Sunteți pe pagina 1din 256

BUCURETI

www.dacoromanica.ro
S'ATI TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE
HARTIE VIDALON VARGATX, DOUAZECI
SI CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN
COMERT, NUMEROTATE DELA I LA 25.

www.dacoromanica.ro
MIRCEA DAMIAN

BUCURESTI

BIICII R WI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA *I ARTA g REGELE CAROL II *
39, Bulevardul Lasear Catargi, 39
1 9 3 5

www.dacoromanica.ro
Cititorul este prepenit: am scris cartea, cum se umblii
in Bucuresti: anapoda. Nu am lucrat cu planuri si nu
m'am condus dupei niciun criteriu, pentrucei in Bucuresti
nu se umblei, cu ghidul in mdnii sau cu ciceronele la cot.
Asadar, cartea poate li inceputei fi dela coadei, si dela
trei sferturi, si dela inceput. Cum se 'ntamplei. Precum in
Bucuresti poti sei te trezesti din Lipscani la Cotroceni, de aci
in cartierul Grant, si pe urmei sei casti gura la palatul telefoa-
nelor . . .
M. D.

www.dacoromanica.ro
UN FEL DE INTRODUCERE...
Cred ca sunt vreo douazeci de ani de cand am venit
pentru prima oara la BucureOi. Eram in clasa I-a a liceu-
lui din Slatina, §i fugisem dela §coala. Nici azi nu §tiu
precis daca eram in conflict cu coa1a sau cu familia, §i
nu oiu macar daca am fugit pentruca-mi era dor sa
fug...
Mare lucru n'am vazut atunci din Bucureoi: m'au
prins chiar in gara i m'au dus la poliçie, unde am fost
inchis intr'o camera foarte mare qi destul de populata.
M'au Iinut aci trei zile pe paine §i masline, apoi m'au
trimis cu un jandarm 41a urma )).
Peste un an sau peste doi, iar am fugit §i iar m'au
prins. Tot in gall. Si iar m'au inchis. Tot in camera aceea
imensa, cu ferestrele sus §i zabrelite, cu minori care
jucau < çintar i care se injurau de mama. Iar peste
trei zile, un jandarm cu carabina qi mustali, m'a condus
indarat la 9coala. Dupa cat mi-aduc aminte, nu s'a bucu-
rat niciun profosor vazandu-ma... Si nici eu...
Ani de zile m'am gfindit la Bucureoi, cu necaz: ma
refuzase de doua orL Imi era dor de el, 1i-1 ocoleam totu§i
ca pe-o fiara. Tocmai in 1928, toamna, dupa o lunga
calatorie cu trenul, bine imeles de contrabanda, am
coborit in gara de nord, emolionat §i flamând i rupt.
De data asta n'am fost arestat in gara. Si nu m'au are-
stat nici in ora§, de§i a§i fi vrut sa fiu arestat macar doua
7

www.dacoromanica.ro
BIICURE FIT

zile, fiindca eram topit de oboseala §i implineam o sap-


tamâna de and nu pusesem nimic in gura. Ah, painea
aceea cu masline, cu care ma omenise in doll-à rfinduri
prefectura policiei!...
Va rog, pe unde ajung in centru?
Iei tramvaiul 6.
Un comisar ma indrumase.
N'am luat tramvaiul, pentruca n'aveam cu ce plati.
Am luat urma lui, pe jos. Seara, am ajuns in Ci§migiu.
Lume multa, muzica, toamna §i miros de mititei. Am
cazut pe trunchiul unui copac (pe care azi se odihnesc
§omerii §i haimanalele), cu narile dilatate §i cu toamna
in priviri. Iar peste ateva minute, am pornit in cautarea
unui loc mai dosit, ca sa ma culc. L-am gdsit unde este
astazi terenul amenajat pentru copii. M'am lungit pe
iarba §i m'am uitat multa vreme la cer: era foarte senin
-§i foarte sus §i cu stele. Niciun gAnd n'aveam, §i niciun
vis...
Asta a fost prima noapte pe care am petrecut-o in
Bucure§ti, liber.
A doua zi, Camil Petrescu mi-a cumparat cu 400 de
lei o nuvela pentru e Universul Literal' >>. Era debutul.
In ziva aceea am mâncat bine §i am inceput sa vad lirn-
pede oamenii §i lucrurile. Ca de vreo saptamâna ma cla-
tinam ca un om beat §i mi se clatina totul in ochi...
Toata luna Septembrie §i jumatate din Octombrie,
am mâncat struguri §i prune cu paine, §i am dormit,
prin rotaIie: in Ci§migiu, in parcul Carol, in gradina
Icoanei §i in parcul Ioanid. Era o toamna blfinda §i bucu-
re§teana §i senina, cum aveam sa mai vad peste cAtiva
ani la Vacäre§ti, prin fereastra celulei.
Eu nu sunt poet. N'am facut in viala mea un sin-
gur vers, macar din gre§eala. Dar am sa ma caznesc, la
capitolul respectiv, sa scriu pe larg §i frumos, despre
toamnele bucure§tene...
A§a.

www.dacoromanica.ro
UN TEL DE INTRODUCERE...

Vasazica, ramasesem la « Universul Literal. )). Eram


un fel de secretar de redaqie, platit cu bonuri in fiecare
sambata seara, ca salahorii. Iar la sfarsitul lui Ianuarie,
dupace Camil Petrescu a parasit conducerea gazetei,
m'au dat afara. Sau am plecat eu? Nu mai Iiu minte.
Cred insa, ca m'au dat afara...
De atunci incepe lupta.
Multe zile trebuia sa mai rabd de foame; multe nopli
inzepezite si friguroase trebuia sa-mi suflu in degete ca
sa le pot inclesta pe condei ; multe strazi trebuia sa bat
cu pingelele rupte si in talie, pe viscol. Cate umiliri, ate
infrangeri, cate lacrimi de ciuda si de neputinIa. De
ate ori n'am ingenunchiat la picioarele Bucurestilor, ca
la picioarele unei femei; de &Ate ori n'am ameniniat Ora-
sul cu pumnii si cu parasirea definitiva, asa cum ame-
ninii o femeie pe care nu poll s'o parasesti, cu care nu
po-ci trai si pe care nu po-ti s'o omori. Dar de plecat, n'am
plecat niciodata. Am trait rand pe rand toamnele Bucu-
restilor si iernile, si primaverile si verile.
Mereu.
Si am crezut mereu in cucerirea definitiva, am crezut
in ceasul and ma voi uita peste el, asa cum se uita el
peste fruntea mea chinuita, peste stomacul meu gol,
peste sufletul meu trudit....
Iubesc Bucurestii ca pe-o amanta si ca pe-un copil:
cu pasiune, cu violen0 si cu duiosie. La sanul lui am
trait toate visurile, toate infrangerile, toate biruinIele.
Marturisesc fära modestie, placerea pe care o simt and
li aud aplauzele si and ii vad ochii aOntili in ochii mei.
Atunci ma gandesc cu emolie la painea cu masline dela
polilie, si la toate nopIile pe care le-am petrecut flamand
si uitandu-ma la cer, in gradinile lui. .5i-1 iubesc mai
mult, il iubesc mai violent, il iubesc mai duios...
Iata dece m'am hotarit sa-i scriu viaia. *i cred
ca va fi o viaça mai mult vesela, pentruca in Bucuresti
9

www.dacoromanica.ro
BUCIIRETI

9i suferinta este cateodata vesela. Acesta e unul din


marile lui merite: 9tie sa fie vesel, 9i poate sa se entu-
siasmeze...

GARA DE NORD
Mid vii pentru prima oara la Bucure9ti, fara nimeni
9i fara bani, incepi sa te zapace9ti cam dela Chitila. Cad
de aci lumea incepe sali stranga bagajele 9i sa se inghe-
suie, alergand dela o u9a la alta, sd ghiceasca in care
parte e peronul. Nu, grabit nu e nimeni, dar toata lumea
se grabe9te. De eke ori am debarcat in gara de nord,
m'am uitat cu atentie, dar n'am vazut niciodata un ca-
lator stand lini9tit la locul lui, 'Ana la oprirea trenului.
Niciodata. Si nu mi s'a intamplat niciodata sa ma cobor,
fara sa aud macar o injuratura, cu obiectiv precis sau
a9a in vant, cum injura romanul.
Pe peron incurcatura e cam mare, fiindca nu 9tii
incontro s'apuci. In gara din ora9elu1 tau, era mai simplu:
cuno9teai pe domnul 9ef, cuno9teai singurul hamal, cu-
no9teai 9ine1e pe care le puteai traversa dupa plac. Dar
in gara de nord, uite: sunt vreo douazeci de peroane,
aproape toate cu trenuri la scaed qi cu lume incarcatà
cu bagaje. Pentru prima oara in viata dumitale regreti
ea nu e9ti fata. Ca te-ar lua de brat femeea aceea in uni-
forma dela capul peronului, te-ar ocroti 9i te-ar indruma.
Daca e9ti, din nefericire, barbat? Trebue sa te descurci
singur, sau sa te descurce politia. Un geamantan nu e
bine sa ai, fiindca 9i a9a il pierzi. Sunt foarte multi hamali
de ocazie, care tin cu tot dinadinsul sä te serveasca...
Vazuta din pia-Va., bunaoara, sau din bulevardul Di-
nicu Golescu, gara de nord nu este prea monumentala.
Dar seamana cu o gara mare. In interior, insd, mai ales
in ajun de sarbatori, lumea nu prea are loc, iar sala de
10

www.dacoromanica.ro
GARA DE NORD

asteptare clasa III-a nu prea are banci. Lipsesc de ase-


meni tabliple indicatoare si cred ca din &and in &and ar
trebui potrivite ceasornicele. ca se intampla uneori sa nu
arate toate aceeasi ora. E chestie de un minut, nu-i vorba,
sau de doug. Adica, exact cat trebue ca sa pierzi trenul...
i fiindca veni vorba de tren, domnul cititor e bine
sa stie ca trenul se poate pierde, din gara de nord, in
diferite chipuri. Daca gresesti, bunaoara, up. Nimeresti,
sa zicem, la iesirea pentru cl. I, cu bilet de a doua. Por-
tarul te indrumeaza la iesirea biletului dumitale, care,
dealtminteri, este alaturi. Dumneata, insa, in loc sa te
intorci repede si s-o iei prin sala vecina, rogi pe domnul
portar sali dea drumul p'aci, ca # tot aia este*.
Nu se poate, raspunde portarul. Ordin.
Te rog sa ma Iasi, insisti d-ta, Ca pierd
trenul.
Nu se poate, repeta omul.
i nu-1i da drumul.
Nervos, bagi biletul in buzunar, pui mana pe valize
si dai fuga la iesirea de cl. II-a. Portarul intreaba, Iinand
usa cu piciorul:
Biletul?
Pui jos valizele si cau-ci biletul. Dar vesta are patru
buzunare, haina cinci si paltonul Inca cinci. In total
paisprezece. Le iei la rand, fiindca nu-Ii mai aduci aminte
in care buzunar 1-ai pus. Te-a enervat 0 magarul acela de
portar dela a I-a #.
N'aveIi? intreaba omul linistit.
Cum sa n'am, ba, cum sa n'am? strigi dumneata,
vanat.
In sfarsit, il gasesti, il araIi si-o iei la fuga, ca sa vezi
trenul dumitale cum trece pe sub podul Griv4ei, fluie-
rand ...
Intrebi, totusi, pe omul care tocmai coboara tabli-ca
ce indica ora plecarii trenului dumitale:
Cernawci, unde este Cernauli?
11

www.dacoromanica.ro
BUCURE tin

Uite-1 cum se duce !... i ti-1 arata cu de§tiul,


rAzand.
Atunci 1ai valizele jos, te uiti la bilet, te §tergi de
sudoare si... injuri administratia C. F. R....
Altadata se 'ntAmpla ca d-1 pasager, dupace s'a des-
curcat cu casierul i cu portarii, sa gre9easca peronul §i
sa se suie in trenul vecin. Astfel, in loc sa tilrguie pla-
cinta de la Titu, cumpara gogo9i dela Ploesti, §i mai
plâtw.e §i-o amenda
Insfar§it, un clomn pasager vrea sa mearga, sa zicem,
la Craiova. Si cum casele de bilete sunt pe directii, el in
loc sa faca coada la cassa unde este agatata tablita pe
care scrie <Timioara s, nimere§te la a Cluj #. Se inghe-
suie un sfert sau o jumatate de ora, uitandu-se tremurand
la ceas, i tocmai când mai are cinci minute pana la ple-
carea trenului, ii vine rândul.
Craiova, intreg. Si intinde banii.
La ghi§eul 5, Ii raspunde casierul.
Poftim? !
La ghi§eul 5. Aici se dau bilete pentru Cluj.
Pai...
Ci miqca-te, domnule, odata, nu pricepi? Ce mai
tii lumea in loc ? se rastew cel din spate 0-i da brânci.
Omul se uita disperat intii la ceas, pe urma la ghi-
pul 5.
Este inchis

S T RA ,Z L E

Ascultati-ma pe mine: eine spune ca cunoa§te Bucu-


re§tii 4 ca in palma a, sa §titi ca minte. Nimeni nu-I
cunoa§te bine. Ca prea e sucit §i prea te invarteW in ju-
rul tau, treandu-te dintr-o strada in alta, aducându-te
de unde ai pornit tocmai când credeai ca ai ajuns in strada
12

www.dacoromanica.ro
STRAZILE

pe care o cauli. Sa intrebi un §ofer, un sergent sau un


trecator? Se 'ntampla astfel: catrci, de pilda, strada
Fluierului.
Fluierului? Da! 0 luati prin Pache, V se ras-
punde.
Prin Pache?
Te gAndqti ea lamunrea e cu totul \raga. In Bucu-
re§ti, insa, lumea e grabita. arunca peste umar cuvan-
tul §i i§i vede de drum. Iar &And intAlne§ti pe cineva cu
mai mult timp de pierdut, te lamure§te atata, incfit
te desorienteaza complet. i trebue s'o iei dela inceput.
Cel mai bun mijloc ca sa gase§ti strada pe care o
cau0, este sd nu intrebi pe nimeni. Ajunge s cuno§ti
cartierul. i pleci intr'acolo. 0 iei apoi pe-o strada. Pe
oricare. i mergi pana dai intr'alta. Pe urma, apuci la
stânga. Sau la dreapta. Nu intereseaza, pentruck sau
la dreapta, sau la stânga, nu mergi niciodata prea
mult in linie dreapta. Uneori se intâmpla, cum spuneam
mai inainte, ca dupa un ceas de alergdtura, sa te pome-
ne§ti exact in locul de unde ai pornit. Nu dispera. Ia-o
iar la stânga sau la dreapta. i peste cAteva minute, ai
sa te treze§ti tocmai in fa-ca casei pe care o
Ia uite, domnule!
Ei, dar ateodata este mai al dracului la intoarcere.
Atunci te incurci rau, fiindca, uitând ca din intAmplare
ai gasit strada §i casa, ai iluzia ca te po-ci descurca
u§or. i tot mergAnd, incredinIat cà tii bine pe unde
mergi, te pomene§ti ca ai batut trei kilometri ca sa ajungi
la Cotroceni unde nu ai nicio treaba, in loc sa te afli la
*osea...
Altadata, pierzi strada pe care ai gAsit-o cu atata
truda, intr'un chip cu totul stupid. Dupace ai descope-
rit-o porne§ti pe ea, spunându-Ii: e aici e numarul 5 ;
'Ana la Nr. 170 pot sa merg hnistit s. i mergi atat de
lini§tit, incat nu bagi de seama ca strada dumitale co-
te§te .uneori in prelungire pe alte strazi. i in loc sa apuci
13

www.dacoromanica.ro
BUCURE pi

la dreapta, cu strada, o iei la stanga pe cealaltà, si te tot


duci dupa Nr. 170.
Afara de asta, sunt foarte multe strAzi care au aceeasi
denumire, desi in cartiere cu totul opuse. Exista, buna-
oarâ, un bulevard Take Ionescu, si o strada, pe undeva
pe langa gara de nord, cu acelas nume. Existd, de ase-
meni, cateva strazi Cantacuzino: Gh. Cantacuzino, Gh.
Gh. Cantacuzine, etc. i dumneata care nu cunosti lu-
crul acesta, intrebi pur si simplu:
Unde este strada Cantacuzino?
Care Cantacuzino?! Ii. se raspunde.
Päi sunt doua? te crucesti dumneata.
Ba mi se pare ca sunt vreo trei!
Apoi, sunt alte strazi botezate a doua si a treia ()ark
dar care sunt cunoscute sub denumirea de acum o surd
de ani. Iar altelele, care poarta numele celebre ale unor
personaliaci straine, sunt stiute numai pe numele roma-
nese pe care-1 aveau mai inainte. De pilda: nu vei auzi
pe nimeni spunand strada R. Poincaré in loc de strada
Academiei, sau strada Aristide Briand in loc de strada
Regard...
In Bucuresti, fiecare cartier are personalitatea lui,
specificul lui. Fiecare cartier si fiecare strada. Trecand,
nu dintr'un cartier intr'altul, ci dintr'o strada in alta,
4i face impresia Ca te gAse§ti in alt oras. Langa strazi
unde zgomotul tramvaelor si al clacsoanelor te asur-
zeste, se gasesc altele cu totul linistite. Foarte rar trece
pe aici cate-o cArufd sau un automobil. Iar daca trei insi
au radio sau patefon, ajunge la toata strada...
Uitasem: mai este un restaurant cu gradina de vara
si cu popice. Are gratar si # orchestra * cu # diseur*.
Restaurantul e mic, gradina e mica si vinul dela ghima.
Oamenii petrec aci in liniste, in tacere parca. Se incaera
foarte rar, si atunci trag cu pustile ca la vie, sau se in-
junghie cu culitul.
14

www.dacoromanica.ro
CALEA TICTORIEI

In seara urmatoare este iara§i lini§te.


claca faci numai o sun de pa§i, dai inteo strada
plina de lume §i de tramvaie qi de automobile. Aci toata
lumea este agitata §i grabita.
Este oraqul aci, §i lupta

CALEA VICTORIEI
Incepe dela poclul senatului, merge cotind ca un pârâu
in mumi §i se varsa, ca sa zic a§a, pia-ca Victoriei la pi-
cioarele unui monument colosal, care nu §tiu ce repre-
zinta. Are o inscrimie dar este in latine§te, §i eu latine§te
nu §tiu. A§ fi putut sa ma informez, dar am vrut sa
cred mereu ca monumentul nu reprezinta nimic, ca este
a§ezat acolo in pia-ca ca o statueta intr'o gradina, ca un
bibelou intr'o biblioteca. i pietii Victoriei, uncle srar-
§e§te cea mai importanta strada a Capita lei §i unde in-
cepe oseaua, Li trebuia un decor, ceva, la care sa
se uite lumea din tramvai...
De§i atat de lunga, Calea Victoriei, nu incepe,
totu§i, cleat din Bulevardul Elisabeta §i sfar§e§te la
Teatrul Na-pnal: doted, sute de pa§i. Aci este buricur
Romfiniei. De doua ori pe zi, la pranz §i seara, amândourt
trotuarele §i cel pu%in jumatate din strada, sunt pline de
lume. Vreau sa spun: sunt pline de femei. Ca femei sunt
mai multe. i se plimba numai dela Bulevard la Teatru;
§i numai dela Teatru la Bulevard. Mereu aceea§i lume,
pentruca in Bucure§ti fiecare se plimba intr'un anumit
loc. Niciodata plimbareii depe bulevardul Elisabeta,
bunaoara, nu se vor plimba pe Calea Victoriei cleat in
trecere. i viceversa...
Ce frumoase sunt femeile depe Calea Victoriei! Toate
sunt frumoase, vesele §i fericite. i multe. Foarte rar
se intampla sa vezi doi barba0 cu o femeie ; dar vezi la
15

www.dacoromanica.ro
BUCIJRE

fiecare pas trei femei cu un bArbat. Uneori, efampeiul


acesta de stradà iti face impresia unei sAli de bal, unde
toata lumea petrece. Pe calea Vietoriei, eu n'am vazut
niciodatd un om trist, o femeie inganduratA. Am vazut,
in sehimb, foarte mul-0 oameni fluierand...
Privind femeile depe Calea Vietoriei, te intrebi uluit:
cine spune Ca e cried? Ca sunt toate, absolut toate, foarte
bine imbrAcate, §i foarte seump. Dela pantofi pana la
palaiie, dela manu0 pand la poqetd. S'au prabu§it, rand
pe rand, cele mai mari institu-0i financiare ; comereianli
foarte onorabili i foarte boga-0, au dat faliment qi s'au
spanzurat de grinda, ca mice Ora ; sufletul Iärii a tre-
murat de indignare la auzul unor fraude epocale ; de
atatea ori väpaia secetei a amenin-cat bel§ugul din holde
§i din hambare, ealea Vietoriei a rdmas mereu aceea0:
eleganta, veselà §i ferieità. Se entusiasmeaz6 de ate ori
se sehimb6 garda palatului, ea de un lueru cu totul nou,
de§i se intAmpla in fiecare zi, la ore fixe; striga din toata
inima ura *1 cu soldaçii i cu asocia0ile sportive, and
se fae retrageri cu toile ; se -0.ne cu copiii dui:4 muzica
militará ; fluturd batistele i pdlariile la Rege, §i-i zâmbqte
ca unui eunoseut eu care s'a plimbat eri la pranz...
Iar and are oaspe-i de seamâ, calea Victoriei se
impodobe§te. I§i scoate la ferestre scoarcele §i covoarele
§i florile, i§i plimba pe trotuare, in talazuri, femeile in
toalete superbe, i§i falfaie, in soare, steagurile. Uluit de atata
entusiasm §i de atata frumuse-ce §i de atata veselie,
oaspele nu va uita niciodatd calea Vietoriei §i femeile ei...
Sarbatoare, veselie §i tinereIe: asta e ealea Vietoriei.
Ziva.
Ostenitá, noaptea se odihnwe. Foarte rar, ate-un
chefliu ii Mascara' distano intre trotuare, discutand cu
el insu§i ni§te chestii foarte importante:
Adicä, ce crezi dumneata cA a§a se echilibreazd
bugetul? Despre crizà, eu am, domnule, ideile mele
care...
16

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro FOTO BISCO
FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
43-1_ , . Itti!INIA
TT I LErr-rx UTT (1471.1:11
[11

. 1

4 - .-. .
,
it
I
A 0
!, 3 t Nt.0"0'V . 4 I

' t I s'N` 7 6 I
444 ,

.q
1; 1' ` iIr

c 7-4

4 41.
e
.r,

4IP

4.?

i
FOTO BIS CO

www.dacoromanica.ro
,
www.dacoromanica.ro
".

Polyfofo
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
s

FOTO BISCO
-
TO BISCO
www.dacoromanica.ro
CIRCULATIA

Psst !
0 femee. Mai incolo, in fa-ca unei vitrine, alta. Si mai
[a deal, Inca una. Ca niste sentinele la post. Frumoase
ele, tinere si ele, vesele i ele...
Apoi, linite. Calea Victoriei doarme...

