Verificarea

i aprecierea rezultatelorreprezint

un moment distinct de înv

ăţ

are/evaluareEste un proces continuu, integrat procesului

de învăţ

areAre caracter periodic, manifestându-sesumativEste în special formativ

Este centrat

pe cuno

tin

e Solicit

diversificarea tehnicilor de evaluareCulpabilizeaz

doar elevul, nu

i criteriileevalu

riiFurnizeaz
ă

feed-back real elevului, dar

iprofesorului, asupra eficien

ei activit

ăţ

iididacticeScopul evalu

rii este notarea

Îşi asumă

un rol activ, de transformare a

proceselor de predare ş

i înv

ăţ

are, deinterven

ie formativ

Nota sanc

ioneaz

ăî

nv

ăţ

area Centreaz

ă
evaluarea pe rezultate pozitive,

fără

a le sancţ

iona constant pe cele negativePresupune clasificarea elevilorNu î

i propune clasificarea elevilorNu este unitar

, presupunând compara

ia cudiverse sc

ri de valori (pozi

ia elevului încolectiv, raportul cuno

ştinţ

epredate/cuno

tin

e înv

ăţate), necomunicate î

nmod transparentNu se realizeaz

independent de criterii,standarde, descriptori de performan

ţăcunoscuţ

i de to
ţ

i actorii procesului didactic

Elevul este subordonat profesorului Elevul este partener cu drepturi egale,

coparticipant la un “contract pedagogic”

Tabel 1: Caracteristici cheie (evaluare tradi

ional

/evaluare modern

)Cre

terea importan

ei evalu

rii cu rol formativ a modificat fundamental

i modul încare sunt în

elese func

iile actului evaluativ. Cele trei func

ii ale evalu

rii: descriptiv
ă

,diagnostic

şi

prognostic

, devin premise pentru optimizarea modului de raportare a elevuluila propriile activit

ăţi de î

nv

ăţ

are. Mai jos sunt realizate coresponden

ţe î

ntre cele trei func

ţii şi

exprimarea lor în termeni nespecializa

i:

Funcţ

ia descriptiv

“Te afli î

n situa

ţia aceasta: …”
Funcţia diagnostică

“Din cauza că

ţi lipsesc ...…”

Funcţia prognostică

“Ai putea obţ

ine succes dac

ă...…”

În baza unei clasific

ri multicriteriale (aspecte cantitative sau calitative, care necesit

fie o evaluare par

ial

, fie global

; referen
ţ

ialitatea temporal

a instruirii, care solicitaevaluarea de început, continu

ă,

de final; referen

ialitatea axiologic

ă, care

impune evaluarea

criterială, comparativă

, normativ

sau clasificatorie), rezult

cele trei strategii evaluative,considerate de Ion T. Radu

ca fiind obligatorii pentru orice cadru didactic:

evaluarea iniţială

,formativ

, sumativ

. Anna Bonboir

sus

ţine că
formele sau strategiile evalu

rii: ini

ial

,formativ

şi

sumativ

, sunt în rela

ie de complementaritate, determinat

de func

iile îndeplinite în demersul evaluativ.Evaluarea ini

ial

cap

relevan
ţă

pentru elev prin puterea de a mobiliza, de astimula, de a motiva spre un program educativ ce va
trebui urmat. Ea

îş

i pierde func

ia de

Ion T. Radu,

Evaluarea în procesul didactic

, Editura D

idactica şi

Pedagogic

ă R.A., Bucureşti, 2000

Anna Bonboir, , Paris, Presses Universitaires de France, 1974.

