor de apa
ce migreaza prin stratul support in vederea eliminarii acestora in atmosfera prin alcatuiri specifice pe conturul
invelitorii prin dispozitive de aerare ( deflectoare ).
Se amplaseaza in functie de prevederile proiectului astfel :
- intre stratul de beton si bariera contra vaporilor ( cand umiditatea interioara este mai mare de 60%
)
- intre termoizolatie si hidroizolatie;

Daca executarea acestui strat este defectuasa sau racordarea este gresita apare diminuarea
eficacitatii termoizolatiei datorita condensarii vaporilor de apa in acest strat sau chiar deteriorarea
hidroizolatiei, prin umflari locale provocata de concentrari de vapori de apa.

BARIERA CONTRA VAPORILOR inlatura partial migrarea, respective patrunderea vaporilor de apa
( eventual eliminate de stratul de difuzie ) in stratul de termoizolatie, unde prin condensare se poate reduce
capacitatea termoizolanta a acestuia, producandu-se chiar degradarea lui.
Bariera contra vaporilor se amplaseaza de regula sub termoizolatie direct pe stratul amorsat si se
compune dintr-o foaie bitumata lipita si acoperita cu mastic de bitum conform prevederilor din proiect.

Executarea incorecta a barierei contra vaporilor conduce la acumulari agresive de apa din
condens in pachetul termoizolant.

HIDROIZOLATIA impiedica patrunderea apei din precipitatii in interiorul constructiei sau accidentale,
dintr-un spatiu anume, intr-unul alaturat sau inferior care trebuie mentinut uscat.
Pentru hidroizolatii se folosesc in general foi bitumate care se lipesc intre ele :
- cu mastic de bitum fierbinte ( sistem la cald )
- cu suspensii de bitum filerizat ( sistem la rece )
- prin sistemul de lipire cu flacara, care consta in topirea partiala a stratului de bitum existent pe
folia bitumata.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Defectele de executie pot conduce la degradarea premature a hidroizolatiei.

PROTECTIA HIDROIZOLATIEI protejeaza izolatia contra :


- actiunilor mecanice ( circulatie sau curatirea zapezii )
- actiuni ale radiatii calorice ( curgerea bitumului sau alunecarea intre ele ale straturilor hidroizolatiei
)
- actiunea radiatiilor ultraviolete care influenteaza negative caracteristicile fizice ale bitumului.

2.2. LUCRARI DE HIDROIZOLATII EXECUTATE LA EXTERIOR


La lucrarile executate la exterior ( invelitori ), tehnologia de executie se realizeaza in urmatoarele
etape :
- Verificarea si preluarea frontului de lucru, inclusive a elementelor aferente: reborduri, atice,
strapungeri, guri de scurgere;
- Executarea amorsajului ;
- Executarea barierei contra vaporilor;
- Executarea termoizolatiei daca este cazul;
- Executarea hidroizolatiei prin suprapunerea straturilor;
PRIMUL STRAT la pante foarte mici ( terase ) intinderea fasiilor se face paralel cu cornisa din partea
de jos pre partea de sus a pantei realizandu-se un gen de cuplare care sa asigure scurgerea apei fara pericol
de patrundere a acesteia printer straturi, in cazul cand acestea nu ar fi integral sau perfect lipite;
AL DOILEA STRAT se aseaza paralel in aceleasi conditii , dar deviate cu jumatatea latimii fasiei si asa
mai departe;
LA INVELITORI CU PANTA MAI ACCENTUATA SI UNIFORMA asezarea fasiilor se face pe directia
pantei in acelasi mod de suprapunere;
Se aplica stratul de protectie ( circulabil sau necirculabil ), eventual reflectorizant;

2.3 LUCRARI EXECUTATE IN INTERIORUL CLADIRILOR ( FUNDATII SI SUBSOLURI )

a) HIDROIZOLATII CONTRA UMIDITATII PAMANTURILOR


Hidroizolatia orizontala a peretilor la nivelul fundatiei este in functie de importanta constructiei si are in
mod obisnuit una din alcatuirile urmatoare :
- doua straturi de carton bitumat sau impislitura bitumata lipite cu mastic de bitum cu petreceri de
10-15 cm;
- un strat de carton bitumat sau impaslitura bitumata lipit cu mastic de bitum cu petreceri de 10-15
cm la constructii de importanta redusa;

PENTRU CONSTRUCTIILE FARA SUBSOL se executa o hidroizolatie orizontala pe fundatia peretilor


exteriori si interiori . Cand pardoseala este situata la un nivel inferior, hidroizolatia orizontala trebuie continuata
pe partea verticala interioara a peretelui, pana la stratul de rupere a capilaritatii;

IN CAZUL CONSTRUCTIILOR CU SUBSOL CU NIVELUL APEI FREATICE SUB NIVELUL


SUBSOLULUI la pereti se executa doua hidroizolatii orizontale, amplasate la niveluri diferite.Hidroizolatia de
la nivelul superior se prevede numai la peretii exteriori sub cota planseului peste subsol si la minim 30 cm
deasupra trotuarului, iar cea de la nivelul inferior, se foloseste atat la peretii interiori, cat si la cei exteriori,
amplasata la acelasi nivel cu hidroizolatia orizontala a pardoselii.

HIDROIZOLATIA VERTICALA LA PERETI se executa la constructiile subterane, cand suprafetele


exterioare ale peretilor in contact cu pamantul nu sunt impermeabile la apa. Ele se realizeaza de regula cu
materiale bituminoase, aplicate pe peretele de rezistenta sau pe peretele de protectie.
Hidroizolatia verticala a peretilor se continua pe soclu deasupra trotuarului pana la minimum 30 cm si
se protejeaza cu tencuiala armata sau numai cu mortar dupa caz;
Partea inferioara a hidroizolatiei trebuie sa ajunga pana la fundatie si sa fie racordata cu hidroizolatia
orizontala a peretilor sau a pardoselilor.
Hidroizolatiile executate pe verticala au de regula una din alcatuirile urmatoare;
- doua straturi de carton bitumat lipite cu mastic de bitum;
- doua straturi de impaslitura bitumata lipite cu mastic de bitum;

PENTRU SCAFE SI MUCHII hidroizolatia se asigura cu o fasie suplimentara de 50 cm latime din


panza bitumata sau tesatura bitumata.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Inainte de aplicarea foilor bitumate suprafetele pe care se aplica trebuie sa fie finisate, foile bitumate
se intind se curata energic, se croiesc la lungimile necesare si se ruleaza din nou.Lipirea fasiilor incepe de la
scafe si muchii.

HIDROIZOLATIA PARDOSELILOR impotriva umiditatii pamanturilor se realizeaza in functie de tipul


incaperii si modul in care este influentata de de actiunea umiditatii .
Cand influenta este mica pardoseala se executa pe un suport de beton simplu ( egalizare ) asezat
peste un strat de rupere a capilaritatii de circa 10-12 cm alcatuit din pietris cu granulatie 3-20 mm si acoperit
cu un strat de separare din impaslitura bitumata sau carton bitumat cu petreceri 7-10 cm.
Cand actiunea umiditatii influenteaza functionalitatea incaperii, hidroizolatia se executa cu doua
straturi de impaslitura acoperit cu un strat de mastic de bitum racordate cu hidroizolatia orizontala a peretilor.

HIDROIZOLATIA CONTRA APELOR FARA PRESIUNE


Aceasta se executa pentru protejarea elementelor situate sub nivelul terenului, dar deasupra panzelor de
apa subterane ( bazine, rezervoare, tuneluri, canale de conducte, camine de vane) .
Solutiile se adopta functie de natura terenului si destinatia cladirilor :
- in terenuri slab coezive pentru hidroizolatia radierului si a peretilor se foloseste una din urmatoarele alcatuiri :
 o panza si doua cartoane bitumate.
 o tesatura si doua impaslituri bitumate aplicate intre patru straturi de mastic de bitum.
- in terenuri coezive si foarte coezive, hidroizolatia radierului are una din urmatoarele alcatuiri:
 doua panze si un carton bitumat;
 doua tesaturi si o impaslitura bitumata aplicate intre patru straturi de mastic de bitum.

b) HIDROIZOLATIA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII SITUATE IN INCAPERI UMEDE


Aceasta hidroizolatie are alcatuiri diferite in functie de intensitatea exploatarii :
- pentru incaperi cu exploatare de intensitate redusa ( bai, spalatorii, grupuri sanitare ) se prevede o
hidroizolatie la pardoseli si pereti cu una din urmatoarele alcatuiri :
 doua foi bitumate ( o panza bitumata si un carton bitumat sau o tesatura bitumata si o impaslitura
bitumata ) intre trei straturi de mastic de bitum.
 straturi rigide din materiale cu permeabilitate redusa ( mortare de ciment, mozaic turnat, placi
ceramice, etc ) care constitue pardoseala, plintele, scafele si peretii incintei, luandu-se masuri de
prevenire a crapaturilor;
- pentru incaperi cu exploatare intensa ( spalatorii, bai publice, hale industriale ) cu procese
tehnologice in care se produce udarea permanenta a pardoselilor si peretilor, se executa hidroizolatia
bituminoasa dublandu-se numarul straturilor de panza sau tesatura bitumata prevazute la incaperile cu
intensitate redusa.
PENTRU STRATUL SUPORT AL HIDROIZOLATIILOR BITUMINOASE se foloseste mortar de ciment
M 100 driscuit cu racorduri la scafe si muchii cu raza de minim 3 cm.
IN CAZUL IN CARE HIDROIZOLATIA ESTE NECESARA NUMAI LA PARDOSELI aceasta se ridica
pe elementele verticale la minim 15 cm.

2.4 HIDROIZOLATIA ROSTURILOR


Rosturile de dilatatie, rosturile de tasare si rosturile antiseismice reprezinta zonele cele mai dificile in care
trebuie luate masuri speciale pentru asigurarea continuitatii hidroizolatiei.

ETANSAREA ROSTURILOR se asigura prin :


- straturi suplimentare de intarire a hidroizolatiilor;
- tabla;
- inglobarea in beton in zona rostului a unor profile din cauciuc, (material plastic sau metal)
sub forma unor benzi continue;

2.5 IZOLAREA TRECERILOR DE CONDUCTE SAU ALTOR PIESE METALICE


Continuitatea straturilor izolatoare este adesea intrerupta datorita unor
necesitati tehnologice ( treceri de conducte ) sau datorita colectarii apelor de pe acoperisuri care sunt conduse
la reteaua de canalizare.
In asemenea cazuri, strapungerile stratului izolator reprezinta puncte slabe si trebuie intarite in mod
special nu numai cu straturi suplimentare de tesaturi bitumate dar si cu piese metalice de racordare si
strangere a pachetului de straturi din izolatie.

2.6 HIDROIZOLATII RIGIDE


PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

O hidroizolatie rigida este o hidroizolatie care nu poate urmari deformatiile


suportului sau, determinate de eventuala fisurare sau tasare a acestuia situatie in care apare pericolul
imminent de pierdere a etanseitatii hidroizolatiei, si in mod implicit compromiterea ei. De aceea se aplica
numai pe elemente noi care nu prezinta posibilitati de fisurare si la cladiri existente care nu mai sufera procese
de tasare.
Capacitatea de izolare a elementului de constructii in ansamblul sau creste daca ea este
asigurata nu numai prin hidroizolatia rigida aplicata ci si prin betonul suportului preparat de la inceput
impermeabil.
IMPERMEABILIZAREA BETONULUI ELEMENTULUI SUPORT se obtine din turnare prin adaosuri de
materiale hidrofuge si prin asigurarea de conditii care sa asigure o buna compactare: utilizarea de aggregate
cu granulometria optima determinata de laborator, compactarea prin vibrare la punerea in opera, turnarea
continua si eliminarea rosturilor de lucru.

SUPRAFETELE PE CARE URMEAZA SA SE EXECUTE HIDROIZOLATIA RIGIDA trebuie sa fie


pregatite in mod special astfel :
- sa fie remediate integral eventualele defecte ca segregari, fisuri, denivelari;
- sa fie inasprite prin cioplire, spituire, buciardare;
- sa se deschida rosturile zidariei de caramida (in cazurile cand aceasta formeaza suportul);
- sa fie bine curatate de murdarie, de praf, de pete de grasime;
- sa fie bine stropite cu apa inainte de aplicarea primului strat.

CONDITII DE EXECUTIE
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare vor fi realizate urmatoarele conditii :
- lucrarile de hidroizolatii vor fi realizate de societati specializate sau echipe specializate;
- se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor aproape de locul executiei;
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor;
- se va controla cantitatea si calitatea foilor bitumate, a bitumurilor si a materialelor auxiliare daca
au declaratii de conformitate si daca corespund prescriptiilor tehnice respective pentru utilizarea
conform normativului si proiectului;
- lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi de peste 5º C fiind interzisa
executia acestora pe timp de ploaie sau burnita;
- suprafetele suport pentru aplicarea barierei contra vaporilor sau a hidroizolatiei se vor verifica
astfel :
 se vor verifica pantele si se va controla daca suprafata este curata fara asperitati mai mari de ±
2 mm si denivelari de peste 5 mm verificate in toate directiile cu un dreptar de 3 m lungime, iar
scafele executate cu raze de minimum 5 cm si muchiile de minimum 3 cm;
 se va verifica daca suportul din mortar sau beton este uscat si intarit prin lipirea pe numai 20
cm a unei fasii de carton bitumat de 30 x 20 cm dupa o prealabila amorsare si care la incercarea
de dezlipire dupa o ora de la lipire trebuie sa se rupa. Dezlipirea de pe suprafata a fasiei cu mortar
arata ca sapa ori este umeda ori necorespunzatoare pentru aplicarea hidroizolatiei;
 se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strapungere, diblurile,
carligele, agrafele de prindere ale copertinelor, daca sunt executate rebordurile, lacasurile
rosturilor si daca sunt montate deflectoarele pentru difuzia vaporilor sau alte elemente situate sub
bariera contra vaporilor sau sub hidroizolatie;
- bariera contra vaporilor se va aplica pe suport din beton peste stratul de difuzie, cu suprapuneri
de 7-10 cm si trebuie sa acopere complet partea inferioara a stratului de izolatie termica;

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE HIDROIZOLATII


Lucrarile de hidroizolatii fiind lucrari ascunse calitatea lor se va verifica impreuna cu beneficiarul, pe
masura executiei lor incheindu-se procese verbale din care sa rezulte ca au fost respectate
urmatoarele:
- calitatea suportului – rigiditate, aderenta, planeitate, umiditate;
- calitatea materialelor hidroizolatoare;
- pozitionarea si ancorarea in beton a pieselor metalice de strapungere sau rost;
- calitatea amorsajului si lipirea corecta a fiecarui strat al hidroizolatiei(suprapuneri, decalari,
racordari );

DACA ESTE NECESAR SE VA FACE SI O VERIFICARE PRACTICA A EXECUTIEI PRIN SONDAJ :


- desfacerea in unele puncte ale hidroizolatiei pentru a constata identitatea structurii cu proiectul;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- verificarea izolatiei prin determinari de laborator pe probe prelevate, din care sa rezulte ca
materialele folosite au fost de calitate corespunzatoare, conform declaratiilor de conformitate si
buletinelor de analize;

HIDROIZOLATIA SE VERIFICA VIZUAL DACA INDEPLINESTE URMATOARELE CONDITII :


- straturile hidroizolatiei sunt lipite uniform si continuu, fara zone nelipite;
- panta catre gurile de scurgere este conform proiectului, fara stagnari de apa;
- este continua si nu prezinta umflaturi;
- racordarea cu elementele de strapungere, la rosturi si guri de scurgere asigura o etansare
perfecta;
- protectia este asigurata conform prevederilor din proiect;
- protectia hidroizolatiei verticale la atice, reborduri, strapungeri, etc, este aderenta si fara deplasari;

SE VERIFICA LUCRARILE DE TINICHIGERIE AFERENTE HIDROIZOLATIILOR DACA


INDEPLINESC URMATOARELE CONDITII :
- copertinele, sorturile, paziile sunt bine ancorate si lipite cu falturi correct executate care sa asigure
etansarea si protectia hidroizolatiei ;
- jgheaburile sunt lipite etans cu panta minima pentru asigurarea scurgerii apelor fara stagnare, iar
burlanele bine fixate cu bratari si etanse;
- gurile de scurgere, daca au un gratar montat si functioneaza normal la turnarea apei in punctele
cele mai inalte ale acoperisului;

Daca se considera necesar la suprafete mai mari de 20 mp, cu avizul scris al proiectantului de
rezistenta, se va face verificarea prin inundarea cu apa de 2…4 cm grosime in punctele cele mai inalte,
cu gurile de scurgere in prealabil infundate.
La aceasta proba tavanul nu trebuie sa prezinte urme de umezeala dupa 72 de ore de
mentinere a stratului de apa.

MASURI DE INTRETINERE A HIDROIZOLATIILOR


- se interzice spargerea hidroizolatiei sau a stratului de protectie pentru executia ulterioara de
strapungeri sau ancorari;
- interzicerea depozitarii de obiecte sau alte amenajari pe acoperisuri sau hidroizolatii;
- interzicerea asezarii sau montarii peste hidroizolatii de obiecte sau utilaje cu temperature peste 40
º C ori a se face focul sau deversari de lichide fierbinti;
- interzicerea unei circulatii mai intense decat permite stratul de protectie respective, sau schimbarii
destinatiei acoperisului;
- curatarea periodica se va face de cel putin doua ori pe an, la inceputul primaverii si la sfarsitul
toamnei prin maturare umeda;
- curatarea zapezii si a ghetii care poate infunda jgheaburile si gurile de scurgere se va face cu
atentie cu lopeti de lemn si maturarea fara a degrada hidroizolatia sau protectia;
 ÎNREGISTRĂRI
Procesul verbal de recepţie calitativa a lucrărilor.

