Sunteți pe pagina 1din 7

Bugetul asigurării sociale de stat

1,1 Identificaţi conţinutul BASS..BASS este planul financiar annual care reflectă constituirea,
repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti necesare ocrotirii pensionarilor, salariaţilor şi membrilor lor
de familie. Conţinutul său economic derivă din structura şi trăsăturile orînduirii social – economice, din
necesitatea realizării cerinţelor legilor economice, precum şi din prerogativele şi funcţiile
statului.Elaborarea şi executarea separată a bugetului de stat faţă de BASS constituie o realizare
importantă, deoarece permite ca resursele acestuia să fie utilizate integral pentru ocrotirea cetăţenilor.
Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită în condiţiile legii prin sistemul public de
asigurări sociale avînd la bază următoarele principii: 1 unicităţii - potrivit căruia statul organizează şi
garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept 2egalităţii - care asigură tuturor
participanţilor la sistemul public - contribuabili şi beneficiari - un tratament nediscriminatoriu în ceea ce
priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege 3solidarităţii - conform căruia participanţii la sistemul
public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau
înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege 4obligativităţii - potrivit căruia persoanele fizice şi juridice
au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public 5contributivităţii - onform căruia fondurile
de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice
participante la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de
asigurări sociale plătite 6repartiţiei - potrivit căruia fondurile de asigurări sociale realizate se redistribuie
pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public 7autonomiei - otrivit căruia sistemul public se
administrează de sine stătător, pe baza legii.Conform legii veniturile BASS privn din :1 contribuţii de
asigurări sociale 2transferuri de la bugetul de stat 3din alte venituri (dobînzi, majorări de
întîrzieri).Conform prevederilor legii cheltuielile BASS acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări
sociale din sistemul public, cheltuielile aferente, asigurării şi funcţionării sistemului public, finanţării
unor investiţii proprii, alte cheltuieli.
1,2Selectaţti particularităţile executării BASS Varianta I
Executarea bugetului a.s.s. consta in realizarea contributiei si a celorlalte venituri, in corelatie cu plata
pensiilor, indemnizatiilor si ajutoarelor banesti acordate din acest buget.a) Veniturile bugetului
a.s.s. provin din contributii de asigurari sociale, transferuri din bugetul de stat si alte venituri prevazute
de lege. Lunar de catre angajator, se face calculul si plata contributiei de a.s. datorate de asiguratii angajati
cu CIM.Transferurile sunt a II-a categorie a veniturilor bugetului a.s.s. Ele sunt effectuate pentru
acoperirea unor cheltuieli ale bugetului a.s.s., fiind allocate din bugetul de stat. Transferul se apare doar
dupa terminarea rezervei bugetului a.s.s.Dobinzile- sume de bani, care pot constitui venituri bugetare,
in cazul aparitiilor disponibilitatilor banesti in bugetul a.s.s.Majorarile de intirziere – se platesc de
contribuabil in cazul neachitarii la termene legale a contributiilor in bugetul a.s.s. B)Cheltuielile
bugetului a.s.s.- acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale in sistemul public, cheltuieli
aferente organizarii si functionarii sistemului public, finantarii unor investitii proprii s.a. Sistemul
cheltuielilor a.s.s. este format din fonduri: 1. Fondul de pensii ; 2. Fondul de protectie a familiilor cu
copii ; 3. Fondul de indemnizatii ; 4. Fondul de somaj ; 5. Fondul de recuperare a sanatatii ; 6. Fondul de
asigurare contra accidentelor de munca si bolilor profesionale. Excedentele anuale ale bugetului a.s.s. se
folosesc conform legii(exp. la procurarea valorilor mobiliare).Deficitul curent al bugetului a.s.s. se acopera
din disponibilitatile bugetului a.s.s. din anii precedenti.La sfirsitul fiecarui an bugetar Casa Nationala
intocmeste o dare de seama cu privire la realizarea bugetului a.s.s., fiind prezentat Guvernului pina la 01
mai a anului imediat urmator a anului de gestiune, spre examinare si aprobare, iar Guvernul dupa
aprobare va prezenta pina la data de 1 iunie Parlamentului.