CIRCULATIA
Pana mai acum ca-civa ani, circu1a0a cu vehicule se
facea in Bucuresti dupa capul fiecaruia. Aveai treaba in
strada cutare, te duceai acolo pe drumul cel mai drept,
si daca nu te ciocneai la o rascruce cu unul care avea si
el treaba in sens opus, si care se grabea, ajungeai
destul de repede. Puteai sâ mergi dupà plac: and pe
dreapta, cand pe stanga. PoliIia se amesteca numai cand
doi birjari se incaerau, iar pietonii speriaçi, sau calcap,
se mul-cumeau sa injure. Cand se intampla ate un accident
de circula-cie, era intotdeauna gray, fiinded erai lovit
deodata din doua paqi i amestecat printre opt roate.
Acuma esti lovit, and te loveste, numai dintr'o parte.
Din farâ sau din spate. Si te amesteci numai printre patru
ro-0., de cele mai multe ori cu cauciucuri, adica moi...
Ca e sens unic!
Sens unic inseamna ceva ce nu se practick deocam-
data, pe toate strazile. Inseamna, adica, pe in%elesul tutu-
ror, ca pe o strada poli numai sä urci, iar pe alta nu-
mai sa cobori. Daca ai chef sa te plimbi cu trasura pe
Calea Victoriei, de pilda, trebue sa pornesti din piala
Victoriei, sa cobori 'Ana in Lipscani, s'o iei la stanga pe
'Ana Banca NaIionala, apuci pe Academiei, urci pe Bo-
tescu, dai in N. Golescu, faci la stanga prin Amzei, ras-
punzi in Lascar Catargiu, i ajungi iar In Calea Vic-
toriei de unde poçi sà cobori la vale, daca ai chef sa te
mai plimbi. Dar po -ci. s'o iei i in sus, pentrucA dela

2 17

www.dacoromanica.ro
BUCUREFH

Ministerul de Finame Ora in pia-ca Victoriei, are ...


sens cu sens, ca sa zic a§a : poli sa §i urci, sa §i cobori...
PoliIia a prapädit mulIi nervi §i multe parale cu
# sensul D asta. Ca romanul este deprins sa circule cum
ii vine lui la socbtealà. Acuma insä, lucrurile s'au schim-
bat al dracului, §i s'au complicat. Ca nu este numai sen-
sul unic. La anumite interseccii mai sunt ni§te linii albe
§i ni§te sageli tot albe gravate in asfalt, §i care au rostul
lor foarte prectis. Adica: aci, la linia asta, chiar in dunga
ei opre§ti masina ; iar in spaciul dela linia asta §i pana
la cea dinaintea ei, traverseaza pietonii, dupa indica/iile
sagdcilor. Cum ai impins masina in spaIiul rezervat pie-
tonilor, gata : 100 de lei amenda.
Astfel, ma§inile a§teapta semnalul bot langa bot, la
linie, ca la o cursd de automobile.
Semnalul, este §i el altà tortura. Pe unde au mai
ramas # stop *-urile, lucrul e niIel mai simplu §i mai fara
emoIii, pentruca # stopul* nu are atata autoritate. Dar
semnalul acela electric, cu ro§u la oprire §i verde la liber,
agalat de sarmele tramvaiului! Sa te uici, nu la agentul
de circula-cie care il manuie din marginea trotuarului
mi§cand la dreapta §i la stanga un maner, ci sa-1 pan-
de§ti pe el, sa pande§ti semnalul, sâ pandesti punctul
verde... la-Ca ceeace depa§e§te rabdarea §oferului roman.
Dar n'are incotro . . .
Insfar§it, §oferii mai sunt obligaIi sa nu fumeze la
volan §i sa nu circule pe anumitd strazi, fara pasageri.
Pe scurt: disciplina §i civiliza-cie.
Daca. Soferul tot fumeaza cateodata la volan, tot
arunca in treacat cate-o injurAtura unui coleg care i-a
atins aripa sau unui pieton care nu s'a ferit destul de
repede, §i tot depa§e§te viteza prescrisa. Mai ales noaptea,
&and ochiul ro§u al semnalului e stins, §oferul par-
curge Calea Victoriei cu cel pircin 80 km pe ora, iar §o-
seaua cu 100. Foarte adesea se opre§te intr'un copac,
sau in-tea intr'o pravalie...
18

www.dacoromanica.ro
PIET ONII

*oferii, camionagiii §i birjarii, s'au deprins cu <sensul


unic §i-1 eunosc. Deasemeni eunosc semnalele. Pro-
vincialii, insa, §i soldaIii, se ineurca rAu.
Te pomene§ti, bunAoarA, cu un osta§ cA baga camio-
nul, fluierând la cai, in plind Calea Victoriei, in sens invers,
§i paralizeazA pentru eAteva minute toatä cireulatia.
Un'te duci, ma, camarade? sbiarA la el agentul
de circula-pe.
Soldatul n'aude din pricina sgomotului.
Ai? intreabA el.
Un'te duci, ha?
Sá iau ni§te lemne.
Pai p'aci?
Pal dar pe unde?
Agentul sare inaintea cailor §i-i opre§te. Soldatul,
niIel cam zApacit:
Ce faci, domnule? !
Pal tu nu §tii cà e e sans unie
Ce e ala?
e Sens unie !

Soldatul inal0 din umeri §i dà sA place.


Intoarce ! urlä agentul.
Cum o sa 'ntorc, cà eu am treabd 'n partea aia?...
In cele din urma, soldatul e convins s'apuee pe prima
stradA lateral:A. Iar agentul, viteaz, fluierà din e Iignab>
§i <drege >> circulaçia. Un trecAtor, Ii intreabA, spiritual.
Zi, Ii-o fAcu, ai?...

PIETONII
N'am fost niciodatA in strAinAtate. Prin urmare nu
§tiu cum umblà p'acolo oamenii, §i nu §tiu cum se plimba.
Am auzit, insà, câ sunt foarte disciplinaçi i se plimbA
ca solda-cii la paraclà: ate doi §i ate patru, la linie. 0
2* 19

www.dacoromanica.ro
BUCURE FIT

fi s estetic * a§a, o fi s civilizat #. Dar cred ea nu e frumos


0 nu este mai ales, la 'ndemâna omului.
Bucure§teanul?
A, sà-1 vezi pe bucure§tean plimbAndu-se! Mai intii,
te calca pe bataturi i te loveqte cu cotul, fara macar sa
se uite la dumneata. Iar daca ii atragi atentia, te pri-
ve§te cu albul ochilor §i tot el te ia la rost:
Ce, e§ti chior?!
Chior, auzi! Dumneata!
Il intrebi, furios §i stupid;
Cine e chior, domnule? Eu?
Tu!
Pur §i simplu.
Te Onde§ti: s sa-1 injuur, sa nu-1 injuuur!* *i nu-1
injuri. Atunci, lucrurile ramân aci. Sau il injuri. *i atunci
te injura §i el.
Lumea, ca lumea: se aduna in jurul d-voastra §i face
haz. Asta atata amandoua partile, dar nu impotriva
lumii, cum ar fi logic, fiindca nu are niciun amestec in
conflictul vostru, ci atata pe fiecare impotriva ce-
luilalt...
Se 'ntAmpla §i incaerari. *i se intampla, uneori, ca
lucrurile sa se sfAr§easca la politie. Asta, insa, mai rar,
pentruca politia vine deobicei dupace lucrurile s'au lini-
§tit...
Inainte de a se largi Calea Victoriei pe portiunea
dintre Cap§a 9i Teatrul National, politia, vazând cd lumea
se revarsa in strada qi stânjene§te circulatia, a pus un
lant de-a-lungul trotuarului din dreapta, dela Bulevard
'Ana in strada Regalà. *i. a mai postat, din loc in loc,
ate un sergent. Degeaba: lumea trecea pe sub lant,
sau il sarea, §i navalea in strada, la largime, cu domnii
' sergenti cu tot. Acum are loc. Dar tot mai vezi §i azi
cate-o pereche plimbAndu-se la brat, drept prin mijlocul
strazii...
Heep ! striga un birjar.
20

www.dacoromanica.ro
PIET ONII

Dar perechea n'aude, fiindca se plimba.


Heep! Heep ! Ce domnule, e§ti surd?
Perechea aude insfar§it, se da repede la oparte, in timp
ce dumnealui se umfla la birjar:
Idiotule !
Pe urma, catre ea:
Parch sunt chiori, ai dracului!
Iar dumniaei:
*i de-o obraznicie!...
Chteodata, se formeaza grupuri. Se inthlnesc &Ate doua,
trei perechi 9i 'ntind o adevaratâ hoed in mijlocul trotua-
rului, daca nu chiar la co4, unde animmia este mai mare.
Pardon! zici dumneata, cuviincios.
N'aude nimeni. Strigi mai tare.
Pardon! §i. pui, totodata, mâna pe bracul unuia
din domni:
Daci-mi voie, va rog.
Dar ce, domnule, nu mai ai loc? Nu vezi ca sunt
femei aici ?
Ba vezi, cum sa nu vezi? Dar daca trebue sh treci!...
*i cum n'ai incotro, pentruca ei sunt mai mulli, te faci
mititel i te strecori cum poIi.
Asa se plimba lumea in toate parIile Capitalei: buluc.
Pe uncle trotuare, se formeaza din loc in loc grupuri mari
de femei §i barbmi, care stau de vorba, spun anecdote §i
# intâmplari*, §i rhd. Este inutil ea' incerci atunci sà te
strecori printre ei. Trebue sa te cobori in strada...
Bucure§teanul este foarte curios din firea lui. Daca,
bunaoara, aude un e negustor >> strigand:
Aparate pentru inodat cravata, domnilor... Ui-
taIi-va cu atenIie, domnilor: luam cravata asa, facem
cu aparatul a9a...
Se opre§te mai intii un curios, ia seama la aparatul
negustorului, urmarind explicaciile, §i child cravata este
inodata, se minuneaza:
Mai, al dracului... Ia mai fa oda-Ca, domnule...
21

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Apoi, se opre§te altul. Pe urrna, altul. Vin i femei.


In cateva minute, se formeaza un adevarat public. Negu-
storul se uita peste el ca un conferentiar §i explica rägu§it :
Daca facem aparatul a§a, cravata e gata, domnilor . . .
Nu se §ifoneaza, domnilor. Nu trebue calcata, domnilor.
Stä dreapta, doamnelor §i domnilor mei. . .
Din public, auzi pe ate unul spunand vecinului:
Hoti sunt ma, firar-ai dracului... Se mira pe ce
sa-ti ia gologanul...
Cate unul, cumpara. Cei mai multi, insa, se uita, comen-
teaza §i glumesc.
Circulati, domnilor, indeamna, din cand in and,
cate un agent. Nu-1 aude nimeni. Dealtfel, 'Dana acum
statu §i el in fata negustorului, urmarindu-i explicatiile...
Daca vrei sa 9tii cat de mare este curiozitatea bucu-
re§teanului, can rabdare are i cat timp, ajunge sa te
opre§ti in mijlocul trotuarului, intr'un loc unde este lume
foarte pu-tina, §i sa te uiti cu aten-cie in sus. Nu va trece
un minut, §i vine langa dumneata un curios, care iti ia
mai intii seama dandu-ti ocol, apoi se uità §i el in sus.
Nu vede nimic, firew, Atunci te intreaba:
La ce te uiti, domnule? !
Dumneata nu-i raspunzi. Dar te MO §i mai incordat,
§i-i faci semn cu maim sä te lase in pace. Se uita §i el din
nou. Peste cateva minute, vei observa ca s'au strans in
jurul dumitale douazeci de in§i, bArbati §i femei, care
se uita in sus. Si care se intreaba intre ei:
Vezi ceva ?
Nu \rad nimic.
Nici eu.
Dar ce-o fi, Rene ? !
Dracu §tie? !... SA ne mai uitam...
--7 In Bucure§ti, fiecare cartier are betivul lui §i nebunul
lui. Un nebun care nu este tocmai-tocmai nebun. Nitel, a§a,
intr'o parte. Este un tip foarte vesel, care vorbe§te
22

www.dacoromanica.ro
PROVINCIALII

inteuna, care admira in gura mare femeile, care striga


Ura!* pentru cutare om politic, pentru cutare partid
,c(

sau pentru cutare dictator. Umbla adesea cu flori in


mana §i cu t decoraIii in piept, se opreste in faia dumi-
tale, gray, §i-Ii face observa0i.
Toata lumea Ii cunoaste pe oamenii acestia. i totusi,
se vine dupa ei, si se amuza. Iar sergentul:
Circulaçi, domnilor, va rog sa circulaIi.
Lumea circula, dar circula in felul ei: gramada.
Uneori, poli-cistul, crezAnd ea astfel va <, face ordine*,
ia pe om de brai i incearca sa-1 conduca la circurnscrip-
-cia cea mai apropiata.
Lasa-1, domnule, ce-ai cu el? se rasteste ate-
unul. Nu vezi ea nu face nimic?
Ba face ! striga sergentul. Ca incurca circulaIia
Repet: n'am fost in strain-a-tate. Dar am vazut la eine-
matograf, am auzit pe cei care au fost si am citit in ga-
zete, ca acolo un simplu sergent de strada are autorita-
tea unui prefect de poliIie dela noi. Ajunge sa se uite
intr'un anumit chip la un sofer, chit ca soferul este simplu
sofer sau primul ministru al %aril care ii conduce singur
limuzina, i sa scrie cloud cuvinte intr'un carneIel. Fara
sa spuna o vorba...
Bucuresteanul se ia la har%a cu domnul poli%ist, iar
and acesta vrea sa fie gray, il bate pe umar si-i ras-
punde romaneste:
Mai las-o, §efule...

PROVINCIALII
Ajunge sa iei seama in treacat, and soseste un tren
in gara de nord: cunosti pe domnul provincial, cum e
pus piciorul pe prima treapta a vagonului. Ca el nu se
23

www.dacoromanica.ro
B IICUBE $TI

uità la scara: se uita peste tot, cu priviri pline de mirare,


de spaima §i de incantare. Cateodata, rade. Aqa, ca pro-
stul. Dar el nu §tie. Tine strfins valizele in maini, le tine
atat de cu grija, incit foarte adesea le pierde pana in
piaIa garii...
De and s'a organizat circulaIia §i s'a marit gara de
nord pasagerii intra in gara prin Calea Grivii,ei §i ies
prin Bulevardul Dinicu Golescu. Ceeace nu convine
domnului provincial. Fiindca el vrea s'o ia prin faia,
vrea sa vada mai intii calea Grivitei. Dar nu e nimic:
din bulevard, cote§te la stanga §i iese in piaIa 0'1'1 Vede
mai intii un monument imbrobodit cu mu§ama. N'a§i
putea sa jur, dar cred ea §i eu 1-am vazut, in 1928, tot
a§a: imbrobodit... Parca i-ar fi ru§ine, sau parch' se
fere§te sa nu-1 afume locomotivele...
Ce-o fi reprezentand? ! te interesezi.
Nu §tiu, i-ci raspunde cineva. Oricum, ceva cu
trenul...
Domnul provincial nu ia intotdeauna tramvaiul di-
rect din gara.
A auzit el ca pe calea GriviIei sunt hoteluri ieftine,
este ciorba de burta §i sunt # fete *...
Ca n'am venit la Bucure§ti sa ma usuc...
Si gase§te un hotel in apropiere. Doi poli odaia cu un
pat. Sau trei, daca e mai buna. Seara coboara, se plimba
ni%el pe strada, se uita la vitrine...
Dumneavoastra sunte-ci provincial, nu-i a§a, stimate
domn?
Ii ia seama: o femeiu§ca slabwca, neagra §i fardata.
Zambe§te profesional §i-i face cu ochiul. Nu aqa, proste§te.
Ci discret, dulce aproape...
Provincial, neica.
Hi, hi, §armantule...
OW...
Si pleaca. Nu-i (i convine*.
Hai cu mine, puiule.
24

www.dacoromanica.ro
PR OVINCIALII

Ba... Las'ca gasesc eu...


Iar ea, dui:lace domnul provincial s'a departat caliva
pa§i:
Mitocan!
El se face ca n'aude. Merge inainte cu pieptul umflat
§i cu privirea dreapta...
Te cred !
Si intra intr'un # restaurant #. Lume multà, muzica,
femei. Le ia seama §i se intreaba: ctoate-or fi dame,
nene? !...
Domnu?
Tace, fiindca vrea sa faca pe boierul. Cauta cu ochii
o masa §i s'a§eaza. 0 masa intreaga. Nu un scaun. Ca
vrea sa fie singur. Apoi, distins:
0 -cuica.
Si se uita pe lista scrisa cu plaivasul.
A§a. Sa-mi aduci o ciorba de burta.
Ceva bautura?
0 al% de vin §i-un sifon mic.
Ia pe urma o tocana §i un gratar. Inca o litra de vin
§i o turceasca mica. Si zambe§te. A§a, degeaba... Ba
nu. Uite colo o dama. Cu parul ondulat §i decoltata. II
prive§te pe furi§, §i fumeaza. Nu-i zambe§te §i nu-i face
cu ochiul. # Ce crezi dumneata, i§i spune. Femee
distinsa, nu ca aia de pe strada >>. Flirteaza cu ea ni%el,
apoi ii arata, discret, scaunul de vis-a-vis. Ea ii face semn
din cap ea <( da >>, mai intarzie cateva minute, apoi vine
inspre el, dar nu direct: ocole§te trei mese, ca sa nu Lea
impresie proasta...
Imi daIi voie: Lisette...
Imi pare bine: Popescu.
Se scoala cuviincios §i-i saruta mana. Apoi:
Ce mai faceii domni§oara?
Mersi, bine.
Pauza. El tace incurcat, ea lumeaza.
Sunte-ci din provincie, da?
25

www.dacoromanica.ro
BUCUREFFI

Din provincie, domni§oara ... Ali luat masa ?


Da, mul%umesc.
0 cafea?
Nu, mersi.
Un yin, ceva§ilea?
Daca doriii... mai stam de vorbd... Dar vinul
varsat nu prea e bun aci...
Alta pauza. El i§i face repede socoteala banilor, taie,
in end, o suta de lei din suma rezervata pentru targueli,
§i bate in masa cu verigheta:
0 sticla de yin infundat §i un sifon mare...
Mai bine un borviz, spune ea, dulce...
Da, un borviz, incuviinIeaza el. Iar in gAnd:
e ce-o fi, o fi #. Si mai taie o sun. De astadata, dela
hotel... o G sa plec mai devreme cu o zi *...
Sunte;i casatorit? §i se uita la verigheta.
Divorot ! raspunde el, repede. e Ce idioIenie *!
i§i spune. e Si doar ma gandisem sa bag verigheta in
buzunar, Inca din tren. Dar era tâmpitul acela de Ionescu
in vagon ))...
Ei, ce sa-i faci! ofteaza ea. Sunt persoane care
nu se pot inIelege.
Sigur ca sunt. Pared el cu nevasta-sa... Femee buna
ar fi ea, nu-i vorba, §i de casà. Dar prea il -One din scurt.
e Vezi sa intarzii, # i-a spus in gara. e Si sa nu targui
tot ce-am insemnat pe lista, ca mai bine sa nu tragi
acasa, pricepi? Haimanaua dracului... ed 0 se scurg
ochii dupa femei *. Pe urrnd 1-a pupat §i 1-a impins in
vagon...
Nici eu nu m'am potrivit cu barbatu-meu!
ofteaza iar femeea de lânga el.
AO fost casatorita ?
Cu un inginer... Un stricat... Nu §tiu nici 'Ana
in .ziva de azi ce-oi fi vazut la el... Ca eu sunt fata de
general...
Inca o sticla, baiatule, §i-un borviz mare.
26

www.dacoromanica.ro
PR OVINCIALII

Si ni§te cafele, adaogh femeea.


Omul se gAnde§te, cA dacA e bal, bal sA fie. AcasA
tot o paIe§te el. Ca uite, a taiat pAna acuma jumdtate
din lista tArguielilor...
... A doua zi se treze§te cu capul greu, cu gura co-
clità §i foarte trist. Cumpära cAteva fleacuri (care nici
n'au figurat in lista), ca sa nu se ducA acasA cu mana
goala, achità hotelul §i dà fuga la gard, ca sà nu intre
i in banii de tren...
N'am apucat macar sA vAd bine Bucure§tii...
Dar fie, ea stra§nicA femee... Si rAde. Apoi se 'ntuneca
deodatà: ce 1-0 fi a§teptAnd acasà?...
... Provincialul mai cuprins, ia din gara de nord
ma§ina §i trage la un hotel mare din centru. Nomile §i
le petrece tot in localurile din centru, sau la osea. Cu
altä bduturA, cu altà orchestra, cu alte femei. Atent §i.
gentil, trimite acasA, la nevastà, o ilustratà cu palatul
telefoanelor, cu salutAri §i cu un post-scripturn:
# Sunt sleit de attita alergeiturä. Trebue sei mai zabo-
vesc cciteva zile, fiindcli n'am ispreipit treburile. Te seirut
cu dor *.

CAnd se 'ntoarce acasä, peste doud-trei saptAmAni, e


ostenit, plictisit §i harOgos,
E§ti necAjit, dragule? ii intreaba nevasta, §i-1 sarutä
pe buze §i-1 mAngfiie pe frunte.
SA fie a dracului de criza! se vaetà eL SA fie
al dracului de Bucurqti... Cat m'am plictisit !...
câIi nervi !... CAnd ma gAndesc CA peste o lunA trebue
sa ma duc iar, rn'apuca furiile, nu altceva...
Merg §i eu, draga. Içi mai çiu de urAt, ne mai du-
cern la un spectacol...
Nu, nu, nu. Lasà, altddatà. 0 sä am prea mult de
lucru...
27

www.dacoromanica.ro
BUCURETTI

Si se gandeste o saptamana de nomi la dansatoarea


aceia dela A Maxim*, sau la o 4 girls * dela Tanase...
Iar care prieteni, la un aperitiv.
Oricum, Capitala s'a civilizat mult. Gasesti acum
un local de petrecere cu orchestra buna, cu femei ca
lumea ...

Cate unul vine la Bucuresti, cu nevasta. Are treburi


de ispravit, si vrea # s'o mai distreze si pe ea, sa-i mai
faca o toaleta ... *. In primele zile, e foarte curtenitor.
Se duc impreuna la teatru si la opera si iau masa la 4 Mo-
dern *, la 4 Gambrinus * sau la * Cina *.
Da-i incolo de bani, draga, ea nu venim in fiecare
saptamana la Bucuresti...
Dupa cateva zile, incepe sa intarzie.
Am avut o intalnire de afaceri...
A doua noapte, zaboveste pana spre ziva. Cand vine
la hotel, i-o ia inainte nevestii:
Un imbecil, si deputatul Gabunea.
Si face pe nervosul. Ea banuie ceva, dar nu spune.
II compatimeste si-1 indeamna sâ se culce. Peste doua
zile, # dornnul * vine la hotel diminea-ca la opt, topit de
bautura si insolit de un prieten, cherchelit si el, dar
drept, ca # sa-1 explice si sa-1 scuze faca de nevastd #.. .
Aci, gasese o mica tragedie. Doamna nu a inchis ochii
toata noaptea. Pana pe la ora 12, 1-a asteptat oarecum
linistita, desi multe banuieli ii rodeau sufletul. Pe la 1,
a inceput sa masoare odaia, in capot si sa se informeze
la portar. La 2 s'a infuriat deabinelea si a inceput sa se
imbrace ca sa plece dupà el sa-1 caute prin toate loca-
lurile si sa-i facä un scandal !... La 3 s'a desbracat, s'a
asezat pe dunga patului si s'a gandit mai in liniste si in
camase. (Nu putea sa mai sufere capotul). o Daca i s'o fi
intamplat vreo nenorocire? Daca, bunaoara, l'a calcat
vreo masina ? Ca soferii din Bucuresti sunt nebuni. Daca ..*.
Pe urma, iar s'a infuriat: # nu se poate: licheaua este
28

www.dacoromanica.ro
PR OVINCIAIII

la vreun club sau la vreun §antan >>... Dela 4 la 5, a


facut un bilan% al vieIii de cand s'a maritat §i a bagat de
seama, fireqte, ea' n'a fost niciodata fericita. Dela 5 la 6
s'a imbracat din nou, §i-a fäcut bagajul §i a scris doua
randuri de desparlire. Doua randuri de mustrari amare,
de repro§uri cumplite. Si a plans, (dar a §i zambit printre
lacrimi, fiindca i-a adus aminte de o veche simpatie,
care o ceruse de nevasta inaintea pacatosului astuia)...
Dela 7 la 8 s'a desbracat iar, a luat capotul §i a des-
pachetat. A rupt qi biletul de desparlire. Apoi s'a aqezat,
tremurand, pe un scaun, hotarita sa-1 a§tepte. Cand, in
sfar§it, la 8, a auzit voci pe coridor, a deschis exact in
momentul and barbatul, mopind §i cu cravata stramba,
s'apleca, sprijinit de prieten, sa bata in u§e. Cand 1-a
vazut, s'a intrebat: # sa-1 scuip sau sa-1 plesnesc? >>...
Si socotind, pesemne, ca dispreIul nu e sinrcit in anumite
imprejurari, i-a tras cloud palme cu ecou. Prietenul,
aducanduli aminte de misiunea lui, a deschis gura
sa vorbeasca.
Mar§i, d'aici! striga femeia. Porcule...
Omul a plecat complect trezit. Iar barbatul, trezit
§i el, catre prieten:
Ti-am spus eu!...
La ora 9, direqiunea hotelului le-a pus in vedere sa
se mute:
VA rog sa ne iertaIi, dar la noi in hotel nu se ob4-
nuiesc scandaluri...
Sunt §i provinciali care cauta in Bucure§ti §i alceva
pe lânga distraqii §i petreceri. Il vezi prin muzee, ii ga-
se§ti pe la expoziIii qi prin biblioteci qi prin librarii, te
love§ti de ei ocolind cutare monument. Cer lamuriri ori-
cui §i sunt mereu entusiasmavi. In tren, se suie cu cate-o
carte, pe care o citesc.
Al-cii sunt trimi§i la dorniciliu cu bilete dela poliIie,
pentruca li s'au furat banii.
29