 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de execuţie a hidroizolatiei aminelor de vane se considera încheiata daca au fost respectate
documentaţia de execuţie si prescripţiile din procedura.
Rapoarte de calitate :
Certificate de calitate pentru materialele utilizate
Procesul verbal de recepţie calitativa a lucrărilor
 ANEXE
Procesul verbal de recepţie calitativa a lucrărilor

ARMATURI SI ACCESORII PL. 17

 SCOP
Procedura stabileşte principiile tehnice generate ce se aplica la montarea diferitelor tipuri de instalaţii.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
Normative:
I22- 1999 - Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de
alimentare cu
apa si canalizare ale localitatilor.
C 15-2000 ISCIR - Prescripţii tehnice pentru proiectarea, montarea, repararea, exploatarea si verificarea
conductelor de abur si apa fierbinte sub presiune.
C 56-95 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrărilor de construcţii si instalaţii.
Documentaţia tehnica
- Proiectul de execuţie.
- Caiet de sarcini.
- Proiect tehnologic aferent proiectului de execuţie.

 RESPONSABILITĂŢI
Condiţii prealabile
Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele utilizate ;

Masuri preventive
Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. Existenta si folosirea echipamentelor speciale
specifice de protecţia muncii (casti, salopete, palmare, etc).

Responsabilităţi specifice
Şeful de lucrare asigura toate documentele necesare începerii execuţiei (documentaţie de execuţie) si
răspunde pentru aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie si a prezentei proceduri tehnice, precum si de
întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate ;
Şeful de lucrare asigura implementarea prevederilor prezentei proceduri de lucru ;
Şeful de lucrare răspunde pentru :
- respectarea datelor de planificare cuprinse in graficele de execuţie, aferente;
- asigurarea desfăşurării lucrărilor, inclusiv conditiiior de microclimat si de lucru;
- verificarea lucrărilor ;
Şeful de lucrare verifica in timpul si la terminarea executării lucrărilor de montare conducte, armaturi si
echipamente, următoarele :
Aspectul si starea generala a materialelor, opera;
Corespondenta cu proiectul
Şeful de lucrare participa la recepţia lucrărilor si răspunde pentru calitatea lucrărilor executate;
Responsabilul tehnic cu execuţia
La Asigura materialele necesare, instrucţiunile tehnice de execuţie Instruieşte personalul cu privire la
executarea lucrărilor Efectuează controale pe parcursul execuţiei
Verifica calitatea lucrărilor executate, întocmeşte PV de recepţie calitativa la terminarea lucrărilor.

 PROCEDURA
Montarea armaturilor
Toate armaturile se vor monta in poziţia "inchis". La montarea armaturilor cu flanse se asigura
paralelismul intre flansele conductelor si cele ale armaturilor.
Curatarea suprafeţelor interioare ale flanselor sau fitingurilor din imediata apropiere a coordonatelor
de sudura se executa ca si curatarea conductelor.

Elementele auxiliare necesare montării conductelor (suporţi, console) prevăzute in instalaţia existenta
si care se demontează pentru asigurarea tronsonului de contorizare, se vor monta din nou si se vor executa
din profile formate la race sau laminate uşoare.
 Flanşe
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Materialul şi modul de îmbinare a flanşelor vor fi în conformitate cu clauzele relevante ale specificaţiilor
referitoare la fiecare material de conductă. Dimensiunile, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a
şuruburilor prin flanşe vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent, cu scopul de a
permite asamblarea tuturor tipurilor de racorduri, robinete şi accesorii.
Gama de presiuni nominale pentru flanşe va fi cel puţin egală cu cea mai ridicată presiune a conductelor
şi fitingurilor la care sunt anexate, dar cu o presiune nominală de cel puţin PN 10.

 Garnituri şi inele de etanşare .


Garniturile şi inelele de etanşare vor fi fabricate din cauciuc natural sau sintetic, adecvat pentru utilizarea
la apă potabilă, cu o grosime de minimum 3 mm în conformitate cu STAS 1733-89, BS 2494:1990 sau
echivalent şi vor fi de două tipuri:
-garnituri plate fără inserţie metalică;
-garnituri cu inserţie metalică.
Depozitarea inelelor sau a garniturilor din cauciuc se va face la întuneric, ferite de îngheţ sau
supraîncălzire, libere de orice tensiune.
 Piuliţe, şaibe, şuruburi
Şuruburile folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4016:1994 sau SR ISC
4018:1994 - Şuruburi cu cap hexagonal parţial, respectiv total filetate, Grad C.
Şaibele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu SR ISO 4759-3:1996 - Şaibe plat pentru
şuruburi şi piuliţe cu diametrul nominal al filetului până la 150 mm. Grade A ... C.
Piuliţele folosite la îmbinarea flanşelor vor fi în conformitate cu STAS 922-89 - Piuliţe hexagonale Clasa de
execuţie C sau echivalent.
Piuliţele, şuruburile şi şaibele vor fi zincate, iar înainte de strângere şuruburile vor fi unse cu vaselină
grafitată.
Şuruburile vor fi suficient de lungi pentru ca cel puţin o spiră a filetului să depăşească piuliţa atunci când
aceasta este strânsă.
 Adaptoare şi cuplaje
Adapttoarele şi cuplajele se folosesc penttru uşuriinţţa demontării,, pe conductele diin oţel,,
polietilenă/PVC sau penttru trecerea de la oţel la PEHD//PVC şi pot fii::
- adapttor universal cu flanşă;;
- cuplaje flexiibile (cuplaj universal);;
- cuplaje flexiibile de trecere de la oţel la PEHD//PVC;;
- compensatoare de montaj cu burduf;;
- compensatoare de montaj cu presetupă..
Materialul din care sunt alcătuite adaptoarele şi cuplajele poate fi fontă ductilă (conform DIN 1693 sa BS
2789 - grad 420-12) sau oţel (conform BS EN 10025:1990 - grad FE 430A),, acoperite cu vopsea sau răşini
epoxidice,, astfel încât să poată fi montate atât în cămine,, cât şi îngropate.. Pregătirea capetelor
conductelor pentru cuplajelle respective va fi făcută în conformitate cu cerinţele toleranţele specificate de către
producător..
 Vane cu sertar
Vanele cu sertar vor fi,, în funcţie de utilizare, cu flanşe sau cu mufe. Vanelle sertar cu flanşe vor fi
montate în cămine (incendiu, goliri, by-pass etc..), iar vanele cu mufe vor fi montate îngropat (vane de linie pe
reţea etc.).
Presiunea nominală a vanelor cu sertar va fi cel puţin egală cu cea mai înaltă presiune de pe conductele
pe care sunt montate (PN 6, PN 10, PN 16).
Direcţia de operare va fi în sensul acelor de ceasornic pentru a închide robinetul. Vanele vor fi
prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia închisă şi cea deschisă..
Vanele cu sertar vor fi alcătuite diin materiale rezistente la coroziune.. Corpul şii sertarul vor fi făcute din
fontă ductilă,, conform EN-1563,, DIN 1693,, BS 2789 sau echivalent..
Componentele interne,, altele decât sertarul,, vor fi făcute din oţel inoxidabil,, bronz, alamă nichelată sau
alte materiale rezistente la coroziune.. Sertarul va fi înglobat în cauciuc (EPDM) vulcanizat..
Toate vanele cu sertar cu mufe ce se vor monta îngropat vor fi furnizate împreună cu tijă de
manevră,, tub de protecţie a tijei de manevră şi capac din fontă turnată.. De asemenea,, se vor instala plăcuţe
ce vor indica poziţia fiecărei vane îngropate..
Toate vanele cu sertar cauciucat care se vor montta îîn cămiine vor fi furnizate împreună cu rota de mână
din fontă turnată, garnituri, piuliţe şi şuruburi..
 Vanele cu sertar cu flanşe
Vanele cu sertar cu flanşe vor avea dimensiunile între flanşe conform DIN 3202 - partea 1 - F4(corp
îngust) sau F5 (corp normal) şi vor avea dimensiunile flanşelor,, poziţionarea şi numărul golurilor de trecere a
şuruburilor conform ISO 7005-2,, BS EN 1092-2,, DIN 2501 sau echivalent..
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 Vanele cu sertar cu mufe


Vanelle cu sertar cu mufe vor avea dimensiunile conform DIN 3352 - parttea 4 şii vor fi adecvate montării
pe conducte din PEHD..
Pentru a împiedica smulgerea conductei din polietilenă din mufa vanei se va prevedea la ramificaţii
(realizate cu piesă T, piesă şa de electrofuziune sau colier mecanic) un bloc din beton simplu (C 4/5 -Bc 5) cu
dimensiunile de 50 x 50 x 50 cm..
 Vane fluture
Vanele fluture vor fi de tipul acţionate manual,, vor fi montate între flanşe şi vor avea găuri de
centrare. Vanele vor fi livrate cu mâner de acţionare şi în cazul vanelor cu reductor, cu mecan iism de închidere
cu indicatoare care arată poziţia discului..
Vanele fluture vor avea dimensiunile conform ISO 5752,, BS 5155, DIN 3202-K1 sau echivallent..
Poziiia găurilor de cetrare va fi conform ISO 7005-2,, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.. Toate
vanele vor fi adecvate pentru apa potabilă.. Vanele vor fi livrate împreună cu piuliţe şi şuruburi.
Presiune nominală va fi cel puţiin egală cu cea mai mare presiune de pe conductele şi fitingurile care
sunt conetate,, dar cu o presiune nomiinală PN 10,, PN 16.. Directia de operare va fi în sensul acelor de
ceasornic pentru a închide robinetul.. Vanele vor prevăzute cu plăcuţe indicatoare pentru poziţia închisă şi cea
deschisă..
 Vane sferice
Robinetele sferice vor fi instalate pe conducte având PN până la 16 bar, vor fi cu filet interior şi
exterior,, vor fi livrate cu mâner de acţionare şi pot fi metalice sau din PVC,, în funcţie de utilizare: la
căminele de aerisire - dezaerisire robinetele sferice vor fi din PVC, iar la căminele de reducere a preiiunii sau
reglare de debit vor fi metalice..
 Clapetele de reţinere
Clapetele de reţinere pot fi de tipul cu clapă,, montat cu flanşe,, având dimensiunile între flanşe
conform DIN 3202-F6,, dimensiunile flanşelor,, poziţionarea şi numărul golurilor de treceri a şuruburilor
conform ISO 7005-2,, BS EN 1092-2,, DIN 2501 sau echivalent sau cu ar,, montat între flanşe..
Pentru împiedicarea accesului animalelor sau insectelor în interiorul rezervoarelor prin intermediul
conductelor de prea-plin,, la gurile de descărcare sau la căminele de deversare se vor prevedea clapete
antibroască. Acestea vor fi prevăzute cu fllanşă,, care va avea diimeniiunile, poziţionarea şi numărul golurilor
de trecere a şuruburilor conform ISO 7005-2,, BS EN 1092-2,, DIN 2501 sau echiivallentt..
 Ventile de aerisire – dezaerisire
Ventilele de aerisire - dezaerisire vor fi automate,, şi vor îndeplini următoarele condiţii::
să evacueze aerul la umplerea conductei sau aerul acumulat în punctele înalte din conducte in condiţii
normale de funcţionare;;
să permită intrarea aerului când presiunea din conductă scade sub Patm în timpul golirilor.
Ventilele vor fi din material plastic de înaltă rezistenţă (astfel încât să poată fi instalate pe conducte PN
16), vor fi de tipul cu filet exterior şi vor fi cuplate la conducte prin in ttermediul unui colier şi al unei vane de
închidere (robinet sferic)..
 Ventile de suprapresiune (protecţie împotriva loviturii de berbec)
Ventilul de suprapresiune va acţiona imediat şi va elibera rapid apa rezultată din unda de presiune.
Pentru prevenirea inundării căminului, ventilul va fi legat la exteriorul căminului printr-o ţeava din oţel carbon ..
Pentru uşurinţa demontării se va prevedea un robinet sferic cu filet interior-filet exterior..
Ventilul va avea corpul din fontă, celelalte materiale componente fiind aliaje de bronz,, oţel inox sau
alte materiale rezistente la coroziune.. Garniturile vor fi din cauciuc (EPDM)..
Modul de îmbinare va fi cu filet.. Instalarea se va putea face fie vertical,, fie orizontal..
Inspecţiile şi întreţinerea se pot face fără a schiimba presiunea pretabilită şi fără a demonta ventilul.
Ventilul va fi reglat în fiiecare caz pentru a se declanşa la o presiune maii mare cu 0,5 - 1 bar decât
presiunea de regim a aducţiunii sau decât presiunea redusă aval (după vana de reducere de presiune)..
 Contoare de apă
Contoarele de apă,, vor avea clasa de precizie B conform SR-ISO 4064//1-96 şii trebuiie să fie etanşe, cu
cadran uscat,, corespunzăttor gradului de protecţie IP 68..
Toate contoarele de apă care sunt procurate din import trebuie să aibă aprobare de model în România,,
trebuiie să fie marcatte conform puncttulluii 8 diin Normele Oficiului Român de Metrologie Legală şi să aibă un
certificat individual de verificare metrologică emis de Oficiul Român de Metrologie Legală (O.M.R.L. sau de un
laborator de testare agrementat de O.M.R.L.)
Contoarele de apă vor fi montate de regulă în cămine, staţii de clorare şi de pompare, în poziţie orizontală,
cu capul contorului vertical. Se vor prevedea tronsoane stabilizatoare, cu lungimea de (5) x DN în amonte şi 3
(5) x DN în aval, în funcţie de recomandările producătorului.
Corpul contorului va fi din fontă şi va fi prevăzut cu flanşe, ale căror dimensiuni, poziţionare şi număr al
golurilor de trecere a şuruburilor vor fi conform ISO 7005-2, BS EN 1092-2, DIN 2501 sau echivalent.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 Suporţi de vană
Pentru susţinerea vanelor din cămine se vor prevedea suporţi metalici confecţionaţi din ţeava de oţel şi o
placă pătrată din tablă groasă la partea inferioară. Înălţimea suporţilor se va stabili pe şantier, funcţie de
distanţele pe verticală din interiorul căminului.
Pentru a nu supune la solicitări conductele din PEHD în cazul blocării vanei de golire, vanele de golire se
vor fixa pe suporţi cu două coliere de fixare, iar suporţii de vană vor fi fixaţi de radierul căminului cu şuruburi tip
CONEXPAND. Suporţii vor fi protejaţi anticoroziv prin vopsirea după confecţionare cu un strat de grund şi un
strat vopsea epoxidică.
 Capace şi rame pentru cămine
Accesul în căminele de vane, aerisire, golire sau de alt tip se va face printr-un capac din fontă. Ansamblul
capac si rama va fi în conformitate cu STAS 2308-81 şi va fi de tipul carosabil sau necarosabil, în funcţie de
poziţia căminului faţă de drumurile existente. Rama capacului va fi inclusă în partea superioara a plăcii
căminului de vizitare.

Montarea echipamentelor
Toate echipamentele se vor monta conform prescripţiilor producătorilor,

 ÎNREGISTRĂRI
Procesul verbal de recepţie calitativa a lucrărilor

 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de execuţie a montării conductelor si aparatelor se considera încheiata daca au fast
respectate documentaţia de execuţie, prescripţiile din procedure si instalaţia se comporta normal la probele ce
se efectuează.
Rapoarte de calitate :
Certificate de calitate pentru materialele utilizate
Procesul verbal de recepţie calitativa a lucrărilor

 ANEXE
Procesul verbal de recepţie calitativa a lucrărilor

ALINIEREA SI CENTRAREA ELEMENTELOR DE CONDUCTE PL. 18

 SCOP
Prezenta procedura stabileşte modalităţile de aliniere si centrare pentru componentele sistemelor de
conducte (ţevi, fitinguri, armaturi) si fixarea for prin puncte de sudura in vederea sudării.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI
Procedura se aplica conductelor din otel carbon sau inoxidabil.Instrucţiunea se aplica asamblărilor
realizate la prefabricarea tronsoanelor de conducte sau pe poziţie" in antier.

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
SR EN ISO 9000: 2011„Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular";
SR EN ISO 9001: 2011 „Sisteme de management al calitatii. Cerinţe";
SR EN ISO 9004: 2011 „Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

performantei";
ISO 19011: 2021 „Auditare";
ISO 10013: 2011 „Linii directoare pentru documentaţia sistemului de management al calitatii"; ROI
/,,Regulament Intern";
MC /„Manualul Calitatii";

 RESPONSABILITĂŢI

 Generalităţi
In afara responsabilităţilor stabilite prin documentele programului calitalii, se prevăd urmetoarele
responsabilităţi suplimentare:

 Responsabilităţile conducătorului punctului de lucru.


Prelucrează prevederile prezentei instrucţiuni cu întreg personalul care execute operaţiile descrise si
completează si semnează procesul verbal de insusire a instrucţiunii.
Implementează prezenta instrucţiune.
Asigura S.D.V-urile, AMC-urile, utilajele de mecanizare materialele de execuţie necesare execut.rii operaţiilor
descrise in prezenta procedure.
Asigura echipanentul de protecţia muncii pentru personalul ce executa operaţiile descrise in prezenta
procedure.
Asigura dotarile pentru prevenirea si stingerea incendiilor la masuri pentru îndeplinirea sarcinilor care
derive din procesele verbale de control.

 Responsabilităţile Şefului de echipa.


Respecta prevederile prezentei procedure.
Controlează zilnic starea SDV-urilor, AMC-urilor i a mijloacelor de mecanizare utilizate.
Controlează zilnic starea echipannentului de protecţia muncii.
Asigura dotarea fiecărui muncitor cu SDV-uri, AMC-uri si utilaje de mecanizare necesare desfa urării
operaţiilor descrise in prezenta procedure.
Asigura îndeplinirea sarcinilor ce deriva din procesele verbale de control.
Controlează existenta doterilor respectarea masurilor pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

 Responsabilităţile echipei de montaj.


