AE Patrimoniul turistic și cultural european:

Sighișoara vs. Verona

PATRIMONIUL TURISTIC ŞI CULTURAL EUROPEAN:

SIGHIŞOARA vs. VERONA

Drăgulănescu Irina-Virginia1*, Stănciulescu Gabriela Cecilia2,

Ion Andrei3 şi Stan Timea-Anca4
1)
Universitatea din Messina, Italia,
2)3)4)
Universitatea de Studii Economice Bucureşti, România

Rezumat
Europa deţine cea mai mare concentraţie de situri de patrimoniu şi este una dintre
destinaţiile turistice de top la nivel mondial.
Chiar dacă fiecare ţară europeană deţine importante resurse culturale unice,
evoluţia socioeconomică a fiecărei ţări a condus la diferenţe substanţiale în etapele lor de
dezvoltare. Această lucrare evidenţiază importanţa activităţilor turistice în dezvoltarea
durabilă a unei localităţi turistice cu ajutorul unei forme specifice de turism bazată pe
valorile culturale şi istorice.
Cele două oraşe patrimoniu alese pentru acest studiu sunt Sighişoara (România) şi
Verona (Italia), alegerea nefiind întâmplătoare, amândouă fiind înscrise pe Lista
Patrimoniului Mondial pentru valorile lor istorice şi arhitecturale remarcabile.
Folosind ca metode de cercetare, cele calitative, observarea, comparaţia şi analiza
datelor statistice a fluxurilor de turişti în destinaţiile alese, această lucrare îşi propune să
contribuie la dezvoltarea unui parteneriat între Sighişoara şi Verona bazat pe trăsăturile
medievale şi culturale comparabile, evidenţiind importanţa schimbului de know-how cu
privire la managementul destinaţiilor şi valoarea adăugată.
Scopul lucrării este acela de a analiza potenţialul turistic al celor două oraşe, cu
evidenţierea problemelor legate de durata medie a sejurului, individualizarea unei posibile
soluţii de branding a celor două oraşe şi o propunere pentru două pachete de călătorii
tematice proiectate să le promoveze pe piaţa europeană.

Cuvinte-cheie: turism tematic, patrimoniu cultural, valoare istorică şi culturală, oraşe

istorice, marketing, parteneriat.

Clasificare JEL: M31; L83.

Introducere

Elementele prin care o ţară îşi poate prezenta patrimoniul turistic cultural sunt
dintre cele mai diverse şi cuprind ospitalitatea, arhitectura specifică, gastronomia locală,
produse de artizanat tipice, spectacole tradiţionale şi toate acele caracteristici care descriu
viaţa acelei naţiuni.

*
Autor de contact, Drăgulănescu Irina-Virginia – dragulanescu@nime.it

942 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
În această eră a uniformităţii şi a standardizării se observă o mare preocupare de a
oferi produse globale, astfel produsele sau chiar şi serviciile oferite de o ţară sunt uşor de
confundat cu cele oferite de alte ţări. în acest context se verifică necesitatea de a încuraja
diversitatea culturală şi de a menţine şi promova identitatea locală, atât ca resursă turistică,
cât şi ca moştenire culturală primită cu obligaţia de a o ocroti şi lăsa generaţiilor viitoare.
Un turism de succes şi eficient nu depinde doar de dotările de care dispune o locaţie, de o
infrastructură la nivel înalt sau de spaţii de cazare adecvate, ci de abilitatea prestatorului de
servicii turistice de a crea un produs turistic cu un specific local, care să reflecte tradiţiile
autohtone şi să proiecteze în experienţa turistului o imagine cât mai favorabilă asupra
locurilor vizitate.
Într-un sens mai restrâns, factorii culturali joacă un rol determinant în activităţile
menite să promoveze transmiterea sau disiparea de cunoaştere sau de idei, iar elementele
enumerate mai jos sunt doar câteva dintre entităţile, evenimentele, activităţile care pot
genera o circulaţie turistică semnificativă: biblioteci, muzee, expoziţii; evenimente
muzicale, teatrale sau cinematografice; excursii educaţionale, cursuri de scurtă durată; şcoli
şi universităţi pentru studii de lungă durată şi cercetare; expediţii ştiinţifice şi arheologice;
coproducţii cinematografice; conferinţe, congrese, întâlniri, seminarii (Charles, Goelder şi
Brent, 2006).
Această lucrare prezintă câteva dintre trăsăturile care definesc turismul cultural, o
formă de turism care are la baza valorificarea unor resurse precum patrimoniul medieval
european şi totodată, ca o rezultantă a documentaţiei întreprinse, propune dezvoltarea unor
parteneriate între cele două oraşe patrimoniu alese, Sighişoara şi Verona, urmărind
sublinierea valorii istorice şi culturale ale acestora.

1. Trăsăturile definitorii ale turismului cultural

Definirea exactă a aspectelor ce constituie turismul cultural este obiectul mai

multor dispute. Una din cele mai elegante dintre definiţiile umanistice este exprimată de
Adams într-un mod foarte simplu, dar sugestiv în acelaşi timp şi anume „călătorie cu scopul
îmbogăţirii cunoştinţelor personale”. Mai mult decât atât, experţii în domeniu, în
Enciclopedia Turismului consideră ca fiind elemente esenţiale ale turismului dezvoltarea,
prezentarea şi interpretarea resurselor culturale. Turismul cultural se bazează pe
satisfacerea cererii turiştilor dornici de a cunoaşte alte popoare în mediul lor autentic, de a
vedea manifestaţiile fizice ale vieţii acestora exprimată prin artă şi artizanat, muzică,
literatură, dans, mâncare şi băutură, joacă, meşteşuguri, limbaj şi ritual (Jafari, 2003). Pe
lângă faptul că reprezintă o oportunitate de lărgire a perspectivelor, a experienţelor
interumane şi a reuşitei în numeroase domenii cum ar fi cel educaţional, de cercetare sau în
activităţile artistice, în acelaşi timp turismul a devenit cea mai dinamică activitate
economică din sectorul terţiar.
Motivaţiile care conduc o persoană să plănuiască şi să întreprindă o călătorie, o
vacanţă reprezintă o funcţie complexă cu variabile plecând de la caracteristici naturale ale
destinaţiei la infrastructură şi facilităţi, de la valoarea istorică şi culturală până la
consideraţii financiare. în Figura nr. 1 se prezintă printr-o schemă sintetică factorii
motivaţionali care stau la baza deciziei unui turist, detaliind caracteristicile culturale şi
sociale în subcategorii, sugerând diversitatea particularităţii unei destinaţii.