Varianta II
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din contribuţii de asigurări sociale,
transferuri din bugetul de stat şi din alte venituri (din dobînzi, din majorări de întîrziere) prevăzute de
lege. heltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări
sociale din sistemul public, cheltuielile aferente organizării şi funcţionării sistemului public, finanţării
unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege. Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de
stat se prelevă anual pînă la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă. Fondul de rezervă se utilizează
pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale
sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Fondul de rezervă nu se
reportează la veniturile şi cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat şi reprezintă depăşirea
veniturilor asupra cheltuielilor acestui buget.
Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate la procurarea valorilor
mobiliare şi/sau pot fi păstrate pe conturi bancare depozitare conform regulamentului aprobat de Guvern.
Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din disponibilităţile bugetului
asigurărilor sociale de stat din anii precedenţi şi, după epuizarea disponibilităţilor, din fondul de rezervă.
Pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă,
veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.
În sistemul public, contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale, pe teritoriul Republicii Moldova, se
plătesc în lei. Contribuţiile şi prestaţiile de asigurări sociale stabilite în moneda altor ţări se plătesc, pe
teritoriul Republicii Moldova, în lei, la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei din ziua plăţii.
1,3 Formulaţi adoptarea BASS Varianta I
Bugetul asigurărilor sociale de stat face parte din bugetul public naţional şi este independent de bugetul
de stat. Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale
sistemului public. Guvernul elaborează anual, pe baza propunerilor Casei Naţionale, proiectul legii
bugetului asigurărilor sociale de stat. Elaborea proiectului BASS are loc în urma stabilirii unui pronostic
al veniturilor şi cheltuielilor BASS analizînd compartimente ale bugetului pentru o perioadă de cel puţin
2 ani anteriori anului bugetar proiectat, determinarea priorităţilor în domeniul asigurărilor sociale ce
urmează a fi susţinute financiar în anul următor şi în cel puţin 2 ani ulteriori şi elaborarea planului de
venituri şi cheltuieli pe fiecare articol conform clasificaţiei bugetare. La estimarea cheltuielilor bugetului
asigurărilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, se va ţine cont de următoarele cerinţe generale:
a) fundamentarea propunerilor în baza actelor legislative şi altor acte normative în vigoare; b) analiza
politicii şi a obiectivelor elaborate în domeniul asigurării sociale şi asistenţei sociale de către Ministerul
Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului pe termen mediu; c) estimarea transferurilor din bugetul de stat
în limitele stabilite de către Ministerul Finanţelor; d) propunerile subdiviziunilor teritoriale ale Casei
Naţionale de Asigurări Sociale pentru proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat ce ţin de
determinarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a acestor structuri.La elaborarea planului de
cheltuieli se va ţine cont numai de sumele cheltuielilor calculate pentru activitatea din anul
respectiv.Pronosticul veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat se va prezenta spre
examinare autorităţilor competente şi partenerilor sociali. Pronosticul veniturilor şi cheltuielilor
bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul bugetar proiectat, întocmirea bugetului asigurărilor
sociale de stat pe programe şi performanţe se efectuează cu participarea Ministerului Finanţelor.
Modificarea indicatorilor prevăzuţi în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat se efectuează în
cazurile:a) adoptării unor acte legislative şi altor acte normative care stabilesc condiţii noi de protecţie
socială a diferitelor categorii de populaţie; b) modificării condiţiilor de calculare a contribuţiilor de
asigurări sociale pentru unele categorii de contribuabili; c) precizării cheltuielilor în legătură cu
determinarea contingentului real de beneficiari înregistraţi la Casa Naţională de Asigurări Sociale.
Varianta II
Proiectul este examinat de catre Comisia parlamentara de specialitate, celelalte comisii ale
parlamentului si Directia juridica a organului legislativ. Examinarea legii in Parlament se face in 3 lecturi.
