1 Mulţimi. Relaţii. Funcţii. Ecuaţii binome.

Rǎdǎcini ale
unitǎţii
P 1. (Funcţii caracteristice) Pentru orice submulţime A a unei mulţimi ”totale” T , funcţia caracter-
isticǎ associatǎ mulţimii A este

1 , if x ∈ A
χA : T −→ {0, 1} , χA (x) =
0 , if x 6∈ A

Arǎtaţi cǎ au loc urmǎtoarele proprietǎţi:

0) A = B ⇐⇒ χA = χB ;
A ⊆ B ⇐⇒ χA ≤ χB ;
1) χT ≡ 1, χ∅ ≡ 0;
2) χA = 1 − χA ;
3) χA∩B = χA · χB = min(χA , χB );
4) χA\B = χA − χA · χB ;
5) A ∩ B = ∅ =⇒ χA∪B = χA + χB ;
6) χA∪B = χA + χB − χA · χB = max(χA , χB );
7) χA∆B = χA + χB − 2χA · χB .
P 2. Fie A, B, şi C mulţimi, cu proprietatea cǎ B ⊆ A ⊆ C. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii

A∩X =B
A∪X =C.

P 3. Fie A, B, şi C mulţimi, cu proprietatea cǎ B ⊆ A, A ∩ C = ∅. Rezolvaţi sistemul de ecuaţii


A\X =B
X \A=C.

P 4. Pentru orice mulţime A, fie P(A) = {X|X ⊆ A} şi Pf (A) = {X ∈ P(A)| |X| < ∞} mulţimea
tuturor submulţimilor, respectiv a tuturor submulţimilor finite ale lui A. Arǎtaţi cǎ
[ [ [
A= X= X= {a}.
X∈P(A) X∈Pf (A) a∈A

P 5. Arǎtaţi cǎ S
a) Ai ⊆ B, (∀)i ∈ I ⇐⇒ i∈I T Ai ⊆ B;
b) B ⊆ Ai , (∀)i ∈ I ⇐⇒ T
B ⊆ i∈I A Ti ; S S
c) Ai ⊆ Bi , (∀)i ∈ I =⇒ i∈I Ai ⊆ i∈I Bi , i∈I Ai ⊆ i∈I Bi .
P 6. Fie f : A −→ B o funcţie. Arǎtaţi cǎ
a) f (X1 ) ⊆ f (X2 ), (∀)X1 ⊆ X2 ⊆ A;
S 1 ∪ X2 ) =Sf (X1 ) ∪ f (X2 ), (∀)X1 , X2 ⊆ A;
b) f (X
c) f ( i∈I Xi ) = i∈I f (Xi ), (∀){Xi |i ∈ I} ⊆ P(A);
T 1 ∩ X2 ) ⊆Tf (X1 ) ∩ f (X2 ), (∀)X1 , X2 ⊆ A;
d) f (X
e) f ( i∈I Xi ) ⊆ i∈I f (Xi ), (∀){Xi |i ∈ I} ⊆ P(A);
f) f (X1 \ X2 ) ⊆ f (X1 ) \ f (X2 ), (∀)X1 , X2 ⊆ A.

P 7. Fie f : A −→ B o funcţie. Arǎtaţi cǎ

a) f −1 (Y1 ) ⊆ f −1 (Y2 ), (∀)Y1 ⊆ Y2 ⊆ B;
b) f −1 (Y
S1 ∪ Y2 ) = Sf −1 (Y1 ) ∪ f −1 (Y2 ), (∀)Y1 , Y2 ⊆ B;
c) f ( i∈I Yi ) = i∈I f −1 (Yi ), (∀){Yi |i ∈ I} ⊆ P(B);
−1

d) f −1 (Y
T1 ∩ Y2 ) = Tf −1 (Y1 ) ∩ f −1 (Y2 ), (∀)Y1 , Y2 ⊆ B;
e) f ( i∈I Yi ) = i∈I f −1 (Yi ), (∀){Yi |i ∈ I} ⊆ P(B);
−1

f) f −1 (Y1 \ Y2 ) = f −1 (Y1 ) \ f −1 (Y2 ), (∀)Y1 , Y2 ⊆ B.