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1

Dece n'ai avut grija de ei, domnule ? intreaba


comisarul.
Ba am avut, cã ii pastram in buzunarul dinlduntru
al hainei, dar cui dracu sa-i dea in gand ca la Bucure§ti
sunt punga§i atat de de§temi ? .
Domnul cititor, a§teapta, desigur, sà vorbesc ceva §i
de doamnele §i domniparele provinciale, care yin la
Bucure§ti, sin gure ?
Unele, fac cuno§tinIe in tren. BarbaIii sunt foarte
politico§i cu femeile tinere §i frumoase §i singure. Cuno-
§tinIe banale, vezi bine. Ca sd mai piarda biata femeie
timpul. Iar in gara de nord se despart, dupace barbatul
i-a ajutat sa ia valiza din plasa §i s'a recomandat, daca
nu a facut treaba asta in tren.
Mu4umesc ! spunea ea.
Iar el, distins §i gatuit :
Oh !
Un parlit de provincial, ar fi spus :
Pentru pOn.
Femeia se gande§te, in treacat, ca, oricum, barba-Oi
sunt mai ciopliçi la Bucure§ti.
atat.
Dar, peste cateva zile, un domn o saluta pe calea Vic-
toriei, §i-i zambe§te. Ea se intreaba, ca la Slatina : a Cine
dracu o fi zgaitul asta, soro ? ! s.
Nu ma mai cunoa§teIi, coni/a ?
Pana sa bage de seama, Ii apuca mana §i i-o saruta..
Nu pe dosul palmei, ci nicel mai sus, la incheetura.
Cu cine am onoarea, domnule ?
Provincialele vorbesc cam tare, si-/i fac impresia ca
sunt mereu cu toporul la brat'.
ti%i, din tren.
Si zambe§te mereu, §i este atat de politicos §i atat de
bine imbracat. Si barbierit.
Ah, da Uitasem...
30

www.dacoromanica.ro
PROVINCIALII

Eu nu v'am uitat.
Gata. Al dracului bucure§teanul, vezi dumneata? Nu
pierde nicio ocazie sà faca un compliment...
Urmeaza o invita0e la masa, undeva, la un restau-
rant discret. i atAt. Cateodata, ceva mai mult.
femeea mai intArzie cateva zile. Trimite Insâ o ilustrata
acasà:
#Ghica maica.)),
Tdmpita aia de crottoreasci rn'a intdrziat. Ci-ca nu i-au
t sosit incd modelele, auzi. Tu ce mai faci, puiule? Ti-e
t dor de mine? ca eu nu mai pot. Mai trimite-mi nifte
bani. Pa)).
DupAce dbamna provinciala se intoarce la domiciliu,
bruneta daca a fost blonda, blondä daca a fost bru-
netà, cu toalete noi §i intinerita, i§i obliga barbatul
sa se barbiereasca in fiecare zi, sã umble cu pantalonii
la dunga §i sa fie politicos §i manierat...
Cu domniparele, lucrurile stau altfel. Daca, precum
spuneam in aka parte, o doamna a este o etânàrä a fata
care a fugit de acasa in urma unor comp1icaii prea sen-
timentale, este vazuta, foarte adesea, in gara, de o
reprezentanta a a Asocia-ciei pentru protec%ia tinerelor
fete )), lucrul e simplu. Ceeace nu convine intotdeauna,
fiindca o Asocialia * cu pricina are un scop educativ §i
moralist. *i fata nu vrea s'ajunga indarat, acasà, la pa-
rinii infuriati Inca, nici la o canalia * aceia de subloco-
tenent sau la o ticalosul acela de student, care a o nefe-
ricit-o a...
Cu altele, lucrul se petrece mai simplu, adica mai
tragic. o Noua vieata s incepe tot din tren, cu un tartar
delicat, simpatic, de§tept i bucure§tean...
Am impresia ca sunte/i trista, frumoasa domni-
para. Desigur, v'a jignit cineva, vreun badaran care
31

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI

nu stie sa se poarte cu femeile... Imi da/i voie sa ma


prezint: Ionel Marinescu.
S'aseaza lânga ea si'ncepe sa vorbeasca, sa vorbeased,
sa vorbeasca. Intii despre toate. Pe urma, despre ea.
Despre ochii ei, despre buzele ei, despre mdinile ei, despre
mijlocul ei, despre picioarele ei, <cele mai snperbe pi-
cioare de femee >>. .. -

Ame/ità, fata se uita la el si tace. Dar e femee qi-i


plac complimentele, este singura si este nenorocità. Las'ed
§i seed-tura aceea care <( i-a stricat via/a *, ii cfinta ace-
leasi vorbe, dar ata deosebire ! Asta e baiat sub/ire
si este din Bucuresti.
Para in gara de nord, s'au imprietenit. Pana la
hotel, si-au spus ca se iubesc. Noaptea, fata i-a
cedat. Iar a doua zi diminea/a, s'a trezit in odaia de hotel
saraca, rece i straina, singura i fara un ban. Pen-
trued tânarul (( sub/ire #, inainte de a pleca, i-a scotocit
poseta i i-a luat totul...
Cateva ceasuri, nu poate sa faca nimic: nici sa planga,
nici sa /ipe, nici sa plece, nici sa se omoare... Dar trece.
Pe urma se 'ntoarce la parinci, pocaita, se spanzura de
fereastra sau se face cocota...
Altele au mai mult noroc: gasesc ceva de lucru. Cu
timpul se marita i fac copii legitimi, sau devin intre/i-
nutele unor oameni boga/i, i fac copii din flori...
Bucuresti! Bucuresti!...
Cate visuri se sting, flamânde, pe strazile tale; ate
bucurii mor in lacrami, la sfinul tau; ate tragedii se
svArcolesc, mute, in mijlocul veseliei tale. In fiecare zi;
la fiecare ceas, provincia Ili trimite cuceritori. Vin na-
afi câmpiilor i ai mun/ilor, cu soarele in ochi i cu brazda
pe talpa ; yin baie/ii oraselor, fugiii dela scoala sau alun-
ga/i de toamnele monotone si nostalgice ale mahalalei.
i unii i allii vin cu pumnii strânsi, cu dinpi incle§ta/i,
cu sufletele pline...
32

www.dacoromanica.ro
BULEVARDELE

Dar peste cateva zile, aproape to/i au cazut. Unii,


Fara lupta. Iar al/ii cad pe campul de onoare. Un camp
de onoare fara steag, insa, pentruca steagul nazuinIelor,
steagul ambi/iilor 9i al viselor, a picat, zdrean/a fara
glorie, in gunoaiele Ora§ului. Raman ca/iva.
Pu/ini. Dar o/eli/i: de zece ori pe zi, sunt dispera/i ;
odata pe zi, nadajduesc.
Odata. i ajunge. Peste ani, peste ani multi §i trudnici,
proptesc genunchiul in grumazul oraplui, biruitori...
Bucure§ti! Bucure§ti!...
Cate fete frumoase, ca/i flacai voinici, coboara in fie-
care zi la por/ile tale.
Bucure9ti Bucure§ti !...
Cate fete bolnave i triste, ca/i flacai invin§i i tri§ti,
te parasesc in fiecare zi...

BULEVARDELE
Bulevardul Elisabeta porne9te din calea Victoriei,
coboara in fuga cu tramvaiele, popose§te ni/el in Schitu
Magureanu, ocole§te pia/a Kogalniceanu i se proptgte,
bruse, in podul Sf. Elefterie. Este cel mai central bulevard
al capitalei, i cel mai important.
Bulevardul propriu zis, este, insa, mult mai scurt:
din calea Victoriei pana in strada Brezoianu. Aci sunt
cele mai numeroase cinematografe din capitald, cele mai
elegante §i cele mai populate...
Seara in asfin/it, bulevardul aratâ ea un brat imens
§i intins, care tine soarele in palma. Se varsa atunci §i se
Intincle pe el in sus o lumina dulce 9i ostenità, ro§ie une-
ori, sau palida.
Lini9te.
Palma se inchide incet, incet, lumina este din ce in ce
mai ostenita §i pe urma soarele nu se mai vede. Din deal §i

3 33

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

din sus, coboarA intunerecuLS'aprind luminile. Una eke


una, in toate colorile, de toate mdrimele, in toate formele . . .
Incepe via/a...
Väzut de sus, din calea Victoriei, bulevardul este o
adevaratä feerie. Vezi numai lumini. Pfina in strada Bre-
zoianu, totul este de lumina: firmele, semnalele, vitrinele.
Ii joaed in ochi lumina in toate colorile. La inceput vezi
totul, dar nu po/i sà citesti nimic. Bagi numai de seama
cà luminile tremura i s'alunga: roqu dupá verde, alba-
stru dupà ro§u.
Pe urrrià incepi s deslu§e§ti litere de lumina, alun-
gAndu-se, IneàlecAndu-se, suprapunându-se, intr'un dans
vertiginos
Pe trotuare, mai ales pe cel din dreapta, lume.
In cinematografe, lume. In localuri, lume. Este o
afluen/A imensa §i stupidà. Lumea se inghesuie pfin'a la
strivire, fiecare merge invârtindu-se in jurul sau, cu hai-
nele cocolo§ite, cu pantofii prapadi/i. Toat6 lumea vor-
be§te, toatá lumea se uitk toatà lumea este veselk toatá
lumea se plimIA. Daed ai apucat p'aci in trecere §i te gra.-
be§ti, n'ai fdcut nimic, pentruea nu po/i st inaintezi
mai repede decit vecinul dumitale: adied foarte incet,
adesea facAnd un pas indàrát §i cum spuneam mai
sus, dându-li de cAteva ori ocol, e Insu%i. Iar daed
ai de gAnd s'à cobori in stradk nu stricä sã te gande§ti la
familie §i la moarte, cu ganduri impacate, fiindeâ nici
nu bagi de seamâ când e§ti amestecat printre ro/i. Striga-
tul dumitale din urmk inspAimântat §i desnádAjduit,
este inàbu§it de sgomotul de o/el al ro/ilor, de strigâtul
claxoanelor i al micilor negustori:
Ia castane, ia castane, caldeeee...
Baby, baby, doi lei baby...
Nu mai pldnge baby,
Nu te supdra...
... De mAtase domnilor. Un pol perechea Un
pol perechea... Ciorapi de matase fink domnilor...
34

www.dacoromanica.ro
BULEVARDELE

Nu mai plange babi.yor,


Ca diseara mi te 'nsor
C'o fatei dela obor,
C'o juma' de inilion...
Luminile firmelor joaca, in colori, pe cer ; i joaca,
in colori pe asfalt. Haraie tramvaiele, duduie motoarele,
se vaeta claxoanele, striga birjarii, canta orchestrele,
zbiara, ragusit, vanzatorii de jurnale si negustorii am-
bulanp ...
Aoleo ! te vaep. Hai sa mergem in alta parte, sa mai
rasuflam Ca pared sunt batut... i nici nu prea aud
bine...
Dupà ora 11 noaptea, lumea se mai impupneaza.
Pop sa mergi mai liber acuma, dar tot nu poti sa fugi.
Bodegile au intins mesele pana 'n mijlocul trotuarului.
Lumea dela mese se uita la lumea depe strada ; iar
lumea depe strada se uita la lumea dela mese. Si
comenteaza.
Unii:
Nu li s'o fi urand, domnule, plimbandu-se atata ? !
Al t,ii :
Nu li s'o fi urand, domnlue, stand atata!?
Mai avantajata este, tusk lumea dela mese: vede
mai bine si vede mai in perspectiva, ca sa zic asa:
0 vezi p'aia? si arata cu capul. Uneori, cu
degetul.
Dreapta, sau stanga ?
Mijloc.
Aha! Foarte bine !
Superba, imbecilule.
Mie imi place mai gras...
Ia te uita!
Taci, ca te-aude.
Femeea 1-a auzit, intradevar. S'a uitat la el cu albul
ochilor, si a mers. Omul dela masa, spiritual:
Gaud te superi, esti si mai frumoasal...
Se 35

www.dacoromanica.ro
BIICUREOTI

Uite,... uite-te... pentru asta m'a0 omori... !


Ia uite picior! ... Ia uite mers !... Ia uite sani, mal...
Dupa 12, pe bulevard, raman o parte din lumini,
femeile de strada, cheflii §i haimanalele. Pe ici, pe colo,
cate-un sergent de strada, care nu face nimic, pentruca
nu are ce face. Numai and cineva cade pe trotuar, de
foame sau de belie, policistul ii da o mana de ajutor.
Hai, scoala!
BeIivul spune:
Las' ca stau bine aci.
Omul flamand, se vaeta:
Nu pot !...
Pe cate-o treapta sau in cate-un gang, un a negu-
stor # a adormit cu capul pe brai. Viseaza câ s'a facut
milionar...
Drept 0 larg, marginit de cladiri mare-ce, bulevardul
Bratianu incepe dela statuia Bratianu. Din strada Amzei,
incepe bulevardul Take Ionescu. Iar din pia-ca Romana,
bulevardul Lascar Catargiu.
Bulevardele acestea, care se continua, formeaza cea
mai occidentala artera a Capitalei. Nu are aproape niciun
specific bucure§tean: nu simli macar mirosul de mititei.
P'aci lumea nu face altceva decat circula: pe dreapta
&And se duce, pe dreapta &And se 'ntoarce. Tram-
vaiele 0 vehiculele circula de asemeni corect, fara sa se
ingramadeasca §i lath sa se ciocneasca: Bulevardul este
larg. Doar pe bulevardul Catargiu, cu doua randuri de
pomi la mijloc, 0 cu iarba, cu-banci pe trotuare, sub tei
0 castani, mai intalneqti cate-o guvernanta cu caruciorul
0 cu amantul, §i cate-o pereche dela Academia Comerciala,
discutand mai mult probleme economice decit senti-
mentale...
In schimb, bulevardele Carol I 0 Pake, sunt nicel
mai vesele. P'aci mirosul de mititel este la el acasa 9i
gase§ti §i porumbi fier0. Din loc in loc, cate-o gradiniVa
36

www.dacoromanica.ro
CALEA GEIV1TEI

de vara, cu verdewca, cu stalpi si cu becuri tricolore,


canta si se veseleste.
Bulevardele mai au vreo doua gradini publice, un
fel de scuaruri imprejmuite cu grilaj scund, cu alei si cu
flori, cu copii si pensionari. Copiii se joaca, guvernantele
brodeaza, pensionarii citesc gazetele si tc fac politica #...
Rar de tot, cate unul intreaba :
Cat e ceasul?
Unsprezece.
Batranul casca, se scoala cu greutate si pleaca : pana
ajunge acasa, se face dousasprezece...
Hee ! la o parte, domnule, sau vrei sa ma bagi
In puscarie?
Uite: era sa-1 calce o trasura . .. Mai incolo, un auto-
mobil a trecut pe langa el ca fulgerul...

CALEA GRIVITEI
Daca bulevardul Elisabeta, pe por-ciunea dintre Calea
Victoriei si strada Brezoianu, este cel mai aglomerat din
Bucuresti, calea Grivi;ei este cea mai agitata, mai
ales in preajma Orli de nord. Uneori ai impresia ca te
afli in plina revoluVe, cà se dau aci lupte de stradd, mai
ales ca de vreo doi ani, primaria sectorului si societatea
de telefoane pe rand, o desfunda &and intr'o parte ca sa car-
pease& un canal, &and in alta, ca sa mai adaoge un cablu...
Aproape toata strada, cat e de lunga, e plina de pea-
Valli, de hoteluri, de carciumi si de frizerii. P'aci, lumea
nu se plimba : alearga. Si se bate. Odata auzi:
Pleosc !
Se bate romaneste: cu injuraturi, cu sticle si cu scan-
dal. Mai ales seara, and lumea petrece. Vezi doi insi
trecand pragul unei bodegi rostogolindu-se, unul cu mai-
nele inclestate in pieptul celuilalt, si injurandu-se. Poliiia
37

www.dacoromanica.ro
BUCIIRETI

nu prea are de lucru, pentruca vine mai tarziu, iar oamenii


se impaca u§or. Dealtminteri, nici ei nu prea §tiu din ce
s'au apucat. S'au pomenit incle§taO, uitandu-se du§-
manos unul in ochii celuilalt, i strigand unul la altul:
Te omor!
CeilalO, aplauda qi rad. Iar femeile, ca femeile: lipa.
Cu deosebire de celelalte strazi, calea Griviiei se tre-
ze§te mai de dimineaVa: odata cu sosirea primelor trenuri.
La ora pse, agitalia e mare. La qeapte, gase§ti
gratar §i pravalii deschise...
Daca vrei sa targui ceva, §i din calea Grivitei poi
sa targui orice, este recomandabil sa nu-O arali inten-
Oa: toO negustorii ies in up §i striga la dumneata, te
poftesc, te roaga, te ameninta...
PoftiO, va rog. Aci, va rog. Marfa buna, va rog.
§i ieftina, va rog...
Gentili, de altfel: pentru o palarie de 120 de lei, poO
st fascole§ti toate magazinele: omul nu se supara. Iar
and pleci, te saluta. P'alocuri se mai gasqte eke
unul care te 'njura. Nu este prudent sa te superi. *IL nici
sanatos. Trebue sa te gandeqti ca in calea Griviçei, daca
gase§ti orice, trebue sa te §i a§temi la mice...
In calea Grivilei, se traie§te noaptea. i tot noaptea
se moare, §i noaptea se iube§te. Noaptea qi in toate nop-
negre§it in toate nomile, nu intereseaza daca ,este
doliu naOonal, daca e cutremur de pamant, sau potop.
Toate carciumile qi toaie bodegile sunt ticsite. Unele
localuri au qi cate-o gradiniIa cu gra-tar la poarta, unde
stä unul cu cle§tele in /liana' §i striga de tope§te pamantul:
Arde qi frige, arde §i frige, arrrrdeee...
(Domnul cititor trebue sa §tie ca negustorul One
clewle ca sa atraga clien%ii, clapaindu-1. Ca fleica o in-
toarce cu de§tele).
Toate localurile au sceng: un loc de caliva metri
patraO, mai inalt cu patru trepte. Scena este impodobita
cu colorile naiionale §i cu ghirlande de verdea-ca. 0 femee
38

www.dacoromanica.ro
CALEA GRITITEI

de cele mai multe ori grasa, se framanta, se faVaie


9i se sclifose§te, zambind intr'una. Clien-cii, (nouazeci
§i. opt la sun, din provincie), aplauda §i striga : e bravo *!
Pe urma, e artista * ia o farfurie sau o tava, §i tot zam-
bind, i tot goala, trece dela o masa la alta : cheta.
Cate unul mai indräznet, o plesne§te peste pulpe §i mai
sus, in chip de mangaiere. Daca tipul e golan, femeia se
uità urat la el.
Nu fii mitocan.
Iar daca omul repeta gestul, e artista * il plesnqte §i
pleaca mai departe . ..
In localurile mai spa-cioase sunt &ate doted (( artiste *
sau chiar o 0 trupa * intreaga, care joaca piese scurte in
versuri. Piesa este ceva intre revista §i comedie, presarata
cu pwcina drama §i cu ni-cel patriotism. Asta mai la sfar§it,
a§a, ca incheere. Deodata vezi ca apare o femeie in uni-
forma de doroban cu steag §i cu bete tricolore, care
declama ni§te versuri zbarnaitoare, aratand poruncitor
cu de§tiul in fundul salii...
Bravo, bravo, ... avo !...
Dorobarrcul, pleaca apoi cu cheta, impartind foto-
grafia e trupei * §i cuplete din revista, tiparite pe cate-o
foaie de hartie, cu indica-cia : e se canta pe aria cutare )>.
Domnul client baga in buzunar i poza §i cupletul, e Ca
amintire *. Uneori, i le gasqte nevasta, §i din pricina
asta au loc fel de fel de discu-ciuni. BineinIeles ca nu
decurge toatà noaptea a§a, in pace §i onor. Inspre ziva,
se incing, la unele localuri, adevarate banlii. Cele mai
multe din pricina e damelor *. Atunci s'alege praful de
program §i de sticle, fiindca ia parte mai toata lumea.
Lucrurile nu au insa, precum spuneam, un ecou prea
mare. BeligeranIii se impaca pe teren, se bandajeaza
reciproc §i platesc stricaciunile in comun. Iar la ziva :
Dar fie c'am petrecut...
In preajma garii de nord, pe amandoua parIile, sunt
aproape numai hoteluri §i e camere * de dormit. Camere
39

www.dacoromanica.ro
BUCURE FIT

de dormit nu inseamna numaidecat hotel. Sau, daca


vre/i, inseamna un hotel intreg inteo singura camera.
Adica: paturi. Cinci, zece sau douazeci de paturi cazone
inteo camera, a§ezate la linie, ca la cazarma. Au pe ele
eke un cearceaf rupt §i murdar, o perna dreptunghiu-
lara, mica §i tare, 0 o patura reformata... Un pol patul...
Sau treizeci de lei. Sau chiar doi poli. Depinde de aglo-
mermie 0 de sezon...
Intr'o astfel de camera de dormit, niciodata nu se
intalnesc dol cunoscu/i. Omului ii trebue un pat pentru
o noapte. Sau numai pentru cateva ore, pâna la plecarea
trenului. Il platqte 04 ia in primire. Se uita suspect la
vecin, (0 vecinul se uita suspect la el), se desbraca 0 pune
cu grije sub capatii, lucrurile de pre/.
Pe urma, daca poate, adoarme.
De cele mai multe ori, insa, nu poate. Din mai multe
pricini. Mai intii, se teme sa nu-1 fure somnul qi sa piarda
trenul. Pe urma, se g'ande§te la vecinul de alaturi sau mai
dedeparte: daca ii fura banii qi ceasul? Iar daca omul
are ni/ica fantezie, se Wande§te, cutremurat, la moarte.
A vazut el unul, uite, ala dela perete, care se face ca
doarme, cum il pandea pe furi§ când scotea porto-
felul din buzunar... Se scoala si aprinde lumina, ca sag
vada mai bine.
Ce faci, domnule? striga unul.
Nu pot sä dorm.
Serios? ! Nu vrei sali dau un jurnal?... Fa bine
§i stinge.
Omul nu vrea. Celalalt, se scoala si stinge el.
Eu am platit aici! striga cel dintii.
Ai fost un prost... Uite, eu n'am plata. Ca ma
cunoaste madama... Ai vazut-o? Aia grasa...
FIld cu tqii.
Da, ailaltä eine era, ma? se informeaza altul.
0 cucoana... Nu vrei ma, ala cu lumina, sa te
culci cu ea? ... Nepricopsitule...
40

www.dacoromanica.ro
CALEA GRITITEI

<4 Cel cu lumina )), tace §i Se teme sa


ofteaza.
nu piarda trenul. Are nevasta la spital pentru o ope-
ratie, §i acasa doi copii mici. Ce-i arde lui de glumele
astora...
Lumina iar s'aprinde. Cel care a aprins-o, in mijlocul
odaii, se uita atent pe gura carna§ii, intoarce gulerul §i
incepe a se pureca.
Ce-ai patit, frate-meu?, sare altul.
Nimic deosebit... Dar vreau sa §tiu ce este: pa-
duche, sau plo§nita? SA spui drept, imi sunt mai sim-
patice plo§nitele, §i le poti prinde mai u§or: se vad. Iar
and se satura, nu mai umbla. Paduchii, nu-i pot suferi:
dor §i infioara. De ate ori ii vad, ma gandesc la unii
oameni osanzo§i care... Uite-o! E plo§nita... Este
cam flamanda, n'a avut timp &à se sature...
Oamenii rad §i se pureca §i injura pana la ziva.
Cateodata se intampla mici furturi: un ceas, o hail*
o pereche de pantofi. Haina §i pantofii nu se hied: se
schimba. Unul care le are mai ponosite, se scoala inain-
tea tuturor, §i le lasa in locul celor pe care a pus ochii
de cu seard. Apoi se imbraca §i pleaca tiptil...
Paguba§ul, dimineata:
De treaba om... Daca nu mi le lasa pe-ale lui, nu
plecam acum descult §i in cama§a?...
Apoi ofteaza:
Of, sa pui mana pe el...
Hotelurile?
Mara de doua, trei, sunt la fel cu <4 camerele de dor-
mit >>. Cu deosebirea ca fiecare pat are odaia lui, ca sa
zic a§a. Aci, patul nu e tocmai cazon: este nitel mai inalt,
e vopsit in alb §i are somiera. Cearceafurile, la fel. Rupte
§i murdare. Si perna. *i patura. Intr'un colt, o oglinda
patata. La capul patului, un dulap care scartaie. si-un
lavoar. *i-o inasuta cateodata, invelita cu mu§ama. De
perdele, este bine sa nu mai vorbim. Si nici de §tergare...
41

www.dacoromanica.ro
BUCUltE $TI

Dar s-o luam dela poarta...


Aproape niciun hotel din calea Grivilei, nu are
intrarea direct prin faIa. Ca s'afungi la portar, trebue
sa treci negre§it printr'un gang, sau coridor mur-
dar, flancat adesea de cateva femei, care te privesc
in ochi...
Bunaziva.
Bunaziva.
Portarii sunt indole4. La urma urmelor, cum ar
putea sa fie? ca nu primese dela un client decat maxi-
mum zece lei...
0 camera.
Da.
i.-1,i intinde buletinul. Apoi:
Cincizeci de lei.
Pared afara scrie patruzeci?!
Aia este reclama.
Aha! te dumire9ti dumneata.
i achi%i. Portarul striga:
Madamo!
Cuvantul presupune o femee mai in varsta, grasa,
in capot i papuci, 0 cu chei. Dimpotriva: vine una ta-
nara, in rochie de # crepe de chine #, cu pantofi i ciorapi
de matase, fardata violent 9i zambitoare.
Condu pe domnul la camera 23! zice portarul.
si-i (la cheia.
Femeia urea. i dumneata urci dupa ea. A ajuns.
Descuie up.
Poftip.
Pe urma inchide up, intra dupa dumneata §i te
intreaba :
Cand a/i venit?
Azi.
Cercetezi odaia §i e§ti indispus. Prea e trista...
De unde?
De-acasà!

42

www.dacoromanica.ro
CALEA GRIVITEI

Femeea rade. Apoi s'a§eaza pe pat. Este §i un scaun.


Ba sunt §i doua. Daca. Femeea §ade pe pat. Rochia i s'a
ridicat pana deasupra genunchilor, §i i-se vede combine-
zonul de stamba...
Se 'ntampla una din trei:
Pasagerului nu-i place femeea, §i-o pofte§te afara.
Pe urrna se 'ntinde in pat §i se gande§te. Tot la femei se
gande§te. Incepe sali faca in gand socoteala banilor, dar
i§i spune: daca hotelul este eftin, trebue sa fie eftine
§i femeile*. Iese pe coridor. N'a§teapta prea mult: se
vede una. Apoi alta. Si alta. Face semn uneia. Femeea
intra in odaie...
Cat? intreaba ea.
Cat? intreaba el.
Saizeci.
Cincizeci.
Nu se poate.
Nu e nici o suparare... Chem alta...
Femeea ezita niIel, apoi:
Bine... Plate§te...
Pai...
A§a este la noi: banii inainte...
In cazul al treilea, pasagerul refuza toate femeile. Ii
este scarba de sine, de hotel §i de femee, §i ii este frica
sa nu se imbolnaveasca.
Nouazeci la suta din clientela hotelurilor, este pa-
sagera. Nu intarzie mai mult de 24 ore. Rareori, ate
doled, trei zile. In hotelurile de ultima 'liana, pasagerul
nu sta mai mult de o noapte, sau o zi: dupa cum are
tren..
In ate unul, gase§ti vreun tanar, care stâ cu luna.
Este unul din acei, care au venit sa cucereasca Bucu-
re§tii. De luni de zile locue§te aci, intr'o mizerie crancena.
Portarul ii cere in fiecare zi bani §i-1 ameninIa cu eva-
cuarea, iar femeile il ocolesc...
Din toates idealurile, i-a mai ramas unul: painea...
43

www.dacoromanica.ro
BUCUltEll

Din toate visurile, i-a mai ramas unul: cerul...


