INTERACTIUNEA INTELIGENTA EMOTIONALA

DEZVOLTARE SOCIALA SI PERFORMANTA

PROFESIONALA

Pana nu demult omul a fost considerat o fiinta rationala, iar emotiile nu

trebuiau exprimate in public deoarece insemna un act de imaturitate din partea
acelei persoane.
Datorita cercetatorilor, specialistii au ajuns la concluzia ca de fapt omul este
o fiinta emotionala, si daca aceste emotii sunt educate beneficiile obtinute in urma
in urma acestui proces sunt enorme.
Inteligenta emotionala redefineste imaginea despre lume si om. Astazi se
stie ca emotiile sunt cele mai importante resurse ale omului. Inteligenta generala
creste daca se dezvolta inteligenta emotionala.
Cercetarile au aratat ca succesul la locul de munca sau in viata depinde 80%
de inteligenta emotionala si doar 20% de intelect.
Daca intelectul ne ajuta sa rezolvam probleme, sa facem calcule mintale sau
sa procesam informatii, inteligenta emotionala ne permite sa fim creativi si sa ne
folosim emotiile pentru a ne rezolva problemele. Inteligenta emotionala este
« abilitatea de a percepe si exprima, de a asimila emotii in gandire, de a intelege
prisma emotiilor si de a regla emotiile proprii si ale altora ». Salovey, Mayer,
Caruso, 2000.
Daca emotiile sunt constientizate in totalitate, in ciuda faptului ca unele
dintre spun despre noi lucruri pe care nu am vrea sa le auzim, trebuie sa invatam sa
le gestionam in mod constructiv in vederea atingerii unui anume scop. In acest
proces este esential intelegerea faptului ca orice emotie are o latura pozitiva, cat si
o latura negativa, iar acest lucru este valabil si in cazul emotiilor considerate in
mod traditional negative asa cum ar fi mania.
Inteligenta emotionala desemneaza capacitatea de a recunoaste emotiile
proprii si ale celorlalti, de a sti ce inseamna sa te simti bine, sa fii fericit si vesel,

1
ce inseamna sa fii trist, suparat ; in plus presupune cum sa treci de la emotii
negative la emotii pozitive
Gradul inalt de dezvoltare a inteligentei emotionale se traduce intr-o stare
stenica de fericire manifestata prin : motivare, concentrare, liniste interioara,
echilibru, libertate, satisfactie, socializare,prietenie, implinire, autocontrol,
autonomie, apreciere.
Nivelul scazut de inteligenta emotionala se asociaza cu :
singuratate,frustrare, gol interior, depresie, letargie, suparare, obligatie,
victimizare, teama, vinovatie, instabilitate, dezamagire, resentiment, esec.
Dupa Goleman inteligenta emotionala este un fel de inteligenta sociala, care
implica abilitatea de a controla emotiile personale si ale altora, de a intelege aceste
emotii si de a folosi informatia provenita de la ele , in modul de gandire si actiune.
Pentru ca lucrurile sa mearga bine la serviciu, e nevoie de o stare optima a
creierului, pentru obtinerea performantei « alunga frica » a fost sloganul lui W.
Eduard Deming. Acest slogan se poate aplica si unei clase de copii – frica
tracaseaza mintea, impiedica invatarea. Fiecare copil este diferit si nu poate fi
comparat « decat cu sine insusi ». Si totusi, cateva lucruri esentiale ii fac sa se
asemene : toti au nevoie de dragoste, de securitate, de ingrijire si de exercitiu.
Copiii isi dezvolta treptat « capacitatile de informare – procesare – numite
inteligente »- care sa le permita sa solutioneze sau sa creeze produse.
Howard Gardner defineste inteligenta ca un « potential bio- psihologic care
proceseaza forme specifice de informatii in formule distincte ». Autorul combate
ideea adanc inradacinata la nivelul mentalitatii colective conform careia succesul
scolar, depinde de nivelul de inteligenta al individului, in « inteligente multiple,
noi orizonturi ». H.Gardner defineste inteligenta astfel : « o capacitate
computationala- o capacitate de a procesa un anumit tip de informatie care se
gaseste in biologia umana si in psihologia umana ».
Orice individ isi poate dezvolta o inteligenta daca este bine motivat, daca
traieste intr-o cultura care pretuieste acea inteligenta si daca exista resurse umane
si artefacte (trepte, programe pe calculator, grupuri de studiu) pe care le poate