1
P 8. Fie f : A −→ B o funcţie. Arǎtaţi cǎ pentru orice X ⊆ A şi Y ⊆ B au loc urmǎtoarele proprietǎţi:
a) f (X) ⊆ Y ⇐⇒ X ⊆ f −1 (Y );
b) X ⊆ f −1 (f (X));
c) f (f −1 (Y )) ⊆ Y ;
d) f (X) ∩ Y = f (X ∩ f −1 (Y )).
P 9. Fie f : A −→ B o funcţie. Arǎtaţi cǎ urmǎtoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) f este surjectivǎ(i.e., pentru orice y ∈ B ecuaţia f (x) = y are cel puţin o soluţie x ∈ A);
b) (∀)y ∈ B =⇒ (∃)x ∈ A : f (x) = y;
c) Im(f ) = B;
d) f (f −1 (Y )) = Y, (∀)y ⊆ B;
e) (∀)C, (∀)g, h : B −→ C, g ◦ f = h ◦ f =⇒ g = h;
f) (∃)g : B −→ A : f ◦ g = idB .

P 10. Fie f : A −→ B o funcţie. Arǎtaţi cǎ urmǎtoarele afirmaţii sunt echivalente:

a) f is injectivǎ(i.e., pentru orice y ∈ B ecuaţia f (x) = y are cel mult o soluţie x ∈ A);
b) (∀)x1 , x2 ∈ A, x1 6= x2 =⇒ f (x1 ) 6= f (x2 );
c) (∀)x1 , x2 ∈ A, f (x1 ) = f (x2 ) =⇒ x1 = x2 ;
d) f −1 (f (X)) = X, (∀)X ⊆ A;
e) f (X1 ∩ X2 ) = f (X1 ) ∩ f (X2 ), (∀)X1 , X2 ⊆ A;
f) f (X1 \ X2 ) = f (X1 ) \ f (X2 ), (∀)X1 , X2 ⊆ A;
g) (∀)C, (∀)g, h : C −→ A, f ◦ g = f ◦ h =⇒ g = h;
h) (∃)g : B −→ A : g ◦ f = idA .
P 11. Fie A o mulţime finitǎ şi f : A −→ A o funcţie. Atunci f este injectivǎ dacǎ şi numai dacǎ f este
surjectivǎ. Arǎtaţi cǎ afirmaţia nu este adevǎratǎ pentru mulţimi infinite.

P 12. Arǎtaţi cǎ o reuniune numǎrabilǎ de mulţimi numǎrabile este numǎrabilǎ.

P 13. Arǎtaţi cǎ N ∼ Z ∼ Q.
P 14. Arǎtaţi cǎ
a) (0, 1) ∼ [0, 1) ∼ (0, 1] ∼ [0, 1];
b) (a, b) ∼ (0, 1), (∀)a, b ∈ R, a < b;
c) R ∼ (0, 1).
P 15. Arǎtaţi cǎ nu existǎ nicio funcţie surjectivǎ f : N −→ (0, 1), astfel cǎ |N| < |R|.
P 16. Arǎtaţi cǎ existǎ o funcţie injectivǎ f : (0, 1) × (0, 1) −→ (0, 1), astfel cǎ |R| = |C|.

P 17. Arǎtaţi cǎ pentru orice mulţime A are loc inegalitatea |A| < |P(A)|.
P 18. Fie A şi B mulţimi finite, cu |A| = m şi |B| = n. Determinaţi:
a) numǎrul tuturor funcţiilor f : A −→ B;
b) numǎrul tuturor funcţiilor injective f : A −→ B;
c) numǎrul tuturor funcţiilor bijective f : A −→ B;
d) numǎrul tuturor funcţiilor surjective f : A −→ B.
************************************************************
P 19. Arǎtaţi cǎ pentru orice n ∈ N, n ≥ 3, şi orice w ∈ C∗ , cele n rǎdǎcini ale ecuaţiei binome z n = w
sunt afixele vârfurilor unui poligon regulat cu n laturi cu centrul ı̂n origine.