Legea bugetului asigurarilor de stat poate fi adoptata si in 2 lecturi, daca toate chestiunile din lecturile 2
si 3 sunt examinate intr-o singura lectura. A) Examinarea in I lectura. Parlamentul audiaza raportul
Guvernului si coraportul Comisiei de specialitate asupra proiectului legii bugetului a.s.s. examinind : -
directiile principale ale politicii bugetare a asigurarilor sociale de stat ; - conceptiile de baza a
proiectului. B) Examinarea in a II-a lectura. Parlamentul la prezentarea Comisiei de specialitate
examineaza: - veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor ; - cheltuielile estimate, structura
si destinatia lor ; - deficitul sau excedentul bugetului asigurarilor sociale de sta. C) Examinarea in a
III-a lectura. Parlamentul: - examineaza alocatiile detaliate care vor fi efectuate; - stabileste alocatiile
care vor fi finantate in mod prioritar; - examineaza alte detalieri din proiectul legii bugetului a.s.s.
Pina la 5 decembrie a fiecarui an, parlamentul adopta legea bugetului a.s.s., care va fi promulgate de
Presedintele statului, apoi va publicata si va intra in vigoare 1 ian. A anului urmator. Daca legea nu a fost
adoptata cel putin 3 zile dupa expirarea exrcitiului bugetar, se aplica in continuare legea anului precedent
pina la adoptarea noului buget. Promulgarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat. Legile
adoptate de parlament se trimit spre promulgare Presedintelui RM. Promulgarea este actul final
procedurii legislative si tine exclusiv de competenta sefului statului. Decretul de promulgare a legii
bugetului asigurarilor sociale de stat emis de Presedintele RM este obligatoriu pentru executare pe intreg
teritoriul statului, avind caracter normativ. Decretele Presedintelui se promulga intr-un termen de 2
saptamini. Insa Presedintele poate cere printr-o scisoare de remitere poate cere parlamentului
reexaminarea legii bugetului a.s.s.(doar o singura data). A doua data presedintele este obligat sa promulge
legea. Ulterior, Decretul cu privire la promulgarea legii bugetului a.s.s. se publica in Monitorul Oficial.
Organele de activitate financiara a statului
3.2 Întru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, Ministerul este autorizat: 1) să solicite şi să
primească de la autorităţile administrative centrale şi autorităţile administraţiei publice
locale, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii materiale necesare ce ţin de realizarea
atribuţiilor sale; 2) să ceară conducătorilor şi altor persoane cu funcţii de răspundere din
autorităţile şi instituţiile publice, altor beneficiari de mijloace de la buget lichidarea
încălcărilor admise la executarea bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-
teritoriale şi să verifice îndeplinirea prescripţiilor sale;3) să suspende temporar finanţarea de
la bugetul de stat a autorităţilor şi instituţiilor publice, altor beneficiari de mijloace de la buget,
dacă acestea nu au prezentat materialele solicitate, nu au înlăturat, în termenele stabilite,
încălcările şi neajunsurile depistate, nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea
mijloacelor alocate anterior, precum şi alte rapoarte obligatorii, s-au eschivat de la
prezentarea altor documente şi informaţii solicitate, necesare pentru realizarea funcţiilor
sale;4) să perceapă pe cale extrajudiciară, în condiţiile legii, mijloacele alocate de la bugetul
de stat sau din mijloacele şi fondurile speciale, în cazul în care acestea sînt folosite în alte
scopuri decît cele preconizate;5) să deschidă conturi bancare la Banca Naţională a Moldovei
şi în alte instituţii financiare;6) să formeze rezerva necesară de mijloace financiare pentru
cheltuielile prioritare ale bugetului de stat;7) să emită, în limitele competenţei sale, acte
normative departamentale executorii pentru autorităţile administraţiei publice, persoanele
juridice, indiferent de subordonarea lor departamentală,forma organizatorico-juridică şi tipul