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 943

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

Figura nr. 1: Factori motivaţionali în alegerea unei destinaţii turistice

Sursă: Figură elaborată de către autor bazat pe Charles R., Goelder, J.R., Brent R.,
TOURISM, Principles, Practices, Philosophies, John Whiley& Sons, INC, 2006, p. 265

Turismul cultural este în strânsă legătură cu trecutul istoric al locaţiilor alese drept
destinaţii turistice. Aspecte ale trecutului reprezintă elemente utilizate în mod intensiv în
construirea produselor turistice destinate unui număr din ce în ce mai mare şi mai variat de
pieţe ţintă. Produsul turistic, în acest caz, poate fi reprezentat de artefacte conservate,
colectate şi interpretate, situri istorice, edificii, districte sau chiar întregi oraşe, inclusiv
locurile comemorative. Trecutul reprezintă un izvor abundent de posibilităţi de extragere a
elementelor destinate consumului turistic, iar rezultatul acestui amalgam de resurse este
numit de unii specialişti patrimoniu istoric, moştenire culturală, cu origini în folclor,
mitologie, în fructul imaginaţiei artistice şi literare ale umanităţii.
Categoria de turişti atraşi de astfel de activităţi pot fi motivaţi de căutarea unei
identităţi faptice, sau chiar de urmărirea unei fantezii. Aceştia constituie o nişă de clienţi
extrem de importantă, au un impact deosebit asupra activităţii turistice, a actorilor prestatori
de servicii turistice şi pentru întreaga comunitate de stakeholderi implicaţi în procesul de
dezvoltare a unei zone cu potenţial turistic (OECD, 2010). Astfel, Turismul de nişă
reprezintă o oportunitate specială pentru entităţile care sunt interesate în dezvoltarea unei
afaceri în domeniul turismului, deoarece motivaţiile primordiale ale acestor turişti rezidă în
hobby-uri, preferinţe personale, activităţi în care turistul îşi găseşte satisfacţia şi pentru care
este dispus să aloce timpul şi resursele financiare necesare. Viitorul turismului european se
bazează pe calitatea sentimentelor şi a experienţelor trăite de turist. Europa rămâne
destinaţia preferată a turiştilor de pe întregul glob, călători care rămân de fiecare dată
impresionaţi de incredibila frumuseţe a arhitecturii, a artei, a tradiţiilor şi a elementelor
specifice diferitelor culturi (Stănciulescu şi Lee, 2011).

2. Oraşele istorice europene

Turismul urban presupune petrecerea vacanţelor în oraşe, pentru vizitarea acestora

sau pentru unul din următoarele motive: vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric (vestigii
istorice, arheologice, castele, monumente, edificii religioase, parcuri etc.), vizitarea
muzeelor, participarea la evenimente culturale: spectacole de opera, balet, teatru, concerte,

944 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
festivaluri culturale, de muzică, sărbători tradiţionale, expoziţii, târguri etc., turism industrial
şi tehnic: baraje, viaducte, tunele, poduri, ansambluri arhitectonice urbane. În acest context
patrimoniul urban devine un element esenţial al turismului urban (Figura nr. 2).
Aproape 80% din populaţia Europei locuieşte în oraşe, ceea ce face ca turismul
urban în Europa să fie de importanţă vitală. Tendinţele majore ale turismul cultural sunt:
• interacţiunea între cultură şi turism îşi are rădăcinile în perioada de început a
turismului şi in prezent câştigă din ce în ce mai multă însemnătate;
• turismul cultural este un factor cheie pentru dezvoltarea durabilă şi dialogurile
interculturale;
• moştenirea culturală este expresia identităţii istorice umane (Holloway, 2009).
Potrivit unui studiu al Comisiei Europene (Study „European Cultural Routes
impact on SMEs' innovation, competitiveness, and clustering”, 2011), 20% dintre vizitele
din Europa au motivaţie culturală, in timp ce 60% dintre turiştii europeni sunt într-adevăr
interesaţi în descoperirea valorilor culturale în timpul călătoriei lor. Turismul cultural
reprezintă o piaţă în plină dezvoltare. OMT (Organizaţia Mondială a Turismului) estimează
o creştere anuală de 10-15% a călătoriilor de interes cultural, în contextul unei creşteri
medii totale de 4-5% a industriei turistice în general.

Figura nr. 2: Interacţiunea dintre conceptele de turism, oraş şi patrimoniu

Sursă: Figură creată de către autor bazată pe Ashworth, G.J. şi Tunbridge, J.E.,
The Tourist- Historic City. Retrospect and Prospect of managing the heritage city,
Pergamon, 2000, p. 54

Investiţiile competitive în dotările culturale şi în infrastructura turistică au un

impact direct asupra economiei şi induc o îmbunătăţire a nivelului de trai. Mai mult, un
centru cultural urban reprezintă un factor care determină valoarea oraşului care se adaugă
altor factori locali (accesibilitate, climat fiscal, capital uman, stabilitate), care determină
competitivitatea oraşului în economia globală (Mariotti, 2012).
Organizarea spaţială a resurselor culturale din oraş şi relaţiile lor cu infrastructura
(hoteluri, mijloace de transport, zone comerciale) sunt importante pentru succesul strategiei
de dezvoltare a turismului cultural (Lähdesmäki, 2012). în timp ce produsele propriu-zise

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 945

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

sunt relativ imobile datorită naturii lor parţial nereproductibile, în aşa-zisele „destinaţii
istorice”, activităţile complementare pot fi localizate liber în vasta „regiune turistică”
(Giaoutzi şi Nijkamp, 2006).
În oraşe ca Veneţia, Bruges, Salzburg se poate observa că o mare parte din
activităţile economice sunt alocate cu prioritate uzului turistic pe cheltuiala rezidenţilor
oraşului. Restaurante, hoteluri, magazine de toate felurile, de la cele de lux până la cele de
suveniruri ieftine, galerii de artă, case de schimb, toate sunt concentrate în jurul centrului de
atracţie şi intră în legătură cu funcţia rezidenţială a oraşului.

3. Preocupări privind patrimoniul urban european

Preocupările Organizaţiei Mondiale a Oraşelor Patrimoniu (Organization of World

Heritage Cities - OWHC) pentru conservarea patrimoniului urban european este evidenta şi
prin programele lansate de către aceasta. In acest sens poate fi exemplificat programul de
realizarea unor studii de caz privind conservarea şi managementul în oraşele istorice,
denumit Oraşe istorice în dezvoltare: soluţii pentru Înţelegere şi Eficientizare
(http://www.ovpm.org/en/compilation_case_studies_conservation_and_management_histor
ic_cities). Fiecare oraş membru a fost invitat să contribuie prin prezentarea unuia sau mai
multor proiecte urbane care să servească la o înţelegere în detaliu a proceselor şi
procedurilor necesare, dar şi pentru a stimula o mai profundă apreciere şi respect pentru
patrimoniul local, în special pentru cel mondial, ca parte integrantă a proiectelor de
dezvoltare urbană. Proiectul este mai mult decât un simplu schimb de know-how în ceea ce
priveşte conservarea siturilor urbane istorice, el introducând o abordare de dezvoltare
urbană mai centrată pe patrimoniu. OWHC este organismul care conduce şi dezvoltă acest
proiect, iar pentru implementarea lui este responsabilă Comisia Executivă coordonată de
oraşul Lyon (membru al OWHC) şi Secretariatul General al OWHC în colaborare cu:
Centrul Patrimoniului Mondial al UNESCO, Institutul pentru Conservare Getty, Consiliul
Europei şi ICOMOS International.
Unul din principalele obiective ale OWHC este favorizarea, atât la nivel regional
cât şi internaţional, al cooperării şi a schimbului de informaţii şi cunoştinţe specifice între
oraşele-patrimoniu. în acest sens OWHC a organizat programul City2City, care are drept
scop diseminarea tuturor tipurilor de schimburi şi dialog între oraşele membre.
(http://www.ovpm.org/en/city2city_program).
Înscrierea pe Lista Patrimoniului Mondial al unui sit istoric nu este nici pe departe
finalul parcursului activităţilor implicate în conservarea istorică. Caracteristicile şi calităţile
care au justificat înscrierea trebuie să fie protejate permanent. în timp ce această
responsabilitate revine comunităţii internaţionale şi oficialităţilor locale, este de asemenea
şi responsabilitatea fiecăruia participe la protejarea siturilor culturale şi naturale, înainte de
a fi prea târziu. Este o problematică de păstrare a moştenirii culturale a Terrei şi transmiterii
acesteia generaţiilor viitoare, de facilitare a accesului unui număr cât mai mare de persoane,
totodată asigurarea unei dezvoltări corespunzătoare a acestui patrimoniu nu numai din
punct de vedere cultural dar şi economic, al economiei locale şi al PIB-ului (Patuelli,
Mussoni şi Candela, 2013).
Mai mult decât atât, în noua viziune a politicii europene pentru valorizarea
patrimoniului cultural se precizează ca obiectiv important depăşirea contextului de oraş
cultural şi adoptarea unui cadru mult mai amplu şi mai diversificat, cel al rutelor culturale
(Council of Europe, 2010).