P 20. Determinaţi toate rǎdǎcinile unitǎţii de ordine a) 2; b) 3; c) 4; d) 6; e) 8; f) 12; g) 24.

P 21. Determinaţi toate rǎdǎcinile primitive ale unitǎţii de ordine a) 2; b) 3; c) 4; d) 6; e) 8; f) 12; g)

24.

2
P 22. Care sunt ordinele rǎdǎcinilor
a) zk = cos 2kπ 2kπ
180 + i sin 180 , pentru k ∈ {27, 99, 137};
2kπ
b) zk = cos 144 + i sin 2kπ
144 , pentru k ∈ {10, 35, 60}.

P 23. Determinaţi toate elementele de ordin 7 dintre rǎdǎcinile unitǎţii de ordin 28.
P 24. Determinaţi polinoamele ciclotomice Φn pentru fiecare n ∈ {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 15, 30, 105}.

P 25. Dacǎ ε este o rǎdǎcinǎ primitivǎ de ordin 2n a unitǎţii, calculaţi suma 1 + ε + ε2 + . . . + εn−1 .
P 26. Determinaţi suma tuturor rǎdǎcinilor de ordin n ale unitǎţii.
P 27. Determinaţi suma puterilor k ale tuturor rǎdǎcinilor de ordinul n ale unitǎţii, unde k ∈ Z.
Dacǎ Un = {z ∈ C|z n = 1} este mulţimea tuturor rǎdǎcinilor de ordinul n ale unitǎţii, calculaţi
P 28. P
suma (x + z)n .
z∈Un

P 29. Dacǎ ε ∈ Un , calculaţi 1 + 2ε + 3ε2 + . . . + nεn−1 .

P 30. Dacǎ ε ∈ Un , calculaţi 1 + 4ε + 9ε2 + . . . + n2 εn−1 .
P 31. Determinaţi suma tuturor rǎdǎcinilor primitive de ordinul n ale unitǎţii de ordine n ∈ {15, 24, 30}.

P 32. Determinaţi expresiile algebrice ale rǎdǎcinilor de ordinul 5 ale unitǎţii.

P 33. Determinaţi sin 18◦ şi cos 18◦ .
P 34. Descompuneţi X n − 1 ı̂n factori ireductibili ı̂n R[X].
n−1
P 35. Arǎtaţi cǎ an − bn = (a − bεk ), unde εk = cos 2kπ 2kπ
Q
n + i sin n .
k=0

P 36. Dacǎ m, n ∈ N∗ sunt coprime, atunci produsul oricǎrei rǎdǎcini primitive de ordin m a unitǎţii cu
orice rǎdǎcinǎ primitivǎ de ordin n este o rǎdǎcinǎ primitivǎ de ordin mn a unitǎţii şi viceversa.
P 37. Dacǎ ϕ(n) este numǎrul rǎdǎcinilor primitive de ordin n ale unitǎţii, arǎtaţi cǎ ϕ(mn) = ϕ(m)ϕ(n),
pentru orice numere coprime m, n.
αk
P 38. Dacǎ n = pα1 α2
1 p2 . . . pk , unde p1 , p2 , . . . , pk sunt numere prime distincte, atunci
    
1 1 1
ϕ(n) = n 1 − 1− ... 1 − .
p1 p2 pk

P 39. Fie µ(n) suma tuturor rǎdǎcinilor primitive de ordin n ale unitǎţii. Arǎtaţi cǎ

0 , dacǎ n este divizibil prin pǎtratul unui numǎr prim;
µ(n) =
(−1)k , dacǎ n = p1 p2 . . . pk , produsul a k numere prime distincte.
P
P 40. Arǎtaţi cǎ µ(d) = 0, pentru orice n ∈ N, n > 1.
d|n

µ( n )
Xd − 1 d .
Q
P 41. Arǎtaţi cǎ Φn =
d|n