de proprietate, precum şi pentru persoane fizice;8) să exercite orice alte drepturi stabilite prin
actele normative ale Republicii Moldova.Atributiile CCCEC: A) să dispună, în legătură cu
examinarea cererii sau comunicării, înregistrate în modul stabilit, despre infracţiunile ce ţin
de competenţa sa ori în legătură cu urmărirea penală a acestor infracţiuni, efectuarea unor
revizii economico-financiare, iar în cadrul urmăririi penale şi a unor controale fiscale asupra
persoanelor juridice şi fizice subiecţi ai activităţii de întreprinzător, indiferent de tipul de
proprietate şi genul de activitate; în cadrul reviziilor şi controalelor, să sigileze casieriile şi
aparatele de casă, încăperile şi locurile de păstrare a documentelor, a mijloacelor băneşti şi a
bunurilor materiale. Regulamentul efectuării reviziilor se aprobă de Guvern; 1) în procesul
controalelor fiscale efectuate în cadrul urmăririi penale, să dispună de drepturile organelor
fiscale, iar angajaţii săi - de drepturile funcţionarului fiscal, inclusiv de dreptul de a calcula
obligaţia fiscală şi de a o transmite organului fiscal pentru executare silită;2) în cazul efectuării
reviziilor economico-financiare şi controalelor fiscale, urmăriri penale, să aibă acces liber, iar
în caz de impediment, să pătrundă în încăperile, pe teritoriul sau pe loturile de pămînt ale
persoanelor juridice, precum şi a persoanelor fizice, subiecte ale activităţii de
întreprinzător,indiferent de locul amplasării (cu excepţia reprezentanţelor diplomatice şi
instituţiilor consulare ale altor state); să efectueze, în prezenţa proprietarului sau a
reprezentantului acestuia, iar în cazul absenţei ori refuzului lor, în prezenţa reprezentantului
autorităţii publice locale, cercetarea acestor obiective, inclusiv a mijloacelor de transport, să
verifice şi/ori să ridice obiectele, bunurile şi documentele. Pătrunderea în locuinţă fără
acordul locatarilor se efectuează în cazul executării unui mandat de arest sau a unei hotărîri
judecătoreşti; 3) să suspende operaţiunile persoanelor juridice, precum şi ale persoanelor
fizice subiecte ale activităţii de întreprinzător, pe conturi în bănci şi în alte instituţii financiare
şi să sechestreze mijloacele băneşti, bunurile materiale, datoriile debitoare şi alte active ale
acestor persoane în cazul depistării unor fapte de activitate economică ilicită, neonorării
obligaţiilor faţă de buget sau să sisteze executarea operaţiunilor financiare limitate sau
suspecte; 4) să solicite şi să primească din partea autorităţilor publice, instituţiilor financiare,
agenţilor economici şi persoanelor fizice informaţiile şi documentele necesare pentru
îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin;5) să efectueze expertize criminalistice şi de altă natură,
precum şi cercetări ce ţin de competenţa sa, să solicite autorităţilor publice, întreprinderilor,
organizaţiilor şi instituţiilor de stat antrenarea de specialişti şi experţi la verificări sau
expertize, la elucidarea unor probleme de specialitate; 6 ) să efectueze fotografierea,
înregistrarea sonoră şi video, dactiloscopia şi înregistrarea persoanelor reţinute sau ţinute
sub arest, conform legislaţiei 7) să ceară conducătorilor obiectivelor supuse controlului
inventarierea bunurilor materiale, mijloacelor băneşti şi verificarea datoriilor reciproce,
documentele normativ-tehnice şi de evidenţă prin care se reglementează şi se omologhează
operaţiunile de utilizare a bunurilor materiale şi a mijloacelor băneşti; 8) să constate
încălcarea legislaţiei economico-financiare, fiscale şi să aplice sancţiunile prevăzute de lege;9
să sechestreze şi/ori să ridice de la persoanele juridice, precum şi de la persoanele fizice
subiecte ale activităţii de întreprinzător, bunurile materiale, inclusiv mijloacele de transport,
în cazul:- lipsei, la momentul transportării, păstrării ori comercializării, a documentelor ce