946 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
În literatura de specialitate şi, de asemenea, în practică se evidenţiază din ce in ce
mai mult cum turismul cultural poate contribui la evitarea efectelor negative ale turismului
de masă; turismul cultural, fiind o formă de turism mult mai durabilă, contribuie şi la
diminuarea efectelor negative derivate din sezonalitate etc. (Cuccia şi Rizzo, 2011).

4. Metodologie

Cele două oraşe patrimoniu alese pentru acest studiu sunt Sighişoara (România) şi
Verona (Italia), alegerea nefiind întâmplătoare, amândouă fiind înscrise pe Lista
Patrimoniului Mondial pentru valorile lor istorice şi arhitecturale remarcabile. Chiar dacă
fiecare ţară europeană deţine importante resurse culturale unice, evoluţia socioeconomică a
fiecărei ţări a condus la diferenţe substanţiale în etapele lor de dezvoltare.
Folosind metoda de analiză comparativă a datelor calitative şi cantitative, s-au
confruntat datele statistice oficiale pentru Sighişoara (Departamentul Statistic Regional din
judeţul Mureş), cu datele statistice oficiale pentru Verona (Hoteliers Association, Tour
operators, Travel agencies); în felul acesta s-a realizat analiza fluxurilor de turişti în
destinaţiile alese. Alte instrumente de lucru folosite în investigaţia culturală evidenţiază
importanţa activităţilor turistice în dezvoltarea durabilă a unei localităţi turistice, prin
practicarea unor forme specifice de turism bazate pe valorile culturale şi istorice.
Analiza potenţialului turistic al celor două oraşe, cu evidenţierea problemelor
legate de durata medie a sejurului a condus la individualizarea unei posibile soluţii de
branding a celor două oraşe şi o propunere pentru două pachete de călătorii tematice
proiectate să le promoveze pentru piaţa europeană (Majdoub, 2010). Se prezintă programul
ofertelor turistice pentru cele două destinaţii având ca atracţie – nucleu evenimentele
culturale care se organizează la Sighişoara şi respectiv la Verona.
Aceasta analiză s-a realizat pe baza datelor furnizate de agenţiile de turism
REMTOURS S.R.L (www.remtours.ro) din Oradea şi Grosso Eurotour
(www.agenziaviaggigrossoeurotour.com) din Messina, Italia.
De asemenea, această lucrare îşi propune să contribuie la dezvoltarea unui
parteneriat între Sighişoara şi Verona bazat pe resursele medievale şi culturale comparabile
şi propune realizarea unui schimb de know-how cu privire la managementul destinaţiilor şi
valoarea adăugată.

5. Analiză comparativă Sighişoara – Verona

5.1 Sighişoara – capodoperă a arhitecturii medievale din Transilvania

Existenţa şi permanenţa umană pe aceste meleaguri se pierde în negura veacurilor.

Nu departe de Sighişoara s-au identificat urme de aşezări datând de la începutul
paleoliticului şi, de asemenea, în muzeul local se găsesc vestigii materiale datând din
secolul al XVIII-lea î.e.n., care atestă prezenţa unei populaţii care locuia în colibe şi
confecţiona vase de lut decorate cu figuri geometrice asemănătoare celor realizate de
creatorii culturii Cucuteni (Dubowy, 1997).
Oraşul medieval Sighişoara şi-a început dezvoltarea graţie aşezărilor ungurilor în
secolul al XI-lea şi ulterior, datorită colonizării masive a regiunii de către meşteşugarii şi
negustorii germani care au fost trimişi din Valea Rhinului, Flandra, Saxonia în secolul al

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 947

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

XII-lea de către regele Geza al II-lea să păzească graniţele Transilvaniei, oferindu-le

acestora în schimb „fundus regius” (pământuri), titluri şi privilegii diverse. Aceştia s-au
stabilit pe un deal, denumit Dealul Oraşului, şi-au fortificat aşezările cu pereţi păziţi de
turnuri. Sighişoara a fost menţionată într-un document oficial pentru prima oară sub numele
de Castrum Sex, în anul 1280, varianta românească a numelui oraşului apărând abia în 1941
într-un document emis de Vlad Dracul. Fortăreaţa medievală este un complex arhitectural,
militar, civic şi ecleziastic de o valoare europeană remarcabilă. Sighişoara, un exemplu de
oraş mic fortificat „aflat la zona de graniţă dintre cultura latină a Europei Centrale şi cultura
bizantino-ortodoxă a Europei Sud-Estice” este singura fortăreaţă medievală care este
locuită în întregime din sud-estul Europei (http://whc.unesco.org/en/list/902).
Centrul istoric al oraşului este inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din
anul 1999 şi a devenit o atracţie turistică importantă pentru mii de vizitatori din toată
lumea, dornici să descopere situl feeric al unei lumi descrisă în cronici şi ghiduri turistice.
Oraşul Sighişoara, „cel mai frumos şi bine-păstrat oraş cetate din Transilvania”, a primit
de-a lungul timpului diferite titluri, cum ar fi: „Perla Transilvaniei” sau „Nurnberg-ul
transilvănean”. în zilele noastre este un oraş muzeu remarcabil ce oferă vizitatorilor
contemporani oportunitatea să călătorească în timp.
Din cele 14 turnuri iniţiale, 9 dintre acestea se află în picioare, şi anume: Turnul cu
Ceas, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor,
Turnul Tăbăcarilor, Turnul Lăcătuşilor şi Turnul Cositorarilor (Vlăsceanu, 1998).
Impozabilul Turn cu Ceas, poarta principală de intrare în fortăreaţă, opus intrării
păzite de Turnul Croitorilor, îşi trage numele de la ceasul cu figurine, unic în România,
situat la etajul al patrulea. Turnul cu Ceas, simbol al Sighişoarei, a avut un rol special
deoarece a fost lăsat în responsabilitatea consiliului oraşului, ce şi-a ţinut adunările acolo
până în 1956 (Drăguţ, 1968)., iar acum găzduieşte Muzeul de Istorie al Sighişoarei.
Chiar dacă valorile arhitecturale şi culturale sunt printre cele mai remarcabile,
Sighişoara este de asemenea şi deţinătoarea unui patrimoniu natural preţios. în apropierea
oraşului, pe Platoul Breite, se află cea mai mare şi seculară rezervaţie de stejari din Europa
Central-Estică. Platoul Braite este o pădure „modificată cultural”, purtând amprenta istoriei
saxone lungă de opt secole, fiind scena multor serbări tradiţionale importante.