Execute lucrările prevăzute in prezenta procedure respectând toate prevederile sale.
Respecta toate masurile de protecţia muncii.
Respecta toate masurile pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
Indeplinesc sarcinile care rezulta din procesele verbale de control.

 PROCEDURA

SDV-URI SI MATERIALE AUXILIARE


Scule si dispozitiveCleste pentru prindere Levi 314”-1” .Cleşti de fixate si distantiere ţeava - fiting cu
mufa sau soclu.Cala pentru montarea mufelor soclu.Dispozitive de aliniere cu lent simplu sau dublu si cu
şurub.Dispozitive de aliniere prin strângere cu coroana.

VERIFICATOARE.
Verificator pentru masurarea rostului de sudura .Verificator pentru masurarea dezalinierii la exteriorul
conductei la îmbinarea prin sudura cap la cap.Verificator de aliniere conducte pentru masurarea desalinierii la
interiorul conductei la îmbinarea prin sudura cap la cap .Nivela de ape .Şabloane pentru verificarea
sanfrenului .Subler cu stigmas.Lere .Verificator unghiular pentru îmbinări cu flame si pentru ramificaţii
.Raportor mecanic .Raportor optic

Observaţii
- Prezenta enumerare nu este limitativa ca tipuri de SDV si ea modalitati de realizare constructive .
- Pentru componentele din otel inoxidabil se vor folosi SDV - uri din otel inoxidabil care vor fi separate
de cele folosite pentru componente din otel carbon. SDV urile folosite pentru componente din otel
inoxidabil vor fi marcate cu vopsea alba, iar cele utilizate pentru componente din otel carbon vor fi
marcate cu vopsea roşie .
- Otelul inox nu trebuie sa fie in contact cu OLC materiale cu S, Pb, 2n sau alte materiale sau aliaje cu
punctul de topire scăzut.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Nu se folosesc solvenţii organici halogenati acizii minerali sau organici pentru curăţirea otelului inox
Operaţii de aliniere si centrare .

Alinierea componentelor ce se sudeaza cap la cap .


Componentele cu grosimea peretelui S≤3mm .
- Capetele componentelor sunt santrenate .
Detaliu aliniere componente S<3mm .
- Alinierea componentelor poate fi concentrica sau excentrica

Realizarea aliniere.
- Alinierea se realizează la diametru interior efectiv,
- Pentru ţevi avand abateri la diametrul exterior, la grosimea peretelui ,si la circularitate in limitele
admise, pot rezulta la montaj dezalinieri ce depasesc valorile prescrise,in acest caz, diametral interior
mai mic va fi lărgit ca dezalinierea sa se încadreze in limitele admise. Diametrele interioare B ale celor
2 componente pot fi egale sau foarte apropiate dar datorita ovalitatii, dezalinierea poate sa nu se
încadreze in valorile admise. In aceasta situaţie se prelucrează diametral interior B2 pentru eliminarea
ovalitatii diametral interior pentru eliminarea dezalinierii "d"respectand prevederile subpunctului Pentru
ca dezalinierea "d" sa se încadreze in limitele admise se poate opera selecţia asupra componentelor.
Fixarea capetelor componentelor se realizează cu dispozitive. După alinierea componentelor fixarea in
dispozitive se pastreaza pans după realizerea sudurilor. Rostul de sudura "a" are următoarele valori
2mm<a<3,2mm pentru componente din otel carbon Om1,6mm pentru componente din otel inoxidabil.
Rostul pentru sudura se verifica cu lere sau spioni conici.
Componente eu grosimea peretelui 3mm<S<10mm .
Capetele componentelor sunt sanfrenate .
Alinierea componentelor poate fi concentrica sau excentrica.
Dezalinierea "d" maxima admisa la interiorul conductei are valorile de la maul
- Dezalinierea „d" se masoara la interiorul conductei cu " verificatorui de aliniere conducte ".

Realizarea alinierii .
- Alinierea se realizează la diametrul interior efectiv
- Pentru ţevi avand abateri la diametrul exterior peretelui si la circularitate in limitele admise, pot rezulta
la montaj dezalinieri ce depaesc valorile "d"
Alinierea si centrarea componentelor ce se sudeaza cu mufa soclu .
Înainte de a proceda la imbinarea componentelor se vor verifica prin măsurare diametral exterior al
ţevii si diametrul interior al mufei soclu.
Diametral interior al mufei nu va depăşi cu mai mutt de 0,08 inch(2mm) diametral exterior al ţevii.

Realizarea îmbinării.
Montarea se va realiza cu cala speciala conform celor descrise mai jos . Metoda permite controlarea
jocului de fund dupa cc sudura a fost executata . Ţeava se introduce in mufa soclu pans cârd cele doua piese
vin in contact. Se aşeza pe mufa o cala speciala (verificator pentru mufa soclu) cu inaltimea de 55mm si avand
prevăzută la partea superioara o scaly gradata de 5mm . Cifra "0" corespunde unei inaltimi de 50mm si la
acest nivel se traseaza un riz cu ajutorul altei cale cu inaltimea de 50mm . Adâncimea rizului nu va depăşi
0,2mm.
Se retrage ţeava cu 1,6 mm asigurând astfel urrjoc de 1,6÷0,4 si 1,6÷0,4 intre căpătui ţevii si soclu.
Acest joc va fi menţinut pans dupa prinderea prin puncte de sudura . Pentru realizarea interspatiului uniform
se intercalează provizoriu adaosuri de sarma intre ţeava si mufa soclu . Aceste adaosuri se indeparteaza dupa
executarea soclurilor de prindere . Sudarea ţeava - mufa soclu se realizează in 2 straturi pentru grosimi ale
peretelui mai mari de 4,5 mm(dupa executarea sudurilor de prindere).

Alinierea si centrarea flanselor.


PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Flansele "slip on"(lmbinate prin sudura de colt). Pentru realizarea interspatiului uniform radial se
intercalează intre ţeava si flansa adaosuri de sarma. Aceste adaosuri se Indeparteaza dupa executarea
sudurilor de prindere .
La montarea tuturor tipurilor de flame, înaintea prinderii prin puñete de sudura se va realiza
perpendicularitatea suprafeţei de etanare pe axa longitudinala a conductei folosind un dispozitiv
(verificator unghiular).

Procedee de sudare .
Procedeele prin care se executa sudurile de prindere cunt cele prin care se executa primul strat (de
rădăcină) conform procedurilor specifice de sudare .

Materiale de adaos
Electrozii inveliti, sârmele utilizate trebuie sa fie de acelaşi tip si calitate cu cele utilizate la sudarea
propriu-zisa .
Materiale auxiliare (data este cazul)
Electrozii de wolfram, gazul de protecţie, trebuie sa fie de acelaşi tip si de aceeaşi calitate ca §i cele
utilizate la sudarea propriu-zisa
Regimul de sudare utilizat la execuţia sudurilor de prindere trebuie sa fie in limitele regimului de
sudare care se va utiliza la sudarea propriu-zisa .
Poziţiile de sudare vor fi conform cod ASME secţiunea IX .
Preancalzirea va ±1 in limitele regimului de preancalzire prescris in procedurile specifice de sudare .
Cerinţe suplimentare - In cazul prinderii prin sudura a ţevilor ce se vor suds cap la cap se va evita
poziţionarea acestor prinderi de sudura in poziliile corespunzătoare orei 12, orei 6 decalandu-se de-o parte
sau de alta .

Autorizarea sudorilor.
Sudorii care vor executa sudurile de prindere vor fi autorizaţi conform cod ASME sectiunea IX,
pentru executarea sudurii propriu-zise . vox folosi numai procedee de sudare omologate.

MONTAJ, CONTROL SUPORTI CONDUCTE PL. 19

 SCOP
Prezenta procedure stabileşte operaţiile de montaj si control necesare la montajul suportilor si a
elementelor de prindere, ce servese la susţinerea conductelor.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI
Prezenta procedure se aplica la montajul suportilor si a prinderilor suportilor pe conducte.

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
SR EN ISO 9000: 20011„Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentals si vocabular";
SR EN ISO 9001: 20011 „Sisteme de management al calitatii. Cerinţe ;
SR EN ISO 9004: 20011 „Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea
performantei"
ISO 19011: 20021 „Auditare"

 RESPONSABILITĂŢI
Echipa de montaj:
Însuşirea si aplicarea prevederilor prezentei proceduri de către executanţi.
Folosirea documentaţiei beneficiarului.
Executarea de lucrări de calitate in conformitate cu standardele in vigoare, documentaţia
proiectantului se prevederile prezentei procedure.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Respectarea normelor de protecţia muncii si paza contra incendiilor specifice acestor lucrări. Folosirea
de sudori autorizaţi I.S.C.I.R. conform CR.9 si ASME Compartimentul CTC. însuşirea si aplicarea prevederilor
prezentei proceduri.

 PROCEDURA
Condiţii prealabile.
Existenta documentaţiei de montaj.
Preluarea pieselor înglobate.
Piesele componente ale suportului sunt verificate sa corespunda .
Procedura propriu—zisa.
Se verifica de echipa de montaj corespondenta dintre fisele de masuratore proprii a pieselor înglobate
(place, penetraţi, etc.) si documentaţia proiectantului. Sa acorde atentie la poziţia pieselor fats de axele de
referinţa, cotelor de nivel, planeteitatii, orizontalităţii sau verticalităţii si dimensiunilor generate de ansamblu.
Se preiau suporţi din magazie de echipa de montaj care va verified: vizual, dimensional marcaje.
Se transporta la locul de montaj.
Se pretensioneaza arcurile la supoti cu arc ce nu au fost pretensionati la fabricaţie. Pretensionarea se
face pe baza cererii de pretensionare facuta de echipa de montaj. Dupe pretensionare arcurile se vor bloca cu
o contrapiulita urmând ca după efectuarea probei hidraulice la punerea in funcţiune sa fie deblocate. Suportii
cu arc ce au fast p in fabrica vor fi montati cu arcurile blocate. Deblocarea se va face după proba circuitului la
punerea in funcţiune.Se determine poziţia suportului la locul de montaj
Se montează ancorele autoperforante sau tip prezon la supoti indicaţi de proiectant, respectandu-se
indicaţiile proiectantului.
Se aduce la poziţie se montează prinderile suportilor detaliate in DDE-uri.
Se identifica poziţionarea penetraţiilor după documentaţia elaborate de proiectant,
Se montează prinderile suportilor in conformitate cu indicaţiile proiectantulni.
Se executa sudurile de montaj .
Se controlează sudurile de montaj, vizual ,si dimensional.
Se strâng piuliţele de montaj la momentele indicate de proiectant.
Se face verificarea finald a montajului.
Se face verifcarea finala a montajului supotilor verificandu-se următoarele: marcaje, dimensiunile de
gabarit, cotele de amplasare si cotele de nivel ce trebuie sa corespunda indicaţiilor proiectantului.

Eventualele abateri fata de proiect se vor consemna intr-o fisa de măsurători ce va înaintata
proiectantului care va lua masurile de rigoare. Certificarea marcajului suportilor va fi făcută de CTC.
 CRITERII DE ACCEPTARE
Montajul se considera acceptat data se respecta cerinţele prezentei proceduri.

NOTA: Elementele de suporţii ce au in compunere organe de amplasare si nu transmit eforturi in conducte


(ex: bride, coliere, şuruburi "U",) nu se vor strânge la moment controlat. Strângerea se va face la cheie.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

SUDURA CONFECTIILOR METALICE PL. 20

 SCOP
Prezenta procedura se aplica la toate lucrările executate.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
SR EN ISO 9004: 20011 „Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea
performantei
ISO 19011: 20021 „Auditare";
ISO 10013: 20011 „Linii directoare pentru documentaţia sistemului de management al calitatii";

 RESPONSABILITĂŢI
Şeful punctului de lucru va prelucra prezenta procedure cu personalul de execuţie si va întocmi
procesul verbal de Insure procedure.Va asigura condiţii optima desfaurarii activitatii de sudare.Va asigura
echipamentul de lucru si de protecţie al sudorilor. Va asigura respectarea NTSM si PSI in vigoare.
Va urmări ca in activitatile de sudare sa fie folosiţi sudori autorizaţi ISCIR pentru fiecare procedeu de
sudare in parte.

 PROCEDURA

 CONDIŢII PREALABILE
Existenta la executant a documentaţiei la faza DDE.Existanta utilajelor de sudarea materialelor de
adaos specificate in prezenta procedure.Existanta sudorilor autorizaţi ISCIR.Existanta condiţiilor atmosferice
bune pentru execuţia sudurilor.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 PROCEDURA PROPRIU ZISA


Identificarea materialelor de baza care trebuie sudate.
înlăturarea defectelor in materialul de baza prin sudura. Defectele in materialul de baza pot fi minore sau pot fi
majore. Defectele minore pot fi remediate fare informarea prealabila a beneficiarului. Aceste defecte sunt de
suprafaţa sau ca urmare a vibraţiilor, etc. Defectele majore sunt defecte in materiale uzinate, in profunzime.
Orice îndepărtare a materialului pe o adâncime depăşind cea mai mica dintre valorile 1 peretelui, sau 9,5mm,
se face cu acordul societatii. Capetele care se vor suda pot fi prelucrate mecanic, sau, taiate cu flacara sau
arc electric. Taierea prin procedee termite va fi permisa numai data taiere este suficient de neteda si orientata
si rezulta suprafeţe perfect curate fara zgura. Zona influentatata termic (cel puţin 15mm) va fi indepartata prin
polizare.
înainte de începerea operaţiunilor de sudare, capetele de sudat plus o porţiune de peste 50 mm a materialului
de baza in toate direcţiile vor fi degresate cu atentie.
Prelucrarea capetelor nu va reduce grosimea peretelui nicăieri sub valoarea minima admisa. La fel se
va proceda fisurilor in materialele uzinate.
Capetele care se vor suda pot fi prelucrate mecanic, sau, taiate cu flacara sau arc electric. Taierea
prin procedee termice va fi permisa numai daca taierea este suficient de neteda si orientata si rezulta
suprafeţe perfect curate fara zgura. Zona influentatata termic (cel puţin 15mm) va fi indepartata prin polizare.
înainte de începerea operaţiunilor de sudare, capetele de sudat plus o porţiune de peste 50 mm a materialului
de baza in toate direcţiile vor fi degresate cu atentie.
Prelucrarea capetelor nu va reduce grosimea peretelui nicai.eri sub valoarea minima admisa.

 FORMA SI DIMENSIUNEA ROSTULUI


In normativele tehnice sunt date formele §i dimensiunile catorva rosturi de sudura pentru sudarea
manuala cu gaz a otelului carbon si a otelului slab aliat folosit la table.
In normative sunt date formele Si dimensiunile rosturilor caracteristice pentru sudarea manuals cu arc
electric cu electrozi metalici a tablelor din otel carbon si otelului aliat.

Forma rostului pentru îmbinarea sudata este mult influenţată de procesul de sudare aplicat.
Pentru stabilirea forfnei rosturilor foarte importanta este si calitatea materialului de baza de sudat.

 DENUMIREA, SIMBOLIZAREA, PREZENTAREA SI NOTAREA SUDURILOR


Denumirea, sirubolizarea, prezentarea si notarea sudurilor prin topire este prezentata in standarde si
normative tehnice.

 METODE SI REGIMURI DE SUDARE A TABLELOR.


Sudarea cu gaz este un procedeu de îmbinare folosit in ateliere si pe şantiere la sudarea tablelor
subţiri. Pentru aducerea marginilor de imbinat la temperatura de sudare, este necesar ca acestea sa fie in
prealabil încălzite.
Metode de sudare
Sudarea spre stanga cea mai simpla, se aplica la sudarea tablelor din otel pana la grosimi de 4-5mm.
Cu cat grosimea tablelor este mai mica cu atat înclinarea suflaiului este mai mica ajungând ca in cazul
grosimilor sub I mm înclinarea sa fie de 1 0° (la tablele subţiri de pans la 4-5mm, înclinarea începe de la 45° si
scade funcţie de grosimea materialului de baza Materialul de adaos se alege corespunzător calitatii
materialului de baza, iar diametral sârmei de adaos se deduce din grosimea de sudat
Tehnologia sudării eu arc electric.
La sudarea tablelor subţiri sub 3mm grosime de perete este avantajoasa sudarea cu curent continuu
polaritate inversa.In cazul sudării cu curent alternativ se recomanda transformatoare, in care caz amorsarea si
menţinerea arcului sunt mai bune, astfel Incat rezulta suduri mai aspectuoase.Sudarea tablelor de grosime
medie 3-6mm se face in 1, V, Y, 1/2V. Sudarea cusăturilor se executa in trepte inverse asa cum s-a aratat la
sudarea tablelor subţiri. Masa cusăturilor executate variaza in funcţie de grosimea tablelor si de rostul dine ele.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Marca material Grosime (mm) Pentru rădăcină Pentru rest strat

O L3 7 .2 K 6 -1 2 B -4 4 T E 44 T
O L 37 .2 K 1 5 -32 FO X EV 50 FO X EV 50
O L 37 . 3 K 15 - 30 Cr1 8 Ni8 Mn 6 x Cr1 8 Ni8 Mn 6 x
O L5 2 . 4 AK I 18 - 38 E - SO B E - 5 0B
OL52. 4BKI 2 2, 5 - 45 S UP E RB A Z S UP E RB A Z
R5 2 4 A 12 - 42 NI B A Z 6 5 S UP E RB A Z
R5 2 4 A +OL 3 71 K 12 - 24 NI B A Z 6 5 S 12 Mn 2S i+FB 1 0
O CS 52 6A 15 - 30 S UP E RB A Z S UP E RB A Z
O CS 55 12-24 S UP E RB A Z S UP E RB A Z
O CS 55 - H 3 7, 5 - 75 NI B A Z 6 5 NI B A Z 6 5
O CS 55 2 2, 5 - 45 S UP E RB A Z S UP E RB A Z
O CS 55 24 - 48 S UP E RB A Z S I2 Mn 2 +FB 10

 ÎNREGISTRĂRI

 CRITERII DE ACCEPTARE

Acceptarea si respingerea sudurilor se face conform procedurilor de control.