verificare

şi

control. Din punctul de vedere al lui Michael Scriven

,p

rintele conceptului deevaluare formativ

, aceasta reprezint

ă
o stare de spirit, mai degrab

decât o tehnic

, trebuindadoptat

de profesori

şi

elevi. Evaluarea formativ

se realizeaz

ăî

n mod dinamic, devenindparte din eforturile de formare a elevului, component

a procesului de înv

ăţ

are. Evaluarea

sumativă operează

cu elemente de permanen

ţă

, rezultate din aplicarea cuno

tin

elor de baz

,ale demonstr
ă

rii competen

elor asimilate de elevi într-o perioad

mai extins

de instruire.Caracterul ameliorativ al eva

luării

sumative este redus, schimb

rile în strategiile depredare/înv

ăţ

are vizând în special seriile de elevi ulterioare

2. Evaluarea ini

ial

aspecte metodologice

În continuare, vom analiza aspectele metodologice care vizeaz

evaluarea ini

ţ
ial

,precum

şi

ini

iativa Ministerului Educa

iei, Cercet

rii, Tineretului

şi

Sportului din Romania(M.E.C.T.S.) de a reglementa

şi

uniformiza practica

colar

în privin

a aplic

rii evalu

riiini

iale.Un instrument foarte util în în

ț

elegerea complexit

ăţ

ii problematicii referitoare laevaluarea ini

ial

i rolul ei în procesul educa

ional, este reprezentat de ghidul

Initial Assessent of Learning and Supoort Needs and Planning Learning to Meet Needs

. Conformsursei citate, to

i beneficiarii unui program de instruire trebuie s

parcurg

o perioad

deevaluare ini

ial

. Evaluarea ini
ţ

ial

reprezint

procesul prin care sunt identificate nevoile de înv

ăţ

are, dar

i nevoile de sprijin, pe baza acestora putând fi definit un plan de înv

ăţ

areindividual, care va reprezenta structura procesului didactic. Cu alte cuvinte, va determinapunctul

de început al programului de înv

ăţ

are.

Nevoile de înv

ăţa

re

se exprim

în abilit

ăţ

i, cuno

tin

ş
i competen

e ce

urmează a fi

asimilate/dovedite de c

tre un elev de-a lungul programului de înv

ăţ

are.

Nevoile de sus

inere

reprezint

acel ajutor suplimentar de care elevul are nevoiepentru a dep

ăş

i barierele

i pentru a preveni e

ecul procesului de

învăţare

.Evaluarea ini

ial

este un proces critic deoarece reprezint

ă

primul pas în ciclul înv

ăţă

rii (a se vedea figura 1).

Michael Scriven,

The methodology of evaluation

, în Perspectives of curriculum evaluation, Chicago, 1967.

Adriana Nicu,

Curs de pedagogie

, în site-

ul DPPD al Universitatii „Lucian Blaga” din Sibiu

(http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/cadre_didactice.php)

Learning and support needs and planning learning to meet needs

, în Good Practice Guides, Department forEducation and Employment, QPID Dissemination and
Marketing Team, 2001.

Figura 1: Ciclul înv

ăţă

riiE

ecul în identificarea cu acurate

ţ
e a nevoilor de

învăţare

individuale poate determinacrearea unui plan de

învăţare

sau a unui program educa

ional neadecvat nevoilor reale aleeducabilului, ineficient atât în procesul

învăţării

cât

şi

în practicile evaluative subsecvente.Evaluarea

iniţială

reprezint

un proces complex care debuteaz

de la primul contactcu educabilul

şi

continu

pân

când planul individual de

învăţare

este complet. Nevoile de

învăţare
şi

de sprijin identificate ulterior vor conduce la actualizarea continu

a planului de

învăţare

. Din aceast

perspectiv

, se recomand

ca evaluarea

iniţială

dureze mai multe zilesau

săptămâni

, reducerea la o singur

sesiune nefiind suficient

pentru identificarea cuacurate

e a nevoilor reale de

învăţare

.Nevoile de

învăţare
şi

suport sunt identificate pe baza colect

rii

şi

analiz

rii unor

informaţii

foarte diverse, diferite tipuri de

informaţii

care vor trebui luate în considerate înprocesul evalu

rii ini

iale fiind reprezentate în figura 2.

După

cum se poate constata,reprezentarea sub form

de puzzle demonstreaz

procesul evalu

rii ini
ţ

iale trebuie s

vizeze

informaţii

diverse, dar care totu

i formeaz

o imagine coerent

asupra individului.EDUCABILUL