Din toate ambiIiile, i-a mai rAmas una: sa aibe
o cama§e...

SARINDARUL
E scurt Sarindarul: o suta cincizeci de pa0, masu-
raii. Din Vietoriei, in Brezoianu. Aci este cartierul presei,
adica inima Capita lei §i a /aril, §i pulsul. Se mai Oa
o taverna, unde se joaca car0 §i unde sunt femei:
4 Alhambra *. Si mai este aci un teatru de reviste,
unde lumea rAdevede iar femei. De astadata,
§i
Insfar0t,
goale: (< Alhambra >>. un hotel. Si Sarin-
darul raspunde in Brezoianu, o strada care este §i
ea niIel a presei, dar care mai este 0 altceva. I0
are insa viala ei pe care domnul cititor o va gasi mai
departe...
Cu ce sa incep, oare?! Tot cu visurile pierdute pe
asfaltul petecit sau haute in carciumi, seara de seara, in
porpi mici? !...
Tot.
Pentruca visurile cele mai marqe, ambiIiile cele mai
fara de masura, pe Sarindar au fost gustate. Pe suta
asta de pa0, unde s'ar putea crede ca nu ai nici
timpul material sa te fere§ti din faia unu auto-camion;
pe straduIa asta scurta §i inghesuita, zgomotoasd §i
trudnica, oamenii au visat 9i au rabdat de foame;
au muncit 0 s'au stins cu visul in ochi, pentruca
in Sarindar visul este ve§nic irealizabil... Din nicick
parte a oraplui, pamantul nu se vede atat de mic ca
din Sarindar, lumea atat de mesehind, omul atat de
m'arunt 9i atat de fara importanta, autoritatea atilt
de pibrecla...
44

www.dacoromanica.ro
SARINDARUL

Da, Sarindarul este strada visurilor §i a ambiiiilor.


Orice §tiutor de carte, ambi-cios sau bleg, inteligent sau
tâmpit, dar care viseaza o cariera care sa fie deasupra
tuturor, in Sarindar popose§te. Cum a cotit din calea
Victoriei i§i spune:
Sunt ziarist !
*i. se gAnde§te, zâmbind: <( Redactor la (( Diminea-ca)>.
Sau: Redactor la <( Universul*...
Rep eta :
Sunt ziarist!
CAteodata, este. De cele mai multe ori insa, nu
este. Pur §i simplu.
Se poate!? Doar am condus doi ani de zile gazeta
<( Glasul Nostru* din Bal§, am scris...
Nu ma indoiesc... Mai mult: cred ca sunte-ci foarte
talentat. Dar daca nu avem locuri !... Bunaziva...
Dar vedeli, ca ...
IertaIi-ma, sunt ocupat.
Domnul director sau domnul secretar de redactie,
nu minte §i nu se lauda: este cu adevarat ocupat. i daca
domnul candidat se va duce la oricare redactor, reporter
sau lucrâtor tipograf, va primi acela§ raspuns, cu
variante:
Sunt ocupat.
Am treaba.
Nam timp... Vino dupa ora cutare...
Coboara in strada naucit §i disperat, trece la bodega
de peste drum §i ia un §pr4 sau o Iuica. Se mai invio-
reaza, §i iar incepe sa nadajduiasca. Se duce la alta redac-
lie, unde prime§te acela§ raspuns. Cu timpul, visurile
devin din. ce in ce mai modeste:
Dar ce, corectura nu este tot un fel de gaze-
tarie ? !
*i. incearca sa intre corector. Dar §i la corectura, lo-
curile sunt ocupate, iar el a ispravit banii.
Ei, ce-o fi, p'acolo, prin redacIie...
45

www.dacoromanica.ro
BUCURE TI

Daca vede, in cele din urrna, cd nu se poate


angaja nici redactor,nici reporter, nici corector,
omul se intoarce la Bal§ sau la Dej, ca sa fie
director...

«JURNALISTII*...
In Bucure§ti sunt multe lucruri bucure§tene. Multe
lucruri §i multe aspecte. Dar niciunul nu este mai specific
bucure§tean prin pitoresc, mai intreg românesc prin
vioiciune, ca navala aceea de hoarda barbara, de re-
voluVonari ocupAnd o poziIie adversa, de lume in pania
fugind dinaintea unui cutremur de pâmânt catastrofal,
ca vânzatorii de jurnale and dau buzna in calea Vic-
toriei, dupà panz la 4 fArà un sfert. i dimineala, panica
e mare. Dar mai cu seanid la unsprezece §i la patru filth
un sfert...
Urld Sarindarul, chiuie, fluera §i se vaetà. S'alege
praful de circulatie, fiinda # jurnalistul* este in stare
sa fuga cu ma§ina in piept sau cu caii, numai sa nu-i ia
inainte vecinul. Ii vezi incaeandu-se, tavalidu-se, treand
unul peste altul, in porIile tipografiei, ca pe baricade, §i
strigAnd de jos, plini de praf §i de cerneala §i adesea de
sAnge, ii auzi strigAnd, zbieand, urland:
<< Adevarul >>, # Lupta #...
Sau:
# Vestea #, # Tempo #, # CredinIa #...
Si alearga tori de le scapara calaiele, baiqi §i fete
laolalta, strigAnd to-ci §i neoprindu-se niciunul:
# Adevaruuul... #
Este impAnzita toatà strada. Lumea se (la la o parte
ca din fa-ca unei primejdii mari, se uità §i se amuza. CAte
cineva din q public #, striga:
Psst !. Dd-mi # Adevarul >>, §efule.

46

www.dacoromanica.ro
« JIMINALIgn... n

Dar # Seful* n'aude: alearga ca un posedat, Sinandu-§i


cu o mana pantalonii sau fusta, cu cealalta gazetele,
strans, incle§tat, patimaq, parca ar strange sub bras o
avere sau o iubita, pentru care e gata sa se omoare....
Alearga racnind pana in calea Victoriei §i deodata cote§te
la stanga sau la dreapta, atat de violent §i atat de brusc,
incat iSi face impresia Ca s'a daramat. Dar el a scapat
numai pantalonii . ..
q Adevarul *, # Lupta *, 4 Vestea D, 4 Tempo *, # Cre-
dinsa #...
Calea Victoriei este un fel de zagaz rupt, un munte
cucerit, o tran§ee ocupata, un mal. # Jurnali§tii* se ras-
pandesc strigand victorios, apuca fiecare in aka parte,
se rasleSesc, strigand mereu, racnind, urland. Isi falfaie
gazeta sub nas, uitandu-se in acela§ timp la vecin, atent
§i incordat, cu picioarele tremurand ca un cal la potou,
gata s'o ia la goana daca cineva il striga, sau daca ii face
numai un semn din ochi...
# Adevaruuuuh...
Inteun ceas, este invadat tot ora§ul, inconjurat, in-
crucipt, impletit de <4 jurnali§ti*, care striga pe strazi,
se agaSO de tramvaie, de trasuri, de automobile, isi bat
in geam, iSi ffigesc la poartd...
Uneori, se nimeresc doi sau trei la o mica distanSa
unul de altul. Cineva striga:
Psst ! << Adevarul >>.
Se reped deodata tosi trei, fiecare masurând cu ochii
distansa 'Ana la client, fiecare masurand, furios, distan0
pAná la celalalt §i de aci pAnd la cumpArator. CAteodath
ajung to%i in acela§ timp §i se opresc brusc in pieptul
dumitale, cu gazetele intinse, dardaind, rasufland greu
§i ameninSator,plini de du§manie, cu picioarele infipte in
asfalt. Dar omului ii trebue numai o gazeta. 0 ia la in-
tamplare §i pleaca. <4 Jurnali§tii # raman infipsi, incor-
dasi, cu privirile sulisi in ochi, cu dinsii incle§taSi. Pe
urma se despart injurandu-se sau se incaera in plina
47

www.dacoromanica.ro
BUCIIRETI

strada, se tavalesc, dând unul in altul sau doi in unul,


la intamplare, fara sa scape, insa, gazetele de sub
brat...
Pe seara se lini§tesc. Ii vezi pe la colturi de strazi
strigAnd mai incet §i injurându-se. Unii au ispravit gaze-
tele §i pleaca...
... A doua zi, se strâng iar toti pe Sarindar, dela
o Dimineata * pAna in Brezoianu la a Universul* §i pe
Otetelaranu. Stau grupuri grupuri, pe trepte sau pe
marginea trotuarului, in a§teptarea gazetelor, jucfind
(qintar a, glumind sau dormind. Cei mai rasdriti, che-
fuiesc*, in bodegi. Uneori intind câte-o hora in tout-à
regula, sau mai multe. Caci §i ei sunt multi. Uite, au mai
venit ativa vânzatori de <( nuci noi 5, cateva tiganci cu
porumb fiert, alii cu rahat sau cu alune americane,
dupa sezon...
De multe ori, se incaerd. Numai doui in§i. Apoi,
trei. Pe urrnà, un grup intreg. Daca nu-i desparte
nimeni, sau daca nu se lini§tesc singuri, incaierarea devine
generala §i se intinde, schelalaind, pe trei strazi...
Ce s'a intamplat, domnule? !
Nimic S'au incaierat e jurnali§tii »...

CIMIGIUL
De§i in pEn centrul Capitalei, and intri in Ci§migiu,
fie prin Schitu Màgureanu, fie prin bulevardul Elisabeta,
fie prin strada Zalomit, ai impresia netà, precisk defi-
nitiva, ea e§ti la multi kilometri departare de Bucure§ti,
undeva intr'un pare izolat i sub cer. Nu s'aud tramvaiele,
nu este praf, nu se vad automobilele...
Iarba...
Flori...
48

www.dacoromanica.ro
FOTO BISCO
www.dacoromanica.ro
I
72"
I

ww/o.

flgirilfoi=7
4.
,..?,"^

= I

FOTO BISCO
www.dacoromanica.ro
is

407,1'1

.4

FOTO RISCO

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
uts,
IIIV

-
1):

rf
FOTO RISCO www.dacoromanica.ro
FOTO Br,C0
www.dacoromanica.ro
1 .1 www.dacoromanica.ro
2
CIMIGIIIL

Peste tot. Din prag te izbe§te alt aer. Cerul este larg
§i vesel §i sus §i se vede in lac, tremurand...
Lacul!
Intins §i mat §i cu ramifica-cii §i cu un joc de ape drept
la mijloc. Un fel de fantana arteziana care Ia§ne§te in
zeci de §uvi-ce, se inalIa la caIiva metri, apoi se curbeaza
§i apa cade indarat tot in uvi-ce §i in stropi, stropind
lacul §i clatinandu-1. Seara, dela o anumita ora, §uvi-cele
Ia§nesc in colori care s'alunga qi tot in colori cad: verde,
albastru, roy, galben... Clatina lacul §i cerul din el, li
stelele...
Alaturi, restaurantul << Monte Carlo )), pe apa ca
la Venelia, cu miros de mititei §i cu muzica.
Langa poezie?!
Da, langa poezie. Asta va sa zica Bucure§tii: mititei
langa luna, muzica militara langa ridichi §i ardei gra§i,
a§a sa §tiIi. .5i e frumos, pentruca e pitoresc; §i e vesel,
pentruca e romanesc. Uite, lacul este plin de barci. In
fiecare bared, o familie sau o pereche. Sunt §i barbaIi
singuri. Sunt §i femei singure. Lopateaza cu to-cii domol
sub luna §i sub miros de fleica, §i este frumos. De pe
aleele imprejmuitoare, stand pe scaune, lumea priveqte.
Dela mese, o consumand >> Iapi, mititei §i covrigi §i alune
americane, lumea se uita la barci §i la cer, arunca, peste
gard, frimituri de paine la pe9ti, §i. se minuneazà:
Ce frumos !
i este cu adevarat frumos Ci§migiul asta intins §i
aranjat, cu cerul numai stele, cu barci §i cu boschete,
cu lumini vii §i colcuri neguroase, cu laptarii qi cu res-
taurante, unde te poli imbata §i de yin §i de iubire...
Este inteadevar frumoasa gradina asta mirosind a
liliac §i trandafir, cu femei frumoase §i cu haimanale,
cu banci pe care poli sali odihne§ti belia, cu arbori um-.
bro§i §i seculari, de care iIi poli rezema inima §i capul...
AltAdatâ se putea dormi aci, §i se putea visa. Nu §tiu
daca era mai frumos atunci, dar §tiu ca era mai liber.

4 49

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1

Acum este numai frumos. Lumea se plimba pe lac, cu barca,


§i se iube§te ; consuma la 4 Monte-Carlo *, §i se
iube§te ; sta la picioarele unui copac, §i se iube§te. Mereu,
§ase zile pe sápla'mâná. Ca ziva qaptea este a servitori-
mei. Ea se plimba la lumina, insa, ziva, pentruca seara
trebue sa gateasca pentru boieri. Se plimba la braI, se
pupa §i se pozeaza §i bea limonada qi mànâncd acadele
§i rahat...
Of, Beano, drag-à imi e§ti... biserica §i pa§tile
mati...
Iarna ?
Ci§migiul e frumos §i iarna. Lacul este acum ca o
oglinda, pe care patineaza boierii, §i iar se iubesc.
Peste tot este alb, §i sus qi jos, alb pur ca in padure. Vis-
colul face name/i, §i namelii nu sunt cara-ci la canal ca
in ora§ : se topesc singuri...
Foarte adesea, in Ci§migiu se intAmpla §i ateo sinu-
cidere: din dragoste, din mizerie, sau din chef. Omul se
apaza pe bailed, se uita imprejur sa nu-1 vada cineva,
§i i§i sloboade un glon% in inima sau in tampla. Apoi
revolverul li cade la picioare, §i el apleaca frumos capul
la stânga, zâmbind in sAnge. Si moare cu amurgul in
ochi...
... Ce frumos e Ci§migiul, §i ce vesel...

TOAMNELE BUCURESTENE
Dela Sosea vine toamna, §i dela Vacare§ti. Dulce §i
melancolica, vine intii pe cer. Este mai jos cerul, §i
mat. Seara cu stele, cu prea multe stele §i cu o luna palida,
mare §i ostenita. Zilele sunt mai calme, amurgurile pre-
lungi, nomile beIive. Soarele apune intr'o balta imensa
de sAnge, §i e stinge peste tot cerul §i peste tot ora§ul.
Bucure§tenii, neobi§nuiIi, de§i toamna ii invaluie odata
50

www.dacoromanica.ro
TOAMNELE BUCURE$TENE

pe an, se uita la cer vi la toamna cu telescopul din


pia-ca Cercului Militar, sau dela statuia Bratianu, san
din alta parte ...
Eu am vazut toamna, ziva vi noaptea, din Civmigiu,
am vazut-o din Parcul Carol, am vazut-o din cimitirul
Belu unde m'am dus inadins s'o \Tad, am vazut-o din
tramvai vi dela etajul vase. i am vazut-o in zori, in gara
de nord, din tren. Peste tot, cu ochiul liber. Am vazut-o
vi dela Vacarevti, printre gratii, and cobora in orav...
Din nicio parte toamna nu este la fel. Dar este aceeavi:
bucurevteana. Pared nu mai auzi niciun sgornot: este
linivte peste tot ; o linivte blânda, duioasa vi blonda, care
incepe dela pamant vi urea 'Ana la stele, vi care i%i face
impresia ca nu se mai ispravevte...
'In amurg, nu mai este linivte: e tacere. 0 tacere in-
Ondurata, nostalgica vi sAngerie. Lumea se uita la soare
cum coboara inrovind cerul, vi ofteaza. Prea e frumos
vi prea melancolic ceasul asta, care invaluie in tacere §i
care te indeamna sali aduci aminte de lucruri foarte
indepartate.
Uite, un om merge pe strada, singur. Ii miroase a
pepene vi a porumb copt. Merge nand vi se gandevte,
vi pe langa el se leagana frunze vi tree femei frumoase,
care-i zambese. ZAmbevte vi el, tuturm vi nim'anui. La
Bucurevti, toamna, lumea nu rade: zambevte. i zâmbetul
este vag vi vine de departe, vine din toate toamnele pe care
le-a trait omul, cu toate vieOle vi amintirile. Din ele vine
zambetul, vi tot la ele merge, vi la toamna asta, vi la lumea
asta, vi la femeile astea...
i omului ii este dor, nu vtie nici el dece vi de eine.
Dar ii este dor vi-1 chinuie dorul asta, vi-1 doare. Ar vrea
sa se due-à undeva prin toamna, ar vrea sä faca ceva ca
sa nu-i mai fie dor, insa ivi da seama ca nu-i este dor de
nimic vi de nimeni, ca dorul vine tot din el, din toate
toamnele, vi din toat amintirile, vi din toate iubirile.
*i se intristeaza...

4* 51

www.dacoromanica.ro
BUCURE kin

...Noaptea, lumea petrece cu lautari in gradinile


desfrunzite, in care luna, jos de tot, se uita drept §i se
vede intreaga. Lautarii &Ann, 9i cânta numai antece
duioase i triste. Uneori s'aude ateun revolver:
Poe!
Omul Ii amesteca sangele cu vinul, §i se strâmba la
luna
Atunci se gande§te toata lumea la moarte, i bea...
Pica alene frunzele in parcuri qi pe bulevarde, se
plimba alene femeile, in toalete de coloarea frunzelor.
Cimigiul e tacut. Pe o banca sau la picioarele unui ar-
bore gola9, se isprdvWe o iubire care a fost mare
.asta prinffivark qi ve9nica...
Lacul este numai cer.

LOCALURI DE PETRECERE
Ce faci asta seara?
Asta seara?
Da.
Nu §tiu.
Bucure9teanu1 nu raspunde a§a:
ma culc.
Nu. Pentruca nu se culca. Dar nici ce-o sa faca §i ce
n'o sa faca, nu §tie.
Ma gandeam sa mergem undeva.
Celalalt nu intreaba:
Uncle?
Fiindca ii este indiferent localul, de vreme ce nu va
ramâne numai intr'unul. El vrea sa tie altceva:
Cu cine?
Asta intereseazà, pentruca nu vrea sa-§i piarda
noaptea, a§a, de pomanA. Dupace au cazut de acord,
fixeaza un loc de intalnire. Daca nu se cunoa9te toata
52

www.dacoromanica.ro
LOCALUDI DE PETRECERE

lumea, se fac prezentarile, si # societatea * se urea' intr'o


masina.
Soferul:
Unde?
Cineva dinlauntru sau to-ci odata:
Oriunde.
Soferul §-tie ca trebue sa mearga ceva mai departe.
Pe undeva prin Rahovei, in 11 Iunie, la Sosea, in Doro-
banci sau la Baneasa, daca e destept. Un chef depinde
foarte mult de desteptaciunea soferului. Vreau sa spun:
de cunoctinIele lui. Sau de amândoua...
Lasa, boierule ca stiu eu unde merg.
BA, stii, sau nu stii?
Omul intoarce capul si se uità oarecum mahnit:
Imi pare rau!
Localurile de petrecere din Bucuresti, seamana foarte
niult unele cu altele: aceeasi gradina cu pomi si cu mese
printre ei, aceleasi becuri tricolore, vara. Aceeasi sala
imensa, uneori cu boxe, acelasi careu la mijloc pentru
dans, iarna. Atmosfera insà, nu este aceeasi in doua lo-
caluri, chiar daca sunt alaturi, si chiar daca sunt ale
aceluiasi proprietar...
Am ajuns.
Lumea se coboara si intra stramband din nas sau ma-
rind ochii de admira-cie, sau nefacand nimic. Intra, pur
si simplu. Mai tarziu Irish', dupace a mfincat, si mai ales
dupace sub masa s'au adunat o duzina de sticle goale,
<4 societatea* baga de seama, cu voce tare, ca, (4 in defi-
nitiv*, localul e foarte simpatic, orchestra foarte buna,
diseurul in forma, vinul...
Bravo, sefule! ai un yin!.
Chelnerul se inclina modest:
Sa mai vie o baterie?
De! Tu ce crezi?
Eu asi fi de parere sa mai aduca una... Si-o
fleica, cevasilea...
53

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Bine... Sa vie... i sa mai vie qi cevalilea, daca


trebue.
Diseurul, pieptanat §i dichisit, s'apropie de masa si
#ann. * ceva special. Iar mai tarziu, daca lumea nu s'a
mutat la alt local, vine langa masa toata orchestra ...
Ohhh ! hear al dracului cine-a lasat bccia §i luna
vi femeile.
Femeia, ma 11 corijeaza unul.
Femeile, ca toate-mi plac... Toate.
Nu fii obraznic! sare unul, care a venit cu prie-
tena. A observat el ca-i face ochi dulci cam dela friptura.
Iar in cloud rânduri, i-a cautat piciorul.
Ce, ha, e§ti nebun !? eu vorbesc in principiu...
A§a!? se infurie celalalt. Dar piciorul, tot in
principiu ii intinzi sub masa ?
Uneori, lucrurile ramasn aci. Alteori, sboara un pahar,
care merge drept in frunte, sau shoal% numai cominutul
paharului in ochii celui ce ravne§te la bunul tovara§ului
de chef. InsMr§it, câteodata, se incinge o incdierare in
lege...
Chefurile se poarta, de cele mai multe ori, in trei, patru
sdu zece localuri §i se ispravesc, a doua zi la opt, in ha-
lele centrale, la ciorba de burta sau intr'un cabaret din
centru. Prietenii s'au amestecat rau de tot cu prietenele
prietenilor...
PlictisiIi de localurile din centru sau din apropiere,
4efliii bat adesea cArciumile mahalalei, unde cânta tau-
tarii cu dibla, cu cobza §i cu Iambalul, zicand de inima
albastra. De cele mai multe ori, <<boierii>> se impaca
bine cu <mahalagiii *, pentruca §i unii §i a1ii sunt mai
intii cheflii. Cand insâ boierul, fie din nara v, fie din
belie, depa§este o anumita linie in manierele pe care
trebue sa le AA fa-ca de amanta omului dela mahala,
in dimineala urmAtoare se treze§te la spitalul de urgen0
sau pe lumea cealaltA, cu capul crapat sau cu burta spin-
tecata frumos de sus in jos, in linie dreapta ...
54

www.dacoromanica.ro
LOCALURI DE PETRECERE

Dealtminteri, omul l'a prevenit:


Nu te'ntinde !
Boierul s n'a priceput insa, sau si-a spus ca (( merge *.
<4

Si s'antins. Omul l'a mai prevenit odata:


Ia seama, sefule, ca noi nu imparcim femeile cu
tovarasii de chef ... Tine-Si laba ca tai, ma 'n-celegi?
Hai noroc !
Ridica paharul cu stanga, iar cu dreapta strange pra-
-Mele cucitului, sau manerul revolverului. Boierul *,
ridica si el paharul cu o mana, iar cu cealalta bajbaie
pe sub masa, cautand pulpele femeii. Lucrurile se con-
suma repede : se vede numai fulgerul pistolului, sau
lama cuçitului, tot fulger. Pe urma, unul merge la
Vacaresti, unde amanta 11 viziteaza, credincioasa, de
doua ori pe saptamana, pana la liberare ; iar celalalt
se trezeste unde am spus mai inainte...
Capitala are, foarte multe localuri de petrecere
foarte diverse, imprastiate pe toate strazile, pe toate
bulevardele, in toate pie-cele, in toate fundaturile. Si
sunt toate pline, de diminea-ca pana seara, de seara
pana dimineaTa. Si in mai toate sunt femei. CantareIe,
<( artiste *, sau femei, pur i simplu. Femei care yin la
masa dumitale, cu Iigara intre degete, sau fara Iigara
si Içj cere una :
Aveli o Vgaretà?
Asa spun : Iigareta .
Sunt in centru cateva localuri, in care vieala adeva-
'rata incepe numai seara dupa ora 10. 0 sala dreptun-
ghiulara i lunga, avand la mijloc langa perete o seen&
descoperita pe care sta orchestra. In fund, cateva sepa-
reuri, pentru chefuri a mai in mare *. Iar la etaj alte
separeuri, pentru chefuri intime, in doi sau in patru.
Sala este luminata puternic, iar cand incepe ((pro-
gramub i cand se danseaza, luminile se sting si s'a-
prind altele in colori diferite: verzi, rosii, albastre
S'aprind intii pe rand ca niste semnale, apoi s'aprind
55

www.dacoromanica.ro
BUCIIREm

deodata, formand un manunchi de colori destul de sim-


patic. Este o lumina moale i lenege i lasciva, in care
se scalda perechile, gi se tavalesc. Pe urma iar se face
lumina alba gi pura i inalta, gi orchestra nu mai ann.
Lumea vorbegte i bea. i pleaca, gi vine alta lume, si
tot aga pana 'n zori, gi mai tarziu 'Ana la opt, 'Ana la
noua. Dupa aceea, localul este scuturat, mesele aranjate:
devine un restaurant modest, unde se mananca destul
de bine gi destul de ieftin...
Cum se inopteaza, femeile incep sa soseasca una
cate una i ate doug. Femeile vin aci, ca la slujba: la
ore fixe. Si pleaca tot aga: la ore fixe. Cu intreruperi,
firegte: gasesc ate un client.
Si iar yin.
Si iar pleaca, daca gasesc altul.
Si tot aga...
CAte uncle stau nomi intregi gi nu gasesc pe nimeni.
Ori la cine incearca, sunt respinse. Si de chemat nu
le chiama nimeni. Diminew, ostenite i triste, infuriate
pe colegele lor mai norocoase, parasesc localul, fla-
mfinde...
- Gasegti aci tot felul de barbaIi, gi de boate varstele:
frentieri, funclionari, vagabonzi; mognegi de gaptezeci de
ani i baie.ci de paisprezece. Cei dintii, intra timizi, se
uita drept inainte a ca sa nu-i vada nimeni P, si s'ageaza
la cate-o masa, singuri. Comanda cate-o sticla de yin
si-o turceasca, i stau adesea singuri, 'Ana in zori.
Apoi pleaca.
tot timizi la inceput, prind mai pe urma
curaj i poftesc femei la masa. Femeia rade, dar
se duce...
dimpotriva, intra galagiogi gi viteji, &ate trei,
patru odata, ocupa o masa gi se uita, biruitori, peste
sala. Bat zgomotos cu bastoanele in mijlocul mesii,
ca sa se auda a, degi chelnerul este langa ei, i comanda
o baterie. Se uita drept in ochii femeilor gi le chiama
56

www.dacoromanica.ro
LOCALIIRI DE PETRECERE

cu de9tiul, iipA la chelner §i comandd orchestrei, pove-


stesc e aventuri de dragoste * i i§i numArd fiecare in
buzunar pe furi9, gologanii pe care i-a economisit sau
pe care i-a primit de acasà, dela mamica, pentru cu totul
alte treburi.
Hei, feti-co !
Ce, ma, mucosule!
adiatul, jignit, injurá. i chiama alta. Dar femeile
nu prea yin. Unele, intreaba direct:
Ai bani?
Am.
Sâ vAd.
Dacali spun cA am.
Taci, câ mmci, corigentule!
Unul, dela masa, chicotind:
I'auzi, domnule, a dracului, cum a ghicit!
Ce-a ghicit, ma, ce-a ghicit?! se umfld celAlalt.
Ei, ce-a ghicit !... La matematici si LatinA...
Para. tu...
Pardon! Numai la matematici.
Femeile, sunt i ele de toate vArstele. Gase§ti §i de
laisprezece ani, §i de patruzeci. Cele mai in vArstA, sunt
devastate. Cat stau in local, beau intr'una §i vorbese
porcArii.
Nu, niciuna n'a vrut s'ajung6 4 a§a *. Au fost in§elate,
ba de un ofiter, ba de un student, ba de un tip oarecare.
Si-au ajuns aci, ocolind furia parinIilor §i a rudelor. Una,
are copil.
Mare?
De 2 ani... Am fost maritata cu un profesor.
Si?
Am divonat.
De ce?
Era be-civ.
A§a!
Da!
57

www.dacoromanica.ro
BIICURETI

and te uili pe fereastra, vezi acoperiprile albe. Si


vezi coprile cum se'nali,a, negre cu caciula alba. Si
te miri:
Ce de co§uri!
Mi bagat de seama ce bine se vac' coprile pe zapada
§i pe ploaie? Parc'ar fi o padure imensa de cioturi.
Fumul iese drept, ca la ora, in ajunul Craciunului.
Fulgii cad de asemeni drept, mari §i deslana-ci. Lumea
se plimba vesela 0 ar avea chef s'a se joace cu zapada.
Dar e pu%inA, e proaspdtä zapada, §i se tope§te.
In prima zi de ninsoare este, inteadevar, o veselie
generala, o veselie care se vede, care se simte, o veselie
fara rost §i fara sens. Se uita lumea pe fereastra, din casà,
din cafenea, din tramvai, se uita la fulgii albi §i se ve-
selwe...
Pe urma nu mai ninge. Zapada s'a topit toata 0 nu
este frig. Soarele, jos de tot, §i mare §i palid ca luna,
incalze§te ca in Septembrie. Lumea imbraca pardesiul §i
i§i spune c'a fost o pacaleala, ca toamna va fi lunga.
Timpul este inteadevar superb, de0 pare& ii stà rdu
soarelui atat de tomnatec §i atat de bland, deasupra pa-
mantului negru, deasupra pomilor desfrunzi-ci, deasupra
gradinilor pustii...
Dar uite ea peste cateva zile se lasa un ger crancen
§i uscat. Fluiera viscolul pe sträzi, ca o haimana. 0 zi,
doua zile, trei zile. Pe urma gerul se inmoaie §i incepe
sa ninga, de astadatd cu temei. Cade fulgul pe asfalt §i
pe acoperi§, §i acolo râmâne de parca ar fi lipit cu clei:
nu se mi§ca 0 nu se topqte. Peste el cade altul §i altul
§i altul. Cerul este jos §i cenu§iu, coprile sumbre, lumea
posomorita, noaptea vine dela patru...
A crescut zapada pang la genunchi. E tare §i alba.
Oamenii Primariei §i ai tramvaielor, o ranesc de pe strada
§i o fac gramezi pe marginea trotuarelor. Apoi o cara la
canal §i in apele Dambovilei, care nu se limpezesc nici
acuma de atata alb...
60

www.dacoromanica.ro
IARNA

...De sus, din dealul Vacare§tilor, eu am vazut orasul


sub zapada. Este turburator de frumos §i ingrozitor de
lini§tit. i imens, fiindca se vede-tot. Pe alocuri se zarese
tramvaiele alunecand ca ni§te jucarii pe zapada. Nu le
auzi, §ili par cu atat mai curioase jucariile astea, singu-
rele care se mi§ca in orasul mare, cu zapada, cu etaje qi
cu coquri...
Cand se'nopteaza, luminile Ia§nesc in serii. Mai in-
tii, in linie dreapta. Pe urma s'amesteca §i se coloreaza,
colorand zapada care sclipe§te ireal. De sus, luna comple-
teaza decorul.
Cateodata, iarna trece bruse in primavara, in prima-
vara adevarata, cu revarsari de ape, cu miros de brazda
§i cu viorele. Trei, patru zile, sau o saptamana. Dupa
aceea, urmeaza cateva zile friguroase §i cu ploi mono-
tone §i indelungi de Noembrie. *i. iar vine iarna (a treia!)
cu zapada multa, cu ger §i cu viscol.
De astädata, iarna este grea. Ninge intr'una cu fulgi
mari §i desi. Atat de mari, atat de desi qi atat de albi,
incit intuneca vazduhul cu albul lor destramat §i pur.
Ninge mereu §i frumos, §i nu se vede cerul, li nu se vede
mimic decit alb inalt §i intins.
Apoi incepe viscolul.
Ingramade§te name-cii in up, rasuce§te in plina strada
automobilele, ca pe ni§te jucarii, inghiata motoarele, do-
boara tramvaiele §i se vaieta ca un nebun scapat din
cama§a de foga, intr'un ora§ pustiu. IngheIaIi aproape,
oamenii Municipiului ranesc zapada §i zapada este adusa
indarat §i impra§tiata pe unde a fost. Omul se infurie,
ridica pumnii in sus, injura §i striga la viscol:
Huo !
Dincolo de ora§, la margine, casele sunt ni§te moviliie
de zapada. Le ghice§ti dupa fum. Aci, oamenii nu mai
ranesc zapada, fiindca nu pot s'o biruie. Iar Primaria n'a
trimis nici lucratori, nici camioane. Ca nu sunt alegeri...
61.

www.dacoromanica.ro
BUM:ME tit TI

Dar e tot buna zapada de un metru pe acoperiq: line


de cald. Familia s'a strans toata intr'o singura odaie.
La mijloc, albia plina de rufe. Oamenii intind mAinile
in aburi §i se incalzesc:
A dracului iarna!
Undeva, mai in centru, o pereche sta la fereastra, in
pijama, §i se uità cum ninge. In camera, o caldura foarte
placuta. La radio se cânta o opera sau o simfonie. (Can-
tecele na-cionale au # §ic * numai vara, cu mititei). El:
Ce frumos ninge, draga mea!
...Si deodata soarele suie biruitor, ieqind parca din
nameIii mahalalei. Incep sa pice stre§inile, vesel. Zapada
se tope§te repede. Pe strazi, apa. In unele pivni-ce, apà.
La mahala, oamenii umbla cu barcile ca la Venelia §i ca
la VAlcov, §i chiuie:
A venit primavara, byáal...

CEASORNICELE PUBLICE
Am auzit ca la Praga ceasornicele publice bat toate
odata, bat tare §i melodios, §i s'aud in ora §i in noapte
ca un cor de clopote.
Foarte frumos.
Noi avem pu;ine ceasornice publice, §i nici nu bat
toate. Sau bat incet §i nu s'aude. Si este mai bine a§a.
Pentruca, daca ar bate, ar bate toata ziva §i toata noap-
tea. Fiecare ceasornic and il taie capul.
$i asta incurca mult, §i enerveaza.
Las'ca §i a§a incurca. Pentruca, vedeli, nu numai ca
nu arata toate aceea§i orã, nu numai ca cloud ceasornice
care stau faia in faIa nu se potrivesc, dar diferema intre
unul §i altul, este uneori tot atfit de mare, ca intre Europa
orientala §i Europa centrala. Ba cateunul arata ora
62

www.dacoromanica.ro
CEASORNICELE PUBLICE

americana. Sa nu crede/i cd sta. Merge. Dar merge cum


vrea el...
Spuneam cd in Bucuresti nu sunt multe ceasornice
publice.
Si nu sunt.
CAteva: la un hotel, la o institu/ie publica, la un
ceasornicar, la o sta/ie de tramvai. Si fiecare ceasornic,
are ora lui. i ora fiecarui ceasornic, este ora cea buna,
desi este cu 15 minute, sau cu 20, mai inainte sau mai
in urma ceasornicului vecin...
Dacd pleci, bunaoard, dela Gara de Nord, unde ai
debarcat la ora 12, in Ca lea Grivi/ei col/ cu strada Bu-
zesti (3 minute), bagi de seama câ ceasornicul agalat in
peretele unei farmacii, arata ora 12 fara un sfert! Daca
ai ceas, 11 sco/i din buzunar si te uiti la el. Este ora 12 si
3 minute.
Fix. *i te gandesti: <( la Gard era 12; dela Gard 'Ana
aici, am facut 3 minute; vasazica... Dar te gandesti
iar: poate nu am vdzut bine! Si potrivesti ceasul la 12
fara 15 >>.
Pe urma, içi vezi de drum.
Dacd ai luat-o pe Buzesti i ai iesit in Ca lea Victoriei
prin strada Basarabiei, stai ni/el i te ui%i la cladirea
Ministerului de Finan/e, j iar te gandesti, ca omul:
a aci se face bugetul; d'aci pleaca to/i banii; ma, dac'asi
fi eu ministru de finan/e, macar o hind a... si tot On-
dindu-te si tot uitându-te, vezi ceasornicul Ministerului
sus, intr'un fel de turn. Arata 12,45. (< Mai, sa fie al dra-
cului ! *-1/i spui. << Sa fi facut eu o ora din Pia/a Buzesti
pând aici?! Ca n'am venit asa incet, iar drumul e scurt:
15 minute, mergând ca omul fard graba a.
Aproape Lea dai seama i/i mângii burta, si
te'ntrebi, ca prostul, daca nu /i-e foame. Stii bine: de
obiceiu, mfinfinci cam pe la 1, 1 i un sfert. Nu, nu 0-e
foame. Vasazica...
Si iar te'ncurci. Sco/i ceasul: arata 12.
63

www.dacoromanica.ro
MIME kin

Fix. Dai sa-1 potrive§ti dup'al Finantelor, dar 11 bagi


repede in buzunar, §i eazi: t cu alte cuvinte, timpul a
stat in loc, ca tot la 12 am plecat dela Gar% ... SA ve-
dem...*.
pleci in jos pe Calea Victoriei. Tot uitându-te la
vitrine, nuli mai aduci aminte de ceas. i ajungi in
Pia-ca Palatului. Aci, sunt doua ceasornice, aproape
faia'n faIa: unul la # Fundalia Carol I >>, altul la Palatul
Regal. Intii, Ii vezi pe cel dela Fundalie: arata 12,30.
II scoli pe-al tau: arata 12,15. Te gandwi: # 1-am po-
trivit in Buze§ti, ca daca-1 lasam cum era potrivit dupa
Gara, era bine >>. dai la 12,30. Pe urma te uii la Pa-
latul Regal, incepand cu aripa dreapta. # Frumos * iti
spui. a Foarte frumos. i mare *... *i tot plimbandu-li
ochii peste Palat, ajungi la aripa stanga. Drapelul fat-
fele. Asta inseamna ca Regele este in Capitala. Când sa
pleci, vezi ceasul: 1...
SimIi cum ii svacnesc tamplele. Faci imediat stanga
imprejur §i te uii la cel dela FundaIie: 12,31. Scoli pe-al
tau: 12,31. Tic-tacul ceasornicului tau te enerveaza
groaznic. Ai impresia ca rade de tine. *i celelalte doted
rad de tine... Te uii la soare, dar nu cuno§ti timpul
precis dupa soare. Iar foame nuli mai este...
Pleci aproape in fuga, hotarit sa nu te mai uiIi la niciun
ceasornic, dar cand ajungi in dreptul Cercului Militar, ii
da in ochi ceasul hotelului # Boulevard *. Este 1,20. De,
poli sa te stapane§ti? Te uiçi la al tau: 12,36. Fix...
Cat e ceasul, domnule? strigi la cineva.
Domnul caruia te-ai adresat, iti aran ceasul dela
(( Boulevard >>, cu de§tiul:
Nu vezi?
Ba vad, dar nu merge bine.
Omul 11 scoate pe-al lui: 1,10. Ti-1 intinde, fara sa
spuna ceva. Apoi 11 pufne§te rasul. Pleci mai departe,
injurând. La # Casa de Depuneri >>, 1 fara zece. La Po§ta,
1. Pui m'ana pe telefon.
64

www.dacoromanica.ro
LIPSCANII

Al lo, Gara?
Da.
Cat e ceasul, domni§oara?
12,55.
Poftim?
12,55.
Mul-cumesc.
Telefonezi la Radio.
Ora oficialk Ira rog.
12,51.
Fix?
Ei, asta este... Rai sigur ca fix.
Al tau arata 12,48_
Dé Ili spui §i ce bine se potrivea ceasul meu
cu ceasul Palatului Administrativ din Slatina... Poate
ca nici acela nu merge exact... Dar e singurul din
ora§...
Cat e ceasul, domnule? te'ntreaba un trecator
grabit, vazandu-te cu el in mana.
Te uiIi la el cu ochii injectaIi, qi incepi sa urli:
Fasculta, domnule, te-a'njurat cineva pe ziva de
azi?!... Ai?!...

LIPSCANII
Strada Lipscani formeaza un cartier intreg, cel mai
bogat, cel mai vast, cel mai negustoresc, cel mai sgomotos
din Bucure§ti §i eel mai agitat. Caci tot de Lipscani -cine
Smarclan, elari, Baraliei, Carol, Mo§ilor, etc. Aci sunt
cele mai vestite banci, magazinele cele mai mari, cele
mai diverse §i cele mai numeroase. Fiecare casa este un
magazin sau o instiurcie; fiecare barbat, un negustor ;
fiecare femeie, o vanzatoare, o casierip, sau o pa-
troana ...
5 65

www.dacoromanica.ro
1113CURETI

La inceputul crizei economice semnalul falimentelor


din Lipscani s'a dat. Cel dintii negustor care s'a sinucis
de inima rea si de rusine, din Lipscani a fost. Revendi-
carile func/ionarilor particulari, din Lipscani pornesc...
Uluitor cartierul asta, care formeaza el insusi un oras
in inima Capita lei, un oras in care esti adulmecat, pandit,
poftit, chemat, ameninlat. Ai impresia ca daca mai ina-
intezi te afunzi mereu, ea negustorii, tot tragand de
dumneata, te vor sfasia, te vor imparci in buca/i, in bu-
calele, in nimic.
S'o iei la stanga ? !
S'o iei la dreapta? !
Dar vei intalni alçii, tot asa, cu ochii in ochii dumi-
tale, Iinanduli calea i poftindu-te in pravalie, Iinându-se
dupa dumneata cate cinci-sase, fiecare strigandu-si marfa
si pre-curile din care scad mereu, cu toate ca dumneata
n ai dorit poate nimic, in orice caz ai dorit alta marla
si n'ai gasit-o sau nu 1i-a placut, sau te-a adus dracu sà
te plimbi p'aci...
Nu cumpar nimic, domnule, nimic, nimic, nimic,
ma'nIelegi? strigi disperat. Am venit numai sa ma
plimb, am venit sa case gura ca un idiot ce ma aflu, am
venit sa...
CumparaIi, nu cumparaIi, nu e nicio suparare,
domnul meu. Poftii inlauntru si cascaIi acolo gura, nu
ca un idiot, ci ca un om de treaba i gospodar, care are
nevoie de un obiect oarecare.
te prinde sdravan de reverul hainei. Altul se po-
steaza la spatele dumitale ca o santinela ; iar al treilea,
te-apuca de braI.
Poft4i, va rog... Ca nu paiiV nimic...
Te Uiçi cu spaima la ei i te ui/i in jurul tau, cautand
un refugiu. Dar al-0 negustori abia asteapta sa te ia in
primire. In cele din urma, te gandesti ca e bine sa intri
sa cumperi ceva, orice dar sa cumperi ceva, sã ie§i cu
un pacheIel in mânà, un pacheIel mic infasurat in hartie
66

www.dacoromanica.ro
LIP SCANII

lustruita §i cu emblema negustorului imprimata in al-


bastru sau in verde, sa-1 poili ca pe un trofeu §i sa ras-
punzi amabil celor ce te-ar mai pofti:
Am cumparat, nu mai am nevoie de nimic, astazi.
*i intri.
In pravalie, se gasesc Inca vreo doi, care te intreaba
ce pofte§ti §i care in§ira pe nerasuflate toate articolele pe
care le au de vanzare.
Un moment! te rogi dumneata. Un moment,
sa-mi viu in fire.
Apoi zambind, ca §i. &and Ii-ai cere scuze:
0 pereche de ciorapi.
Poftiii, va rog, alegeti.
Alegi o pereche. Oricare.
Cat costa?
25.
Impacheteaza-i.
Gata. Altceva?
Nimic.
A§i, nu merge a§a. Dela ciorapi, negustorul o ia in
sus: jartiere, chilo/i, cama§i, bretele, palarie... Pe urma
coboara la pantofi §i iar urea: pasta de din-ci, perie de
din-ci, apa de colonie, lame de ras, piepten...
Deodata iii dai cu palma peste frunte: te-ai dus in
doua magazine pe Academiei sa cumperi ni§te ismene.
La amandoua pravaliile 0-au ie0t inainte §i te-au in-
trebat, zambind, ce dore§ti, ni§te domnipare foarte sim-
patice. Atat de simpatice, incat te-ai jenat sa spui ce
vrei sa cumperi. Este o idioIenie, inteadevar. Dar uite,
se'ntampla. Mai ales ca era lume pircina §i to/i vanzatorii
mai multe femei se uitau la dumneata. Cum o sa
spui in gura mare: <4 Domni§oara, imi trebue trei perechi
de ismene? h)...
In definitiv, dac'ar fi numai atat, ai spune. Dar fata
te intreaba:
Lungi, sau scurte?

5. 67

www.dacoromanica.ro
IIJCURETI

Pe urma:
Ce numar?
Pe urma:
Cu desene, sau albe?
dupa aceea tocmeala: ea cere atat tu dai
atat; ea lasa atat, tu adaugi numai atat. Fiindca, de
ru§ine, te incapaiinezi ca un dobitoc sa ii la pre-c §i sa
cii ismenele aga/ate de degete, ca de uluci... Cum dracu
sa discirci cu o femeie necunoscuta, chiar daca e o simpla
vanzatoare, numarul §i coloarea ismenelor dumitale, §i sa
te tocme§ti pentru ele in auzul tuturor?!...
...Si ceri negustorului, aproape strigand:
Ismene, draga, ismene, da-mi vreo 5-6 perechi...
Nu v'am spus eu, domnule? se bucura negu-
storul. In pravalia noastra gàsii orice. Si bun... Mai
doriçi ceva? Avem cama§i frumoase si...
Acum am ispravit 11 intrerupi dumneata oftand
uprat. Nu mai cumpar nimic.
Se 9tie, de sigur, câ astazi exista foarte puline maga-
zine cu preIuri fixe. Mai ales in Lipscani, unde concurenIa
e mare. Si chiar in magazinele acestea, negustorul tot mai
scade ceva. Mu It, nu. Dar scade. Ceilalçi, taie uneori ju-
matate din cat cer pentruca cer dublu.
Cat costa palaria asta?
Maria asta? Ai incercat-o? VA vine? Asta e o
palarie foarte buna. Ultima dintr'un transport...
Bine, bine. Cat costa?
450.
Serios?!
Uitati-va qi dumneavoastra...
M'am uitat... Care e ultimul preI?
400.
Dai sa pleci. Negustorul dupa dumneata, cu palaria
in mana.
Cat daIi dumneavoastra?
68

www.dacoromanica.ro
LIPSCANII

150.
Va bateti joc.
Deloc.
Dati 350?
Niciun ban mai mult.
*i iar te faci ca pleci. Negustorul, iar dupa dumneata:
Dati 300?
*tii ce? 200 de lei. Niciun ban mai mult.
*i. iei palaria cu 200. Negustorul se jura pe toti sfintii
ca a dat-o in pierdere. Dar nu-i adevarat...
Agitatia pe Lipscani, mai ales pe portiunea dela
Banca National-a la piata Sf. Gheorghe, este mare seara
§i in ajun de sarbatoare. Sunt tixite magazinele, sunt
pline amândoua trotuarele §i strada. Este un vacarm
ingrozitor. Negustorii striga din up pravaliei, striga din
fata tarabelor intinse pe trotuar, birjarii striga §i injura
uneori, §oferii claxoneaza, lumea alearga din pravalie
in pravalie, traverseaza strada, se intoarce iar, vorbe§te
tare §i gesticuleaza...
Ca sa atraga clientela, un negustor a imbracat in
frac, cilindru, pantofi de lac §i pantaloni vargati, toate
vechi §i ponosite, pe un tip oarecare §i 1-a postat in
up pravAliei. Vreau sa spun: un tip cu totul deosebit, un
tip caraghios §i hilar, de comedie americana. Se plimba in
fata magazinului cu o floare enorma la butoniera, §i striga:
Pottiti, domnilor. Poftiti inlauntru, domnilor... Cele
mai reduse preturi, domnilor.... Cea mai buna marfa,
domnilor.... Pe onoarea mea, domnilor...
Striga raspicat, aproape silabisind, §i foarte convins.
i striga mereu, striga toata ziva. Copiii se opresc §i se
uita la el. Trecatorii se uita §i ei, §i rad. M'am oprit §i
eu intr'o zi, qi i-am luat searna vrerne indelungata. 1mi
venea sa ma topesc de ras, §i-mi era totodata o mita
teribila de omul acesta imbracat in toale de cavaler de
onoare, solemn §i gray. A doua zi, trecand p'acolo,
iar am stat §i m-am uitat la el...
69

www.dacoromanica.ro
BUCURE I

Ma identificase.
De doua ori mi-a intors spatele aproape ostentativ,
iar odata s'a uitat urit la mine, cu ni§te ochi albaqtri-
sp.-6166.1i. A treia zi, iar. Cascam ochii la el ca un
idiot §i ca un copil, §i nu puteam sa plec.
Ce te u4i la mine, domnule? m'a 'ntrebat, gray..
Dar la eine vrei sa ma uit? Ca pentru asta e§ti
angajat aci.
Poftim in praválie.
Nu intru. Pe mine nu ma intereseaza pravalia...
Ma interesezi dumneata...
*i. mi-a venit sa rad. Dar mi-am luat numaidecat
seama, i-am dat buna ziva §i-am plecat. Observasem ca
4) mului incepuse sa-i fie ru§ine de el insu§i...
0 admiraIie desavar§ita am pentru altul, a carui
faia adevarata nu o cunosc, pentruca individul este
fardat, §i cu o mustaIa sub-0.re desenata frumos deasupra
buzelor vopsite. Umbra in catalige, avand doua tabliIe
de carton agaIate de umar §i atarnand ca doua clape
cu arcuri, una pe spate, alta pe piept, amândoud avand
imprimata in litere mari §i colorate, reclama unui ne-
gustor. Tipul este imbracat ca o paiaVa.
La inceput, cataligele nu erau prea inalte: un metru.
Mergea bine pe ele, §i bucure§tenii se uitau in sus. Pe
urma, a aparut cu altele mai inalte §i cu un baston. In
sfar§it, peste vreo doll& saptamâni a aparut fara baston
§i pe ni§te catalige cat un etaj. Mergea ca pe picioare,
cu mainile in buzunare. # Mai, al dracului!* mi-am
zis. # Asta trebue sa fi facut experienIa luni intregi*...
Ma intrebam cu spaima, cum de nu-i este fried? !
Uite, eu n'a§i putea. Nu, nu este vorba de echilibru, dar
curajul meu nu depa§e§te etajul I...
Zile intregi m'am -cinut dupa el pe toate strazile, sa
vad daca nu cade cumva, §i sa vad mai ales daca rade
§i daca raspunde la diferite intrebari pe care i le puneau
copiii §i oamenii in toata firea.
70

www.dacoromanica.ro
LIP SCANII

Nu, nu 1-am vazut niciodata razand, nu 1-am auzit


raspunzand la vreo intrebare. M'am gandit odata sa-1 rog
sa vorbeasca, sa-i spun o anecdota sau o prostie ca sa-1
fac sa rada, sa-1 intreb, bunaoara, daca n'ar fi practic
sali instaleze pe umar un paratraznet, sa-1 intreb cum
s'ar apleca sa-§i ridice batista de pe trotuar, daca i-ar
scapa din mana... Dar nu 1-am intrebat. Era prea sus...
Ceeace m'a chinuit insa vreme indelungata, a fost
altceva:
Cum dracu arata omul asta and este imbracat
ca oamenii, §i mai ales, cum se simte umbland pe pa-
mânt?!...
Cartierul Lipscanilior, se lini§te§te seara tarziu, dupa
inchiderea magazinelor. Lini§tea este relativa, dealtfel.
Pentruca negustorii ambulami 4i ridica tarabele mult
mai tarziu, iar ucenicii §i lucratorii bat strazile pana la
miezul noplii, in vreme ce patronii fac socoteala zilei,
cu obloanele pe jumatate trase.
Duminicile §i sarbatorile strada este tot plink fiinda
sunt pe acolo ateva cinematografe, ateva bodegi §i.
laptarii. Batai nu prea au loc. Doar furturi mici.
PuneIi maim pe el! auzi pe cineva sbierand.
Lumea se Ilia in toate pailile ca sa vada ho-cul. In
cele din urma, este identificat: un parlit, care a furat o
pereche de ciorapi sau ni§te stamba. Lumea da busna.
Omul e inconjurat, prins, tavalit, sfa§iat aproape. Apoi
negustorul chiama pe domnul sergent §i i-1 da in
primire.
Sunt sigur a ma flu% de mult, se plange el.
Am bagat eu de seama ca-mi lipse§ti azi una, maine
alta...
Din and in and, se 'ntampla §i ate-o spargere
facuta cu socoteala §i cu arta, ca in romanele poli/iste
ale lui Edgar Wallace. HoIii nu sunt descoperi%i aproape
niciodata...
71

www.dacoromanica.ro
BUCUREFTI

Insfar§it, cateoclata un negustor i§i ucide asociatul,


care 1-a inqelat sau de care vrea sa se scape. Crime
pasionale, insa, se petrec rar de tot in cartierul
Lipscanilor.
Dece oare?! m'am informat.
Saracii negustori, mai au ei vreme sa iubeasca §i
s5. se omoare pentru femeie? !...