5.2 Verona – între 2000 de ani de istorie şi 2 milioane de turişti anual

Oraşul este situat în nordul Italiei, în regiunea Veneto, la poalele Muntelui Lessini.
în structura şi arhitectura sa urbană, Verona este un exemplu remarcabil de oraş care a
evoluat progresiv şi neîntrerupt timp de 2000 de ani, reprezentând într-un mod excepţional
conceptul de oraş fortificat în stagii diferite ale istoriei europene (Lionello, 1978).
Dezvoltarea oraşului este în strânsă legătură cu poziţionarea sa geografică. Verona este
situată la intersecţia a patru drumuri romane: Via Gallica, Via Claudia Augusta, Vicum
Veronesium şi Via Postumia (Buchi, Cavalieri, 1987) şi datorita Râului Adige a fost puntea
principală între nordul şi estul Italiei.
Aşezarea de-a lungul Râului Adige a devenit colonie romană în secolul I î.H.,
crescând rapid în importanţă datorită poziţiei sale strategice, şi în 49 î.H. împăratul Cezar
acordă cetăţenie roman colonii, împreună cu titlul de Res Publica Veronensium (Borelli,
1977). Chiar dacă doar o mică secţiune din fortificaţia romană a supravieţuit timpului,
Verona încă deţine un număr important de monumente din Era Romană. Cel mai faimos
dintre ele, care a devenit şi simbolul oraşului, este amfiteatrul roman, Arena (Puppi, 1978).
Arena Veroneză este al treilea cel mai mare amfiteatru din Italia, după Colosseumul din

948 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
Roma şi amfiteatrul roman Capua, dar şi cea mai bine conservată dintre ele şi este încă
folosită pentru găzduirea faimosului Festival de Operă şi a altor concerte. Un alt reper
important este Teatrul Roman construit în secolul I î.H., redescoperit în 1830 după
înlăturarea clădirii care literalmente îl acoperea. Teatrul Roman găzduieşte anual o serie de
spectacole în cadrul unui eveniment denumit Festivalul de Teatru de vară din Verona. Un
exemplu excepţional al geniului arhitectural roman este reprezentat de către singurul pod
care a supravieţuit celor 2000 de ani care au trecut peste Verona, Ponte Pietra, un pod de
piatră cu cinci arcuri, bombardat de către nemţii în retragere în 1945 şi reconstruit ulterior
cu cărămizile de piatră găsite în râu. Magnitudinea cutremurului din 1117 a fost
responsabilă pentru prăbuşirea inelului exterior de arcade al Arenei, creând forma
impresionantă pe care o ştim astăzi a Arenei cu „aripi” (Carrara, 1966). Construcţiile
ecleziastice din Verona şi-au atins vârful în timpul Evului Mediu prin exemple excepţionale
de arhitectură romanică, cele mai notabile fiind Basilica San Zeno, Dom-ul, Biserica Sf.
Anastasia şi Biserica Sf. Ferno (Borelli, 1980). Complexe militare vaste au fost construite
în timpul dominaţiei austriece, şi cel mai notabil este Castelul San Pietro (Dal Forno, 1973).
Tabelul nr. 1 cuprinde o succintă comparaţie între Sighişoara şi Verona care
demonstrează faptul că deşi cele două oraşe au urmat drumuri diferite în evoluţia lor, o
serie de caracteristici comune pot fi încă observate.

Tabel nr. 1: Analiza comparativă între oraşele patrimoniu Sighişoara şi Verona

Caracteristici
SIGHIŞOARA VERONA
analizate
Locaţie, România, judeţul Mureş Italia, Regiunea Veneto
înfiinţare Zona centrală a Transilvaniei Zona de nord a ţării

Zona a fost locuită Zona a fost locuită încă din

încă de pe vremea neolitic, populată
dacilor în secolul de gali şi de
V î.Hr. şi apoi a popoarele venete,
romanilor, izvoare de lombarzi, mai
scrise au rămas apoi ocupată de
însă doar din anul romani în secolul
1280, unde e I î.Hr. când
menţionată sub denumirea primeşte statutul
Castrum Sex de Res Pubblica Veronesium
Mitologie Locul de naştere al lui Vlad Oraşul a devenit cunoscut pe tot
Dracul, conducătorul medieval mapamondul ca fiind locul de
român, personaj care a inspirat desfăşurare a celei mai cunoscute
mitul lui DRACULA. tragedii romantice din lume,
ROMEO şi JULIETA
Fortificaţii Fortificaţii medievale construite Ziduri romane, fortificaţii
de către breslele de meşteşugari medievale, întăriri veneţiene şi
sistem de apărare austriac

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 949

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

Caracteristici
SIGHIŞOARA
analizate
Evenimente Festivalul Sighişoara Medievală
culturale Sighişoara Blues Festival
anuale Ziua Municipiului Sighişoara
Festivalul Fanfarelor
Sighişoara Film Festival
Recunoaşterea Criteriile 3 şi 5 – 1999
UNESCO Criteriul 3
Sighişoara este o mărturie
remarcabilă a culturii saşilor din
Transilvania, o cultură care
dăinuie chiar şi după 850 de ani
şi care va continua să existe prin
intermediul arhitecturii şi
monumentelor urbane.
Criteriul 5
Sighişoara este un exemplu
remarcabil de mic oraş
fortificat, aflat în regiunea de
graniţă dintre cultura Latină din excepţional conceptul de oraş
Europa Centrală şi cea Bizantin- fortificat în mai multe etape
ortodoxădin sud-estul Europei.
Procesul aparent de neoprit de
emigrare al saşilor, stratul
social, care a format şi a
menţinut tradiţiile culturale ale
regiunii, ameninţă
supravieţuirea patrimoniului lor,
precum şi a arhitecturii locale.
Sursă: Tabel creat de către autor
VERONA
Festivalul de Operă din Arenă
Carnavalul Veronez
Teatrul de Vară
Festivalul internaţional de jocuri
tradiţionale
Verona Jazz Festival
Schermi d’amore
Vinitaly
Criteriile 2 şi 4 – 2000
Criteriul 2
În structura sa urbană şi
arhitectura sa, Verona este un
exemplu remarcabil de un oraş
care s-a dezvoltat progresiv şi
neîntrerupt de peste două mii de
ani, care încorporează elemente
artistice de cea mai înaltă calitate
în fiecare perioadă istorică
succesivă.
Criteriul 4
Verona reprezintă, într-un mod
fundamentale ale istoriei
europene.

Ambele oraşe au o istorie milenară şi structura lor urbană a fost modelată conform
perioadelor istorice şi artistice, conservând până în zilele noastre relicve remarcabile datând
din timpuri medievale.
Cele două destinaţii sunt legate de faptul că factorul principal al notorietăţii lor
turistice îşi are originile în „mitologia locală”. Sighişoara este cunoscută drept oraşul natal
al conducătorului medieval român Vlad Ţepeş, numit şi Vlad Dracul, recunoscut pentru
metodele sale crude de pedepsire a nobililor corupţi şi care a inspirat mitul Contelui
Dracula din Transilvania. Verona, pe de altă parte, îşi datorează faima unei figuri cheie din
literatura mondială, William Shakespeare, care a plasat acţiunea poveştii tragice de iubire,
„Romeo şi Julieta”, în oraşul de-a lungul Râului Adige, bazată pe conflictele istorice dintre
cele două familii medievale, Montague şi Capulet, care au condus această regiune.

950 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
Asemănările merg mai departe prin continuitatea anuală a evenimentelor culturale
organizate în ambele destinaţii turistice, ele atrăgând un număr important de vizitatori şi de
asemenea furnizează o identitate turistică puternică acestor oraşe istorice.