UMPLUTURI SI COMPACTARI PL. 23

 SCOP
Prezenta instrucţiune are scopul sa asigure un mod unitar de execuţie a umpluturilor si
compactărilor.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI

 DOCUMENTE DE REFERINŢA

STAS 6054/77 - Teren de fundare. Adâncimi maxime de inghet.


STAS 11156/78 - Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie.
STAS 1913/13-83 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare, încercarea Proctor.
P 10186 - Normativ privind proiectarea §i executarea lucrărilor de fundaţii directe
la construcţii;
Normativ C16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii si a
instalaţiilor aferente;
C56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii
aferente.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Documentaţie tehnica
- Proiectul de execuţie specific obiectivului.
- Caiet de sarcini.
- Proiect tehnologic aferent proiectului de execuţie.

 RESPONSABILITATI
 Condiţii prealabile
Stabilirea sursei de material pentru umplutura (hidromasa umeda sau uscata, pamant, nisip, balast,
argila, loess) cu caracteristici calitative corespunzătoare (granulometrie, umiditate, compresibilitate);
Condiţii de extragere, transport si depunere in zona de lucru;

 Masuri preventive
Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuate de instructaj.
La executarea lucrărilor de umpluturi se vor respecta următoarele:
- pentru coborârea muncitorilor in săpăturile pentru fundaţii late vor fi amenajate rampe de acces
(scara) cu o lăţime de 0.75 m cu mana curenta, iar pentru şanţuri inguste, scara rezemate.
- este interzisa amplasarea de depozite sau stive de materiale de-a lungul marginii de sus a gropii sau
sântului la o distanta mai mica de 0.75 m de la margine. Gropile vor fi imprejmuite cu balustrazi pentru
evitarea accidentelor.Indepartarea sprijinirilor din gropile de fundaţie la terminarea lucrării se va
atentie. Umplerea cu pamant a spaţiului dintr-o singura parte a zidului de sprijin proaspăt turnat a
fundaţiilor si pereţilor subsolurilor este permisa numai dupa intarirea mortarului zidăriei, ear in cazul in
care umplerea are o inaltime mal mare de 1.2 m, numai cu condiţia verificării prealeabile prin calcul a
rezistentei zidului in funcţie de vechimea mortarului.
- existenla si folosirea echipamentelor speciale specifice de pratectia muncii (casca, salopeta, palmare,
centuri de sigutanta)

 Responsabilităţi specifice
Şeful de lucrare asigura toate documentele necesare începerii execuţiei (documentaţie de
execuţie) si răspunde pentru aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie si a prezentei procedure
tehnice, precum si de întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate ;
Şeful de lucrare asigura implementarea prevederilor prezentei proceduri de lucru Şeful de
lucrare răspunde pentru
- respectarea datelor planificate, cuprinse in graficele de execuţie aferente;
- preluarea frontului de lucru, arganizarea si asigurarea desfăşurării lucrărilor, inclusiv condiţiilor de
microclimat si de lucru;
Verificarea lucrărilor înainte de începerea lucrărilor se verifica:
- corespondenta naturii terenului pe care se aseaza cu prevederile proiectului prin probe de laborator;
- calitatea materialului intrebuintat, care trebuie sa fie din aceeaşi categorie cu cel prevăzut in proiect, in
sfera de granulozitate pentru care se admit abated de + 5 % fata de componentele de sorturi.
In timpul executării lucrărilor de umpluturi se verifica:
- -respectarea tehnologiei de compactare prevăzută in proiect;
- -realizarea gradului de compactare prevăzut in proiect; determinările se fac pe toata grosimea pernei ,
cate una pentru fiecare strat eiementar prevăzut a se compacta, cei puţin cate una la fiecare 20 me
material compactat.
- -numărul probelor si at determinărilor care trebuie sa fie făcute la obiect si in laborator pentru controlul
compactitatii realizate.
Şeful de lucrare participa la recepţia finala a lucrărilor si răspunde pentru calitatea lucrărilor executate.

 PROCEDURA
- Documentaţie necesara executării lucrărilor
- Planul de săpătură
- Proiectul tehnologic
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- Procedura de lucru

 Generalităţi
Lucrările de umplutura se executa de regula prin aducerea pământului (de calitate im dintr-un depozit
sau dintr-o groapa de împrumut si utilizarea lui la crearea unor platforme sau la umpleri de denivelări sau gropi
de teren, sau pur si simplu la umplerea la loc a gropilor sau a şanţurilor sapate anterior, cu parte din pamantul
rezultat din săpătură, după ce s-a realizat construcţia respectiva.

 Condiţii de execuţie
Se stabileşte tipul de material pentru umplutura funcţie de specificaţiile proiectului.
Se prevăd posibilităţile de aprovizionare, transport si depozitare cu material de umplutura . Umplutura se
executa in straturi succesive, funcţie de caracteristicile tehnice ale utilajului de compactare, astfel:
- 20-30 cm - Ia maiuri;
- 40 cm - la cilindri compactor neted;
- 50 cm - la cilindri compactor vibrator;
Se executa compactarea cu utilajul optim ales, fiecare strat va fi bine bătut si udat pentru ca tasarea ulterioara
sa fie cat mai mica, in special acolo unde se fac grosimi mari de umplutura.
Tolerante
Diferenţa de grosime a straturilor succesive admisa este de 4- 2 cm; masurarea se va face pe pereţii
fundaţiei.

ÎNREGISTRĂRI

Proces verbal pentru verificarea calitatil lucrărilor ce devin ascunse


Proces verbal de control al calitatil lucrărilor in faze determinante (daca este cazul)

 CRITERII DE ACCEPTARE
Verificarea calitatil lucrărilor se desfasoara pe tot parcursul executies lucrărilor. Se efectuează de către
executanţi, tar confirmarea calitatii se face de către CTC prin examinări vizuale. Lucrarea se considera
încheiata daca au fast respectate documentaţia de execuţie si prescripţiile din procedura;

 Rapoarte de calitate:
Proces verbal pentru venficarea calitatii lucrărilor ce devin ascunse;
Buletinele de încercare rezultate la compactare;
Proces verbal de control al calitatii lucrărilor in faze determinante.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

SPALAREA HIDRAULICA SI DEZINFECTAREA CONDUCTELOR PL. 24

 SCOP
Procedura stabileşte principiile tehnice generale ce se aplica la spalarea si dezinfectarea diferitelor
tipuri de instalaţii.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI
Procedura se aplica la execuţia spălării si dezinfectarii instalaţiilor, conform proiectului de execuţie.

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
Normative:
C 56 /95 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrărilor de construcţii si instalaţii.
SR 4163 – 3 si STAS 6819- Alimentari cu apa .Retele de distributie .Prescriptii de executie si exploatare

Documentaţia tehnica
- Proiectul de execuţie.
- Caiet de sarcini.
- Protect tehnologic aferent proiectului de execuţie.

 RESPONSABILITĂŢI
Condiţii prealabile
Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele utilizate

Masuri preventive
Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. Existenta si folosirea echipamentelor speciale
specifice de protecţia muncii (casti, salopete, palmare, etc).
Responsabilităţi specifice
Şeful de lucrare asigura toate documentele necesare începerii execuţiei (documentaţie de execuţie) si
răspunde pentru aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie si a prezentei proceduri tehnice, precum si de
întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate ;
Şeful de lucrare asigura implementarea prevederilor prezentei proceduri de lucru ;
Şeful de lucrare răspunde pentru :
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

respectarea datelor de planificare cuprinse in graficele de execuţie, aferente; asigurarea desfăşurării lucrărilor,
inclusiv condiţiilor de microclimat si de lucru; verificarea lucrărilor ;
Responsabil tehnic cu execuţia
Asigura materialele necesare, instrucţiunile tehnice de execuţie Instruieşte personalul cu privire la
executarea lucrărilor
Efectuează controale pe parcursul execuţiei
Verifica calitatea lucrărilor executate, întocmeşte PV de recptie calitativa la terminarea lucrărilor.

 PROCEDURA
Spalarea conductelor se efectuează inainte de executarea probelor, la toate tipurile de instalaţii.
Spalarea consta in umplerea si menţinerea instalaţiei sub jet continuu de apa la presiunea reţelei de
alimentare, pans când apa evacuata nu mai cantina impurităţi vizibile. La intervale de 15-20 min se efectuează
purjarea intermitenta si succesiva a apei pe la toate robinetele 'de golire.
Este necesar ca spalarea sa se repete prin inversarea sensului de circulaţie a apei.
Conductele,armaturile si piesele accesorii trebuie bine spalate de murdariile ramase din timpul lucrului
si urmeaza obligatoriu dezinfectarea lor.Spalarea se face cu apa curata,operatiunea se face pana cand apa
iese limpede.Conductele care transporta apa potabila se dezinfecteaza cu apa care contine 20÷30mg/dm 3
clor timp de 24 ore,dupa care conducta se spala din nou cu apa curata. Dezinfectarea retelei este o operatie
obligatorie inainte de punerea retelei in functiune .

 ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal de spalare si dezifectare

 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de execuţie a spălării si dezinfectarii conductelor se considera încheiata daca au fost
respectate documentaţia de execuţie, prescripţiile din procedura iar apa evacuata nu mai conţine impurităţi
vizibile.
Rapoarte de calitate :
Procesul verbal de recepţie calitativa a lucrărilor
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

PROBA DE PRESIUNE A RETELELOR DE ALIMENTARE CU PL. 25


APA

 SCOP
Procedura stabileşte principiile tehnice generale ce se aplica la efectuarea probei de presiune
diferitelor tipuri de instalaţii.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI
Procedura se aplica la execuţia probei de presiune , conform proiectului de execuţie.

 DOCUMENTE DE REFERINŢA
Normative:
C 56 /95 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrărilor de construcţii si instalaţii.
SR 4163 – 3 si STAS 6819- Alimentari cu apa .Retele de distributie .Prescriptii de executie si exploatare

Documentaţia tehnica
- Proiectul de execuţie.
- Caiet de sarcini.
- Protect tehnologic aferent proiectului de execuţie.

 RESPONSABILITĂŢI
Condiţii prealabile
Se verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele utilizate

Masuri preventive
Instruirea personalului de execuţie pe linie NTS si PSI, conform Normativelor Republicane in vigoare
si completarea si semnarea fiselor individuale de instructaj. Existenta si folosirea echipamentelor speciale
specifice de protecţia muncii (casti, salopete, palmare, etc).
Responsabilităţi specifice
Şeful de lucrare asigura toate documentele necesare începerii execuţiei (documentaţie de execuţie) si
răspunde pentru aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie si a prezentei proceduri tehnice, precum si de
întocmirea corecta a înregistrărilor de calitate ;
Şeful de lucrare asigura implementarea prevederilor prezentei proceduri de lucru ;
Şeful de lucrare răspunde pentru :
respectarea datelor de planificare cuprinse in graficele de execuţie, aferente; asigurarea desfăşurării lucrărilor,
inclusiv condiţiilor de microclimat si de lucru; verificarea lucrărilor ;
Responsabil tehnic cu execuţia
Asigura materialele necesare, instrucţiunile tehnice de execuţie Instruieşte personalul cu privire la
executarea lucrărilor
Efectuează controale pe parcursul execuţiei
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Verifica calitatea lucrărilor executate, întocmeşte PV de recptie calitativa la terminarea lucrărilor.

 PROCEDURA

Inainte de punerea in functiune, conductele se supun urmatoarelor incercari de presiune:


- pe tronsoane a conductelor;
- pe ansamblu a conductelor.
Incercarile de presiune a conductelor se fac numai cu apa.
Proiectele pentru conducte precizeaza conditiile de efectuare a probei de presiune, avand in vedere
tipul conductei, reglementarile tehnice specific in vigoare si prevederile producatorului de material.
Tronsonul de proba nu va depasi 500m. Lungimea acestuia poate fi mai mare la propunerea
proiectantului sau executantului, cu acordul beneficiarului.
Se supun la proba numai tronsoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
- au montate toate armaturile;
- s-a realizat o acoperire partiala a conductei lasandu-se imbinarile libere;
- s-au executat masivele de ancoraj la conductele ce nu pot prelua eforturi axiale.
Inainte de umplerea tronsonului cu apa, se inched capetele tronsonului cu capace asigurate, sprijinite,
conform detaliilor prevazute in proiect.
Nu se folosesc robinetele cu piese de inchidere a capetelor tronsoanelor supuse probei,
Umplerea tronsonului cu apa se face prin punctual cel mai de jos al acestuia dupa ce, in prealabil, s-
au deschis robinetele de dezaerisire prevazute in punctele inalte si care se inched treptat, numai dupa ce prin
robinetele respective se evacueaza apa fara aer.
Presiunea de proba se masoara si se realixeaxa in punctual cel mai coborat al retelei. Se vor utilize
pompe cu piston.
Proba de presiune pentru conductele din PEID se fac conform datelor producatorilor.
Presiunea de proba si durata de proba se stabilesc prin proiect .
Pentru verificarea presiunilor obtinute se monteaza manometre la toate punctele caracteristice ale
tronsonului (capete, puncte inalte si joase, ramificatii, camine).
Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp racoros, dimineata sau seara, pentru ca
rezultatele sa nu fie influientate de variatiile mari de temperatura.

Proba se considera reusita pe tronsonul respective, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- la examinarea vizuala sa nu prezinte scurgeri vizibile de apa, pete de umezeala pe tuburi si in
special in zona mufelor, la imbinari;
- pierderea de presiune sa nu depaseasca valorile prevazute in proiect,

Dupa terminarea probei pe tronson, santul se umple cu pamant si se executa legatura cu tronsonul
adiacent, probat anterior, imbinarile intre tronsoane ramanand descoperite pana la proba generala a conductei
de aductiune.
Incercarea definitiva, pe ansamblul conductei se face in regim de functionare a acestuia, prin
observarea timp de 2 ore a imbinarilor dintre tronsoane, care nu trebuie sa prezinte pierderi vizibile de
apa.
Temperatura minima, prognozata pe o durata de 3 zile, la care se executa proba de presiune este de 5 0 C.
In cazul cand proba de presiune nu este corespunzatoare se iau masuri de remediere necesare si se
reface proba de presiune.
Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac pe conductele noi si la inlocuirea de
conducte.
Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de investitie, sau pe tronsoane de
conducte ce pot fi puse in functiune.
Verificarile, incercarile si probele se executa conform Legii 10/1995, privind calitatea in constructii.
Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr.273/94), STAS 4163
si altor reglementari specifice
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
- concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
- caracteristicile robinetelor, hidrantilor, golirilor, ventilelor de aerisire – dezaerisire, reductoarelor de
presiune, clapetelor, altor armaturi etc;
- pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate;
- pozitia si executia caminelor, echiparea acestora;
- protectia anticoroziva si termoizolatiile, unde este cazul;
- calitatea sudurilor si a imbinarilor;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- executia masivelor de ancoraj.

Proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform prevederilor STAS 4163
– 3 si a caietelor de sarcini intocmite de proiectant in conformitate cu prevederile producatorului de materiale.
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele operatii:
- intocmirea procesului verbal al probei de presiune;
- umplerea transeei in zona imbinarilor;
- umplerea transeei;
- verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
- refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
- refacerea trotuarelor;
- refacerea spatiilor verzi;
- executarea marcarii si repararii retelelor conform STAS 9570/1.

 ÎNREGISTRĂRI
Proces verbal proba de presiune

 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea de execuţie a probei de presiune a conductelor se considera încheiata daca au fost
respectate documentaţia de execuţie, prescripţiile din procedura iar apa evacuata nu mai conţine impurităţi
vizibile.
Rapoarte de calitate :
Procesul verbal de recepţie calitativa a lucrărilor
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

DESFACERE SISTEM RUTIER EXISTENT PL. 26

 SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a desfacerii sistemelor rutiere existente in cadrul proceselor de
executie a lucrarilor de drumuri precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor
procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSO mentionate in documentatiile tehnice
de executie si in standardele specifice in vigoare.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către Asocierea SC TEHNOTERM SRL IAŞI - SC OBITORY
CONSTRUCT SRL
Se aplica la modernizarea sau repararea drumurilor.

 DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

 RESPONSABILITATI
Director tehnic:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces) ;
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea traficului
(R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune instituirea unor restrictii de
circulatie ;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii procedurii.
Responsabil proces cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si modul de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice
sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi
satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia acestora,
actiuni corective si preventive si termene de implementare ;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil process :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSO si sigurantei circulatiei si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a efectua procesele respective dotate cu echipament de
avertizare, atunci cind este cazul ;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea
performantelor de mediu stabilite ;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si standardele in
vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de dirijarea traficului si de
securitatea personalului pe durata executiei lucrarii ;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii
constructiei ;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si


dispozitiile de santier elaborate de proiectant ;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare efectuarii dezafectarilor;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu graficul de
aprovizionare a acestora.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCVI – uri, intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.

 PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de desfacere a sistemelor rutiere existente, este alcatuit
din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice

Conditiile de mediu se refera la natura, structura, configuratia si umiditatea materialelor din alcatuirea
sistemelor rutiere si, in functie de volumul de lucrari proiectat, determina modul de executie, mecanizat sau
manual, precum si utilajele sau uneltele folosite.
Utilajele si dispozitivele utilizate la desfacere a sistemelor rutiere existente, sunt:
- utilaje care sapa si aduna materialul prin impingere (buldozer, autogreder);
- utilaje care sapa si incarca (excavator, incarcator);
- utilaje speciale de sapat in spatii inguste;
- utilaje de demolare (pikon, pikamer, demolator);
- mijloace de transport (autobasculante, remorci, benzi rulante).
In cazul executiei manuale se utilizeaza: cazma, tirnacop, lopata, ranga, roaba.
Pentru a se putea executa procesul de desfacere a sistemelor rutiere existente, este necesara buna
functionare a tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii
numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de
lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor
pieselor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu materialul procesat.
De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de diferitele tipuri de materiale
care sunt supuse operatiunilor de desfacere sau demolare si transport.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii, apa piesele de
schimb.

II. Procese premergatoare


- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de desfacere a sistemelor
rutiere existente si dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea
dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia tehnica de instituire a
restrictiilor de circulatie si asigura punctul de lucru cu setul de semnalizare si dirijare a traficului
necesar, in conformitate cu schemele de semnalizare adoptate, atunci cind amplasamentul si
executia lucrarii afecteaza traficul rutier;
- atunci cind materialul rezultat din desfaceri este nu prezinta aptitudini de utilizare pentru umpluturi,
nu poate fi valorificat sau este nerentabila procesarea acestora in vederea reutilizarii, se stabilesc,
cu acordul investitorului, locatii pentru depozite definitive;
- se stabileste tehnologia de desfacere a sistemelor rutiere existente, avind in vedere criterii tehnico
– economice care privesc natura si starea materialelor componente, distanta de transport, costuri
unitare, necesar de manopera, termen de executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic
unitar, realizat cu scule si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii operatiilor
si a productivitatii;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- in functie de distanta de transport si capacitatea utilajelor de desfacere, se stabileste numarul de


autobasculante necesar transportului materialului rezultat;
- seful formatiei de lucru convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului in vederea verificarii
si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de amplasare al acestuia, atunci
cind este cazul, precum si predarii, respectiv, primirii amplasamentului lucrarii si a reperilor de cota
materializati, pe baza de proces verbal;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren dimensiunile exacte in plan a zonei pe care se va
efectua desfacerea sistemului rutier, in conformitate cu planul de situatie sau planul de trasare;
trasarea se efectueaza in conformitate cu PTE –06.

III. Procese curente


- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare, atunci cind este cazul, se aduc utilajele si
dispozitivele necesare desfacerii sistemelor rutiere existente pe amplasamentul pregatit anterior;
- seful formatiei de lucru convoaca, in prealabil, reprezentantii administratorilor de utilitati pentru
identificarea traseelelor exacte ale diferitelor retele existente si se executa sondaje in prezenta
delegatilor detinatorilor de retele;
- in timpul desfacerii sistemelor rutiere existente se respecta intocmai conditiile prevazute in avizele
detinatorilor de retele edilitare din zona pentru a se evita deteriorarea acestora sau producerea de
incidente;
- desfacerile manuale se executa pentru volume mici, la lucrari izolate sau inaccesibile utilajelor sau
pentru finisarea desfacerilor executate mecanizat; se are in vedere mentinerea in permanenta a
unei distante de 3 m intre lucratori, astfel incit sa se evite accidentarile cauzate de manevrarea
uneltelor precum si, pentru o circulatie sigura, realizarea unei banchete de minim 75 cm pe
conturul desfacerii; atunci cind este necesara evacuarea materialului dezafectat, transportul se
face cu roaba pina la punctul de depozitare, pe un traseu amenajat anterior;
- desfacerile mecanizate se executa pentru volume mari, utilajele utilizate si performantele lor
determinind numarul si caracteristicile mijloacelor de transport;
- atunci cind, in in cadrul sistemului rutier existent exista o combinatie de materiale reutilizabile si
neutilizabile, materialul utilizabil se va desface separat, evitindu-se contaminarea cu materialul
neutilizabil;
- atunci cind, in cadrul sistemului rutier existent, se descopera unul sau mai multe straturi de
fundatie compuse din materiale care nu au fost specificate in documentatia de executie, se
convoaca consultantul in vederea stabilirii masurilor care se impun a fi luate;
- cazul demolarii unor amenajari mai vechi, desfacerea se executa de la cota cea mai ridicata in
jos, astfel incit sa se evite accidentarile cauzate de desprinderea, in urma vibratiilor create, a unor
blocuri sau portiuni de material si rostogolirea lor;
- amplasamentul desfacerilor se imprejmuieste si se semnalizeaza iar, in dreptul trecerilor de
pietoni sau acolo unde este necesar, se amenajeaza pasaje pentru asigurarea accesului pietonal.

 ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea acestuia in locatii
aprobate;
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau transportul in locatii aprobate
a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu sau a amenajarii
terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme
amenajate.

 INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- jurnal de activitate;
- bon de transport.

STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST SAU BALAST AMESTEC PL. 27


OPTIMAL

 SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a straturilor de fundatie din balast sau balast amestec optimal,
in cadrul constructiilor de drumuri precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui
proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSO mentionate in documentatiile tehnice de
executie si in standardele specifice in vigoare.

 DOMENIU
Aceasta procedure se aplica de către SC TEHNOTERM SRL IAŞI
Se aplica la constructia sau repararea drumurilor, pornind de la faza de lucru in care terasamentele
acestora au fost finalizate.

 TERMINOLOGIE
- Strat de fundatie: strat prin care se transmit si se repartizeaza terasamentelor solicitarile verticale din
stratul de baza; in cazul balastului, acesta joaca si rolul de strat drenant si anticapilar;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

 DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- STAS 6400 – 84 – Straturi de baza si de fundatie. Conditii de calitate;
- SR 662 : 2002 – Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate;
- Caiet de sarcini.

 RESPONSABILITATI
Director tehnic:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea traficului
(R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune instituirea unor restrictii de
circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii procedurii.

Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):


- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul de intocmire a
inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice
sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi
satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia acestora,
actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces:
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSO si sigurantei circulatiei si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci
cind este cazul;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea


performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si standardele in
vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea produselor puse in
opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele
specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de dirijarea traficului si de
securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii
constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu graficul de
aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele neconformitati sesizate
la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.

 PROCEDURA

Fluxul tehnologic corespunzator executiei straturilor de forma sau de fundatie din balast sau balast
amestec optimal, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :

I. Conditii de mediu si tehnice


Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incit procesele nu se pot
executa la temperaturi negative, atunci cind patul drumului este acoperit cu zapada sau cu gheata;
deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie, atunci cind stratul suport, respectiv terasamentele, au fost
afectate de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de forma sau de fundatie din balast sau balast
amestec optimal, sunt:
- utilaje care imprastie si niveleaza materialul prin impingere (buldozer, autogreder);
- utilaje de compactare (cilindri compactori, placi vibrante);
- autostropitoare pentru realizarea umiditatii optime de compactare;
- instalatie de preparare a amestecului optimal;
- mijloace de transport.
In cazul executiei manuale, se utilizeaza utilaje de compactare de mica mecanizare, maiuri de mina.
Pentru a se putea executa aceste lucrari, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor si
uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea
activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si
graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor uneltelor si
subansamblelor. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a
tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt: balastul sau balastul amestec optimal.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii, apa si piesele de
schimb.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

II. Procese premergatoare


- deoarece aceste lucrari se executa imediat dupa realizarea terasamentelor, procesele
premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a
tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare, in
functie de volumul de lucrari si termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a
lucrarilor si instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea lucrarilor de
sapatura;
- seful de formatie convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea verificarii si
receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare de executie, respectiv terasamente,
strat de forma;
- in cazul in care se utilizeaza balast amestec optimal, acesta se prepara in statii centralizate astfel
incit compozitia granulometrica si umiditatea sa fie corespunzatoare specificatiilor din
documentatia tehnica de executie, dupa care se transporta la locul de punere in opera.
III. Procese curente
- pentru realizarea straturilor de forma sau de fundatie din balast sau balast amestec optimal, se
utilizeaza balast cu dimensiunea granulei de maxim 63 mm si care corespunde conditiilor de
calitate specificate in caietul de sarcini al fiecarei lucrari;
- in cazul in care balastul nu are curba granulometrica corespunzatoare cu cea solicitata in proiect,
aceasta se corecteaza prin trecere prin statia de preparare a amestecului si eliminarea sau
adaugarea sorturilor necesare;
- atunci cind se utilizeaza balast din mai multe surse de aprovizionare, depozitarea se face astfel
incit sa se evite amestecarea cit si impurificarea lor iar sectoarele de drum realizate sunt
delimitate in functie de sursa folosita;
- inaintea asternerii stratului de forma sau de fundatie din balast sau balast amestec optimal, se
realizeaza sau se refac lucrarile de drenare a apei din patul drumului;
- pentru stabilirea conditiilor specifice de executie, se realizeaza un tronson experimental, de minim
50 m lungime si latimea a doua utilaje de compactat, pe care se stabilesc grosimea si umiditatea
optima de compactare a stratului asternut, componenta atelierului de compactare si numarul de
treceri necesar;
- acesti parametri fiind stabiliti si insusiti de catre client, se trece la executia propriuzisa a stratului
de forma sau de fundatie;
- balastul este adus la locul de punere in opera si descarcat in gramezi situate la o distanta care sa
asigure realizarea grosimii optime a stratului;
- asternerea si nivelarea balastului se face pe toata latimea platformei sau a sectorului in lucru,
inclusiv pe acostamente, la sablon, respectindu-se latimea si pantele transversale prevazute in
documentatie tehnica de executie;
- daca, in urma determinarilor de laborator, se constata ca materialul nu are umiditatea optima de
compactare, se intervine cu utilajul de stropit, asigurind debitul necesar si uniformitatea stropirii;
- compactarea se incepe de la partea cea mai de jos, de la acostament la ax, prin treceri succesive
in lungul drumului, astfel incit sa se suprapuna trecerile pe o latime de minim 20 cm;
- daca in timpul compactarii sau produs denivelari din cauza neuniformitatii materialului, acestea se
reprofileaza, se completeaza cu material si se cilindreaza din nou;
- in conformitate cu documentatia tehnica de executie, se efectueaza verificarile referitoare la
grosimea stratului (minim 3 puncte la 2000 mp executati, toleranta ± 2 cm), gradul de compactare
(98 % pentru cel putin 95 % din punctele masurate si minim 95 % in toate punctele de masurare)
precum si la elementele geometrice ale stratului executat (tolerante + 5 cm la latime, ± 0, 4 % la
panta transversala, + 2,5 si – 5 cm la cote pentru strat de forma, ± 1 cm la cote pentru strat de
fundatie, ± 2 cm in profil longitudinal, in axul benzii si ± 1 cm in profil transversal la denivelari
masurate sub lata de 3 m);
- daca drumul se da in circulatie inaintea executarii celorlalte straturi rutiere, stratul de fundatie din
balast sau balast amestec optimal se protejeaza prin stropiri succesive cu emulsie bituminoasa
sau asternerea unui strat de nisip si instituirea de restrictii de viteza de circulatie;
- este interzisa executia stratului de forma sau de fundatie din balast sau balast amestec optimal cu
balast inghetat sau pe pat acoperit cu zapada sau pojghita de gheata.

 ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI

1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau transportul in locatii aprobate
a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme
amenajate.

 INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

IMBRACAMINTI RUTIERE DIN BETON DE CIMENT PL. 28


 SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a imbracamintilor din beton de ciment rutier (rigide) precum si
a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate,
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

mediu si SSO mentionate in documentatiile tehnice de executie, in standardele si normativele specifice in


vigoare.

 DOMENIU
Se aplica la executia imbracamintilor rutiere din beton de ciment, a pistelor aeroportuare si la
repararea acestora in cazul aparitiei de degradari.

 TERMINOLOGIE
- Beton de ciment: amestec de agregate naturale, aglomerate in prezenta apei cu ciment, pritr-o
tehnologie adecvata;
- Rosturi: spatii realizate pe intreaga grosime sau numai pe o portiune din aceasta, a imbracamintii
din beton de ciment in vederea evitarii aparitiei necontrolate a fisurilor si crapaturilor in imbracaminte, datorate
contractiilor, dilatatiilor si diferitelor solicitari la care este expusa;
- Beton de ciment rutier tixotropic: beton de ciment rutier virtos care are in stare proaspata o astfel
de compozitie incit ii permite sa ia orice forma impusa de cofrajul masinii care il pune in opera si isi mentine
verticale fetele laterale ale benzii de beton dupa trecerea masinii, pina la completa sa intarire;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

 DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 183 – 1 : 1995 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje fixe;
- SR 183 – 2 : 1998 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje
glisante;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

 RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea traficului
(R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune instituirea unor restrictii de
circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii procedurii.

Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):


- verifica documentatia tehnica de executie si modul de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice
sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi
satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia acestora,
actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces asternere betoane rutiere :


- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSO si sigurantei circulatiei si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu echipament de avertizare si
protectie;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea
performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si standardele in
vigoare;
- coreleaza consumurile specifice de produse cu graficul de aprovizionare al acestora;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea produselor puse in
opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele
specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de dirijarea traficului si de
securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si


calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii
constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate si de efectuarea inregistrarilor in jurnalul de activitate.
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor componente ale trusei de asternere
a betoanelor rutiere;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu graficul de
aprovizionare al acestora.
Sef de laborator :
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra tuturor produselor
componente ale betoanelor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful formatiei si conducerea despre eventualele neconformitati sesizate la
produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.

Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de masurare si monitorizare din
cadrul trusei de asternere a betoanelor rutiere si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la
aparitia susceptibilitatilor in functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate, in PCCVI – uri si intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte
de neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.

 PROCEDURA

Fluxul tehnologic corespunzator procesului de executie a imbracamintilor din beton de ciment, este
alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu
Imbracamintile din beton de ciment se executa in intervalul de temperaturi atmosferice +5….+35°C iar
temperatura betonului la punerea in opera nu va fi mai mare de 30°C. In mod exceptional, in intervalul de
temperaturi 0….+5°C lucrarile se pot executa numai cu avizul consultantului, cu luarea masurilor speciale
prescrise in ceea ce priveste prepararea, asternerea si protejarea betoanelor, conform prevederilor
documentatiilor tehnico-normative in vigoare. Deasemeni, conditiile de mediu afecteaza si durata de transport
a betonului. Astfel, atunci cind se utilizeaza aditivi intirzietori de priza, recomandati de catre laborator, durata
maxima de transport este de 45 min. pentru o temperatura ambianta situata in intervalul +15….+35°C si 60
min. pentru temperaturi sub +15°C. Mijloacele de transport sunt dotate cu prelate astfel incit sa nu fie
favorizata pierderea de apa din masa betonului prin evaporare la contactul direct cu razele solare sau
spalarea betonului in caz de precipitatii.
Imbracamintile din beton de ciment rutier se clasifica, in functie de tehnologia de executie adoptata,
astfel:
- imbracaminti din beton de ciment executate in cofraje fixe;
- imbracaminti din beton de ciment executate in cofraje glisante.
II a. Conditii tehnice la executia imbracamintilor din beton de ciment in cofraje fixe
Trusa de asternere a betoanelor rutiere in cofraje fixe este compusa, in ordinea dictata de pozitia in
cadrul fluxului tehnologic, din:
- autobasculante pentru transportul betonului rutier;
- repartizatorul de beton;
- vibrofinisorul dotat cu echipament de nivelare a betonului proaspat si dispozitiv de vibrare interna
si/sau de suprafata a betonului;
- utilaj de realizare a rosturilor transversale de contractie prin vibrare (atunci cind acesta lipseste
rosturile se taie mecanizat);
- grinda finisoare oscilanta cu miscare oblica care asigura uniformitatea suprafetei in profil
longitudinal (atunci cind aceasta lipseste finisarea se executa manual cu ajutorul ruloului metalic);
- utilaj de realizare a rugozitatii suprafetei de rulare (atunci cind acesta lipseste rugozitatea
suprafetei de rulare se realizeaza manual);
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- placi vibratoare pentru suprafete mici la care asternerea se face manual si suprafetele adiacente
longrinelor;
- dispozitiv de protejare a betonului impotriva actiunii soarelui sau a ploii – acoperisuri extensibile
mobile (atunci cind acesta lipseste protejarea betonului se executa cu acoperisuri fixe);
- dispozitiv de taiere a rosturilor;
- echipament de preparare a masticului bituminos;
- cisterna pentru apa;
- longrine metalice cu sine de rulare, avind dimensiunile L = 3 m, h = 20 cm, l = 25 cm, unde L este
lungimea, h inaltimea si l latimea talpii longrinei.
Pentru a se putea realiza in conditii optime procesul de executie a imbracamintilor din beton de ciment
in cofraje fixe, este necesara buna functionare a tuturor componentelor trusei. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii a modului de functionare, a:
- autobasculantelor de transport si a dispozitivelor de protejare a betonului pe durata transportului (prelate);
- sistemului de autopropulsare si sistemului de distributie transversala a betonului proaspat, la repartizator;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare, la vibrofinisor;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare a cutitului, la utilajul de realizare a rosturilor de
contractie;
- sistemului de vibrare a grinzii finisoare;
- dispozitivului de realizare a rugozitatii;
- sistemului de vibrare a placilor vibratoare;
- etanseitatii dispozitivului de protejare a betonului;
- instalatiei de umectare si discului echipamentului de taiat rosturi;
- instalatiei de incalzire a bitumului si dispozitivului de distributie a masticului bituminos;
- longrinelor si sinelor de rulare.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare temeinica, la incheierea
programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu
betonul rutier. Deasemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- betoane de ciment rutiere, conform SR 183 – 1, SR 183 – 2;
- mortar de ciment;
- nisip de riu;
- hirtie Kraft sau folie de polietilena;
- carton asfaltat;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida care sa respecte cerintele de calitate stipulate in caietele de
sarcini sau in STAS 8877 – 72 si Normativ AND nr. 552 / 1999;
- substante pulverizante pentru realizarea peliculelor de protejare a betonului;
- scinduri din lemn de esenta moale;
- tuburi din cauciuc sau alte materiale de colmatare elastice;
- mastic bituminos;
- ancore din otel-beton.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii, apa si piesele de
schimb.
III a. Procese premergatoare la executia imbracamintilor din beton de ciment in cofraje fixe
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de asternere a betoanelor de
ciment rutiere, dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati pentru aceasta lucrare si dupa
primirea documentului “ Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea dispune inceperea efectiva a
lucrarii;
- in cazul in care asternerea betoanelor de ciment rutiere conduce la realizarea unui drum nou, nu
este necesara amplasarea unui set de semnalizare a lucrarii respective;
- atunci cind asternerea betoanelor de ciment rutiere se executa in vederea modernizarii unui drum
existent, se impune semnalizarea rutiera a restrictiilor de circulatie instituite. Deasemeni, prin
documentatia de executie, se stabileste o etapizare a procesului, tinind cont ca darea in circulatie
a tronsoanelor executate se poate face numai dupa minim 10 zile de la turnare, precum si modul
de desfasurare a traficului;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia tehnica de instituire a
restrictiilor de circulatie si asigura trusa de asternere cu setul de semnalizare si dirijare a traficului
necesar, in conformitate cu schemele de semnalizare adoptate;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- seful formatiei asternere betoane rutiere convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in


vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de amplasare
al acestuia precum si predarii, respectiv, primirii amplasamentului lucrarii pe baza de proces
verbal;
- daca stratul suport pentru betonul de ciment este alcatuit din fundatie de balast sau piatra sparta,
aceasta se acopera cu un strat de nisip de riu in grosime de 2 cm dupa compactare. Denivelarile
admise sunt de ±5 mm in profil transversal si maxim 20 mm sub dreptarul de 3 m;
- in situatiile in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu ciment, mixturi asfaltice
sau betoane de ciment, nu se mai asterne nisip de riu, suprafetele fiind aduse la planeitate prin
reparatii, respectiv completari sau plombari din acelasi material, denivelarile admise fiind aceleasi
ca in cazul asternerii stratului de nisip. Stratul suport, in aceste situatii, se umezeste inainte de
betonare pentru a preveni pierderile de apa din masa betonului;
- se traseaza liniile axului drumului si a marginii partii carosabile care coincid cu fetele interioare ale
longrinelor si se materializeaza cu tarusi metalici, plantati la maxim 50 m distanta intre ei si sfoara
(in curbe, distanta dintre tarusi se va micsora in functie de raza lor si de necesitatea realizarii unei
trasari corecte). Capetele tarusilor reprezinta cotele in profil longitudinal a viitoarei imbracaminte
de beton;
- se sapa in exteriorul liniilor trasate un santulet cu adincimea de 5 cm si latimea de minim 25 cm si
se materializeaza pe tarusii plantati cota de -20 cm fata de capetele lor, aceasta reprezentind cota
talpii longrinelor;
- se toarna mortar de ciment (dozaj 160 kg ciment/mc) in santurile executate, pina la cotele de -20
cm materializate si se niveleaza astfel incit sa se asigure sprijinirea longrinelor pe toata suprafata
talpilor lor;
- in cazul in care grosimea imbracamintei din beton este mai mare de 20 cm, mortarul se toarna in
cofraje a caror inaltime adaugata la inaltimea longrinelor sa asigure grosimea proiectata a
imbracamintei;
- dupa intarirea mortarului (minim 7 zile) se monteaza longrinele cu sina, care joaca rol de cofraj,
prin crampoane de otel si eclise, abaterile de montaj inscriindu-se in abaterile limita admise la
imbracamintile din beton de ciment;
- in curbe, se utilizeaza longrine de lemn sau borduri din beton, bine fixate, pentru a asigura
realizarea dimensiunilor proiectate ale imbracamintei si stabilitatea utilajelor care ruleaza pe sine;
- pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment si unirea betonului cu stratul de fundatie, dar numai
in cazul stratului suport tratat cu nisip de riu, acesta se acopera cu hirtie Kraft sau folie de
polietilena intr-un singur strat, petrecerile fiind de 10 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens
transversal;
- se asigura numarul optim necesar de mijloace de transport a betonului, astfel incit procesul de
asternere sa se desfasoare neintrerupt;
- se aduc si se monteaza pe calea de rulare utilajele componente ale trusei de asternere iar
longrinele se ung cu ulei pentru a preveni aderenta betonului turnat la acestea.
IV a. Procese curente la executia imbracamintilor din beton de ciment in cofraje fixe
- in cazul in care stratul suport a fost tratat cu nisip de riu si acoperit cu hirtie Kraft sau folie de
polietilena, bascularea betonului se face din lateral intre longrine, cu ajutorul unui plan inclinat
mobil, astfel incit betonul sa fie dirijat cit mai departe de longrina apropiata de autobasculanta.
Deasemeni, tinind cont ca prin tehnologia de executie cu cofraje fixe imbracamintea din beton de
ciment se poate executa si in doua straturi, respectiv strat de rezistenta si strat de uzura, la
realizarea celui de al doilea strat modul de basculare va fi acelasi cu cel mentionat anterior;
- in cazul in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu ciment, mixturi asfaltice sau
betoane de ciment, bascularea betonului se poate face direct in fata repartizatorului, intr-unul sau
mai multe locuri, functie de capacitatea de transport a autobasculantei si in asa fel incit dupa
asternerea betonului cu repartizatorul, grosimea acestuia inainte de vibrare sa fie cu aproximativ
25% mai mare decit grosimea ceruta in proiect a imbracamintei (procentul de 25% este orientativ,
determinarea lui reala facindu-se prin incercari la inceperea lucrarii);
- compactarea betonului se realizeaza cu vibrofinisorul a carui grinda vibratoare are o latime de 40
– 50 cm, cu o viteza de inaintare de 0,75 m/mim. Betonul se vibreaza cel putin prin doua treceri
ale vibrofinisorului, durata de vibrare intr-un punct fiind de circa 30 s. Intre cele doua vibrari se
efectueaza controlul calitatii stratului de beton, efectuindu-se corectiile sau remedierile necesare;
- marginile dinspre longrine precum si spatiile inguste care sau turnat manual (supralargiri, refugii),
se compacteaza cu ajutorul placilor vibratoare;
- atunci cind imbracamintea rutiera este alcatuita din doua straturi, stratul superior de uzura se
asterne peste cel de rezistenta imediat dupa executarea acestuia (maxim 60 min). Pentru
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

asternerea si compactarea stratului de uzura se utilizeaza alta trusa de asternere, executia fiind la
fel cu cea a stratului de rezistenta;
- in lungul rosturilor de contact (de constructie, tehnologice) longitudinale, imbracamintea se
armeaza cu ancore din otel-beton OB 37, cu diametrul de 10 mm si lungimea de 1 m, pozitionate
la 1 m distanta intre ele si asezate la jumatatea grosimii dalelor, indiferent daca acestea sunt
compuse din unul sau doua straturi. Jumatatea ancorei care va fi inclusa in betonul ce se va turna
pentru realizarea benzii adiacente celei ce se executa, se indoaie la 90°, se protejeaza prin
invelire cu doua straturi de hirtie pentru a preveni aderenta betonului si se lipeste de longrina,
astfel incit, dupa decofrare, sa se poata indrepta si intinde fara inflexiuni;
- dupa compactare si pozarea ancorelor, se realizeaza rosturile de contractie transversale prin
prinderea unei fisii de carton asfaltat pe cutitul utilajului si introducerea acestuia prin vibrare in
masa betonului. Daca acest utilaj lipseste, rosturile se executa prin taierea betonului intr-un
interval de timp de 6 – 24 h de la betonare, in functie de caracteristicile betonului turnat si
temperatura atmosferica;
- finisarea betonului se executa cu grinda oscilanta cu miscare oblica care asigura uniformitatea
suprafetei in profil longitudinal;
- rugozitatea suprafetei caii de rulare se realizeaza mecanizat, cu un dispozitiv dotat cu perii pentru
maturarea si eliminarea mortarului de ciment in exces de la suprafata imbracamintei sau cu un
dispozitiv de striere transversala a betonului proaspat;
- atunci cind din componenta trusei de asternere a betoanelor rutiere lipseste grinda finisoare cu
miscare oblica care actioneaza la 6 m in urma vibrofinisorului, finisarea suprafetei betonului
proaspat, respectiv eliminarea denivelarilor longitudinale, se realizeaza manual, cu ajutorul unui
rulou metalic cu lungimea de 4 m, diametrul de 20 – 25 cm si o masa de 200 kg care se
rostogoleste pe suprafata betonului proaspat, in sens perpendicular axului drumului, fara a lovi
longrinele. Operatia se considera terminata atunci cind ruloul este in contact direct cu suprafata
betonului, pe toata lungimea lui;
- dupa executarea acestei operatii, se finiseaza manual, cu drisca, suprafetele marginale adiacente
longrinelor, unde posibilitatea aparitiei unor denivelari este mai mare si se asigura eliminarea
bavurilor din beton de peste longrine care pot conduce la rupturi in muchiile dalelor dupa
decofrarea longrinelor;
- atunci cind din componenta trusei de asternere a betoanelor rutiere lipseste utilajul de realizare a
rugozitatii, aceasta se realizeaza manual prin perierea, cu ajutorul periilor piassava si indepartarea
mortarului in exces de la suprafata betonului. Perierea se face in directie perpendiculara pe axul
drumului, utilizind in acest scop podine mobile montate intre sinele de rulare ale longrinelor
II b. Conditii tehnice la executia imbracamintilor din beton de ciment in cofraje glisante
Trusa de asternere a betoanelor rutiere in cofraje glisante este compusa, in ordinea dictata de pozitia
in cadrul fluxului tehnologic, din:
- autobasculante pentru transportul betonului rutier;
- utilaj complex care asigura raspindirea betonului tixotropic intre cofrajele glisante ale utilajului,
nivelarea primara a betonului, vibrarea in masa a acestuia cu ajutorul unei baterii de
pervibratoare, implantarea in masa betonului a ancorelor din otel-beton la rostul longitudinal de
contact, nivelarea secundara a betonului, realizarea planeitatii suprafetei betonului proaspat cu
ajutorul a 1 sau 2 grinzi oscilante transversal si finisarea efectuata de o placa finisoare
suspendata;
- utilaj de realizare a rosturilor transversale de contractie prin vibrare (atunci cind acesta lipseste
rosturile se taie mecanizat);
- grinda finisoare oscilanta cu miscare oblica care asigura uniformitatea suprafetei in profil
longitudinal;
- utilaj de realizare a rugozitatii suprafetei de rulare;
- placi vibratoare pentru suprafete mici la care asternerea se face manual si suprafetele adiacente
cofrajelor glisante;
- dispozitiv de protejare a betonului impotriva actiunii soarelui sau a ploii – acoperisuri extensibile
mobile (atunci cind acesta lipseste protejarea betonului se executa cu acoperisuri fixe);
- dispozitiv de taiere a rosturilor;
- echipament de preparare a masticului bituminos;
- cisterna pentru apa;
- cofraje usoare si tarusi pentru sustinerea marginilor betonului proaspat turnat dupa glisarea
cofrajelor initiale (numai atunci cind este cazul).
Pentru a se putea executa in conditii optime procesul de executie a imbracamintilor din beton de
ciment in cofraje glisante, este necesara buna functionare a tuturor componentelor trusei. Asigurarea unei
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a modului de functionare
a:
- autobasculantelor de transport si a dispozitivelor de protejare a betonului pe durata transportului (prelate);
- sistemului de autopropulsare, sistemului de distributie transversala a betonului proaspat, sistemului hidraulic,
sistemului de ghidare electronic, sistemului de vibrare si sistemului de nivelare ale utilajului complex de
asternere;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare a cutitului, la utilajul de realizare a rosturilor de
contractie;
- sistemului de vibrare a placii finisoare;
- dispozitivelor de finisare si realizare a rugozitatii;
- sistemului de vibrare a placilor vibratoare;
- etanseitatii dispozitivului de protejare a betonului;
- instalatiei de umectare si discului echipamentului de taiat rosturi;
- instalatiei de incalzire a bitumului si dispozitivului de distributie a masticului bituminos;
- cofrajelor glisante.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare temeinica, la incheierea
programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu
betonul rutier. Deasemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- betoane de ciment rutiere tixotropice, conform SR 183 – 1, SR 183 – 2;
- nisip de riu;
- hirtie Kraft sau folie de polietilena;
- carton asfaltat;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida care sa respecte cerintele de calitate stipulate in caietele de
sarcini sau in STAS 8877 – 72 si Normativ AND nr. 552 / 1999;
- substante pulverizante pentru realizarea peliculelor de protejare a betonului;
- scinduri din lemn de esenta moale;
- tuburi din cauciuc sau alte materiale de colmatare elastice;
- mastic bituminos;
- ancore din otel-beton.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii, apa si piesele de
schimb.
III b. Procese premergatoare la executia imbracamintilor din beton de ciment in cofraje
glisante
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de asternere a betoanelor de
ciment rutiere, dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati pentru aceasta lucrare si dupa
primirea documentului “Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea dispune inceperea efectiva a
lucrarii;
- in cazul in care asternerea betoanelor de ciment rutiere conduce la realizarea unui drum nou, nu
este necesara amplasarea unui set de semnalizare a lucrarii respective;
- atunci cind asternerea betoanelor de ciment rutiere se executa in vederea modernizarii unui drum
existent, se impune semnalizarea rutiera a restrictiilor de circulatie instituite. Deasemeni, prin
documentatia de executie, se stabileste o etapizare a procesului, tinind cont ca darea in circulatie
a tronsoanelor executate se poate face numai dupa minim 10 zile de la turnare, precum si modul
de desfasurare a traficului;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia tehnica de instituire a
restrictiilor de circulatie si asigura trusa de asternere cu setul de semnalizare si dirijare a traficului
necesar, in conformitate cu schemele de semnalizare adoptate;
- seful formatiei asternere betoane rutiere convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in
vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de amplasare
al acestuia precum si predarii, respectiv, primirii amplasamentului lucrarii pe baza de proces
verbal;
- daca stratul suport pentru betonul de ciment este alcatuit din fundatie de balast sau piatra sparta,
aceasta se acopera cu un strat de nisip de riu in grosime de 2 cm dupa compactare. Denivelarile
admise sunt de ±5 mm in profil transversal si maxim 20 mm sub dreptarul de 3 m;
- in situatiile in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu ciment, mixturi asfaltice
sau betoane de ciment, nu se mai asterne nisip de riu, suprafetele fiind aduse la planeitate prin
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

reparatii, respectiv completari sau plombari din acelasi material, denivelarile admise fiind aceleasi
ca in cazul asternerii stratului de nisip. Stratul suport, in aceste situatii, se umezeste inainte de
betonare pentru a preveni pierderile de apa din masa betonului;
- se traseaza linia axului drumului si linia marginii partii carosabile care coincid cu fetele interioare
ale cofrajelor glisante;
- se realizeaza sistemul de referinta pentru ghidare electronica a utilajului prin intinderea puternica
a doua fire sustinute de stilpi metalici infipti in teren la distanta de 10 m in aliniament si de de la 1
la 5 m in curbe. Fixarea stilpilor se face topometric si inafara gabaritului utilajului, tinind cont ca
cofrajele glisante sunt pozate in interiorul senilelor, firele intinse reprezentind cotele in profil
longitudinal ale axului si marginii partii carosabile ce vor fi “citite” de palpatorii utilajului in timpul
deplasarii;
- pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment si unirea betonului cu stratul de fundatie, dar numai
in cazul stratului suport tratat cu nisip de riu, acesta se acopera cu hirtie Kraft sau folie de
polietilena intr-un singur strat, petrecerile fiind de 10 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens
transversal;
- se asigura numarul optim necesar de mijloace de transport a betonului, astfel incit procesul de
asternere sa se desfasoare neintrerupt;
- se aduc si se pun pe pozitie utilajele de asternere iar cofrajele glisante se ung cu ulei pentru a
preveni aderenta betonului turnat la acestea.
IV b. Procese curente la executia imbracamintilor din beton de ciment in cofraje glisante
- in cazul in care stratul suport a fost tratat cu nisip de riu si acoperit cu hirtie Kraft sau folie de
polietilena, bascularea betonului se face din lateral intre longrine, cu ajutorul unui plan inclinat
mobil, astfel incit betonul sa fie dirijat cit mai departe de longrina apropiata de autobasculanta;
- in cazul in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu ciment, mixturi asfaltice sau
betoane de ciment, bascularea betonului se poate face direct in fata repartizatorului, intr-unul sau
mai multe locuri, functie de capacitatea de transport a autobasculantei;
- asternerea betonului se asigura pe intreg spatiul dintre cofrajele glisante cu ajutorul
repartizatorului cu snec elicoidal dupa care utilajul efectueaza nivelarea primara cu prima placa de
nivelare;
- compactarea se bazeaza pe fenomenul de tixotropie a betonului generat prin intermediul
pervibratoarelor care lichefiaza masa betonului, ceea ce ii permite sa ia forma cofrajului;
- dupa compactare se introduc ancorele din otel-beton la rostul longitudinal de contact, se
efectueaza nivelarea secundara cu ajutorul celei de a doua placi de nivelare, se realizeaza
rosturile transversale de contractie prin vibrare si finisarea suprafetei betonului cu grinda oscilanta
cu miscare oblica;
- in urma compactarii, nivelarii si finisarii betonului, dupa inaintarea cofrajelor odata cu masina,
banda de beton prezinta suprafetele laterale verticale, fara a mai necesita sustinerea lor. Este
totusi necesara existenta unor cofraje usoare si a tarusilor pentru a sustine sau recofra la nevoie
marginile stratului de beton dupa trecerea masinii;
- asigurarea rugozitatii suprafetei betonului turnat se realizeaza mecanizat, cu ajutorul unei masini
montate pe roti si ghidata prin fir ca directie si nivel, dotata cu un echipament de striere
transversala.
V. Protejarea betonului de ciment rutier si realizarea rosturilor
- protejarea betonului proaspat turnat se efectueaza, in prima faza, considerata de la terminarea
procesului de asigurare a rugozitatii si pina la inceperea prizei, prin acoperisuri extensibile mobile
sau, cind acestea nu sunt disponibile, prin acoperisuri fixe, realizate din materiale rezistente,
deschise la culoare;
- in cea de a doua faza, considerata de la inceperea prizei si pina la darea in exploatare, protejarea
betonului se face prin pulverizarea unor substante (fluid de protectie P 45, polisol, etc.) care
formeaza o pelicula protectoare la suprafata betonului ce nu permite evaporarea apei din masa
acestuia;
- darea in circulatie a imbracamintei din beton de ciment rutier se face in functie de temperatura
mediului ambiant si tipul de beton utilizat, variind in intervalul de 10 – 24 zile;
- pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor necontrolate datorate variatiilor de temperatura si
umiditate, tasarilor inegale si tehnologiei de executie, imbracamintile din beton de ciment se
executa cu rosturi transversale si longitudinale care pot fi de contact (tehnologice), de dilatatie sau
de contractie;
- rosturile de contact longitudinale se realizeaza intre benzile de beton, pe toata grosimea
imbracamintei. Aceste rosturi se armeaza, in conformitate cu specificatiile din prezenta procedura,
fiind exceptate platformele cu panta transversala sub 2%, unde armarea nu este necesara. In
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