SOSEAUA
. Incepe din piata Victoriei §i duce la Baneasa. Larga
§i dreapta §i curata, cu alei pentru pietoni §i calareii,
marginite de tei §i de castani, Soseaua Kiseleff sur-
prinde ca un cadou, minuna ca o poveste. Din piala
Victoriei pada la rondul II, este imbrati§ata de cladiri
vaste, cu flori §i cu arbori seculari. Fiecare casa are de
asemeni 'gradina ei, cu teiul §i cu castanul ei, cu iedera
0 cu trandafiri care se cata.ra pana sus, la fereastra. Va-
carmul oraului este atat de departe, Incat nici nu se
banuie. Peste tot este un verde crud. Pomii nu sunt
manjiti de praf §i de funingine, §i in pomi sunt pasari
care ciripesc, care se joaca §i care anta ca in padure.
Pe iarba se vede rota, iar florile miroase a flori
adevarate.
.. .Si teii §i castanii and infloresc, aroma lor co-
boara in valuri, care Imbata §i capul i inima ...
BineinIeles a sunt banci pe Sosea. Si scaune. Pe
banci se sta gratis ; pe scaune, cu plata: 2 lei. Sunt §i
restaurante cu gradini §i cu lampioane. Intr'un chio§c
anta muzica militara, intr'altul orchestra. Pe rand.
Lumea din gradina mananca, bea §i danseaza ; lumea
depe scaune i depe banci, asculta muzica §i se uita.
Peste pietrele cubice §i spalate, sboara limuzine cu
perechi topite de iubire §i belie. Din and in and, cate-un
72

www.dacoromanica.ro
0 SEAIIA

domn, foarte dichisit trece pe aleea pietonilor, cu calelul


de curea §i cu o floare ro§ie ca rasaritul §i tot atat de
mare, la butoniera. Perechi de brat sau cuprinse de
dupa mijloc, merg incet §i tac. Sau i§i spun ea se iubesc
§i se uita la luna §i ofteaza.
Cum se obi§nue§te...
Unde este vis,--- e §i drama. La §osea, mai ales toamna
§i primavara, câte-o pereche se duce inadins ca sa moara.
Perechea se plimba cateva minute sau ateva ceasuri
tacuta g pe unde s'a iubit D §i o unde a petrecut cele mai
frumoase clipe... *.
Draga mea!
Dragul meu!
Si plâng amândoi §i se imbral4eaza. Apoi, el se de-
parteaza caIiva pa§i, scoate revolverul din buzunar §i
trage odata, de doua ori, de trei ori. Femeia cade
moarta. Barbatul apasa lini§tit Ieava revolverului pe
tâmpla sau pe inima, §i trage. Numai odata. Si moare
§i el...
A doua zi, gazetele scriu despre o drama la Sosea, §i
publica fotografiile # eroilor )).
Cu altii, lucrurile se petrec fara consim-camant reci-
proc, ca sa zic a§a. Perechea se plimba ca §i cealalta, tot
prin locurile # acelea )). Tac amfindoi §i se spioneaza cu
coada oehiului, du§manos. Din cand in and, el tu§e§te
ameninIator, cu mfina incle§tata de mânerul revol-
verului ...
Vasazica, nu vrei ? ! se raste§te.
Ea raspunde lard sa-1 priveasca:
Nu pot.
Finalul, este de cele mai multe ori acela§i: mor amân-
doi. Dar se 'ntampla §i altfel: moare numai ea, pentruca
el, sau nu s'a nimerit, sau n'a avut curajul sd se omoare...
Insfar§it, altii, se omoara altfel, §i se omoara fara
interlie: cu automobilul, dupace au petrecut toata
noaptea.

73

www.dacoromanica.ro
BUCURE till

Ma, hai sa facem o plimbare la Baneasa.


Hai.
Soferul se urea la volan.
Conduc eu! se lauda proprietarul autornobilului,
sau vreun tovaras.
Masina sboara, cu 60 pe ora, cu 80, cu 100, cu
120... Dreapta e soseaua si larga, dar in ochii omului
s'arata numai in zig-zag si ingusta ca o poteca. Joaca
pomii p'alaturi si se clatina casele de pared stau sa
cada...
Vrând sa ocoleasca un pom irnaginar, masina se iz-
beste violent de un tei, se sfarâma si se imprastie. Fe-
meile si barbaIii au trecut tori pe lumea cealalta, cu 120
km pe ora, beIi...
Vesel, soarele rasare din parcul Filipescu.
Laptaresele coboara in oras.
Haimanalele si somerii s'au trezit pe bancile ume-
zite de roua. Se intind, cased prelung si injura...

CARTIERELE BOIERESTI
Aliniat, asfaltat, linistit si inflorit, parcul Fili-
pescu se asterne intre soseaua Jianu si calea Doro-
barrci.In jos, tot asa, cu strazi drepte si scurte, care
se intretaie formând patrate si dreptunghiuri de vile
romAnesti si cubiste, cu gradini si cu garaje, parcul
Bonaparte.
Aci stau boierii si parveni-ciile.
Toate casele au perdelele trase Ora jos. Pe strazi, o
liniste atAt de mare, incfit poIi s'auzi, daca asculli cu
aten-cie, cheia in cassa de bani, poli s'auzi fasiitul hfir-
tiilor de banca.
Niciun restaurant...
Nicio carciuma...
74

www.dacoromanica.ro
CARTIERELE BOIEREM

Nicio bodega...
Niciun chiot...
Doar ateva bacanii, pe care abia le ghicesti, pentru-
c'ar fi indecent sali faca reelama, agaIând afara, de
arlige, sau intinzAnd pe trotuar, mostre de marfa. PAna
§i firmele sunt discrete...
Pietonii sunt rani, iar tramvaiul 5 pleaea intotdeuna
gol. Aci toata lumea are automobil. CAte-unul, ate-douà,
ate trei. Ba sunt case, unde fiecare membru al familiei
are automobilul sail.
Nu, criza n'a ajuns in parcul Filipescu. Si nici in
parcul Bonaparte. Cred ca nimeni nu §i-a concediat
gradinarul, n'a scos nimeni un automobil sau doua pe
pia-0, nimeni n'a inchiriat jumatate din casa proprie.
Nici macar o parte din servitori n'au fost coneediaIi:
cel mult, daca li s'a schzut cu zece la suta, sa-
lariile..
Taeute, pustii §i inflorite sunt strazile. Frumoase §i
tacute sunt casele. Domnii copii, se joaca pe strada cu
automobilul §i cu bicicleta. Ei nu se joack a§a cum se
joaca ceilal%i copii, cu cereul. Nu se injura de mama,
§i nu injurd a§a in general. I§i zic # domnule * §i se saluta.
Cand ajung sa"-§i spunà pe nume, nu se tutuiesc. I§i zic
c dumneata # iar and se cearta, nu se ghiontesc §i nu
se uita pe furi§ unul la altul, eu du§manie. Ci se
ignora.
La einematograf, se due cu ma§ina §i eu domnul
profesor sau cu guvernanta.
A§a.
Dar te intrebi: deee or fi având boierii gradini?! Ca
nu le vad mai niciodata, deeit in treacAt. Sunt prea
ocupali §i prea ealatori. Sau .le ingrijese ea sa le vada
alIii? ...
Eu de ate ori am trecut prin eartierul Asta, atAt de
frumos §i atAt de pustiu, unde copiii nu §tiu sa se joace
nu §tiu sa injure, unde oamenii sunt intotdeauna
75

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1

preocupati, solemni §i gravi, unde femeile sunt prea ele-


gante §i prea reci, mi-am spus cu sinceritate:
Saracii boieri!...

MAHALAUA
Am auzit ea unele ora§e din Occident, nu au mahala.
Acolo este centru peste tot, cu oameni mai mult sau
mai putin subtiri, cu trotuar la poarta, cu lumina elec-
tried pe scurt: oameni care se bucura de toate bine-
facerile civilizatiei §i de atentia foarte parinteasca a .

primariei...
Dar cum se poate una ca asta, domnule? m'ara
mirat. Ce ora§ e ala fara mahala?
Uite se poate.
Glume§ti... Sau n'ai fost dumneata pana la mar-
gine uncle incep gropile §i...
Ce vorbe§ti de gropi? Nu se pomenesc. Asfalt
peste tot ... Si lumina electrica...
La Bucure§ti... nu prea este a§a.
In unele locuri, mahalaua se intinde pana aproape
de centru. Iar in alte locuri, se invecineaza cu cartierele
boiere§ti.
Dealtminteri, capitala noastra este atat de intinsa
§i s'a construit, 'Ana mai acum cativa ani, atat de ana-
poda, incat va trebui un timp foarte indelungat pentru-
ca Ora§ul sa fie strans, ca sa zic a§a, impartit §i aliniat.
Pe scurt: Ora§ul trebue mai intii gasit...
Poate ca din pricina asta, mahalaua a fost mereu.
amanata. Iar and s'a inceput pe undeva vreo lucrare
in ajun de alegeri, a fost lasata in parasire a doua zi
dupa sfar§itul campaniei electorale. Astfel ineit se mai
gasesc §i azi cativa kilometri de sträzi nepavate si
fara lumina electrica, la 10 minute de uria§ul palat at
76

www.dacoromanica.ro
MAHALAUA

telefoanelor §i in vecinatatea atator blockhaus-uri. A§a ca,


din punct de vedere edilitar, Capita la este ca o domni-
§oara foarte frumoasa §i mai ales foarte nostima, cu
rochia intoarsa §i vopsità, dar totu§i eleganta, 'Med cu
pantofii niIel cam mari, ni-cel cam scalcia-ci, niiel cam
De§i bucure§tene, mahalalele nu se aseamana. Fie-
care mahala are specificul ei, S specialitatea * ei, moravu-
rile §i naravurile ei. Locuitorii mahalalei, se intalnesc
cloar in mandria de a fi bucure§teni. Pe orice om din
centru, indiferent daca este proprietar sau chiria§, daca
Ii intrebi de unde este? IV va raspunde.
Din Bucure§ti.
Omul dela mahala, içi raspunde cu o mândrie pe
care nu se cazne§te s'o ascunda:
Sunt bucure§tean.
Se indreapta de §ale, ridica, fudul, capul qi se uità
drept in ochii dumitale, ca qi and te-ar intreba:
Ma inIelegi? Sunt bucure§tean...
In ora§ele de provincie, nouazeci la suta din mahalagii,
viseaza sa se pricopseasca qi a sä se tragä mai spre centru r).
Cei care izbutesc, i§i cumpara case chiar in inima ora-
§ilui, §i-i omoara cu dispre-cul pe domnii burghezi. La
Bucure§ti, dimpotriva: omul dela mahala este legat de
mahalaua lui, de strada lui, de casu-ca §i de vecinii lui,
ca Iaranul de brazda. Nu s'ar muta cu niciun chip, §i
nu s'ar muta mai ales in centru.
In mahalaua bucure§teana, casatoriile se fac oarecum
in familie qi dupa rang, ca la aristocrwci. Fata se marita
cu un flacau din cartierul ei §i de seama ei. De seama ei
sociala. Flacaul, la fel. Cel mult, daca domni§oara
se va casatori cu un mic funcIionar, in loc sa ia un ne-
gustor ambulant, un parlagiu sau un meseria§. Atunci,
lucrurile se complica niIel, §i in mahala se produce o
mica revoluIie, fiinda... se ciocnesc <ranguri1e *.
Eu sunt funcIionar !
77

www.dacoromanica.ro
BUCURE l'I

Eu sunt proprietareasa I
Tata socru 10 rasuce§te mustaIa mai intii, apoi tu-
§e§te ameniniator 0 intra in vorba:
Ia asculta, ba, parlitule, daca e§ti funcIionar, dece
nu te-ai insurat cu o << funclionareasa * 0 mi-ai cazut in
vatra ?
Eu %i-am introdus fata in t lume *, se lauda
domnul funclionar.
Tata socru rade amuzat :
Pai dar !
Daca lucrurile nu raman aci, domnul funclionar
sboara adesea pe fereastra cu geamantanul dupa el §i
in chiotele vecinilor, care nu l'au putut suferi din capul
locului...
Prea facea pe grozavul, draga.
Daca insa fata este <( epatata * de 4 rangul # sotului,
pe care-I tine totu0 in casa §i-1 vine pe mancare §i-i mai
&à §i bani de buzunar, pentruca domnul funclionar are
leard mica din care abia se imbrack lucrurile iau alta
intorsarura. Femeia este <( so%ie de funqionar * §i se
uita cam de sus, cam prea de sus, nu da buna ziva, se
lauda ca merge la teatru ...
Ia uite fa, cum s'a boierit ! auzi pe cate-o vecina.
Cand spune aqa se bate cu palma peste obraz 9i face
un cap atat de jalnic, de parca femeia nu s'ar fi boierit,
ci ar fi lovit-o cine 9tie ce nenorocire.
Vai de mama ei ! raspunde alta.
Situa/ia domnului fungionar, este mult mai tragica.
Uite-1!
Vecinele il arata cu degetul, printre uluci sau peste gard.
Ma, da 'mandru mai este, bata-1 focul !
i frumos !
i spilcuit !
Ptiu! Nu i-ar fi de deochi !
Femeile vorbesc tare §i rad, Copiii rad de asemeni
0 se -cin dupa el. Domnul funclionar se face ca n'aude.
78

www.dacoromanica.ro
MAHALAUA

Ca lca drept, cu cravata in regula, barbierit §i mirosind


a colonie. Subsioara line cu importan0 o servieta din
piele maron cu monograma de alpaca, mare qi straluci-
toare, intr'un coll.
Ia te uita, parc'ar fi ministru, nu altceva, man-
ca-l-ar mama!
Doamna nevasta, il a§teapta de obicei in balcon, coa-
fata §i in capot, pudrata §i cu buzele vopsite, in pantofi
de casa pe care infloresc, ro§u sau albastru, sau §i alba-
stru §i ro§u, ni§te ciucuri imen§i. Când el s'apropie de
poarta, femeia ii face bezele qi spune tare:
Pa!
El zâmbe§te distins §i se fereqte de praf. Când intra
pe poarta, dumneaiei coboara doua trepte, il a§teapta
fericità §i-1 saruta pe gura. Vecinele aplauda:
Foarte frumos! Inc'odata, bis §i cu repetiIie...
Doamna solie se uita crunt la ele §i tace. Sau incepe
sa strige:
Ce vre-ci, fa? Ce vreci? Firaqi ale dracului sa fiIi
de
El ii §opte§te:
Lasa-le in pace, draga. Fii calma... Ce-Ii pui
mintea cu ele? Tu cine-ci rangul...
Vara, perechea ia masa in balcon sau in chio§cul din
curte. Dumnealui in pijama, dumneaiei tot in pijama
sau in capot, in papuci §i far% ciorapi. La cafea, fu-
meaza amândoi # regale cu carton * qi se giugiulesc.
Daca trece pe strada o vecina, ea il intreaba in gura
mare:
Diseara unde mergem, draga?
La §osea! raspunde dumnealui.
Eu a§i bea un Iap de bere la # Monte-Carlo * in
Ci§migiu.
Foarte bine, incuviiirceaza el. Mergem unde vrei
tu...

79

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Fiecare mahala, are un erou. Sau mai mulii. Eroul


are fiqe la poliiie. Nu-i §tie nimeni drumurile dar i le ha-
nuie toata lumea. Eroul poarta in permanenIa la el un
circa sau un revolver incarcat, sau 0 un cu-cit §i un revol-
ver. In mahala, nu opereaza decit din razbunare, ceea ce
se 'ntampla foarte rar. Campul lui de operaIii este in
centru §i in cartierele oamenilor boga-ci.
Mahalaua il admira, iar femeile il iubesc in taina.
Minded, tipul este, de cele mai multe ori, un barbat bine
§i, fire§te, foarte curajos. Cand intra intr'o carciuma,
consumatorii se feresc din calea lui, sau il poftesc la masa,
amabili... .

Cum insa bautura aduce aminte de lucruri aproape


uitate, §i intarata, tipul baga de seama eh printre con-
sumatori se afla o veche dupnanie, adica, o veche amin-
tire. Si are chef sá se rafuiasca acuma cu el, da, chiar
acuma fiindca are e ocazie * §i timp, sa-i aduca aminte
individului de e chestiuni >> amoroase sau de aka natura,
petrecute cu mulIi ani in urma.
Si il provoaca.
Celalalt, nu este nici el de marnaliga, §i pe urma a
a baut vreo 2-3 kilograme. Ii raspunde arIagos. Asta
inseamna ca va fi petrecere...
Va sa zica, nu recuno§ti? ! il intreaba e eroul >>.
Ce anume trebue sa recunoasca rivalul. nu tie
nimeni. Stiu numai ei amandoi... Daca §tiu... Oricum,
intrebarea sulfa cam a§a:
Ce cau/i, ma, prin dreptul meu?!...
Celalalt, raspunde darz:
Nu recunosc nimic.
Biiineee!
Si s'werne tacere.
Consumatorii se impart, din ochi 0 in gand, in doua
tabere. Raman, insa, in pasivitate. Cel mai speriat, este
carciumarul: in orice tabard ar intra, tot eau va fi de el,
pentruca tot va fi pagubit. De aceea cauta sa previna,
80

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
7 iTrY.01W1F-A.

Ir

r9-
I. -4

1,44,0
----- I A:
,orc,
v.; e
r,4dj,
tt.
II
;
FOTO BISCO /9
www.dacoromanica.ro
...11

rkg,

. g
1

t, zs-
.. ..141 41.t
*

I 6.,

. .
it't° 't

17.7k -

fok: 'Y.'.
JP-

FOTO BISCO
www.dacoromanica.ro
of wai i-joN
1L !rtZtrrt.".."."!..

At. 1.1.

FOTO BISCO www.dacoromanica.ro


16....4. .....
,"tt , ....,.
. .f

i °K. a Z*4

'

c
a..
-10

Ne-

-,

.:°

MK
I tkai

, e us

FOTO BISCO
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
°

" .11

,
-% 4.4101,4C

;
, K". oje,
d_11

ligtt4
-44541y

14:r
r 4

FOTO BISCO
www.dacoromanica.ro
.;
.= F.
£

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro
MAHALAIJA

ca sa zic a§a, scandalul. Sa nu credeti cumva, ca umbra


dela un combatant la altul, sa-i lini§teasca. Nu. Pentruca
ar fi inutil.
El are alta tactica. Vreau sa spun: are mai multe
tactici. Mai intii, cauta sa scape de unul. De oricare.
Face el ce face 0-1 hotar4te pe individ sa plece, chit cä
nu §i-a platit consumatia. Dar individul, de cele mai
multe ori, nu pleaca. Uite, nu vrea. Atunci, carciu-
marul cauta sa-i apropie. Sau, impreuna cu ajutoarele,
arunca, a§a pe nea§teptate, peste prag, pe unul din doi.
Pe oricare. 81 inchide up. Apoi trimite dupa un sergent
i i-1 &à in primire...
Dar asta se 'ntampla foarte rar. Fiindca scandalul, la
mahala, izbucne§te ca focul: deodata. Bagi de seama
tarziu, and jurnatate din lumea care §edea lini§tita la
mese, este incaerata. S'aud focuri de revolver, grabite
parch, se vad sticle i pahare sburand qi oameni -Lava-
lindu-se insangerati, pe sub mese §i printre seaune. Cand
batalia este mai mare, s'alege praful de carciuma: nu
ramane nimic intreg, nici chiar capul domnului carciu-
mar, care zace fara cuno§tinta, colo sub te§ghea...
Pe teren, au ramas: un mort, doi gray raniti §i cinci
raniti mai upr. Ca pe un camp de lupta adevarat, unde
batalia a fost crancena...
Pe langa alte femei cu care traie§te, eroul mahalalei
are o amanta oficiala, pe care o iube§te cu pasiune §i vio-
lenta. 0 iube§te §i o bate. Ea il iubeqte §i mai mult, pen-
trued in iubirea ei este §i admiratie, §i respect. Se uita
la el ca la o icoana, ca la un Dumnezeu §i ca la un diavol.
Daca se 'ntampla sa fie prins asupra vreunui fapt qi sa
fie condamnat, amanta il eau-Ca de doua ori pe sap-
tamana, Joia §i Sambata, la Vacare§ti.
Am avut prilejul sa vad acolo, intre gratii, astfel de
eroi. N'a§i putea sa afirm, ca am chit in fata lor suferinta
sau revolta. Am observat mai degraba un dor destul de
z 81

www.dacoromanica.ro
BUCUREkiTI

nelamurit, pentruca indivizii sunt tari, un dor nu de


libertate, ci de mahala, un dor care era §i o mandrie
invinsk pentruca locurile lor au fost ocupate de aliii,
care terorizeaza, care petrec, care iubesc.
*i. asta nu convine.
Oamenii nu se plang insa nimanui. Ofteaza numai.
0 admiraIie mare am avut pentru amantele lor. Ve-
sele §i cu bra/ele pline de pachete, erau la Vacare§ti in
fiecare Joi 0 in fiecare Samba-Ca dupa pranz. Iubirea lor
ramanea intreaga, intreg devotamentul 0 intreaga admi-
raVa. Dealtfel, ei se pricepeau de minune sa conserve
aceste sentimente. N'am vazut macar unul, macar odata,
emoVonat. Fiecare i0 primea iubita dincolo de gratii,
ca0 acask dincolo de gard. DiferenIa era ca la Vacare§ti
nu putea s-o imbra-ci§eze. Se interesa, nepasâtor, de pa-
rin-V 9i de rude, de vecini qi de mahala, ap, in general.
Dar tu cum o duci, draga? ! intreba femeia plangand.
L Bine, cum vrei s'o duc? !
Era oarecare mirare in glasul lui, oarecare dojana: ce !
0-a inchipuit ea un singur moment ca ar putea s'o duca
eau, oriunde s'ar afla ? !...
Femeia se 'ntoarce acasa, fericita §i mandra. *i-1
a§teapta increzatoare...
Alte mahalale, au alte tc specialita-ci )>. Cartierul
Grant, bunaoark este vestit in... baieli de§temi. Dau ei
0 cu culitul, la nevoie, §i se pricep al dracului sa faca
sali dispara portofelul sau ceasul, and te-ai gandit mai
pu-cin la eventualitatea asta. Procedeul este, in fond, cat
se poate de simplu.
Ian.
Sunt, sa zicem, doi in0. Doi asociali, ca sa vorbim
negustore§te. Au pus ochii pe un o fraer *. Unul dintre
ei, face pe omul topit de bautura care umbra* clatinan-
du-se, sau se face ca se impiedica tocmai in dreptul 0 frae-
rului ». si-i cade in piept. Zice:
82

www.dacoromanica.ro
MAI1ALAUA

Pardon!
i§i yede de drum dupace 1-a buzunarit. Peste c4iva
pa§i, se incruci§eaza cu tovara§ul pe care, fire§te, se face
ca nu-1 cunoa§te. A§a in trecere, Ii vâra in buzunar por-
tofelul §terp.elit dela <4 fraer *, sau ceasul...
Daca mai inainte ca ho-cul sa fi clisparut la un colI de
strada, paguba§ul a observat lipsa portofelului, se ia
dupa el, vaetându-se:
Da-mi portofelul, holule.
Poftim?!
Vocea individului e lini§tità, §i lini§tita ii este privirea.
PAguba§ul este, un moment, deconcertat.. Dar numai
un moment. Pentruca i§i acluce aminte and a scos ultima
data portofelul din buzunar... i incepe sa urle:
Da-mi portofelul.
Ce portofel, domnule? intreaba individul, ne-
tulburat.
Mi 1-ai furat adineauri and te-ai facut ea te 'mpie-
dici. Am simIit eu ceva pe la piept, dar credeam ca in
cadere te-ai agalat cu mAinile de haina... Da-mi por-
tofelul, ma 'nplegi?
Pe onoarea mea, daca nu e§ti nebun, domnule.
*it da sa plece.
Dar paguba§u1 11 apuca de bra-c, hotarit sa nu-1 slo-
boada Ona &And nu i-o inapoia avutul. i se Onde§te,
binevoitor: nu-1 mai duc la poii%ie, da-1 dracului ; eel
mult, Ii trag douà perechi de palme, ca sa-1 inva/ minte s.
Hai, §efule, zice ! portofelul.
Domnule, repet: nu /i-am luat niciun portofel.
Intre timp, s'a adunat lume. Lumea comenteaza §i
glume§te. Ba, unul intreaba pe domnul paguba§:
I-ai facut cruce, §efule?
Acesta, se infurie.
Bine! ofteaza. Daca nu vrei sa mi-1 dai de bunk'
voie, fii draguc §i inso-ce§te-ma 'Ana la circumscrimie.
Cu placere.