5.3 Evenimente culturale văzute ca modalităţi de branding turistic

Branding-ul destinaţiei turistice reprezintă un proces care tinde să creeze un mesaj

bine definit prin crearea unui slogan, al unui simbol sau logo, care va comunica
potenţialilor vizitatori ai locaţiei imaginea acelei destinaţii particulare împreună cu
caracteristicile, beneficiile şi valorile promovate ale sale (Stănciulescu şi Lee, 2011).
Evenimentele culturale care au loc neîntrerupt, pot fi considerate elemente
puternice de branding deoarece, în percepţia turiştilor oraşele sunt asimilate cu aceste
evenimente care crează sau recrează ambianţa specială a unor vremuri apuse. În Tabelul 2,
se prezintă o descriere scurtă a principalelor evenimente culturale care generează un flux
turistic important, atât în Sighişoara, cât şi în Verona.

Tabel nr. 2: Evenimente culturale în cele două oraşe-patrimoniu analizate

SIGHIŞOARA VERONA
Sighisoara Blues Festival este de Carnavalul Veronez: carnavalul din Verona
acum o prezenţă bine cunoscută şi datează din 1531 şi este unul din cele mai
apreciată în mediile artistice româneşti vechi din Italia. în zilele noastre, în ultima
şi de peste hotare. Se organizează în vineri a carnavalului, numită „Venerdi
fiecare an, în ultimul week-end din Gnocolar”, are loc o mare paradă pe străzile
februarie, încă din 2005 şi participarea Veronei care se sfârşeşte în faţa bisericii Sf.
muzicienilor şi spectatorilor străini a Zeno. Parada este condusă de către „Papa de
crescut evenimentul la o scală Gnocco”, o mască reprezentând un rege bătrân
internaţională. ţinând în loc de sceptru o furcă mare cu un
mare gnocchi în vârf.
Zilele Municipiului Sighişoara este Teatrul de Vară şi Festivalul
un eveniment relativ nou ce a început Shakespearian: evenimentul dedicat marelui
în 2008 şi are loc în luna mai, dramaturg englez care a plasat Verona în
încercând să sporească recunoaşterea rândul celor mai cunoscute oraşe din lume, se
valorilor culturale locale şi importanţa ţine în fiecare vară încă din 1948, în Teatrul
patrimoniului prin reînvierea tradiţiilor Roman, când pentru prima oară povestea
locale şi încurajarea artiştilor locali tragică de dragoste „Romeo şi Julieta” a fost
pusă în scenă pentru prima oară. în timpul
întregului sezon de vară Teatrul Roman
găzduieşte mai multe capodopere faimoase
shakespeariene, dar totodată şi alte mari piese,
împreună cu concerte de jazz şi spectacole de
dans.
Festivalul fanfarelor organizat de Festivalul Internaţional de Jocuri
către autorităţile locale cu participarea Tradiţionale: născut în 2003, Festivalul
fanfarelor locale şi străine, evenimentul Internaţional de Jocuri de Stradă: Tocati este
se ţine în fiecare an la începutul lunii un festival unic, în Italia şi Europa. Scopul său
septembrie şi este dedicat celor ce este să reînvie şi să îi înveţe pe cei tineri şi nu
apreciază muzica de promenadă. numai vechile jocurile de stradă tradiţionale.

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 951

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

Sighişoara Film Festival urmăreşte să Schermi d'amore- Festival internaţional de

promoveze cultura cinematografică film: Festivalul de Film Veronez debutează în
românească şi să intensifice 1969, când Săptămâna Cinematografică a avut
vizibilitatea României în lume prin artă loc pentru prima oară. Din 1996, evenimentul
şi cunoaştere. Festivalul prezintă filme a fost cunoscut drept Schermi d'amore,
de scurt metraj româneşti, documentare însemnând Ecrane de Dragoste, un festival
şi filme de lung metraj care au fost dedicat producţiilor cinematografice romantice
premiate la nivel internaţional în anul şi melodramatice.
precedent.
(http://www.sighisoarafilmfestival.ro/i
ndex.html, accesat la 14.05.2013)
Festivalul Sighişoara Medievală: Festivalul de Operă din Arenă: în primii ani
începând cu vara lui 1992, în fiecare an din secolul trecut faimosul tenor din Verona,
Fortăreaţa Sighişoara îşi retrăieşte Giovanni Zenatello, a cântat o arie de operă în
trecutul prin Festivalul Medieval. Sub Arena pentru câţiva prieteni care s-au adunat
zidurile bătrâne seculare, străzile mici acolo întâmplător. Aceştia înţelegând cât de
şi înguste devin deodată înghesuite de bună era acustica vechiului Amfiteatru Roman
cavaleri, călugări, vrăjitori, clovni şi şi au decis să îl folosească pentru a juca
spirite întrupate venite dintr-o lume întreaga operă. în 1913, anul aniversarea
unde fabulosul şi terifiantul trăiesc morţii lui Giuseppe Verdi, a fost pusă în scenă
împreună la un loc cu magia şi în Arenă opera Aida. Oameni au venit din
aventura. Cu fiecare ediţie a toată lumea pentru a vedea operele în Verona.
festivalului, Evul Mediu îşi pierde După prima ediţie, sezonul de operă din Arena
caracteristicile cunoscute devenind nu a devenit o instituţie internaţională, cel mai
cea mai întunecată şi înfricoşătoare eră mare teatru liric din lume, cu o scenă imensă
a trecutului istoric, ci fiind adus la viaţă şi scaune pentru aproximativ 20.000 de
după 100 de ani prin artă. Importanţa spectatori pe seară, decoruri imense şi
acestei manifestări culturale stă în elaborate. Împreună cu showurile de operă
faptul că, cu ajutorul formelor de artă fermecătoare, Arena veroneză este gazda unui
medievală ca jocurile, teatrul, muzica, număr impresionant de spectacole de muzică
dansul oferă o punte între lumea clasică, jazz, pop şi blues, unde istoria
modernă şi o eră demult uitată, fiind de întâlneşte prezentul, anticul se îmbină cu
asemenea o formă de comunicare modernul şi arta muzicii cu sensibilitatea
culturală şi contribuind la o înţelegere sufletelor spectatorilor.
mai adâncă a mediului multicultural
din Sighişoara.
Sursă: Tabel creat de către autor pe baza site-urilor: http://www.blues-festival.ro,
http://www.arena.it/, http://www.sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/
00003312? OpenDocument, http://www.veronissima.com/sito_inglese/html/events_
carnival_ing.html, http://www.estateteatraleveronese.it/nqcontent.cfm?a_id=18493&tt
=estateTeatrale2008&id_menu=18492

5.4 Indicatorii statistici ai activităţii turistice în cele două oraşe-patrimoniu

În această secţiune vor fi prezentaţi indicatorii principali care sunt folosiţi pentru a
descrie şi a analiza fluxul turistic al unei regiuni sau al unui oraş pentru a observa tendinţele
majore ale cererii turistice faţă de destinaţiile analizate şi de asemenea pentru a vedea
evoluţia unităţilor de cazare pe o perioadă de timp de trei ani.

952 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
Astfel, în cazul oraşului Sighişoara evoluţia unităţilor de cazare în perioada
2009-2011 se prezintă conform Figurii nr. 3. Datele statistice disponibile la Institutul
Statistic Regional evidenţiază că în Sighişoara au avut loc mai multe investiţii pentru
dezvoltarea capacităţii de cazare, care a crescut de la 18 unităţi în 2009 la 35 de unităţi în
2011, numărul de pături sugerând utilizarea de pensiuni turistice urbane adecvate peisajului
oraşului, dar care sunt limitate în numărul de camere şi paturi puse la dispoziţie.

Număr unități de cazare Număr de paturi

872 1042 1059

18
28
35
2009
2010
2011

Figura nr. 3: Evoluţia unităţilor de cazare în Sighişoara în perioada 2009-2011

Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, Mureş

Situaţia fluxului turistic în Sighişoara în perioada observată, 2009-2011 este

caracterizată printr-un trend ascendent al sosirilor şi înnoptărilor turiştilor, dar în ciuda
acestora, durata medie a sejurului în Sighişoara este destul de redusă, situată în jurul valorii
de 1,35 zile (Figura nr. 4).
Aceste date arată că Sighişoara este o destinaţie turistică atractivă, dar îi lipsesc
elementele necesare pentru a determina un sejur mai lung al vizitatorilor.

Înnoptări Sosiri

2011 67660
51161
2010 49928
35727
2009 46917
34728

Figura nr. 4: Indicatorii fluxului turistic în Sighişoara în perioada 2009-2011

Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice
furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, Mureş

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 953

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

În continuare se prezintă evoluţia unităţilor de cazare în perioada 2009- 2011

pentru oraşul Verona (Figura nr. 5).

Număr unități de cazare Număr de paturi

9744 10037 10609

567 628
695
2009
2010
2011

Figura nr. 5: Evoluţia unităţilor de cazare în Verona în perioada 2009-2011

Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor
statistice furnizate de https://intranet.comune.verona.it/media//_ComVR/Cdr/Cultura/
Allegati/1_Verona_Unesco-motivazioni-e-_condizioni-visita.pdf

Din figura nr. 5 se poate observa că numărul unităţilor de cazare din Verona au un
trend uşor ascendent în perioada 2009-2011, atingând în ultimul an analizat valoarea de
10609 paturi disponibile.
În figura nr. 6 se prezintă situaţia fluxului turistic în Verona, destinaţie care deşi se
bucură de o cerere turistică remarcabilă, în 2010 sosirile au scăzut probabil ca efect al crizei
economice, dar această situaţie este rezolvată în 2011, când sosirile le depăşesc pe cele din
2009. Cu toate că nivelul sosirilor a crescut în 2011, înnoptările au scăzut pe perioada celor
trei ani, ceea ce a determinat o durată medie a sejurului scurtă de la 2,27 zile în 2009 la
2,21 în 2011.

Înnoptări Sosiri

1144414
2011 652977

2010 1350439
599780

2009 1388119
612703

Figura nr. 6: Indicatorii fluxului turistic în Verona în perioada 2009- 2011

Sursă: Grafic realizat de autor pe baza datelor statistice
furnizate de https://intranet.comune.verona.it/media//_ComVR/Cdr/Cultura/
Allegati/1_Verona_Unesco-motivazioni-e-_condizioni-visita.pdf

954 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

5.5 Descoperind Europa Medievală: oportunitate pentru valorizarea patrimoniului

cultural

Societatea contemporană este implicată în amplul proces de globalizare şi mai

specific cunoaşte un trend rapid ascendent de dezvoltare în sectorul turismului, fenomen
care determină stakeholderii din activităţile turistice să acorde o atenţie specială în designul
şi marketingul produselor lor.
O posibilitate de creştere a avantajului competitiv al unei destinaţii turistice poate
fi reprezentat de realizarea de parteneriate cu alte destinaţii similare. O astfel de iniţiativă
poate fi aplicată în cazul celor două oraşe istorice, deoarece ele sunt potrivite pentru
asemenea abordare datorită importanţei lor istorice, arhitecturale şi dotărilor turistice. Un
parteneriat între Sighişoara şi Verona poate fi realizat pe baza unei colaborări City2City,
susţinută de instituţii internaţionale ca Organizaţia Mondială a Oraşelor Patrimoniu şi
UNESCO, sau printr-o iniţiativă comună cunoscută ca „oraşe înfrăţite”, ambele metode
având ca obiectiv de bază o colaborare între administraţiile locale concretizată într-un
schimb know-how în managementul destinaţiilor istorice, într-o expertiză şi o cooperare
pentru dezvoltarea durabilă a celor două oraşe.
Deşi ambele destinaţii turistice deţin un număr mare de elemente turistice ce
generează un flux turistic important, din datele statistice analizate putem observa că acestea
se confruntă cu o durată medie a sejurului turiştilor scurtă, Sighişoara fiind percepută de
regulă drept o destinaţie de „o călătorie de o zi”, în timp ce vizitatorii Veronei petrec în
medie doar două zile în acest oraş minunat. Un parteneriat instituţional între Sighişoara şi
Verona ar avea şi o serie de alte beneficii ca de exemplu: cunoaşterea reciprocă, schimburi
de experienţă privind conservarea şi prezentarea patrimoniului lor cultural şi istoric,
interacţiunea celor două sisteme de management urban, destul de diferite în momentul de
faţă, ce ar putea genera noi idei pentru îmbunătăţirea planurilor de dezvoltare ale acestora.
Este de asemene importantă proiectarea unor pachete turistice cu tematică specială care ar
avea rezultate directe în creşterea reciprocă şi simultană a notorietăţii potenţialului lor
turistic.
Atragerea turiştilor din Italia şi Europa de Vest către oraşul fortificat din inima
Transilvaniei şi de asemenea promovarea comorilor Veronei în rândul turiştilor români pot
fi soluţii de creştere a notorietăţii şi implicit corectarea nivelului scăzut al indicatorilor
statistici şi o cale de a contribui la o dezvoltare semnificativă a economiei locale şi
naţionale.
Descoperind Europa Medievală este o propunere pentru un pachet turistic tematic
adresat vizitatorilor care apreciază valorile culturale ale unei locaţii şi prin combinarea
celor două destinaţii turistice sub “umbrela” acestei denumiri comune poate fi văzut ca o
metodă de branding turistic care tinde să îşi crească competitivitatea pe piaţa internaţională.
Deoarece cele două oraşe, în afară de patrimoniul lor istoric tangibil, au tradiţii în
organizarea de evenimente culturale, manifestaţii ce le asigură o anumită identitate turistică,
pachetele turistice proiectate să ofere vizitatorilor şansa de a fi martori la aceste evenimente
şi în acelaşi timp să ajungă să cunoască cele două oraşe patrimoniu.
Fără îndoială, Sighişoara este cea mai captivantă destinaţie turistică din România
în timpul Festivalului Medieval, când micul oraş transilvănean îşi îmbracă hainele festive şi
aleile pavate se umplu cu artişti care aduc la viaţă spiritul medieval. Pe de altă parte, feerica
Verona iese în evidenţă prin spectacolele grandioase ţinute în Arena în timpul sezonului de
operă, când cele 22.000 de locuri ale amfiteatrului antic roman sunt ocupate de spectatori

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 955

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

care iubesc teatrul, opera şi cultura şi care sunt nerăbdători să vadă pe scenă in situ, cea mai
apreciată şi cunoscută poveste de dragoste din toate timpurile, „Romeo şi Julieta”.
O activitate de marketing adecvata, care să informeze turiştii potenţiali asupra
produselor oferite, serviciilor adiţionale, valenţele artistico-culturale ale localităţilor poate
reprezenta un instrument valid pentru dezvoltarea durabilă a turismului deoarece permite
satisfacerea nevoilor turistului - consumator, dar cu folosirea raţională a resurselor entităţii
furnizoare (umane, tehnologice, informaţionale) (Drăgulănescu, 2013).
În cazul pachetelor turistice prezentate sub brandul comun creat numit
Descoperind Europa Medievală, cele mai potrivite căi de a „cuceri” un număr important de
clienţi sunt reprezentate de promovarea virtuală, printr-un un website bine realizat unde
tururi virtuale ale destinaţiilor sunt posibile, împreună cu o descriere detaliată a
programului, materialele printate specializate şi spoturile publicitare. Scopul principal este
acela de a alinia cele două destinaţii sub o imagine de brand comună, iar pentru aceasta un
logo de brand foarte atent realizat este extrem de folositor şi poate contribui la atragerea
unui număr important de turişti europeni în România şi de asemenea la creşterea
popularităţii Veronei în viitor.
În continuare sunt prezentate programele ofertelor turistice pentru cele două
destinaţii având ca atracţie - nucleu evenimentele culturale menţionate anterior. Această
analiză a fost elaborată pe baza datelor furnizate de Remtours S.R.L şi Grosso Eurotour.

Sighişoara - TĂRÂMUL CAVALERILOR (Perioadă: 21-24 iulie 2013)

Ziua 1: Aterizarea pe Aeroportul Internaţional din Târgul Mureş în jurul orei 2 p.m., transfer cu
autobuzul către Sighişoara şi check-in la hotelul rezervat. în timpul serii va fi program de voie,
în care turiştii vor putea începe să se acomodeze cu ambianţa magică a oraşului medieval, unde
fiecare stradă micuţă este animată de actori, spectacole de dans şi muzicieni.
Ziua 2: La 11 a.m. turiştii se pot bucura de un tur pe jos asistaţi de către un ghid turistic
profesionist în cea mai frumoasă şi bine păstrată fortăreaţă medievală din estul Europei, vor
vizita Muzeul Istoriei din Sighişoara localizat în Turnul cu Ceas, clădirea simbol a
Sighişoarei unde vor avea oportunitatea să afle elemente interesante din istoria medievală.
Noaptea este rezervată pentru participarea la mai multe evenimente organizate în cadrul
Festivalului Medieval: concert de muzică medievală, spectacol de dans, unde turiştii pot
învăţa paşii unor dansuri vechi de secole, tragere cu arcul, închiriere de costume istorice şi,
special organizată de către unitatea gazdă, şansa ca doamnele să se îmbrace conform dress-
code-ului aristocratic din Evul Mediu, iar domnii îşi pot arăta talentul cavaleresc într-o
competiţie armată reală.
Ziua 3: Cea de a treia zi este dedicată turnurilor Sighişoarei, Turnul Frângerilor, Turnul
Măcelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Lăcătuşilor,
Turnul Cositorarilor. Începând cu ora 10 a.m., turiştii vor avea şansa să viziteze toate
turnurile orăşelului medieval şi de asemenea frumoasa Biserică din Deal. După-amiaza vine
cu o propunere de a petrece timpul în minunatul decor natural al Platoului Breite, cea mai
bine păstrată rezervaţie de stejari din centrul şi estul Europei, unde turiştii vor fi invitaţi la
un festin transilvănean tradiţional.
Ziua 4: în timpul dimineţii check-out, în jurul orei 10 a.m., autobuzul care asigură transferul
pleacă către aeroport.
Cazare: CASA BAROCA***, tarif 60 Euro pe noapte
Servicii de alimentaţie: Restaurant Vlad Dracul, preţ mediu mic-dejun şi cină: 16 Euro
Transport: Zbor Milano-Târgu Mureş, călătorie dus-întors în sistem part charter: 85 Euro

956 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Verona - ORAŞUL IUBIRII (Perioadă: 13-16 iulie 2013)

Ziua 1: Aterizare pe Aeroportul Internaţional Catullo din Verona în jurul orei 10 a.m.,
transfer cu autobuzul către oraş şi check-in la hotel. La ora 3 p.m. turiştii se vor bucura de
un mic tur pe jos prin centrul oraşului, vizitând principalele pieţe din Verona: Piazza Erbe,
Piazza Dante- un mix perfect între Scaliger, era arhitecturii medievale şi stilul renascentist,
Piazza Bra - cu magnifica Arena şi clădirile sale neoclasice. Turul se termină cu vizitarea
faimoasei Case a Julietei, unde turiştii pot intra în clădire (se percepe o taxă de intrare de 8
Euro).
Ziua 2: A doua zi în Verona este dedicată patrimoniului roman şi medieval, incluzând aici
vizite în cele mai importante două muzee din Verona şi anume Muzeul Arheologiei, găzduit
de către Teatrul Roman vechi de 2000 de ani, şi Muzeul Civic Castelvecchio, cea mai mare
colecţie de artă din împrejurimile Veronei. Noaptea este rezervată pentru oportunitatea
unică de a vedea cum Arena veche de 2000 de ani este adusă la viaţă în timp ce într-un
scenariu magic medieval, povestea de dragoste care a fost rostită de mii de ori capătă viaţă
pe scena Arenei Veroneze. De la 8 p.m. este timpul pentru spectacol: piesa de teatru Romeo
şi Julieta.
Ziua 3: Turiştii au şansa să exploreze latura religioasă a Veronei, printr-o vizită alături de
un ghid la Dom şi Basilica San Zeno începând cu ora 10 a.m. După-amiază, vizitatorii pot
escalada Dealul San Pietro până la masivul castel austriac şi se pot bucura de apusul
veronez şi de priveliştea care îţi taie răsuflarea a oraşului de-a lungul Râului Adige.
Noaptea vine cu un o propunere de tur puţin diferită: Giro delle osterie - turul pdgoriilor
veroneze.
Ziua 4: Check-out în timpul dimineţii şi transfer către aeroport
Cazare: Juliette House B&B***, 25 Euro/ noapte
Servicii de alimentaţie: Preţ mediu pentru mic-dejun şi cină: 32 Euro
Transport: Zbor Bucureşti-Verona, călătorie dus-întors în sistem part charter: 95 Euro

Preţul final estimat al pachetului turistic pentru Sighişoara este de 357 Euro (tabel
nr. 3), iar pentru Verona 468 Euro. Aceste preţuri includ zborul charter dus-întors,
transferul cu autobuzul către destinaţii, cazare 3 stele, mic-dejun şi cină, cu excepţia primei
zile de sosire care are doar cina şi celei de-a patra zile care are doar micul-dejun.
La aceste cheltuieli au fost adăugate cheltuielile culturale şi diurna ghidului
turistic, comisionul agenţiei de 15% şi TVA 24%. Asigurarea nu este inclusă, dar în locul
acesteia turiştilor le vor fi oferite broşuri şi un mic suvenir.

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 957

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

Tabel nr. 3: Calculul de preţ pentru cele două oferte turistice

Nr. Elemente Elemente de cost Valoare (€)
Costuri
crt. de calcul detaliate SIGHIŞOARA VERONA
1. Tarif/zi x Nr de
Alimentaţie 50 105
zile
2. Tarif/noapte x Nr
Cazare 80 75
de nopţi
3. Bilet dus-întors
avion charter
Transfer aeroport
Transport Târgu Mureş- 95 95
Sighişoara/
Villafranca –
COSTURI Verona
DIRECTE
4. Cheltuieli Muzee /
culturale Spectacolul 5 34
(taxe de intrare) Romeo şi Julieta
5. Broşuri şi mici
Cheltuieli
suveniruri pentru 5 5
oraganizatorice
turişti
6. Diurnă ghid
Ghid turistic 10 10
turistic
7. Şofer - 5 5
8. Alte cheltuieli - - -
9. TOTAL COSTURI DIRECTE 250 329
10. ASIGURARE - -
11. COMISION (15%) 37,5 49,35
12. TVA (24%) 69 90
13. TOTAL 356,5 468,35
14. AJUSTĂRI +0,5 -0,35
15. PREŢ TOTAL AL PACHETULUI 357 468

Concluzii

Turismul, ca activitate socio-economică în general, şi turismul cultural prezentat în

particular, sunt elementele fundamentale pentru dezvoltarea durabilă a unei regiuni prin
contribuţia acestora la bunăstarea pe plan local şi în acelaşi timp cele două reprezintă o cale
de conservare şi prezentare a siturilor de patrimoniu care sunt moştenite de la predecesorii
noştri, dar de asemenea împrumutate de la generaţii viitoare cu obligaţia de a le proteja şi a
le da mai departe.
Din această cercetare putem concluziona că Sighişoara şi Verona deţin un
patrimoniu cultural şi istoric uimitor recunoscut de organizaţii internaţionale ca UNESCO,
şi care, în ciuda diferenţelor din cadrul dezvoltării fiecăreia, cele două oraşe pot fi totuşi
unite pentru a crea un brand comun cultural european.
Rezultatele culegerii de informaţii despre cele două oraşe istorice, studiul
literaturii ştiinţifice şi a datelor statistice analizate au condus la o cunoaştere necesară
pentru o analiză comparativă, către observarea problemelor cu care se confruntă cele două
destinaţii şi la propunerea pentru rezolvarea acestora printr-un parteneriat şi o strategie de
marketing comună.

958 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
Evenimentele culturale ţinute cu o continuitate anuală prezentate în partea a treia
reprezintă motivaţii puternice pentru vizitarea acestor locaţii şi le oferă acestora o identitate
culturală bine definită, astfel că aceste evenimente au fost transformate în elementele-
nucleu ale programelor turistice realizate pentru a dezvolta cele două oraşe medievale şi
pentru a corecta durata medie de şedere a turiştilor. Afacerile în domeniul turismului se
bazează aproape în întregime pe percepţia clienţilor săi, pe calitatea experienţelor acestora,
aşadar marketingul joacă un rol crucial în creşterea cererii pentru destinaţiile turistice.
Valoarea aplicativă a acestei lucrări, împreună cu identificarea şi corelarea
elementelor comparabile ale aşezării transilvănene şi oraşului italienesc, este reflectată prin
brandul comun propus, Descoperind Europa Medievală, şi prin pachetele turistice realizate
pentru a răspunde nevoilor specifice a unei pieţe de nişă care este sensibilă la experienţele
culturale şi care, odată bine motivată, va fi doritoare să petreacă timp şi resurse financiare
pentru a vizita aceste destinaţii.

Bibliografie

Ashworth, G.J. şi Larkham, P.J. eds., 1994. Building a New Heritage: Tourism, Culture
and Identity in the New Europe. London: Routhledge.
Beltramini, G., 1983. Le strade di Verona entro la cinta muraria. Verona: Vita Veronese.
Bianchini, F. şi Parkinson, M., 1993. Remaking European Cities. Manchester: Manchester
University Press.
Bonniface, P. şi Fowler, P. 1993. Heritage and Tourism in the “Global Village”. London:
Routhledge.
Borelli Gi., 1977. Una città e il suo fiume. Verona: Banca Popolare di Verona.
Borelli, G., 1980. Chiese e monasteri di Verona. Verona: Banca Popolare di Verona.
Buchi E., şi Cavalieri Manasse G., 1987. Il Veneto nell'età romana: Verona: Banca
Popolare di Verona.
Carrara, M., 1966. Gli Scaligeri. Varese, Dall'Oglio.
Charles, R., Goelder, J.R., şi Brent R., 2006. TOURISM, Principles, Practices,
Philosophies. John Whiley & Sons, Inc.
Chuck, Y.G., 1997. International tourism: A Global Perspective. Madrid: WTO.
Competitiveness and Innovation Framework Programme (CIP), 2011. The Study on European
Cultural Routes Impact on SMEs Innovation and Competitiveness. Building new capacities
for a competitive and sustainable tourism in Europe. European Parliament, Brussels.
Disponibil la: <http://www.coe.int/t/dg4/cultureheritage/culture/Routes/StudyCR_en.pdf>
[Accesat 6 iunie 2013]
Council of Europe, 2010. Resolution CM/Res (2010)52 on the rules for the award of the
“Cultural Route of the Council of Europe” certification. Strasbourg.
Cuccia, T. şi Rizzo, I., 2011. Tourism seasonality in cultural destinations: Empirical
evidence from Sicily. Tourism Management, 32(3), pp. 589-595.
Dal Forno, F., 1973. Case e palazzi di Verona. Verona. Banca Popolare di Verona.

Vol. XVI • Nr. Special 8 • Noiembrie 2014 959

AE Patrimoniul turistic și cultural european:
Sighișoara vs. Verona

Drăgulănescu, I.V., 2013. Quality Strategy - A Tool for Sustainable Development of

Tourism. În: Knowledge- Economy- Society. Global and Regional Challenges of the
21st Century Economy, Part II Regional Determinants of Social and Economic
Processes. Chapter 27, pp. 367-378, Cracow Publishing House.
Dragut, V., 1968. Cetatea Sighişoarei. Bucureşti: Ed. Meridiane.
Dubowy, E., 1997. Sighişoara. Un oraş medieval. Bucureşti: Editura Tehnică.
European Commission (EC) and the Council of Europe (Council), 2010. Impact of
European Cultural Routes on SMEs’ innovation and competitiveness. [pdf] Disponibil
la: <http://www.coe.int/t/dg4/cultureheritage/culture/Routes/StudyCR_en.pdf>
[Accesat 6 iunie 2013]
Ghinea, D., 2000. Enciclopedia geografică a României. Bucureşti: Editura Enciclopedică.
Giaoutzi, M. şi Nijkamp, P., 2006. Tourism and Regional Development. New Pathways.
UK: Ashgate.
Holloway, C.J., 2009. The business of tourism. UK: Prentice Hall.
Jafari, J., 2003. Encyclopedia of tourism. London: Routhledge.
Lähdesmäki, T. 2012. Impacts of the European Capital of Culture designation on
regeneration of city space. [pdf] Disponibil la <http://www.inter-disciplinary.net/at-
the-interface/wp-content/uploads/2012/01/Tuuli-L%C3%A4hdesm%C3%A4ki-IC5-
2012.pdf> [Accesat 29 ianuarie 2013].
Majdoub W., 2010. Analysing cultural routes from a multidimensional perspective. Alma
Tourism, 1(2), pp. 29-37.
Mariotti, A., 2012. Local System, Networks and International Competitiveness: from
Cultural Heritage to Cultural Routes. Almatourism - Journal of Tourism, Culture and
Territorial Development, 3(5), pp. 81-95. [online] Disponibil la:
<http://almatourism.unibo.it/article/view/3208> [Accesat 14 mai 2014].
OCED, 2010. The Impact of Culture on Tourism. Paris.
Page, S.J. şi Hall C.M., 2003. Managing Urban Tourism. UK: Prentice Hall.
Patuelli, R., Mussoni, M. şi Candela, G., 2013. The Effects of World Heritage Sites on
Domestic Tourism: A Spatial Interaction Model for Italy. Journal of Geographical
Systems, 15(3), pp. 369-402.
Priante G., 2007. L'Arena e Verona: 140 anni di storia. Verona.
Puppi L., 1978. Ritratto di Verona. Verona: Banca Popolare di Verona.
Stănciulescu G. şi Lee T., 2011. Tourism challenges for new enlarged Europe. Bucureşti:
ASE Publishing House.
Vlăsceanu, G., 1998. Oraşele României. Bucureşti: Editura Odeon.

960 Amfiteatru Economic