acest caz, pe suprafetele laterale ale dalelor turnate anterior, se aplica o pelicula de bitum prin
stropire cu emulsie bituminoasa;
- rosturile de contact transversale se realizeaza pri aplicarea pe suprafata laterala a dalei turnate
anterior, a unei pelicule de bitum obtinuta prin stropire cu emulsie bituminoasa;
- rosturile de contact, atit cele longitudinale cit si cele transversale, se taie in partea superioara a lor,
pe o adincime de 30 mm din grosimea dalei si pe o latime de 8 – 10 mm, pentru a se permite o
usoara introducere a produsului de colmatare;
- rosturile de dilatatie longitudinale se executa pe toata lungimea si grosimea imbracamintei atunci
cind aceasta este mai lata de 100 m, la jumatate din latime, in locul unui rost de contact. Rosturile
de dilatatie transversale se executa perpendicular pe axul caii din beton, pe toata latimea si
grosimea benzii, in urmatoarele situatii: din 100 in 100 m de banda executata, la capetele
tablierelor, viaductelor, podurilor, podetelor, la capetele curbelor cu raza mai mica de 300 m, in
punctele de tangenta sau in punctele de schimbare a declivitatii, atunci cind proiectul nu prevede
racordari convexe;
- rosturile de dilatatie se realizeaza prin introducerea unei scinduri din lemn de esenta moale, de 20 –
25 mm grosime si tinuta in apa 24 h in prealabil, la partea inferioara a imbracamintei, pina la 30
mm de la suprafata dalei in cazul imbracamintilor executate dintr-un singur strat sau pina la nivelul
superior al stratului de rezistenta in cazul imbracamintilor ce se executa din doua straturi. Aceasta
scindura ramine in lucrare. Ulterior, betonul existent deasupra scindurii este indepartat prin
executia a doua taieturi paralele, la o distanta mai mare cu 1 – 2 mm decit grosimea scindurii,
pina la nivelul acesteia. In spatiul obtinut se introduc produsele de colmatare;
- rosturile de contractie longitudinale se executa atunci cind banda de beton are o latime mai mare
de 5 m, realizindu-se in axul acesteia. Rosturile de contractie transversale se executa la distante
de 4 – 6 m, perpendicular pe axul drumului sau cu o inclinare de 1/6 fata de acesta, pe toata
latimea benzii. Rosturile transversale perpendiculare pe axul drumului sunt continue pe ambele
benzi sau simetrice in cazul celor inclinate. Rosturile de contractie se realizeaza pe adincimea de
¼ - 1/5 din grosimea dalei la imbracamintile executate dintr-un singur strat sau pe 1/3 – ¼ din
grosimea totala a dalei la imbracamintile executate din doua straturi, cu ajutorul unui disc avind
grosimea de 8 mm, pentru a permite o usoara introducere a produsului de colmatare;
- rosturile de contractie transversale taiate se executa atunci cind nu au fost realizate mecanizat, prin
introducerea in masa betonului, pe adincimile mentionate, a unei fisii de carton bitumat prinsa de
lama vibratoare a utilajului de executie a rosturilor transversale de contractie;
- taierea betonului se face in functie de temperatura mediului ambiant si tipul cimentului utilizat, in
intervalul de 6 – 24 h de la punerea in opera a betonului;
- toate rosturile longitudinale sau transversale ale unei benzi se executa in linie continua, fara frinturi;
- golurile rezultate la partea superioara o rosturilor se umplu cu produsele de colmatare specificate in
documentatia de executie
- denivelarile admise ale suprafetei imbracamintei in sens transversal sau longitudinal sub dreptarul
de 3 m sunt de 4 mm;
- intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor transversale de contractie nu se admit denivelari;
- denivelarile admise intre dale la rosturile de contact sunt de 2 mm;
- abaterea admisa la latimea proiectata a benzii de beton sunt de ±15 mm;
- abaterea admisa la grosimea totala proiectata a imbracamintei din beton este de – 10 mm sau + 15
mm.
VI. Reparatii ale imbracamintilor din beton de ciment rutier
- in cazul gropilor izolate aparute in imbracamintea din beton de ciment rutier, remedierea se
executa prin plombare cu mortar de ciment cu rasini epoxidice, dupa o curatare temeinica si o
preumezire a spatiului de plombat;
- in cazul rupturilor locale in profunzime ale unei dale, zona respectiva se demoleaza dupa o forma
patrulatera, cu laturile paralele si perpendiculare pe axul drumului, pe intreaga grosime a dalei,
dupa care se trateaza stratul suport in conformitate cu specificatiile prezentei proceduri si se
betoneaza cu beton rutier fluidifiat, compactarea acestuia executindu-se cu placi sau maiuri
vibratoare;
- in cazul distrugerii totale a unei dale sau tasarii unei dale care prezinta si alte defecte (faiantari,
crapaturi, rupturi) se demoleaza intreaga dala, se asaneaza stratul suport si se trateaza in
conformitate cu specificatiile prezentei proceduri. Se executa un cofraj la marginea dinspre
acostament a benzii din beton iar fetele laterale ale dalelor adiacente se trateaza ca la rosturile de
contact. Betonarea se face cu beton de ciment rutier fluidifiat, asigurindu-se o vibrare
corespunzatoare vu placa vibratoare, o nivelare si o finisare executata cu dreptarul. Asigurarea
rugozitatii suprafetei, termenul de dare in folosinta si conditiile de calitate sunt aceleasi cu cele
specificate in prezenta procedura.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau transportul in locatii aprobate
a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme
amenajate.

 INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCVI);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate.

PAVAJE PIETONALE SI CAROSABILE PL. 29

 SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a imbracamintilor rutiere din pavele, in cadrul constructiilor de
drumuri precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele
specifice in vigoare.

 DOMENIU
Se aplica la constructia sau repararea drumurilor, pornind de la faza de lucru in care stratul de nisip
pilonat a fost finalizat.

 TERMINOLOGIE
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie ;
- Caiet de sarcini.

 RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea traficului
(R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune instituirea unor restrictii de
circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii procedurii.

Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):


- verifica documentatia tehnica de executie si modul de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice
sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi
satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia acestora,
actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei circulatiei si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci
cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea
performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si standardele in
vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea produselor puse in
opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele
specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de dirijarea traficului si de
securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii
constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu graficul de
aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele neconformitati sesizate
la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.

 PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei imbracamintilor rutiere din pavele, este alcatuit din etape
distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:

I. Conditii de mediu si tehnice


PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incit procesele nu se pot
executa la temperaturi negative, atunci cind patul drumului este acoperit cu zapada sau cu gheata;
deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie, atunci cind stratul suport, a fost afectate de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia imbracamintilor rutiere din pavele, sunt:
- utilaje de compactare manuala (placi vibrante, maiuri de mina, ciocane din lemn sau material plastic);
- autostropitoare sau dispozitiv de stropire manual pentru realizarea umiditatii optime de pilonare;
- mijloace de transport.
Pentru a se putea executa aceste lucrari, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor si
uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea
activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si
graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor uneltelor si
subansamblelor. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a
tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsul utilizat pentru efectuarea procedurii, este: nisip natural.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii, apa si piesele de
schimb.
II. Procese premergatoare
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice,
a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare, in
functie de volumul de lucrari si termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a
lucrarilor si instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea lucrarilor de
sapatura;
- seful de formatie convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea verificarii si
receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare de executie.
III. Procese curente
- pavelele se transporta in amplasamentul lucrarii;
- deasemenea, se aprovizioneaza nisip pentru corectii si impanare
- se traseaza si se picheteaza cotele viitoarei imbracaminti tinind cont ca imbracamintea din pavele
se realizeaza cu bombament in axul strazii;
- pavelele se monteaza dispre ax spre margine, sub forma de arce sau in siruri paralele cu rosturile
intretesute;
- fixarea in stratul de nisip se face prin batere cu ciocanul si, eventual, daca apar neuniformitati in
ceea ce priveste suprafata superioara, se corecteaza grosimea stratului de nisip;
- dupa montarea unei suprafete rezonabil de mari, se imprastie nisip de impanare, se stropeste cu
apa in vederea indesarii nisipului si se cilindreaza cu placa vibratoare;
- procedeul se repeta pina cind rosturile dintre pavele sunt colmatate complet;
- dupa darea in circulatie, atunci cind este cazul, se intervine la zonele care au suferit tasari inegale
si se reface local pavajul.

 ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau transportul in locatii aprobate
a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme
amenajate.

 INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCVI);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

ASTERNEREA SI TRANSPORTUL MIXTURILOR PL. 30


ASFALTICE

1. SCOP
Prezenta procedura tehnica contine exigentele necesare realizarii si receptiei straturilor de mixturi
asfaltice si constituie documentul de referinta pentru executia, controlul si receptia acestui gen de lucrari.
Prezenta procedura stabileste metodologia de executie a straturilor de mixturi asfaltice pentru drumuri.

2. DOMENIU DE APLICARE
Se aplica de catre formatia de lucru Infrastructura drumuri la executarea straturilor de mixturi asfaltice
din alcatuirea sistemelor rutiere a drumurilor publice.

3. DEFINITII SI PRESCURTARI
3.1. Definitii
Termenii utilizati in prezenta procedura sunt definiti in SR EN ISO 9000:2006 si in STAS 4032-1/2001
”Lucrari de drumuri. Terminologie.”
Prelevare – luarea unei cantitati proportional mici din cantitatea totala a unui material
Proba primara – o cantitate de material prelevata dintr-o cantitate mai mare de mixtura asfaltica care
trebuie sa fie analizata
Carota – proba netulburata care se extrage dintr-un strat rutier in vederea verificarilor de laborator
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Mixtura asfaltica – amestec de agregate naturale sau artificiale si filer in anumite proportii, aglomerat
cu un liant bituminos printr-o tehnologie adecvata

3.2. Prescurtari
AQ – Responsabil asigurarea calitatii
RTE – Responsabil Tehnic cu Executia
PTE – procedura tehnica de executie
CS – caiet de sarcini
DS – dispozitie de santier
PCCVI – Plan control calitate, verificari si incercari
SFL sef formatie de lucru
CQ responsabil cu controlul calitatii
BA16 – beton asfaltic bogat in cribluri cu granula maxima de 16 mm utilizat in strat de uzura
BAPC16 – beton asfaltic cu pietris concasat cu granula maxima de 16 mm utilizat in strat de uzura
BAD20 – beton asfaltic deschis, bogat in cribluri, cu granula maxima de 20 mm, utilizat in straturi de
legatura
BAD25 – beton asfaltic deschis, bogat in cribluri, cu granula maxima de 25 mm, utilizat in straturi de
legatura
BADPC20 – beton asfaltic deschis, din pietris concasat, cu granula maxima de 20 mm, utilizat in
straturi de legatura
BAD25 – beton asfaltic deschis, din pietris concasat, cu granula maxima de 25 mm, utilizat in straturi
de legatura
AB31,5 – anrobat bituminos cu granula maxima de 31,5 mm utilizat in strat de baza

4. DOCUMENTE DE REFERINTA
 Legea 10/1995, a calitatii in constructii
 C56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor si instalatiilor aferente constructiilor
 SR EN ISO 9001:2008 Sistemul de management al calitatii. Cerinte.
 Normativ AND 605/2014 Mixturi asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind proiectarea,
prepararea si punerea in opera.
 Documentatia tehnica de executie. Caiet de sarcini.

5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful de santier
 Este responsabil pentru estimarea cantitatilor pentru lucrarile executate pe santier
 Responsabil pentru organizarea controlului financiar pentru bugetul propriu
 Responsabil pentru planificarea lucrarilor impreuna cu ceilalti sefi de santier si cu Responsabilul de
lucrare (PM)
 Asigura personal calificat si autorizat
 Responsabil pentru respectarea documentatie tehnice
 Solicita toate mijloacele necesare realizarii lucrarilor asumate prin contract
 Asigura controlul tehnic intern
 Se asigura ca subcontractorii isi indeplinesc atributiile

5.3. Responsabil CQ
 Rsapunde de respectarea PCCVI aprobat pentru lucrare
 Raspunde de modul de realizare si arhivare a documentelor de receptie ce confirma calitatea lucrarii
 Verifica prin inspectii periodice modul de realizare a lucrarii conform documentatiei tehnice de executie
 Asigura interfata cu laboratoarele de incercari, cu reprezentantul beneficiarului si cu Inspectia de Stat
in Constructii
 Comunica Sefului de lucrare si sefilor de santier abaterile de la proiectul de executie
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 inregistreaza neconformitatile identificate si gestioneaza ”rapoartele de neconformitate” emise


 verifica dosarul cu inregistrarile de caliate (registre, fise de masuratori, PV)
 efectueaza inspectii, verificari privind asigurarea calitatii
 aproba/accepta produsele livrate de subcontractor/furnizor si se ocupa de obtinerea documentatiilor
care certifica calitatea acestora conform cerintelor

5.4. Responsabil Tehnic cu Executia (RTE)


 isi desfasoara activitatea conform prevederilor Regulamentului de atestare a specialistilor in
constructii, aprobat prin HG 925/1995
 verifica rezolvarea neconformitatilor ce afecteaza calitatea lucrarilor, siguranta si durabilitatea
constructiei
 Sa verifice si sa avizeze fisele si proiectele tehnologice de executie, procedurile de realizare a
lucrarilor, planurile de verificare a executiei, proiectele de organizare a executiei lucrarilor, precum si
programele de realizare a constructiilor;
 Sa opreasca executia lucrarilor de constructii in cazul in care s-au produs defecte grave de calitate
sau abateri de la prevederile proiectului de executie si sa permita reluarea lucrarilor numai dupa
remedierea acestora

6. DESCRIEREA PROCEDURII
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
 Temperatura mixturii asfaltice la asternere
 Grosimea constanta a stratului asternut
 Parametrii geometrici ai stratului conform documentatiei de executie
 Incalzirea grinzii se va face ori de cate ori este nevoie (15-30 minute inainte de inceperea turnarii)
 Trebuie evitata intreruperea aprovizionarii cu material in scopul asigurarii continue a planeitatii
stratului executat

6.1. Natura si calitatea materialelor


Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor ce se impun in vederea obtinerii unor lucrari de calitate care sa
satisfaca cerintele beneficiarului solicitate prin caietele de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea dirigintelui de santier, verificari suplimentare fata
de prevederile caietului de sarcini In cazul in care se constata abateri de la documentatie, dirigintele de santier
poate dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

6.2. Pregatirea stratului suport


Inainte de asternerea mixturilor asfaltice, stratul suport se remediaza, dupa caz prin reprofilare apoi se
curata (manual si mecanic) si se amorseaza. In acest caz:
o Se vor verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie
o In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti asfaltice, aducerea acestuia la
cotele din proiect se realizeaza prin aplicarea unui strat de egalizare din mixturi asfaltice sau
prin frezare mecanica
o Se vor remedia toate defectiunile existente conform reglementarilor tehnice in vigoare si se va
rezolva, dupa caz, drenarea apelor pluviale
o Se va curata stratul suport, materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre
stratul suport si imbracamintea bituminoasa, trebuie indepartate

6.3. Transportul mixturilor asfaltice


Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, acoperite cu prelate
speciale, imediat dupa incarcare, urmarindu-se ca pierderile de temperatura pe tot timpul transportului, sa fie
minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate si uscate.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

6.4. Amorsarea stratului suport


La executia stratului din mixtura asfaltica, stratul suport si rosturile de lucru se amorseaza cu emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida (EBCR).
Amorsarea se executa mecanizat cu autogudronator, dozarea acestuia fiind functie de tipul stratului
suport. (0,90 kg/mp, 0,60 kg/mp).
Amorsarea se face in fata finisorului pe o distanta de maxim 100 m.