confirmă provenienţa lor legală; - păstrării de bunuri neînregistrate în documentele contabile
sau păstrării lor în locuri nedeclarate autorităţii fiscale;10) să ridice, în cazurile ce nu suferă
amînare, documentele contabile ale subiecţilor de antreprenoriat, documentele cu falsuri
înscrise, bunuri fără stăpîn, obiecte şi documente, în baza informaţiilor operative, pînă la
soluţionarea definitivă a cazului;11) să iniţieze acţiuni de citare în faţa instanţei de judecată
în conformitate cu legislaţia;12) să participe la elaborarea şi perfecţionarea cadrului legislativ
vizînd preîntîmpinarea şi contracararea infracţiunilor economice şi a corupţiei;13) să solicite
şi să primească din partea autorităţilor publice suportul informaţional şi consultativ necesar
efectuării expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte
normative ale Guvernului;14) să înainteze, conform legii, sesizări privind înlăturarea cauzelor
şi condiţiilor care au favorizat comiterea de infracţiuni a căror contracarare ţine de
competenţa sa;
15) să efectueze schimb de informaţii despre relaţiile economice ale persoanelor juridice şi
fizice din Republica Moldova cu cele din alte ţări în baza tratatelor interstatale;16) să
folosească mijloacele de informare în masă pentru stabilirea circumstanţelor în care s-au
comis infracţiunile, precum şi pentru urmărirea persoanelor care se eschivează de la urmărire
penală şi judecată.
3.3. Atribuţiile de control al Curţii de Conturi.Curtea de Conturi exercită controlul
asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare
publice, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public.Prin controlul său
Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legilor şi aplicarea principiilor de economicitate,
raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor materiale şi financiare ale statului.Pentru
exercitarea atribuţiilor Curtea de Conturi controlează:1formarea şi utilizarea resurselor
bugetului de stat. ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale fondurilor de asigurări
obligatorii în medicină;2format ea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale, precum şi a
fondurilor de tezaur public: 3formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor
guvernamentale pentru creditele interne şi externe; 4utilizarea alocaţiilor bugetare pentru
investiţii, a subvenţiilor şi a altor forme de asistenţa financiara din partea stalului;
5executarea, raţionalitatea şi eficienţa tratatelor interguvernamentale în domeniul
economico-financiar: 6procesul de reorganizare şi privatizare a patrimoniului statului.
7activitatea altor organe de control, precum şi a structurilor de control intern: 8emisiunea
banilor, utili/arca resurselor creditare şi valutare ale slalului; 9 alte domenii de activitate
raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.Sunt supuse reviziei
financiare:A)Aparatul Parlamentului.Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova.Curtea
Constituţionala,Aparatul
Guvernului.Curtea Suprema de Justiţie. Judecătoria Economică. Procuratura Generala.
Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare;B)autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, alte
autorităţi administrative. Banca Naţională a
Moldovei şi băncile comerciale în care cota statului în capitalul social este mai mare decît 50
la sută.Controlului efectuat de Curtea de Conturi se supun şi persoanele juridice, indiferent
de tiptil de proprietate şi forma juridică de organizare dacă acestea:a) beneficiază de
garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din
partea statului;b) administrează, în baza unui contract, bunuri aparţinînd domeniului
patrimoniului public: c) dispun de capital social integral de stal sau mai mult de 50 la sută din
el aparţine statului. Toate documentele referitoare la datoria publică, din care rezultă
obligaţiunile ţarii, se contrasemnează de Preşedintele Curţii de Conturi. Contrasemnatura
garantează legalitatea împrumutului şi înregistrarea lui în cartea datoriei publice. Curtea de
Conturi exercită, in oficiul său sau ia fata locului, controale ulterioare, care includ revizii
financiare şi controale tematice..în afară de controalele pe care le efectuează Curtea de
Conturi, ea mai avizează proiectul Legii bugetului de stat, proiectul Legii bugetului
asigurărilor sociale de stat,- fondurile obligatorii de asigurări în medicină pe anul
respectiv.Controlul exercitai de Curtea de Conturi.Noua reglementare juridică privind
controlul financiar a fost introdusă in contextul perfecţionării formelor de control efectuat de
Curtea de Conturi.Controlul in oficiul Curţii de Conturi se efectuează în baza documentelor şi
informaţiilor de care dispune Curtea de Conturi, precum şi în baza documentelor solicitate în
scris de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi de la entitatea controlată sau de la
altă entitate, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care poate să
dispună de documentele necesare.Controalele la f iţa locului se efectuează în baza dispoziţiei
de control şi in ba/a programului de control, semnate de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii
de Conturi.Pentru a confirma unele probe care nu sînt destul de relevante, în baza dispoziţiei
de control adoptate de Preşedintele (vicepreşedintele) Curţii de Conturi, pot fi efectuate
controale de contrapunere la orice entitate controlată. Verificarea prin contrapunere'* se
aplică în cazul confruntării documentelor din contabilitate cu cele existente în organizaţiile şi
întreprinderile de la care au fost primite valori materiale. în cazul în care nu au fost prezentate
verificării documente suficiente pentru a stabili natura operaţiunii economice sau existenţa
dublilor referitor la forma şi conţinutul documentelor justificative prezentate
revizorului.Curtea de Conturi exercită, in oficiul său sau la faţa locului, controlul rapoartelor
financiare prezentate de către entităţile controlate.Rapoartele asupra controalelor se
examinează de către Curtea de Conturi în prezenţa persoanelor cu funcţii de răspundere care
reprezintă autorităţile administraţiei publice în cauză. Neprezentarea, fără motive întemeiate,
a persoanelor cu funcţii de răspundere la examinarea rapoartelor nu împiedică adoptarea
hotărîrii dacă persoanele respective au fost înştiinţate în modul stabilit.Curtea de Conturi
adoptă întăriri asupra rapoartelor prezentate. Aceste hotărîri reprezintă principala modalitate
prin care se pun la dispoziţia entităţilor controlate, organelor ierarhic superioare acesteia şi
societăţii, informaţii independente, soluţii şi asigurări referitoare la legalitatea, conformitatea,
justeţea operaţiunilor economico-financiare şi rapoartelor financiare, precum şi la
economicitatea, eficienţa şi eficacitatea utilizării patrimoniului public de către entităţile
controlate. Informaţiile din hotărîri le emise de Curte trebuie să fie clare şi bine
documentate.Hotărîrile vor fi concise, vor conţine sinteze ale concluziilor şi probelor
controlului. Proiectele de hotărîri se elaborează de către şefii de direcţiei (secţii) ale Curţii de
Conturi în baza rapoartelor (actelor) de control întocmite de controlori şi cuprind următoarele
elemente:a)titlul hotărîrii;b)prezentarea sintetică a contextului în care se desfăşoară
activităţile supuse controlului, inclusiv contextului instituţional;c)obiectivele activităţii
entităţii controlate;d)descrierea metodologiilor de colectare şi analiză a probelor de control,
cu precizarea surselor acestora;
e) criteriile de evaluare a performanţei; f) constatările controlului sau cel puţin cele
considerate relevante pentru destinatarii sau utilizatorii hotărîrii;g) concluziile referitoare la
obiectivele controlului;h) recomandările referitoare la acţiunile ce trebuie întreprinse ca
rezultat logic al concluziilor.
Recomandările se vor face numai în cazul în care controlul identifică remedii posibile şi
eficiente pentru oricare din încălcările comise. Recomandările vor indica principalele direcţii
ale fiecărei modificări propuse,fara detalierea acestora. în proiectul de hotărîre este necesar
să se menţioneze clar persoana responsabilă de încălcir comise şi persoana responsabilă de
remedierea lor.Proiectul de hotărîre se examinează de membrii Curţii de Conturi împreună cu
echipa de control, cu autorii proiectului, precum şi cu reprezentanţii entităţii controlate şi cu
alte persoane, la decizia Preşedintelui Curţii de Conturi.Acestea evaluează dacă laptele şi
probele prezentate sînt documentate şi concrete, iar condu/: . semnificative pentru
destinatarul hotărîrii şi pot sugera modificări dacă proiectul de hotărîre depistează încălcari
procedurale, care nu vor avea impact prea mare asupra statului. Membrii Curţii de Conturi
sînt în drept să solicite opinia unei persoane neînplicate în control, dar competentă pentru a
decide dacă probele care susţin constatarile, concluziile şi recomandările sînt suficiente,
relevante şi semnificative.Membrii Curţii de Conturi pot modifica concluziile şi recomandările
prevăzute în proiectul de hotărîre cazul în care entitatea controlată sau altă persoană aduce
probe de control noi. Proiectul de hotărîre poate fi modificat dacă probele de control noi au
efect asupra constatărilor depistate. în acest caz, noul proiect de hotărîre va reexamina, luînd
în consideraţie explicaţiile persoanei cu funcţie de răspundere a entităţii controlate.Hotărîrile
adoptate de Curtea de Conturi pe marginea rapoartelor de control sînt prezentate
ordonatorilor de credite (alocaţii) ai autorităţilor administraţiei publice corespunzătoare.
Despre încălcările comise este informat organul de resort ierarhic superior şi. după caz.
organele financiare şi de drept respective.Conducătorii autorităţilor administraţiei publice
informează Curtea de Conturi despre măsurile luat legătură cu încălcările depistate în cadrul
controlului.
Controlul ulterior al Curţii de Conturi este reglementat în scopul verificării exactităţii şi
conform V contului general anual de execuţie a bugetului de stat. bugetului asigurărilor
sociale de stat. fondurilor asigurărilo obligatorii de asistenţă medicală, conturilor anuale de
execuţie a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale conturilor anuale de execuţie a
bugetelor fondurilor băneşti speciale, ca şi a contului anual al datoriei publ situaţiei garanţiilor
guvernamentale acordate pentru credite interne şi externe acordate persoanelor juridice.
In acelaşi timp. controlul ulterior al Curţii se exercită prin verificarea exactităţii şi
conformităţii conturile, gestiunilor publice de bani şi alte valori materiale, a bilanţurilor
contabile ale ordonatorilor de credite (aloca::: bugetare şi alte bilanţuri din sfera financiară
privind operaţiunile băneşti ce depăşesc anumite limite valorice.
în exercitarea controlului ulterior ca cerinţă deosebita, se verifică şi necesitatea şi
oportunitatea anga h cheltuielilor bugetare, a acordării de subvenţii, a efectuării de transferuri
între bugetele publice, a aprobări viramentelor de alocaţii bugetare şi a acordării de alocaţii
suplimentare.
La încheierea tuturor acestor verificări se formulează şi concluzii despre calitatea gestiunii
economico financiare a unităţilor controlate din punct de vedere al economicităţii şi eficienţei.
Controlul ulterior se exercită în oficiul Curţii de Conturi sau la faţa locului, iar în cazul
prezentă: verificare a unor conturi şi bilanţuri cu documentaţie incompletă, se pretinde
completarea şi refacerea acestor; wta un termen stabilit în fiecare caz. Despre verificarea
conturilor se întocmesc rapoarte în care se specifică constatării şi se formulează concluziile
verificării, precum şi, atunci cînd este necesar, completarea ori refacerea lor.
Procedura bugetara
2.12.1.Relatati despre continutul executiei bugetare:
Execuitia bugetului avind importanta practica de a garanta rolul acestiu buget in viata publica este
indrumata si controlata cu ajutorul evidentei contabile bugetare ca parte a sistemului contabil unificat al
economiei nationale .Executia bugetului public national presupune la fel ca realizarea venitului si
efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetului anuala sa se faca sub controlul unor organe de stat
cu raspundre in activittea de stat.Controlul executarii bugetare se efectuiaza de:1 Parlamenutl RM2 Curtea
de conturi 3 Ministerul finantelorDupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaza la intocmirea
darii de seama contabile
2.2 Formulati adoptarea bugetului de stat al RM
Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului
pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat. Proiectul legii bugetare anuale
include anexele si este însoţii de nota explicativă.Adiţional la proiectul legii bugetare anuale.
Ministerul Finanţelor prezintă calculele veniturilor şi cheltuielilor bugetare.Proiectul legii
bugetare anuale este examinat do Comisia Economie, Buget şi Finanţe, care prezintă
Parlamentului un aviz la data stabilită de acesta. Concomitent, proiectul legii bugetare anuale
este examinat de Curtea de Conturi, care prezintă Parlamentului un aviz la data stabilită de
acesta. Pe lîngă Comisia de specialitate, proiectul legii bugetare anuale se examinează de toate
Comisiile permanente şi Direcţia juridică a Parlamentului. La data stabilită de Parlament,
Comisiile permanente şi Direcţia juridică prezintă avizele la proiectul legii bugetare anuale
Comisiei Economie, Buget şi Finanţe. în baza avizelor Comisiilor permanente şi avizului Direcţiei
juridice. Comisia Economie. Buget şi Finanţe întocmeşte raportul şi lista de recomandări asupra
proiectului legii bugetare anuale şi le prezintă Parlamentului la data stabilită de acesta.
Examinarea proiectului legii bugetare anuale în Parlament se efectuează în trei lecturi. In fiecare
lectură Parlamentul examinează proiectul legii bugetare anuale şi nota explica tivă. Legea
bugetară anuală poale fi adoptată şi in două lecturi, dacă toate chestiunile din lecturile doi şi trei suni
examinate într-o singură lectură. A ) Examinarea in prima lectură. în decursul primei lecturi.
Parlamentul audiază raportul Guvernului şi coraportul Comisiei Economie. Buget şi Finanţe
asupra proiectului legii bugetare anuale şi examinează: a) direcţiile principale ale politicii bugetare-
fiscale b ) concepţiile de bază ale proiectului. Parlamentul adoptă. în prima lectură, proiectul legii
bugetare anuale şi îl remite Comisiei Economie. Buget şi Finanţe pentru pregătirea de examinare
în a doua lectură.In caz de respingere. Parlamentul stabileşte un termen pentru îmbunătăţire şi
prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în prima l ectură.B )Examinarea in a doua
lectură. în decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei Economie, Buget şi
Finanţe, examinează:a) veniturile estimate sub formă de calcule şi structura lor. b ) c h e l t u i e l i l e
estimate, structurii şi destinaţia, lor;c) deficitul scai excedentul bugetului de stal.Parlamentul adoptă.
în a doua lectură, proiectul legii bugetare anuale şi îl remite Comisiei Economie Buget şi Finanţe
pentru pregătirea de examinarea îri a treia lectură..In caz de respingere. Parlam entul stabileşte
un termen pentru îmbunătăţire şi prezentare repetată a proiectului legii bugetare anuale în a
doua lectură.C ) Examinarea in a treia lectură.în decursul lecturii a treia, Parlamentul la
prezentarea Comisiei Economie. Buget şi Finanţe: a) examinează alocaţiile detaliate pentru
autorităţile publice:b) stabileşte alocaţiile care vor fi finanţate in mod prioritar;c) examinează alte
detalieri din legea bugetară anuală.Pînă la 5 decembrie a fiecărui an. Parlamentul adoptă legea
bugetară anuală, care va fi promulgată de Preşedintele statului, apoi va fi publicată şi va intră în
vigoare la 01 ianuarie a următorului an. Termenul de 5 decembrie are un caracter de orientare şi
nu produce nici un efect juridic dacă a fost încălcat
2.3 Argumentati corelatia puterii legislative si executive in procedura bugetara.
Dupa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar
Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a fiecarui an proiectul bugetului de stat.Dar
anterior acestiu lucru minister finantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa
se pronunte.Proiectul min .finantelor este elaborat pe baya informatiilor si rapoartelor
preyentate de autoritatilt publice
Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il preyinta curtii de conturi ,care se pronu nta
cu un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .
Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale
statului sunt strinse .