2
folosi si prin metoda proiectelor se poate oferi fiecarui copil posibilitatea de a trai
succesul si de a fi motivat.
Gradinita este capabila sa respecte interesele spontane ale copilului si
modurile sale firesti de invatare.
Poate respecta entuziasmul pentru activitatile fizice, pentru proiecte
creative, pentru arte si joc si ar trebui sa-i dea ocazia copilului de a invata prin
aceste activitati.
Sarcina noastra a educatoarelor,este de a ajuta copilul sa-si dezvolte
propriile capacitati, indiferent daca ele se potrivescsau nu cu obiectivele noastre.
Dar asteptarile academice sunt tot mai ridicate fata de copiii mici, chiar inainte de
intrarea lor in scoala primara. Insa copii mici par sa aiba o nevoie mai puternica de
a-si dezvolta laturile « neacademice » ale personalitatii, cum ar fi : capacitatile
artistice, legaturile cu natura si familia. Presiunile educationale premature ii pot
lipsi de sansa de a-si dezvolta aceste trasaturi.
« Pentru multi parinti a avea un copil inteligent inseamna ca acesta stie sa
scrie, sa citeasca, sa calculeze in concentrul 0-10 ; celelalte aspecte ale exprimarii
sale , ale dezvoltarii sale nu reprezinta interes, ingrijorarea exagerata a adultilor cu
privire la viitorul copiilor afecteaza bunastarea emotionala a acestora din urma ». (
W.Crain- Dreptul la copilarie). La varsta prescolara copiii sunt manati de o
motivatie fireasca sa-si dezvolte asa cum subliniaza H. Gardner « latura artistica a
personalitatii ».
In « Tratat de razgandire », Howard Gardner atrage atentia ca « redescrierea
reprezentativa reprezinta probabil cea mai importanta modalitate de influentare a
mentalului unui elev. Un rol important il joaca aici inteligentele multiple. Toate
subiectele sunt susceptibile sa se insinueze pe un numar diferit de cai, iar aceste
cai corespund , in genere, diferitelor inteligente ». Orice subiect poate fi
reprezentat mental intr-un numar diferit de variante. Astfel, acel subiect fi receptat
de mai multi elevi, de fapt unii invata mai bine dintr-o prezentare narativa, iar altii
din cele sociale sau artistice, alt avantaj ar fi acela ca elevii ar intelege faptul ca
expertii disciplinei respective concep subiectele din mai multe unghiuri. La

3
gradinita o astfel de abordare se numeste maniera integrata si este folosita in
cadrul metodei proiectelor. Maniera integrata presupune abordarea realitatii printr-
un demers didactic globalizat, in care limitele dintre categoriile si tipurile de
activitate dispar intr-un scenariu unitar, in cadrul caruia tema se lasa investigata cu
toate mijloacele diferitelor stiinte.
Teoria inteligentelor multiple se incadreaza la educatia centrata pe elev.
Diversitatea activitatilor, a contextelor, a materialelor propuse prin teoria
inteligentelor multiple permite o diferentiere a copiilor, a capacitatilor lor de
invatare si a tendintelor lor. Se poate modela educatia optima pentru fiecare copil
in cadrul activitatilor alese din programul zilnic de la gradinita. Educatoarea poate
obtine cat mai multe informatii posibile despre fiecare copil prin metoda
observatiei. Aceste informatii sunt utile indeosebi in cazul in care un copil
intampina o dificultate in a invata. Invatamantul prescolar permite stabilirea unor
obiective educationale, concrete cum ar fi : gandirea interdisciplinara, gasirea de
calitati ale fiecarui individ.
In gradinite se poate aplica metoda proiectelor care permite elevilor sa
intalneasca materialul ce trebuie stapanit intr-o varietate de forme si contexte
facilitand astfel intelegerea « si cel mai bun mod e a realiza acesta este sa recurga
la toate inteligentele care sunt relevante pentru acest subiect , in cat de multe
moduri legitime posibile ».
Intre declaratie si realitate se poate vorbi de legatura dintre capacitatile
intelectuale, inzestrarea (aptitudinile), contextul in care traim si resursele umane,
materiale si temporare de care dispunem. Rolul scolii consta in descoperirea
profilului cognitiv si aptitudinal al fiecarui elev si dezvoltarea inteligentei.
Gardner propune ca, in scoala, in afara specialistului in evaluare sa existe
si un consilier in curriculum « care are rolul de a amortiza »:
- profilul cognitiv al elevilor ;
- scopurile urmarite ;
- interesele elevilor ;
- programa ;

4
 - stilurile de predare.
Alegerea modalitatilor de predare determina deseori reusita sau esecul
unei experiente pedagogice.
La gradinita si scoala primara cadrele didactice pun accent pe diversificarea
experientelor asa cum este indicat. Aceasta activitate diversificata poate conduce la
descoperirea inclinatiilor si aptitudinilor copilului.
« In numeroase moduri inteligentele multiple par a fi un dar special al
copilariei.Cand observam copii, ii vedem cu usurinta cum isi utilizeaza diferitele
inteligene ».
Scopul teoriei inteligentelor multiple, este de a evidentia faptul ca suntem
toti atat de diferiti deoarece toti avem diferite combinatii de inteligente si, daca
vom recunoaste acestea « cred ca vom avea cel putin o sansa mai buna de a face
fata mai bine numeroaselor probleme cu care ne confruntam in lume. Daca reusim
sa mobilizam inteaga gama de inteligente umane si sa le aliem cu un sens etic,
vom putea sa contribuim la marirea probabilitatii de supravietuire pe aceasta
planeta si poate chiar sa contribuim la progresul nostru ca specie umana.

INTOCMIT :
EDUCATOARE : BOBE A. GEORGETA
GRADINITA NR. 40 PLOIESTI

BIBLIOGRAFIE :
1. DANIEL GOLEMAN – « INTELIGENTA SOCIALA »,EDITURA CURTEA
VECHE, BUCURESTI – 2007.
2. HOWARD GARDNER – « TRATAT DE RAZGANDIRE », EDITURA
ALLFA, BUCURESTI.
3. PAUL APOSTICA – « INTELIGENTA EMOTIONALA ».
4. STEVEN J. STEIN, HOWARD E. BOOK – « FORTA INTELIGENTEI
EMOTIONALE », EDITURA ALLFA, BUCUCRESTI.

5
6