6.5. Asternerea mixturilor asfaltice


Asternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minimum 10 oC , pe o
suprafata uscata.
In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri asternerea mixturilor asfaltice se va face la
temperaturi ale stratului suport de minimum 15oC, pe o suprafata uscata.
Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau ploaie si se reiau numai dupa uscarea stratului suport.
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare– finisoare prevazute
cu sistem de nivelare incalzit care asigura o precompactare, cu exceptia plombarii gropilor izolate si a spatiilor
inguste in care repartizatoarele-finisoarele nu pot efectua aceasta operatie. Mixtura asfaltica trebuie asternuta
continuu, in grosime constanta, pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in
ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa
necompactata, aceasta va fi indepartata. Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista, sau
urmeaza a se asterne, mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile
prevazute in tabelul 10. Masurarea temperaturii va fi efectuata in masa mixturii, in buncarul repartizatorului, cu
respectarea metodologiei prezentate in SR EN 12697-13.
In cazul utilizarii aditivilor pentru marirea lucrabilitatii mixturilor asfaltice la temperaturi scazute se vor
respecta prevederile din agrementul tehnic si specificatiile tehnice ale producatorului.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil, se
stabileste prin proiect si se supune aprobarii beneficiarului latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale ce urmeaza a fi executate.
Grosimea maxima a mixturii asternute printr-o singura trecere nu poate fi mai mare de 10 cm.
Viteza optima de asternere se va corela cu distanta de transport si capacitatea de fabricatie a statiei,
pentru a se evita total intreruperile in timpul executiei stratului si aparitia crapaturilor / fisurilor la suprafata
stratului proaspat asternut.
Functie de performantele finisorului, viteza la asternere poate fi de 2,5 – 4,0 m/min.
In buncarul utilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura, necesara pentru
a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebita se va acorda realizarii
rosturilor de lucru, longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa rezulte o muchie vie verticala.
In cazul rostului longitudinal, cand benzile adiacente se executa in aceeasi zi, taierea nu mai este
necesara.

Temperatura mixturii asfaltice la


Temperatura mixturii
compactare
Tipul liantului asfaltice la asternere o
o C minim
C minim
inceput sfarsit
Bitum rutier neparafinos tip:
35/50 150 145 110
50/70 140 140 110
70/100 140 135 100
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Bitum modificat cu polimeri tip:


25/55 165 160 120
45/80 160 155 120
80/100 155 150 120

6.6. Compactarea mixturilor asfaltice


La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care
sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si
fiecare strat in parte. Operatia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaza cu
compactoare cu rulouri netede si/sau compactoare cu pneuri, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate,
astfel incat sa se obtina gradul de compactare conform tabelului 7.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, se executa un sector de proba si se determina
numarul optim de treceri ale compactoarelor, in functie de performantele acestora, tipul si grosimea straturilor
executate.
Sectorul de proba se realizeaza inainte de inceperea asternerii stratului in lucrare, utilizand mixturi
asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta.
Etalonarea atelierului de compactare si de lucru, va fi efectuata sub responsabilitatea unui laborator
autorizat, care va efectua, in acest scop, toate incercarile pe care le va considera necesare pentru stabilirea
conditiilor de realizare a stratului executat in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Metoda de compactare propusa va fi considerata satisfacatoare daca, pe sectorul de proba, se obtine
gradul de compactare minim.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut, numarul minim de treceri recomandat pentru
compactoarele uzuale este cel mentionat in tabel.
Compactarea se executa pe fiecare strat in parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi
de protectie .

Tipul stratului Ateliere de compactare


A B
Compactor cu Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
pneuri de 160 KN netede de 120 KN netede de 120 KN
Numar de treceri minime
Strat uzura 10 4 12
Strat de legatura 12 4 14

Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi,
apoi de la marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a evita
valurirea stratului executat din mixtura asfaltica si nu se vor indeparta mai mult de 50 m in spatele
repartizatorului. Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere
sau ale caminelor de vizitare, se compacteaza cu maiul mecanic.

6.6. Controlul executiei si receptia lucrarilor


Verificarea calitatii stratului se efectueaza prin prelevarea de epruvete, conform SR EN 12697-29,
astfel:
o carote Φ 200 mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj;
o carote Φ 100 mm sau placi de min. ( 400 x 400) mm sau carote de Φ 200 mm (in suprafata
echivalenta cu a placii mentionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de
compactare si absorbtiei de apa, precum si a compozitiei – la cererea beneficiarului.
Epruvetele se preleveaza in prezenta delegatului antreprenorului, al beneficiarului si al consultantului
sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea partii carosabile, incheindu-se un proces verbal in care se
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

va nota - informativ, grosimea straturilor prin masurarea cu o rigla gradata. Grosimea straturilor, masurata in
laborator, conform SR EN 12697-29 se va trece in raportul de incercare.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
Verificarea compactarii stratului, se efectueaza prin determinarea gradului de compactare in situ, prin
incercari nedistructive sau prin incercari de laborator pe carote.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau in determinarea
densitatii aparente si a absorbtiei de apa, pe placute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de
100 sau 200 mm, netulburate.

Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei, consta in:


o verificarea indeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport si fundatie, conform prevederilor STAS
6400;
o verificarea grosimii stratului, in functie de datele inscrise in rapoartele de incercare intocmite la
incercarea probelor din stratul de baza executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum
doua sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului asfaltic executat; verificarea se va
face pe probe ce se iau pentru verificarea calitatii imbracamintii
o verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
o verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face in axa, cu ajutorul unui aparat topografic de
nivelment sau cu o grinda rulanta de 3 m lungime, pe minimum 10% din lungimea traseului.
Nu se admit abateri in minus fata de grosimea stratului prevazuta in proiect, respectiv in profilul
transversal tip, conditie obligatorie pentru promovarea lucrarilor la receptie. In situatia in care grosimea
proiectata nu este respectata stratul se reface conform proiectului.

6.7. Masuri de protectia mediului


Pe parcursul efectuarii lucrarilor descrise in prezenta procedura se vor respecta:
o Masurile stabilite pentru controlul aspectelor de mediu
o Prevederile specifice pe linie de mediu conform reglementarilor tehnice si legislative aplicabile

6.8. Masuri de SSM-PSI


Pe parcursul efectuarii lucrarilor descrise in prezenta procedura se vor respecta:
o Masurile stabilite pentru controlul riscurilor de accidentare si imbolnavire aplicabile specificate
in Fisa factorilor de risc elaborata in urma evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire
o Prevederile specifice pe linie de SSM-PSI conform reglementarilor tehnice si legislative
aplicabile si a instructiunilor proprii

7. INREGISTRARI
Proces verbal de receptie a lucrarilor ce devin ascunse.
Proces verbal de receptie calitativa a stratului de piatra sparta (piatra sparta amestec optimal).

8. ANEXE
Bonuri de transport. Avize de expeditie.
Declaratie de conformitate produs.
Procese verbale de recoltare probe.
Fisa de temperaturi.
Registru de receptie calitativa a materialelor de constructii si instalatii inainte de punerea lor in opera
Documente de certificare a calitatii materialelor si produselor puse in opera
Procese verbale de receptie calitativa..
Masuratori de executie.
Rapoarte de neconformitate R.N.C
Raport de actiuni corective si preventive
Registru de evidenta a actiunilor corective si preventive
Proces verbal de lucrari ascunse
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

Fisa de temperaturi mixtura asfaltica la asternere


Data ....................
Temp.
Nr. Nr. Ora Temp. Temp. cilindrare Pozitia km Mediu Observatii
Tonaj
crt. auto descarcarii buncar ambiant
inceput Sfarsit inceput Sfarsit

SEMNALIZARE RUTIERA- INDICATOARE RUTIERE PL. 31

 SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a semnalizarii rutiere precum si a responsabilitatilor care revin
pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSO mentionate in
documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

 DOMENIU
Se aplica la executia si montarea indicatoarelor rutiere pe drumurile publice.

 TERMINOLOGIE
- Semnalizare rutiera: ansamblu de mijloace optice servind reglementarea, dirijarea si marirea
sigurantei circulatiei pe traseul unui drum.

 DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 1848 – 1 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare;
- SR 1848 – 2 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice;
- SR 1848 – 3 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire;
- SR 6900 : 1995 – Lucrari de drumuri. Indicatoare kilometrice si hectometrice;
- Caiet de sarcini.

 RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea traficului
(R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune instituirea unor restrictii de
circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii procedurii.

Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):


- verifica documentatia tehnica de executie si modul de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice
sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi
satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia acestora,
actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSO si sigurantei circulatiei si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci
cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea
performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si standardele in
vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea produselor puse in
opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele
specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de dirijarea traficului si de
securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul clientului, in vederea completarii cartii
constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu graficul de
aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele neconformitati sesizate
la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.

 PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei semnalizarii rutiere, este alcatuit din etape distincte care
impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice

Deoarece fundatiile indicatoarelor rutiere se realizeaza, de regula, din beton de ciment, conditiile de
mediu se refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp friguros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de protectie existente asigura
mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat, unei temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin
72 ore dupa turnare;
- pe timp calduros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de protectie existente asigura
mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat, unei temperaturi de maxim 35°C, in primele ore
de dupa betonare si apoi, dupa intarirea betonuluoi, tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6
ore, timp de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folie de polietilena;
- deasemeni executia semnalizarii rutiere se sisteaza atunci cind vintul atinge viteze mari si
impiedica manipularea si montarea indicatoarelor rutiere.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia cofrajelor, sunt:
- automacara (in cazul utilizarii panourilor metalice mari);
- aparat de sudura electrica (atunci cind este cazul);
- utilaje dotate cu dispozitive de sapare in spatii inguste;
- dispozitive de sprijinire;
- autotransportor de beton;
- scule si unelte de mana: cazma, tirnacop, lopata, ciocan, fir cu plumb, nivela de mina (cumpana), ranga,
levier, chei de mina, spaclu, pensule, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor si
dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul
de lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a modului de
functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare, la incheierea programului, a tuturor
pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea
atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor
cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- diferite tipuri de indicatoare rutiere;
- diferite tipuri de rigidizari si sprijiniri;
- beton de ciment;
- materiale de imbinare: suruburi, piulite, eclise;
- adezivi;
- vopsele.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii, apa si piesele de
schimb.
II. Procese premergatoare
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice,
a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare, in
functie de volumul de lucrari si termenul de executie;
- se incheie un contract de executie si livrare a indicatoarelor rutiere cu o organizatie specializata,
in care se stipuleaza tipul si numarul indicatoarelor necesare precum si graficul de esalonare a
livrarilor;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru indicatoarele rutiere aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cind este cazul, se amenajeaza platforme, special
pentru calarea macaralei;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren pozitiile de amplasare a indicatoarelor rutiere, in
conformitate cu planul de situatie.
III. Procese curente
- dupa criteriul functionalitatii, indicatoarele rutiere sunt de avertizare, de reglementare, de orientare
si informare sau semne aditionale la indicatoare;
- din punct de vedere al dimensiunilor, indicatoarele sunt reduse, curente, mari si foarte mari;
- indicatoarele de dimensiuni reduse se utilizeaza la semnalizarea punctelor de lucru temporare pe
drumuri cu trafic redus, a accidentelor de circulatie sau atunci cind sunt figurate pe panouri de
presemnalizare si se pot instala pe suport mobil;
- indicatoarele de dimensiuni mari se folosesc pe traseele de drumuri destinate traficului
international si pe strazi de categoria I;
- indicatoarele de dimensiuni foarte mari se folosesc pe autostrazi si la nodurile rutiere importante;
- pe celelalte drumuri publice se folosesc indicatoare de dimensiuni curente;
- pentru indicatoarele de forma triunghiulara dimensiunea laturii este de 900 mm pentru indicatoare
curente, 1200 mm pentru indicatoare mari si 1500 mm pentru indicatoare foarte mari;
- pentru indicatoarele de forma circulara diametrul este de 600 mm pentru cele curente, 800 mm
pentru cele mari si 1000 mm pentru cele foarte mari;
- pentru indicatoarele in forma de octogon inaltimea este de 800 mm pentru cele curente, 950 mm
pentru cele mari si 1100 mm pentru cele foarte mari;
- pentru indicatoarele in forma de patrat dimensiunea laturii este de 650 mm pentru toate tipurile;
- pentru indicatoarele de forma dreptunghiulara sau de sageata dimensiunile sunt variabile in
functie de semnificatia indicatorului sau continutul informatiei afisate;
- indicatoarele rutiere se confectioneaza din tabla de aluminiu;
- indicatoarele de forma triunghiulara, circulara, patrata sau dreptunghiulara cu dimensiunea
maxima de 1000 mm precum si cele in forma de sageata se executa din tabla de aluminiu cu
grosimea de minim 2 mm, avind conturul ranforsat prin dubla indoire;
- panourile patrate sau dreptunghiulare cu dimensiunea minima de 1000 mm se executa din profile
de aluminiu imbinate pe verticala;
- spatele indicatoarelor si rebordurile se vopsesc in culoare gri;
- pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliilor retro-reflectorizante se face conform
specificatiilor producatorului foliilor;
- pentru autostrazi se aplica folii retro-reflectorizante clasa 3 “Diamant”, pentru drumuri europene,
clasa 2 “Intensitate mare” si pentru alte categorii de drumuri se aplica folii clasa 1 “Engineering
grade”;
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

- prinderile pe stilpi se fac cu suruburi, acestea si piesele de fixare fiind protejate anticoroziv;
- stilpii pentru sustinerea tuturor indicatoarelor si panourilor cu dimensiunea maxima de 1000 mm
se confectioneaza din teava de otel cu diametrul cuprins intre 48 si 51 mm si grosime de minim 3
mm sau profile tip Ω;
- pentru panourile cu dimensiunea minima de 1000 mm sustinerea se face cu stilpi confectionati din
teava de otel cu dimensiunile variabile in functie de suprafata panourilor;
- lungimea stilpilor se stabileste astfel incit sa fie incastrati minim 40 cm in fundatia de beton sau
minim 80 cm atunci cind sunt plantati fara fundatie de beton;
- atunci cind stilpii de sustinere a indicatoarelor nu sunt confectionati din profile Ω sau teava
galvanizata, se procedeaza la curatarea suprafetei lor de rugina, tratarea in vederea maririi
aderentei vopselei (fosfatare), grunduirea si vopsirea in culoarea gri prin aplicarea a minim doua
straturi;
- atunci cind stilpii de sustinere sunt confectionati din teava, capatul superior se prevede cu un
capac inclinat, sudat etans;
- dimensiunile fundatiilor din beton ale stilpilor de sustinere sunt variabile in functie de natura si
configuratia terenului in care sunt amplasate si suprafetele indicatoarelor sau panourilor, astfel
incit sa asigure stabilitatea la rasturnare;
- indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului, in sensul de mers, astfel incit sa fie
asigurata o buna vizibilitate a acestora de la o distanta de minim 50 m;
- in cazuri speciale, impuse de siguranta circulatiei, indicatoarele se repeta si pe partea stinga a
drumului, pe portale sau console;
- indicatoarele cu folie retro-reflectorizanta se instaleaza astfel incit unghiul in plan format de fata
indicatorului cu perpendiculara la axul drumului este de 5º la indicatoarele de avertizare si 10º la
cele de orientare si informare iar inclinarea “in fata” in raport cu verticala este de 2º;
- exceptie de la aceste reguli fac indicatoarele din figurile 67, 68, 69a, 69b, 92a, 92b, 93, 94, 95a,
95b, 96a, 96b, 111, 127a, 127b care se instaleaza perpendicular sau paralel cu axul drumului,
dupa caz sau in functie de configuratia intersectiei;
- indicatoarele cu folie retro-reflectorizanta se instaleaza astfel incit partea lor inferioara fata de cota
axului drumului sa fie la 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare si
indicatoare diverse, la 1,30 m pentru indicatoare de localitate si presemnalizare pentru orientare in
intersectii si la 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau insule de dirijare;
- exceptie de la aceste reguli fac indicatoarele instalate pe portale sau console care asigura o
inaltime libera de circulatie de minim 5,50 m;
- in orase, partea inferioara a indicatoarelor fata de cota trotuarului este la 1,80…2,20 m;
- in profil transversal, distanta de instalare a indicatoarelor, masurata de la marginea platformei
drumului sau bordurii trotuarului pina la marginea indicatorului, este cuprinsa intre minim 0,50 m si
maxim 2,00 m, stilpii de sustinere fiind amplasati in afara marginii exterioare a santurilor sau
rigolelor;
- in intersectiile semaforizate indicatoarele se pot monta si pe stilpii semafoarelor;
- este interzisa montarea oricaror alte panouri (afisaj, reclame) pe suprafata de teren cuprinsa intre
marginea platformei drumului si linia indicatoarelor, pentru a nu fi afectata vizibilitatea acestora
sau atentia conducatorilor auto;
- este interzis sa se figureze pe indicator sau pe suportul sau altceva decit ceea ce se refera strict
la semnificatia indicatorului;
- tipul indicatoarelor si pozitionarea lor se stabilesc de comun acord de catre administratorul
drumului si politia rutiera care asigura siguranta circulatiei pe sectorul respectiv;
- indicatoarele de circulatie se intretin de catre administratorul drumului.

 ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau transportul in locatii aprobate
a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme
amenajate.
PROCEDURI TEHNICE DE EXECUŢIE
„Inlocuire retele distributie apa si refacere bransamente pe str. M.
SC TEHNOTERM SRL
Kogalniceanu si E. Stamate, mun.Pascani, jud. Iasi"

 INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCVI);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate.