PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A BERII

Inca din vremea anticilor, procesul de fabricare al berii

se bazeaza pe un principiu foarte simplu: fermentarea
naturala a zaharurilor si extractia cerealelor maltificate
cu ajutorul apei fierbinti. In zilele noastre, procesul este
un pic mai complex, desfasurat sub controlul strict al
standardelor de calitate.

Procesul de fabricare al berii este astazi complet

automatizat si se desfasoara in sistem complet inchis.
Toate recipientele folosite in proces sunt din inox, iar
comenzile catre linia de productie pleaca dintr-un sistem
complicat de computere. Acestea semnaleaza imediat
orice eventualaabatere de la norme.

Procesul in sine porneste cu macinarea maltului printr-o

moara cu valturi care prin amestecut cu apa, rezulta
plamada. In cazanul de plamadire – zaharificare, plamada
este supusa unui proces de incalzire, la temperaturi bine
definite, in intervale de timp exacte, astfel incat
amidonul din malt este transformat in zaharuri usor
metabolizate de drojdie.
In cazanul de filtrare se realizeaza separarea fazei lichide de cojile ramase din boabele

maltului. Echipamentul respectiv este alcatuit dintr-un

sistem de site care filtreaza plamada. In functie de tipul
de bere produs, plamada intra sau nu in cazanul de
filtrare.

Mai departe, mustul limpede de malt este colectat in

cazanul de fierbere. Aici este adaugat hameiul. Acest
cazan are si rolul de a steriliza lichidul, prin insamantarea
drojdiei. Produsul este imediat racit, temperatura sa
fiind coborata la circa 10 grade.

Drojdia adaugata in cazanul de fierbere are si ea

povestea ei. Celula pura de drojdie este pastrata in
conditii sterile si multiplica pana se ajunge la cantitatea
necesara unei sarje de bere. Dupa fermentare, drojdia se
recupereaza din fermentator si se pastreaza in conditii
speciale de sterilitate si temperatura. Ea se va refolosi
pentru o noua transa de bere. Conditiile microbiene si
viabilitatea celulelor se verifica zilnic.
In functie de conditiile de dezvoltare, drojdiile pot
produce fermentatie alcoolica sau pot acumula biomasa.
Astfel, prin fermentarea in conditii anaerobe, sub
actiunea complexului zimazic al celulei de drojdiei in stare
activa, glucidele fermentescibile sunt metabolizate prin
reactii de oxidoreducere, in produsi principali – alcool
etilic si CO2 – , produsi secundari – alcooli superiori, acizi,
aldehide – si o cantitate mica de energie .
Fiecarui tip de bere ii corespunde o alta drojdie, oferind astfel bauturii proprietati
specifice.

Fermentarea plamadei, urmatorul pas al procesului de

peroductie, se realizeaza in niste vase imense, complet
inchise. Aici mustul se transforma in bere, procesul
durand intre 14 si 21 de zile. Fiecare fermetator este
prevazut cu 3 zone de racire prin care se regleaza, in mod
automat, temperatura.

Dupa fermentare, sistemul extrage drojdia depusa in

fermentator.

Drumul lichidului catre forma sa finala tece prin faza de

filtrare. Aceasta se face cu ajutorul unui filtru cu sute de
placi, in care berea este pompata cu presiune. Placile
retin, astfel, particulele nedorite de drojdie sau resturi
proteice aglutinate. Intreg procesul este permanent
controlat, permitand trecerea berii numai daca aceasta
corespunde nivelului stabilit de puritate.

De aici berea pleaca in tancurile de linistire. Ea este

depozitata in aceste recipiente uriase unde are loc
procesul de linistire si maturare.

Dupa efectuarea analizelor obligatorii, berea ia drumul

imbutelierii. Printr-un sistem complicat de conducte,
berea ajunge la liniile de imbuteliere la sticla, cutie sau
butoi.

Berea care iese pe portile fabricii trebuie sa respecte cu

strictete retetele si traditiile, chiar daca procesul este
complet computerizat. Consumati-o, asadar, cu incredere
insa si cu responsabilitate. Dincolo de gustul sau placut
veti descoperi ca poate aduce beneficii sanatatii.