Sunteți pe pagina 1din 2

10 cele mai des întâlnite fobii

1. Arahnophobia, teama patologica de păienjeni si de alte arahnide precum scorpionii.


Cauza fobiei este adeseori evoluționistă, ceea ce înseamnă că unele specii de păianjeni
sunt mortale și este un răspuns natural al omului pentru a supraviețui. Dacă
arahnofobii văd un păianjen, nu pot evita atacul de panică care este adesea asociat cu
fobia lor. Unii oameni țipă, plâng, au izbucniri emoționale, întâmpină dificultăți de
respirație, transpirație excesivă sau chiar palpitații ale inimii atunci când intră în
contact cu o zonă în apropierea păianjenilor sau a rețelelor lor. În unele cazuri extreme,
chiar și o imagine sau un desen realist al unui păianjen poate declanșa o teamă intensă.
2. Ofidiofobia, teama patologica de șerpi, este a doua a doua cea mai frecventă zoofobie
și afectează aproape 1/3 din populația adultă. Spre deosebire de persoanele cărora nu le
plac șerpii sau se tem de veninul lor și de pericolul inerent, un ofidiofob nu se teme
doar de contactul direct, ci și să se gândească la șerpi, chiar să ii vadă la televizor sau în
fotografii. Tinde de asemenea să evite activitățile in aer liber precum drumețiile sau
campingul.
3. Acrofobia, teama irațională de înălțimi afectează aproximativ 2-5% din populație si
este mai des întâlnita in rândul femeilor.
Cercetătorii susțin că teama de înălțimi este un instinct găsit în multe mamifere,
inclusiv în animale domestice și în oameni. Experimentele au arătat că sugarii și copiii
mici, precum și alte animale de diferite vârste, sunt reticenți în a se aventura pe o podea
de sticlă ce creează iluzia ca se afla la înălțime. În timp ce o prudență înnăscută de
înălțimi este utilă pentru supraviețuire, o teamă extremă poate interfera cu activitățile
vieții de zi cu zi, cum ar fi statul pe o scară sau scaun mai înalt, sau chiar urcatul pe un
scări.
4. Agorafobia este o afecțiune în care suferinzii devin anxioși în medii nefamiliare sau în
care percep că nu dețin controlul. Declanșatoarele acestei anxietăți pot include spațiile
deschise, mulțimile (anxietate socială) sau călătoriile , chiar și pe distanțe scurte. Este o
afecțiune debilitantă care in cazuri extreme împiedică fobicii să-și părăsească locuința.
Individul simte o panică intensă la simplul gând ca va fi nevoit sa se aventureze in
spatii deschise. Depresia este, prin urmare, un simptom comun al acestei fobii.
5. Cinofobia, teama patologică de câini, este a treia cea mai des întâlnita zoofobie, și, ca
toate zoofobiile, este mai prevalentă in rândul femeilor. Vârsta de debut pentru
cinofobie este de obicei în copilăria timpurie, între cinci și nouă ani, dar poate debuta
si perioada adulta, in urma unui atac sau corelata cu alte zoofobii. Este chiar mai
debilitantă decât teama de păianjeni și frica de șerpi datorită faptului că în majoritatea
zonelor rezidențiale se întâlnesc câini.
6. Astrafobia, teama patologica de tunete si fulgere, poate apărea la orice vârstă. O
persoană cu astrafobie se va simți adesea îngrijorată în timpul unei furtuni chiar și
atunci când înțelege că amenințarea la adresa ei este minimă. Simptomele sunt cele
întâlnite la multe fobii, cum ar fi tremurul, plânsul, , panica, greața și bătăile rapide ale
inimii. Cu toate acestea, există unele reacții care sunt unice pentru astrafobie. De
exemplu, aceste persoane caută sa fie protejate, iar simptomele se agravează atunci
când sunt singure. Este de asemenea posibil să se ascundă sub un pat, într-un dulap,
într-un subsol sau în orice alt spațiu unde se simt mai în siguranță. Un semn că cineva
are astrafobie este un interes obsesiv în prognozele meteorologice.
7. Claustrofobia este frica de a fi închis într-un spațiu mic însoțita de senzația ca nu poți
scăpa. Aceasta poate fi declanșată de multe situații sau stimuli, inclusiv ascensoarele
aglomerate, camerele fără ferestre, mașini și chiar hainele strânse. Este de obicei
clasificată ca o tulburare de anxietate, care de multe ori duce la atacuri de panică.
Debutul claustrofobiei a fost atribuit mai multor factori, incluzând o diminuare a
dimensiunii amigdalei, condiționării clasice sau o predispoziție genetică de a se teme
de spații mici. Aproximativ 5 -7% din populația lumii suferă de claustrofobie.

8. Misofobia ,teama patologică de murdărie sau de contaminare, este adesea corelată cu


tulburarea obsesiv-compulsivă. Persoanele afectate repeta obsesiv acțiuni precum
spălatul mâinilor sau băile prelungite și dese. Frica nesănătoasă de germeni determină
fobicii să se teamă și de contaminarea alimentelor sau de expunerea la fluidele
corporale ale celor din jurul lor. Izolarea este un simptom comun al acestei fobii.
9. Aerofobia este frica de zbor si avioane, care afectează aproape 6,5% din populația
lumii. Este de obicei asociată cu alte fobii, cum ar fi agorafobia și claustrofobia.
Călătoria cu avionul este aproape imposibilă pentru o persoană afectată. Simplul gând
al unui zbor poate provoca o suferință intensă însoțită de atacuri de panică. În cazul în
care este obligata sa călătorească, mai mult ca sigur va apela la calmante sau
tranchilizante.
10. Musofobia, frica iraționala de șoareci si șobolani se deosebește de îngrijorarea
rezonabilă privind contaminarea proviziile alimentare de către rozători. În multe cazuri,
este un răspuns condiționat indus social, combinat cu tresărire (răspunsul la un stimul
neașteptat), întâlnit în multe animale, inclusiv oameni, mai degrabă decât într-o
tulburare reală. Însa, ca in majoritatea fobiilor, o frică ocazională poate genera sau
evolua intr-o anxietate anormală care necesită tratament.