11. 83

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Si pleaca la poliIie. Aci, tipul este, bineinIeles, cunoscut.


Iar, ma ? ! il intreaba comisarul.
Da'de unde, domnu §ef ... Dumnealui pretinde
ca i-am luat portofelul.
Pretinde ?
Inchipui-ci-va!
Si nu 1-ai luat.
Fire§te ca nu.
Din siguranIa cu care neaga, comisarul a inIeles ca
portofelul este la tovara§. Totu§i, se raste§te :
Gole§te buzunarele.
Omul se executa.
Numai ai nimic?
Nimic.
Comisarul ii cerceteaza minulios buzunarele, i il
cauta §i in san: nimic. Apoi se uita dezolat la pagubaq,
inalVand din umeri. Acesta, e mai mult mort deck viu.
Cand venea cu el pe drum, ar fi putut sa jure ca va reed-
pata portofelul...
Domnule comisar, se plânge el. Sunt gata sa
jur, ea asta e hopil.
Asta o pot face §i eu, raspuncle comisarul. Dar
ajunge numai atata ca sa-1 pui in fiare ? ! Spune §i dum-
neata ...
Apoi, domnul comisar scra'§ne§te :
Dar lasa ca-mi pica el in mânal...
MulIumesc ! se vaeta omul. Dar eu ce ma fac
acuma ? ! Ca m'a lasat far-à un ban.
Holul, se gande§te ca paguba§ul exagereaza: mai
are ni§te marun%i§ in buzunarul drept al pantalonilor. A
simIit el cand 1-a pipait: doua monede de caste 100 §i
ealiva poli. Ii vine sä se tavaleasca de ras. Dar se sta-
pâne§te ...
Imi pare foarte rail, dar nu va pot fi de niciun folos !
regreta comisarul. Dece nu ave0 §i d-voastra mai
multa grije de bani?
84

www.dacoromanica.ro
MAHALAUA

Dar unde dracu era sa-i -001... In gura?!... Ca


doar aveam portofelul in buzunarul din dos al hainei.
Se pricep al dracului! zice comisarul, admira-
tiv... Dar tot ii descoperim noi...
MO, au specialitatea Cintorsului*. Pun, adica, ochii
pe unul cu bani, in tren, sau in Wile de asteptare, sau
in parcuri. Omul doarme. Tipul Ii dà ocol i cauta sa-1
buzunareasca. Dar nu-i este la indemAna: s fraerul
doarme pe partea unde este portofelul. Atunci, indivi-
dul scoate un ac si-I inIeapa usor. Ii pisca, numai. Omul
maraie si se misca. Alta piscatura. Omul se intoarce niIel,
si se scarpina...
Si tot asa, pana and se 'ntoarce cum trebue. Restul,
e fleac...
La mahala, se iubeste ca la Iara: simplu. Dar cu mai
multà pasiune 1 cu mai multe unelte: cu revolverul, cu
cutitul, cu toporul... (Venicia> dureaza mai mult aci,
si se ispraveste, in majoritatea cazurilor, la ofrcerul starii
civile. Nunta line 3-4 zile sau o saptamana, i omul nu
cruIa banii. Inchiriaza un salon mare, unde lumea pe-
trece, danseaza si se 'ncaera. Inchiriaza automobile
luxoase i coboara cu ele in sir pe calea Victoriei, ca sa
se pozeze la un fotograf din centru.
Ginerele sta Iapan i cu frizura si cu floare la buto-
niera, in fundul masinii. Este rosu ca focul i i s'a lasat
o suvird de par pe frunte. A baut cam mult. Nu pen-
truca ii sta in obicei, dar a baut de bucurie...
Odata se insoara omul, i odath moare...
...Duminicile dupa pranz si in zilele de sarbatoare
mahalaua coboara in centru. Tramvaiele i autobuzele,
sunt incarcate. Domnii tineri, cu haine negre si in pantofi
de lac, -On fetele de bra-c. Domnisoara dela mahala, se
imbraca du/A jurnal. Colorile le asorteaza, insa, dupa
fantezie: rochia verde-crud cu garnitura din rosu-aprins,
85

www.dacoromanica.ro
BUCUREVrI

palaria albastra cu panglica neagra, ciorapi maron la


pantofi de tenis . ..
Seara petrec 'Ana tarziu, la localurile de mana doua
din centru. Comandâ mititei 9i halbe 9i alune americane.
Se strang la o masa ate 10-12 persoane, 9i beau qi vor-
besc. Pe urma danseaza. Domnul tanar, cu cravata ar-
zand, se inclina frumos in fata doamnei sau domni-
parei:
Imi dati voie ?
*i svficne9te capul la stânga, sali aranjeze frizura.
Cu placere !
Dupace dansul se isprave9te, o conduce frumos 9i la
brat, la loc. 8i iar se inclina. Ea zâmbe9te qi zice :
Mersi !
Singuri la o masa, cativa # cavaleri * discuta in gura
mare lucruri din mahala sau dela fabrica. Sunt asudati,
9i aprin9i la fata 9i ar avea chef de cearta. Prilejul se ive9te.
Sau daca intarzie, 11 cauta. Solidari, navalesc deodata
toti asupra rivalilor. Dar incaerarea nu ia proportii pen-
truca in localurile din centru sunt chelneri mai multi, iar
sergentii de strada mai de9i, prefectura de politie mai
aproape ...
Tot mai bine la noi in mahala . . .
Altfel, mahalaua e.`patriarhala 9i cu oameni tare de
treaba, 9i cu femei gospodine. Cam rele de gura, nu-i
vorbat 9i carcota9e. Dar nu tin la suparare. Du9mancele
de eri, sorb azi impreuna cafeaua 9i stau de vorba ca
cloud prietene adevarate.
Aproape fiecare casa are o gradinita 9i. câtiva pomi,
9i trei-patru trupini de vie, 9i un rond de flori aranjate
frumos. *i eke un nuc se mai gase9te. *i &Ate un
vi9in. La poarta sunt banci, 9i in batatura gaini 9i
aini . . .
Bine 'nteles ca oamenii dela mahala fac politica. Mai
mult : au idei politice ! 8i sunt foarte entusiasmati: ili

86

www.dacoromanica.ro
MAHALAIIA

lasa treaba 0 se duc la vot, 0 sunt gata ori de cfite ori


# omul >> lor vrea # sa aranjeze o mica manifestaIie >>. Se
strange o ceata mare de alegatori cat ai bate in palme,
ridica pe # qef # in sus §i il apaza pe umeri 0 striga # Ura >> !
de nu se mai aude sgomotul tramvaielor...
# Seful )), care de cele mai multe ori este un consilier
comunal oarecare sau un §ef de secIie, -One urmatorul
discurs:
Fracilor! Traiasca partidul nostru... HoIii la
pu§carie, baa !.. .
Iar oamenii:
Bravo, §efule... Ural... Ural...
Gaud tree prin dreptul clubului partidului advers,
rasucesc bastoanele in aer, se uita cu du§manie intr'acolo,
§i racnesc:
Huo !...
Apoi li se da cate un,pol §i cate o paine, sau nu li se
da nimic, 0 oamenii se intorc acasa.
(4 Seful * s'abate pe la o gazeta unde cunoa§te bine pe
un reporter: .

Stii, cateva randuri... Si poza, daca se poate...


Apoi, da fuga la mai marii lui:
Ali vazut ce manifestaIie? AO vazut ce scriu gaze-
tele?... Tot sectorul e cu noi... Au luat parte 5000 de
in0...
... Si oamenii a§teapta mereu, a§teapta cu entusiasm
sa le faca trotuare la poarta, §i sa le instaleze lumina
electrica... Din and in and, publica la gazetà cate-o
rugaminte, care suna aqa: (citez).
# Cetdlenii din Sectorul Galben roagd pe domnul pri-
mar sa se informeze asupra mizerieiin care sa afld strada
Sf. Nicolae din cartierul Tei.
Cdnd vin ploile nu mai poate nimeni pardsi casa, iar
dupd ce se scurge apa rcimdn gropi cu nomol qi broalte care
dau concerte in fiecare seard, in apa verde pe care mai
mifund gi Idnfarii. Ceteifenii nu se pot aproviziona cu lemne

87

www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI

qi cu zarzavaturi, pentrucei pe aceasta stradei nu intrei ca-


rule.
Acum ccind au inceput caldurile, ceteiteanul trebue set
stea tot timpul in casei din cauza mirosului urit einanat
de acest nomol >>.

DINCOLO DE MAHALA
Orasul nu se ispräveste in toate parcile la marginea
mahalalei, de unde s'ar putea crede ea incepe campul.
Nu. De aci incep maidanele, locuite de iigani si batute,
noaptea, de haimanale si pungasi.
Tiganii locuiesc in bordee si se indeletnicesc cu de
toate: eu mici furturi, cu mici mestesuguri... Hrana
si-o scot din ceeace produce maidanul, pe care sunt &d-
rate gunoaiele orasului. Scotocesc gramezile de gunoi
unde gasesc carpe, oase, fier vechi, si alte... bogaIii, pe
care le << desfac >>. TiOncile mai coboara si in oras. Le
gäsesti in halele centrale rezemate de bidinea, la gasesti
cu flori pe calea Victoriei, sau cu porumbi fier%i... Fie-
care cu specialitatea ei.
Parte din Vgani si copiii mai rasari-ci, coboara de
asemeni in oras unde muncesc ca salhori, sau fac pe
vacsuitorii de ghete sau pe lautarii la carciumile dela
periferie...
Acum 2-3 ani, un preot (un preot!) a avut fantezia
sa-i... organizeze in grupare politica! A facut chiar un
fel de club, cu stampile si cu tot ce trebue. Dar Iiganii,
ca Iiganii: s'au certat. Si, ca sa fie la fel cu unele
din partidele politice, mai mult sau mai pu-cin istorice,
s'au imparcit in dotia, fiecare tabara pretinzand ca este
cea autentica, §i injurand pe cealalta. Amandoua publica
diverse # comunicate >> si fiecare are <cseful # ei. Ce s-o
alege din politica romilor (ca nu-si zic # ligani #; isi zic
88

www.dacoromanica.ro
PARCUL CAROL

(< romi *), nu §tiu. Dar de facut, o fac. Cine §tie?


Poate ca vor scoate §i gazete cu timpul (fiecare gru-
pare, cu (corganul ei #) §i poate cä vor intra §i in
Parlament...
Atunci sa vedeli §edinIe !...

PARCUL CAROL
Intii vezi clädirea Muzeului Militar, imensg §i sobrg,
flancatâ de douà tunuri uria§e. Pe urmd vezi un drept-
unghi care porne§te dela intrare §i merge pAn'a in mar-
ginea lacului, impärlit in pdtrate de flori. Din distan0
in distanO, jocuri de apa. De o parte §i de alta, alei de
castani §i tei.
Parcul Carol este mai intins decit Ci§migiul §i este
altfel pentrucä e fdcut. AltAdatà erau aci mla§tini, Iâncari,
§i loc pentru depozitat gunoaie. AstAzi, Parcul Carol ada-
poste§te istoria -Orli, pe care o poate ceti oricine colo sus
in Muzeul Militar, pe här%i, in documente, pe tunuri §i
mitraliere. La picioarele Muzeului §i intre douä tunuri
cu çevile spre cer odihne§te Soldatul Necunoscut, la
cap cu o flacará ve§nic vie, care fAlfAie in noapte ca o
chemare §i ca o aducere aminte. De aci, din Arenele Ro-
mane, in fa-ca Tarii §i a lumii §i in fa-a lui Dumnezeu,
s'au spus toate durerile §i nedreptalile NaIiunii §i toate
bucuriile ei...
Parcul are forma unei potcoave, ca'reia Ii dà ocol o
alee larga cat o §osea, din marginea cAreea pornesc in sus,
printre arbori §i flori, poteci pietruite, uncle in pantä,
altele in linie dreapta §i cu trepte.
In partea dinspre Muzeu §i in marginea lacului, ni§te
grote cu jocuri de apa. Iar in stânga, cAteva cetäji istorice
in miniaturd, la care urci pe trepte de piaträ. Lacul se
89

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

intinde pe sub poduri de lemn de mesteacan ocolind o


insula din care -0§ne§te, supla §i alba, moscheea facutd
dupà fantezia Reginei poete Carmen Sylva. Drept in
fa-ca, alta insurd mai mare cu restaurant §i gràdina. Me-
sele sunt a§ezate printre pomi §i gradina este mArginita
de salcii plangatoare. Pe lac, in partea dela intrare, plu-
tesc cateva lebede triste. *i. le sta pared rau, atat de pu-
line §i atat de albe pe lacul Asta mare, inconjurat de
atata lume §i de atata veselie...
De§i Parcul Carol este vizitat aproape zilnic de lume
din toate col%urile Tarii, are o atmosfera oarecum regio-
nalista, o atmosfera de cartier. Cu deosebire de Ci§migiu,
unde ai impresia ea se intalne§te Capitala §i toatâ Ro-
mania cu toate lumile ei, Parcul Carol este numai al
cartierului, exclusiv al cartierului. Aci, e mai mult sgomot
deck veselie §i lumea este mereu aceea§i, lumea pe care
ai vazut-o ieri, pe care ai vazut-o alataieri §i pe care o
vei vedea cu siguran0 peste un an, peste doi... Acelea§i
guvernante stand pe banci lânga carucioare §i cosAnd sau
pgavragind ; aceia§i copii dolofani §i sgomoto§i, juandu-se
pe alei §i ag4ânduli-se de pantaloni ; aceia§i pensionari
plictisici§i visatori ; acelea§i perechi plimbandu-se la
bra% sau impletite de mijloc, vorbind tare, rfizand tare ;
aceia§i soldaIi, fluierand cfintece dela lard sau mar§uri...
Pe undeva, pe o poteca mai dosita, un fla.cdu se lupt5
cu o fath care nu se lasa sarutan fara. osteneala...
Nu, nu vreau! §i rkle.
Vrei, nu vrei, eu tot o sa te särut.
Dacà poIi...
Panä la urn* poate. Fata se lasa moale, §i sarutul
dureaza cam mult. Al%ii, tree pe langa ei §i le dau chiot.
Pe urma:
Ajunge, baa...
Seara, gradinile sunt pline §i muzica militarà canta.
Lumea consumk ca §i in Ci§migiu, mititei §i bere §i arunca
peste gard frimiturile la pe§ti. Perechile din cartier, perechi
90

www.dacoromanica.ro
PRIMAVAILA IN CETATE

de muncitori din Filaret, stau aproape imbra-cilate la mese


0 beau dintr'un pahar. Apoi danseaza. Si iar beau...
Rar de tot vezi pe ate cineva din ora§.
Noaptea vine mai de vreme aci, pentruca lumea se
duce la lucru, in fabrica, de dimineaca. Intunerecul co-
hoax% din dealul Filaretului §i peste pulin se face lini§te.
Alb ca un stalp de var, turnul moscheiei straluce§te in
luna. Triste qi albe, lebedele plutesc pe lac, ca pe oglinda.
Sus, pe frontispiciul Muzeului Militar, doi vulturi cu
aripele cleschise ...
Si atat !
Ba nu. Parcului Carol ii lipse§te ceva §i ii prisose§te
ceva. Ii lipseqte un monument al creatorului, un monu-
ment mareI al Regelui Carol I, a§ezat undeva pe o colina.
Si-i prisoseqte un tren care trece prin mijlocul pie-0i
dela intrare. Un tren care nu este ca toate trenurile,
pentruca prea fluiera ascu%it §i intr'una, prea se tampo-
neaza 9i prea afurna. Un tren ca un balaur, de care lumea
se fere§te cu groazA §i pe care 11 blesterna. 0 pacoste,
insfar0t, §i o teroare...

PRIMAVARA IN CETATE
..

Ia violete, coni-ca, ia mimoza! Ia violetele ! Viole-


tele !... Violetele !...
Ghiocei ! Ghiocei!
Si tot mai slab, tot mai indepârtat.
Ia castane, ia maroane, ia alune americane...
Ce mai faci, ba, cu ele? Nu vezi c'a venit primavara ?
Peste tot §i in fiecare an, primavara este noua. Dar
nicaieri nu este atat de notià, atat de surprinzator de
noud §i de frumoask ca la Bucure§ti. Primavara nu vine
incet, ca toamna. Vine deodata §i intreaga, vine de sus
i de jos qi din larg, vine ca o biruin/a §i ramane ca o
91

www.dacoromanica.ro
BUCUREgI

victorie: luminoasa §i pura. Auzi mugurul cum plesne§te


i-1 vezi cum se desghioaca. Sunt albe casele, sunt albe
tramvaiele, e alba lumea §i tAnara. E tAnara toata lumea
§i vesela. Miroase a brazda §i a vazduh. Cerul e sus de
tot, este atAt de sus §i atat de limpede, cã nici nu-1 vezi.
Ti-1 arata soarele...
Ia uite ce pardesiu!
E nostim costumul Ala, dar prea are carourile mari.
Iar se poarta verde.
Ghiocei, ghiocei, ghiocei...
Tempo, Vestea, CredinIa...
Ca leaVictoriei, geme. Peste tot, femei elegante §i
ireal de frumoase. Fiecare femeie are un buchet de vio-
lete in piept, fiecare barbat are o floare la butoniera.
Multe costume sunt intoarse, multe rochii prefacute, dar
sunt toate noui in primavara asta noua, in lumina asta
alba" ...
Este o reinoire totalà, o prefacere, o reintinerire.
Cetatea rasufla masiv §i adânc §i aerul este atat de proas-
pat, incit se vede. Rana i casele par mai tinere, §i pen-
sionarii. Au §i ei flori la butoniera §i pared li s'au in-
dreptat genunchii §i spatele. Se plimba in primavara fara
bastoane §i zâmbesc florilor, femeilor §i soarelui...
In hale, primavara, a facut curatenie, a spalat dalele
de piatra §i a scos in plata femei cu bidinele §i taietori
de lemne, care dormiteaza pe capre, lânga ferastrau. De
o parte §i de alta a DfimboviIei, covoare §i scoarce roma-
ne§ti stralucesc in soare ca ni§te livezi semanate cu flori
de toate colorile...
Dealul Patriarhiei are petece de verdeaVa lânga pAnze
sub-ciri de zapadd. Este atat de neverosimild zapada §i-i
sta atAt de rau langa brazda inverzità...
Numai Dâmbovila este tot ap: uleioasa §i murdara.
I§i tAra§te apele la vale, cu cutii §i resturi de mancare
in spate. De sub poduri, §omerii se arata intinzandu-se
la soare §i zambind primaverii cu gura toata §i flamânda.
92

www.dacoromanica.ro
CINEMATOGRAFELE

La mahala,. s'au ars baldriile §i gunoaiele. Vfintul i§i


vfirà botul in albituri, trece prin odai, §i--ci scoate ochii
cu praf. Pe maidanele cu gunoi s'au strfins copiii. Galbeni,
cu picioarele goale, cu carna§ile peticite, cu parul vAlvoiu
§i mozolili ca purceii. Aiuriii d'atfita soare, culeg cioburi
§i tinichele, arunca ghemotoace de cArpa §i se inIeleg a§a
de bine cu gunoiul...
Prima Iurca! Prima barza!
Barza baa! Barzaa!
E jos, ma baiete, e jos? Ai?
Nu, uite-o prin dreptul fabricei.
Insffir§it, bine ea' o vazui sburând. 0 da Dumnezeu
sh ma plimb vara asta, câ am t000t stat §i-acasa aacia
ani §i oi mai sta §i'n pamânt.
Dac'ar fi a§a! Dar nu cred. Al meu, n'ar mai fi,
nu mai lucreaza de trei luni...
Dealtminteri, a§a spune §i in cartea de vise: # barza
visfind ca sboara, calatorie insemneaza >>.
Si o faci. Ori te duci la bai, ori la munte... Sau la
Bellu... sau la Sf. Vineri... Ca tot calatorie este...
...C5rciumile au scos gratarele afara.
Tic - tic - tic - tic - tic - tic - tic - tic - !
Pe geamuri, in loc de # Iuica fiarta », se vecle dela
distanIa un alt manifest, de primavara:
TAPUL 6 LEI
HALBA 9 LEI
In Ci§migiu, cea dintaiu iubire noted...

CINEMATOGRAFELE
Altadata, indragosti-cii se intfilneau in cofetarii, mâncau
prajituri §i i§i spuneau ca se iubesc. Astazi, se intfilnesc la
cinematograf, mfinânca alune americane §i caramele §i ...
93

www.dacoromanica.ro
BUCUltEkTI

Te vad astazi?
Da.
Unde?
*tiu eu?!
Sa mergem intr'un local, undeva...
Nu se poate.
El tu§e§te. Nu s'a prins.
Atunci? la un cinematograf?
Mai degraba.
Ne'ntalnim acolo?
M'a§temi in holl.
Bine. La < Regal )).
E un film bun?
Te cred.
Pe el, nu-1 prea intereseaza filmul. Dar nu spune. La
ora hotarita, o a9teapta cu biletele in mana, nerabdator.
Ea intarzie 5 minute, pentruca ap se obi§nue§te. In sala,
intuneric.
P'aici.
*i-o apnea de braI. 0 apuca de sus, de langa sari,
§i-o -One strans. Dupace se deprinde cu intunericul,
pune ochii pe doua locuri libere intr'un §ir cu trei
ocupate.
Pardon!
*i o trece pe ea inainte Iinând-o mereu de braI §i
simVndu-i sanul. Apoi se apaza tocmai la mijloc,
Se uita indarat sa vada cine sta la spate, se uita in laud
sipeste sala. Apoi scoate punga cu bomboane:
Vrei?
Mersi.
tace §i se uita la ea din profil. E parca mai fru-
Si
moasa i mai distinsa in semi-obscuritatea asta, §i
seamana niIel cu eroina din film. Intinde braIul pe
la spatele ei §i-1 lasa pe speteaza scaunului, §i-i sufla
in ureche:
Te iubesc!
94

www.dacoromanica.ro
CINEMATOGRAFELE

Fii cuminte.
Tu ma iube§ti?
Ssst ! Taci ea te-aude lumea.
Nu este nimeni pe langa noi.
Ia te uite ce scena admirabila!
Da-0 dracului.
Ii apasa bra-cul pe spate §i o strange cu palma de
umarul celalalt. Femeia se infioara qi se teme. Si iar il
roaga sa se astampere. i se fere§te. Dar bra-cul omului
se line dupa ea §i palma ii mangaie cu degete care tre-
mura, umarul, apoi coboara nesimlit in jos.
11 !... Sa §tii ca nu mai viu altadata.
Si rade. Si i§i apasa, moale, sanul cu palma.
El i§i retrage bracul, se uita iar prin sala §i la
spate, §i opereaza in partea astalalta. In aripa stanga,
adica. Ii prinde intii cotul, ea in cauc. Si i-1 strange
violent.
Au!... Ce, e§ti nebun? !... Ma doare.
Acum, schimba mainile. Aduce pe cea stanga, o Vara
pe sub bralul drept, se apleaca bine, a§a ca sa atinga
umarul femeii, §i i§i strecoara palma intinsa pe sub bra-
/ill ei, spre aubsioara...
Ma gadili, nebunule !
In timpul asta, palma dreapta a coborit incet, prin
intuneric, §i se odihneste cuminte, deocamdata, pe ge-
nunchiul femeii... Stanga inainteaza mereu, pana la
marginea sanului. Aci se odihneste o clipa, iar cealalta
ii mangaie genunchiul. Pe urma, pornesc amandoua in
sus, fiecare spre alt obiectiv...
...Dar in sala s'a facut lumina!
Barbatul tresare speriat, i§i adula mainile in poala
§i clipe§te din ochi, nedumerit. Apoi tu§e§te, stupid.
Femeia a tresarit §i ea §i 1-a privit cu coada ochiului,
ro§ie. De ru§ine? ! De emolie? !...
Ea:
Foarte frumos film.
95

www.dacoromanica.ro
BUCU1tETI

El:
Hm.

Cu al-0i, lucrurile se petrec altfel. Femeia inIelege sa


fie curtata vreme mai indelungata, §i fara mAini, hotarit
fara mAini. Primind sa vie la cinematograf, socote§te c'd
numai venitul prelue§te in sine o favoare §i o atenlie,
pe care n'a acordat-o altuia, fiindca # nu-i sta in carac-
ter D. Lucru pe care barbatul nu-1 intelege.
incepe ca mai sus.
Ia mana.
Doar nuli fac niciun rau.
Ia mâna, ca nu-mi place.
i i-o arunca, brutal. El sta cuminte, ateva minute,
apoi iar incearca. Femeia, face una din doua: sau se
ridica .,i pleaca fara sa spuna o vorba §i fara sa se uite la
el, sau se ridica, il plesne§te §i pleaca, dupa ce i-a spus, tare:
sali fie ru§ine !
Fata dela mahala, nu ucide cu dispreIul §i nu plesne,te.
Ea iube§te mai intotdeauna cu adevarat §i este ortodoxa:
se spovede§te odata pe an, §i se duce la biserica. De aceea,
and barbatul o pipae a§a, fara introducere, intr'o sala
intunecoasa de cinematograf, se uità la el cu tristqe:
Credeam ca e§ti cavaler !...
Dar sunt §i perechi indragostite, care se iubesc, cum
se iubea altadata. Care se inalnesc, adica, sub ochii pa-
rinlilor, care 4i scriu epistole de amor, planse, §i care
gem sub luna. Gaud o astfel de pereche vine singura la
cinematograf, evenimentul este catastrofal...
Sä Irà intoarce0 de vreme, mama.
Ca nu-§i dau intalnire la cinematograf, in hol. Pleaca
de acasa, dela domnipara, impreuna. Dumnealui scoate
biletele, dumneaiei asteapth pe scaun. i intra pe lumina,
la inceputul filmului. El are ni§te bomboane:
96

www.dacoromanica.ro
CINEMATOGRAFELE

Uite !
Vai !
Am luat de careli plac Iie. (Se tutuiesc numai
de ateva zile). RonVaie amândoi si se uita unul la altul,
duios.
El:
Sunt bune?
Ea:
Delicioase!
Se face intuneric. Filmul este un film de dragoste,
asta e frumos. La c'ate-o scena se privesc amândoi odata
in ochi, lung si lesinat, i zâmbesc. Lui ii cam tremura
buzele, i ei genele. Se apleaca unul in spre altul, pana
Ii ating umerii.
sunt ferici%i.
Dar omul e vesnic nemuliumit. El se Ondeste:
o Doamne, daca asi avea curajul s'o sarut pe obraz ))! Se
uita in laturi, apoi s'apleaca binisor ca ala din film, adi-
neauri. Dar nu, n'are curaj. Se'ndreapta pe scaun
ofteaza inodat i cu scari... Ea-1 priveste i imelege.
zambeste. Apoi, mai curajoasa ca el, il mangaie odata pe
mâna. Lui ii vine sa plânga si se gAndeste ca e fericit, ca
e foarte fericit. S'apleaca ni/el, pe urma iar se mai apleack
si se face ea nu vede din pricina celui din fa/a. Parul ei,
care-i atinge tâmpla, Ii gadila i 11 inebuneste, nu altceva.
Insfârsit se intoarce incet, iar s'apleaca si-i atinge obra-
zul cu buzele. Nu-1 saruta, fiindch buzele sunt paralizate
reci. Ii atinge, numai. Ea se fereste niIel, numai nitel,
si lasa genele in jos. i e fericita...
AtAt.
La intoarcere, indrazneste s'o ia de braI. i ea, in-
drazneste sa-i ingaduie.
In Wile de cinematograf, se iubesc i perechi casa-
torite mai de curand. Intra la braI i vorbesc tare:
P'aici draga.
7 97

www.dacoromanica.ro
BIJUIRE an

Dar nu se vede.
Ia-o dup.-à mine.
Si-i intinde mâna la spate, prin intuneric, §i-o ia de
mânä. Apoi, cand a desluOt douà locuri:
Pardon.
.Si se-a§eazà. El o ia la brat, peste bratul scaunului.
Ea ii pástreazà, pe genunchi, palAria §i pardesiul.
Vrei o bomboana?
Da.
Si i-o vfirà in gurk el cu mâna lui. Ea ii s'Aruta dege-
tele, §i prime§te in schimb o sarutare pe obraz. Pe urmA
se uita la film. MAinile, impletite, se intAlnesc in palmA:
a ei, facuta pumn, se odihne§te in palma lui. Genunchii
se intAlnesc §i ei, §i se intalnesc 0 umerii...
Ea:
Ce bine!
El o prive§te in ochi trei secunde, apoi o sarutá apasat
0 inAbuOt pe buze...
Mm!... Ne vede lumea.
Mult imi pasâ mie de lume.
Si iar o saruta. Peste câteva minute, din nou. Depe
scaunul dela spate, o doamità mai in varstA §i singurd,
care a privit perechea dela inceput, se ridica indignatâ:
UM neru0nare !
El se intoarce, se uità clipind la ea, §i dupAce o vede
bine, zice rfizand:
Te cred !...
La cinematografele dela periferie, lumea nu se mai
fere§te, pentrucà nu are de cine: toti fumeazà, mànfinca
bonboane, 0 se iubesc.
A§a... Stai aci... Si tine palAria ...
Pai tu n-o tii?
Tat!
Ea se uità la vecinul din dreapta, pe urma la cel din
spate, a§a, fárd intentie.
98

www.dacoromanica.ro
CINEMATOGRAFELE

Uite-te la film; ca...


Si ridica, amenintator, pumnul. Dar deodata rade
§i-o saruta:
Toe!
Cineva din intuneric:
Bravo sefule.
Altul:
Pe mine ma lasi, ba?
El, mandru:
Sterge-te la bot!
Sau:
Nu te las, ca çi s'apleaca...
Si-o prinde pe dupa gat, §i-i apleaca frumos capul pe
umeri i o ciupe pe unde apuca...
Rahat cu apA rece!... Rahat!... Care mai iei
rahat, IA?
Ia-mi un rahat! se roaga femeia.
El, spiritual:
Las'ca 1i se stria' dintii.
Apoi striga:.
Ba, ala, cu rahatu, vino 'ncoaci.
Si-aici ba.
Negustorul se incurca, fiindca este intuneric si nu
gaseste musterii. Dà s'apuce Inteo parte, dar e chemat
dela spate. Atunci stà pe loc, si striga, 864 auda toata
lumea:
AsteptaIi sa se faca lumina, ba, ca ma impiedic
§i vars bunatate de marfa...
Cand se face lumina, umbra printre scaune cu rahatul
gramadit pe-o farfurie asezata in mijlocul unei tavi de
lemn, pe care o -One cu palma la inal-cimea umarului. De
jur imprejurul farfuriei, pentru echilibru, cateva pa-
hare cu apa...
Rahat i apa rece!
Cum il dai, ma?
3 lei bucata.

70 99

www.dacoromanica.ro
BUCURE tyfl

Clientul ia o bucata intre degete, o prive§te pe toate


par%ile, §i nu-i place. 0 trântqte in farfurie, §i ia alta.
Pe urma, alta...
Hai, ma, ce tot alegi?... Ca sunt toate la fel...
Negustorul mai vinde uneori alune americane i chiar
caramele.
Psst !. Domnu!. . . Domnu de colo, n'auzi? . Ba,
Ala, Ala d'acolo, stinge iigarea.
E jandarmul. Omul se face mai intii ca n'aude, apoi
s'apleaca §i pune Iigarea jos, ca s'o ia and se face intu-
neric. Fumeaza aproape to-ci. Dar pe intuneric §i pe furi§.
S'apleaca §i trag din -cigari §i impra§tie fumul cu palma.
In sala, plute§te un aer imbâcsit. Nu este deck un venti-
lator mic, care de cele mai multe ori nu funecioneaza.
Duminica mai ales, daca intri in sala dupa a doua
reprezenta/ie, aerul te izbe§te in piept ca un pumn. E
o cdldura statuta i miroase a sudoare §i a tutun
prost...
Sala, tixita. Scaunele toate ocupate, §i pe arnân-
dou'd la turile, lumea stâ in picioare, gramada. Sunt mai
mult perechi, §i stau cuprinse pe dupa umeri sau pe dupa
mijloc, unul cu capul pe umarul celuilalt.
Uneori, in gramada se gase§te 1i cateo -ca%a sulemenita,
imbracata ca o sorcova i cu capul gol. In inghesuiala,
se pomene§te ciupita violent de pull:4 sau de braI. Odata
Ifi§ne§te:
Care e§ti, ma, Ala? Ai? Arata-te, ma, sali vad
mutra... Fire-ai al dracului sa fii, de nespalat...
Mai domol, cucoana, mai domol, ma 'ircelegi?
Da-te la oparte! striga ea. Ca-mi murdarqti
rochia, mitocane.
Zau?! se mirà omul. Pai dece ai venit aci, intre
mit ocani ? !
Si se vara in ea, §i-i mângaie, d'al dracului, rochia §i
sânii, §i-i spune c'o iube§te, macar ca nu-i place cku§i
de putin. Femeea se departeaza indignata §i dracuind.
100

www.dacoromanica.ro
CINEMATOGRAFELE

Ssst ! face altul, spiritual, ca nu s'aude ce vor-


besc aia depe paned.
La periferie se reprezinta, suta la suta, filme de aven-
turi §i poliIiste. Aqiunea este trepidanta, scenele se suc-
ced vertiginos. Publicul aplauda sau huiduie, dupa
caz. Iar daca se 'ntamplä sa se rupa filmul, §i se 'n-
tampla tocmai acolo unde urmeaza un desnodamant sau
in mijlocul unei ba-talii crancene, in Bala izbucneqte
un vacarm ingrozitor. Auzi numai flueraturi, scurte §i
asculite, izbituri cu piciorul in podea, sau cu bastoanele,
plescaituri §i huiduieli. Cu siguranIa ca daca operatorul
s'ar ardta in sala §i ar spune ca filmul nu mai continua,
publicul 1-ar sfa§ia .. .
Haaal... Hu000 !... Fiuuuuu!... Zdup, zdup,
zdup...
Indata, domnilor... Un moment, ea s'a defectat
filmul... Aveli rabdare, domnilor.
Vocea suna rugatoare, miloaga aproape. Domnul
proprietar §tie bine ca daca WO hoarda, praful s'alege
de sala §i de el...
Sgomotul nu numai ca nu inceteaza, dar se inteIe§te,
iar cand filmul incepe, §i trebue sa inceapa exact de
unde s'a intrerupt, se face deodata lini§te §i lumea
urmare§te aqiunea cu incordare. Cateunul mai cu tem-
perament, strange bra-cul vecinului, in nwire, §i. se uita
cu ochii ie§i-ci din orbite. Pe urma aplauda furtunos pe
domnul erou care se uitä la el, de pe paned, cu mainile
in §olduri, cu cama§a ferfeni0 in mijlocul a zece namile
pe care le-a tavalit de-a-lungul §i de-a-latul unei sali de
carciuma din America de Sud, sau intr'o taverna dintr'un
port mediteranian. Victimele 011ie pe jos legate fedele§, iar
eroul zambWe, ostenit §i plin de sange, dar biruitor...
Mai, al dracului ! Dar tare mai este, ma! se
minuneaza lumea.
Nu, filmul nu s'a ispravit. Uite, up se deschide ver-
tiginos, §i apare 4 §erif ul #, daca aqiunea se petrece in
NI.

www.dacoromanica.ro
BUCURE pi

America, sau poli-Cia, daca intamplarea are loc intr'un


port, 0 ia in primire pe bandi-Ci. Eroul zambe§te dis-
precuitor §i-i love§te cu piciorul, iar sala, inebunita de en-
tuziasm, aplauda. Pe urma, tocmai in momentul and
domnul erou i0 scutura, plictisit, palmele, apare eroina
care este de cele mai multe ori o femee blonda 0 senti-
mentald. Intii se uita lung la el 0 cu dragoste, apoi ii
cade in brace moale §i topità de iubire §i de admiracie.
Si se saruta lung 0 cu patima...
Toc, -coc, -coc !..., bravo §efule, !. striga lumea
din sala, imitand sarutul qi aplaudand turbat...
In sala, s'a facut lumina. Cortina se ridica incet §i
scena ramane un moment goala. Apoi se trag perdelele
laterale: incepe revista. Pauza este mai mare acuma.
Negustorul cu rahat umbra prin sala striganduli marfa,
jar lumea comenteaza filmul:
Ai vazut, ma!?
Mi-a placut mai ales and a tras covorul cu ei: se
rostogoleau ca dovlecii...
Si cand a sarit depe dulap §i s'a agacat de cande-
labru 0 qi-a facut vant de cateva ori qi a cazut in mijlocul
tipilor, ca traznetul...
Dar cand le-a ie§it inainte in capul scarii, sus..
Ii arunca pe rand, cu ate un pumn sub Mei, in jos pe
scara, ca pe lubeniie ...
Al dracului, ma, ce foil-a ...
N'ai vazut?... Cand i-a pus maim in gatul aluia,
dor a cascat gura ca un pui de Oink i s'au muiat genun-
chii §i s'a lungit greu ca un snop de coceni, duninewCa pe
bruma ...
... S'aude clopo-celul sunand, sau un gong. Specta-
torii se indreapta pe scaune qi privesc aten-Ci. Unii aplauda,
iar daca pauza dureaza prea mult, aplauda toata lumea,
0 fluiera. Gongul mai suna odata, apoi lumina se stinge
§i s'aprind cloud reflectoare mici, a§ezate la doi metri
inalcime, de o parte §i de alta a scenei. Perdelele se
102

www.dacoromanica.ro
CINEMATOGRAFELE

indeparteaza incet-incet, §i in mijlocul scenei, in fa/a, ra-


mane o femeie in chilqi negri, cu sutienul de asemeni negru.
Are formele cam pline, femeia, piciorul cam mare, §i ati-
tudinea cam Iapana, dar are pielea alba §i este aproape
goala in lumina rampei...
Mmm! auzi pe cAteunul.
Nu fii magar, ca plec! sare ea de-alaturi, incrun-
tata.
0 §i uitase. A-CA-tea femei frumoase in film, pe scena
alta
Ce te-a apucat? !
Se uita la ea cu du§manie. A sarutat-o mai inainte §i
i-a cumparat rahat, ce-i drept. Dar acuma i se pare urâta
§i vulgara...
Femeea depe scena stâ cu mAinele in §olduri §i cu
capul pu-cin inclinat la stâng a, zâmbe§te cu toata gura
§i mulIume§te...
Bravo, Milo, bravo ! striga eke unul, care-o cu-
noa§te...
Apoi incepe sa danseze un dans oarecare. Se framânta
greoi cateva minute cu zambetul inghe-cat pe buze.
Parca scoate picioarele din noroi. Dar publicului ii
place...
Brav000 !... bis...
Apoi, perdelele se inchid, §i dupa o pauza scurta in-
cepe piesa, in care dansatoarea de adineauri are un rol
de baba sau de Iiganca.
Piesele se aseamana la toate cinematografele: un
comisar, un sergent de strada, care este de multe ori una
§i aceea§i persoana, un Iigan, o soacra, o pereche de
curând casatorita, §i Inca un tip oarecare, pentru intrigi.
Lumea rfide de se prapade§te, §i aplauda.
Bravo, mal... Firali-ai dracului sa HO, cà bine
le mai spunqi...
La sfar§it, un # artist * §i-o 4 artista * pleaca prin sala
cu fotografii §i cuplete...
103

www.dacoromanica.ro
BIJCURETI

Poftisi cupletele care s'au cfintat pe scena ... doi


lei bucata ... Si lumea cumpara ...
Noaptea la 12 sau la 12,30 sau la 1, dupa cum a fost
filmul de lung §i revista, iese ultima serie. Perechile
nu sunt toate la bras, fiindca in sala s'au mai certat.. .
Lasa-mal... sipa eke una ... Du-te la aia din
film... Stricatule ...
Dar se impaca.
Din bulevard, lumea se indreaptk comentand sau
injurand, daca filmul a fost prost, spre localurile de
noapte. In fasa fiecarui cinematograf, ea-Siva indivizi
pAndesc...
Allo !... Singura, domni§oara ?...

FLORARESELE
Flori, conisk ia flori frumoase, conisa ... Ia flori,
papu§ico ...
Tiganca se sine ea-Siva pa§i dupa tine, in fiecare mana
cu cateun buchet.
Zece lei, conisal... Ia, domnule, pentru domni-
§oara ... Il las cu opt, ca prea e frumoasa §i tinerick
manca-o-ar maica ...
Daca asi stat in Bucure§ti numai trei zile §i n'asi vazut,
dimineasa de noapte, cum coboara Sigancile in ora§ cu
co§urile pline de flori, in cap, sa §tisi ca aSi scapat un
spectacol cu totul rar, §i mai ales cu totul bucure§tean.
Este ca §i and n'asi vazut in vieaSa dumneavoastra un
rasarit de soare in Mai, peste o livada infloritk sau un
apus de soare pe Mare, in Septembrie ...
Co§urile sunt largi, ca ni§te co§uri de rufe, §i incar-
cate cu flori de toate colorile, de toate nuanSele. TigAn-
cile merg ate una, eke doua §i eke trei cu gradinile In
104

www.dacoromanica.ro
FL ORARESELE

cap, se in§iruie ate 10-20, §i florile stralucesc in roua


§i in soare. Femeile astea oache§e, vesele §i glumeIe, ve-
stesc cele dintii primavara, §i tot ele coboara cu toamna
in co§uri...
S'a§eaza din distanla in distanIa pe trotuar, imbu-
cheteaza florile §i le uda, le privesc cu duio§ie dedeparte,
ap cum i§i prive§te un pictor tabloul, §i le araza iar in
co§, pe categorii, cu bagare de seamd. i strigâ:
Flori, conita, ia flori frumoase, domnirara...
Striga toata ziva i toata ziva le uda §i le aranjeaza.
Si le vând. Seara le vezi socotind banii pe trotuar, apoi
ii leaga cu doua noduri in colIuri de basmale §i pleaca
indarat cu co§urile goale in mana, pentru ca a doua zi,
in zori, sa coboare iar §i iar, mereu cu altfel de flori, dela
ghiocei pana la camelii, dela camp pand la seed...
Sunt doua feluri de florarese: unele care valid pe
strada, altele care valid in localuri. Are fiecare localul
ei, sau umbla fiecare din local in local, de seara pana dimi-
nea-ca cu co§ul de -Warta. Pune ochii pe mesele la care
stau femei intovara§ite de barbaIi, §i doar te pomene§ti
ca Ii intinde buchetul peste umär:
Ia flori, boierule.
Daca boierul stà la indoialà, Iiganca schimba obiecti-
vul :
Ia flori, conird.
o ConiIa * este adesea o ...
cum sa spun... o invi-
tata... o a conita* de ocazie, insfarOt. Daca e mai ti-
mida, se uità la flori, le miroase din mama tigancii §i zice,
moale, ca nu-i trebue. Tiganca nu pleaca, fiindca a in-ce-
les cum stau lucrurile: boierul e cam zgarcit.
Ia flori, boierule, mai zice oda-Ca.
El se face ca n'aude, §i incearca o conversaIie cu prie-
tena. Tiganca pune atunci buchetul pe masa dinaintea
femeii. Aceasta Ii ia in mânâ §i Il miroase.
El, dacd vede ca nu mai are incotro:
105

www.dacoromanica.ro
BUCURETTI

Vrei flori, draga?


Sunt frumoase...
Cat costa, fa? intreaba el pe tiganca, nilel rastit.
10 lei, conaple.
Tine 5 §i cara-te.
A, pai daca a§a stau lucrurile, nu lasa 1 leu. Ca
iganca §tie cu cine are de-aface.
Nu se poate, conaple... Pe mine ma costa 9... Sa
nu ca§tig §i eu un franc?
Mai mult nu dau.
Dar se gande§te ca florile sunt in mana femeii, cum
sa i le ia? Ar face o impresie proasta...
Iei, fd, 8 lei?
Nu iau niciun ban mai pulin, conaple.
Pe urma, cu dojana.
Te tocme§ti dumneata pentru coniIa asta fru-
moasa?
Na 10 lei §i du-te dracului.
Saru'mana... sali traiasca domniqoara...
El, ca o scuza:
Nu ma scumpesc pentru cinci lei, la o adica, dar
prea sunt speculante...
Femeia tace §i miroase florile. Chelnerul, mai atent
decit boierul, a adus un pahar mare pe jumatate cu apa,
qi 1-a pus in mijlocul mesii...
Ca sa nu se ve§tejeasca...
.5i florile zambesc din pahar, obosite §i ro§ii: prea s'a
tocmit mult lumea pentru ele...
De cele mai multe ori, florareasa §tie bine cine ii va
cumpara flori, §i §tie la eine trebue sa se tocmeasca qi
la cine nu. Uite, in boxa aceea o pereche beata de iubire
§i ame%ità de vin. Se privesc in ochi §i vorbesc incet. Pe
masa mai au flori, dar n'are aface...
Ia flori, conaple.
El a tresarit.
Avem, nu vezi?

106

www.dacoromanica.ro
FL ORARESELE

Ba vad, dar sunt vestede... Ia te uitä la ale mele


ce frumoase sunt, si vesele... Pared le-am cules acum
din gradina...
Ei rad, amuzaci.
Bine, cum le dai?
15 lei, buchetul, conasule.
Putea sa ceara si 30: conasul tot nu s'ar fi tocmit...
Alege, draga.
Femeia alege cloud buchete si le pune pe masa, in
partea cealalta.
Sa cerem un pahar cu apa, zice el.
Nu... imi plac mai bine asa...
Mai tarziu, vine alta Iiganca. i iar mai cumpara
dot& buchete...
- SO-0 schimb floarea dela butoniera...
intinde peste masa mainile si peste sticle, si el
s'apleaca n4e1 cu pieptul inainte.
Asa ...

In localurile de petrecere, este altfel: fiecare local i§i


are florareasa lui, si fiecare florareasa clientela ei. Aci,
florile se \rand mai scump, si se vand mai pulin.. Si par
straine. N'au niciun miros i parca nu au nicio coloare.
Sunt molesite de caldura si palite. Diminea-ca, oamenii
de serviciu le matura la gunoi, strivite i mirosind a
yin si a tutun...
Barbalii nu cer mai niciodata flori. Cer numai femeile,
si poate n'ar cere nici ele, dar sunt inIelese cu florareasa,
care le da la suta*.
Cand omul e beat eau sau prost ràu, femeia doar ii
trece florile pela nas, le lasa niçel pe masa, si apoi i le
da indarat pe furis, floraresei. Iar peste cateva minute
sau peste un ceas:
Cumpara-mi niste flori, draga.
Flori? intreaba el moraind. Parca am mai
cumparat?
107

www.dacoromanica.ro
BIJCURE$T1

Nu stiu cine mi le-a luat depe masa and am


dansat...
Bine, sa vie...
...Dimineala sunt atat de triste iesind din local,
florile, la butoniera barbatului si in corsajul femeii! *i.
atit de vesele sunt si zambesc in dimineala si in roua,
florile din cosurile cat niste graclini, insirate pe trotuar...
Ia flori, coni/a, ia flori frumoase, maica...

CAPA
Unde te gasesc dupa masa?
La Capp.
La ora?
Ei... La ora svarcului... *i mai tarziu... 8i mai
pe seara...
Daca nu te gasesc?
Ma &esti.
$i daca nu pot eu sa viu?
Maine.
Tot la Capsa?
Tot... Ce dracu mai intrebi?
Credeam ca te-ai mutat si tu la # Corso #.
Asi... Ma duc si pe la # Corso 0 cateodata, dar
nu intarzii... Nu-mi place. E prea peste mana, prea
larg, prea... Nu, nu-mi place... Am impresia ca trebue
sa intri acolo pieptanat si dichisit, sa stai corect la mask,
sa iei nevasta cu tine... *i. pe urma este prea nou totul
si prea aranjat. Miroase a ulei si a lac...
Cafeneaua Capsa, n'avea firma 'Ana anul trecut. Nu-i
trebue, pentruca e cunoscuta de toata lumea: a intrat
in Istorie. Acum are insa o firma luminoasa, agalata in
col%. Mi se pare ca e verde. N'am inIeles dece i-or fi
pus-o. Poate numai asa, pentru decor? Ca a mai primenit-c
108

www.dacoromanica.ro
CAPipt

§i p'afara: i-a cura/at placile de stejar §i le-a lustruit,


i-a spalat marmura...
13da! ia uite se 'noe§te Capga...
Cafeneaua propriu zisa, e mica. Eu am masurat-o:
cinci pa§i lâ%ime, lungime. Intrarea,
doisprezece
prin Victoriei col/ cu Edgar Quinet. Deoparte §i de alta,
ate opt mese de stejar. La fiecare masa', in partea din-
launtru, ate cloud* scaune tot de stejar. Pe langa pere/i,
canapele. Iar in fund, trei mese, tot a§a. Spre calea
Victoriei, o fereastra enorma. Spre Edgar Quinet,
Inca trei, tot atat de mari. Una este gaurita sus, in col/,
de un ventilator minuscul, care se 'nvarte§te turbat de
diminea/a pand seara tarziu, mereu, rard sa poata birui
fumul. In fund, o oglinda cat peretele, in care te vezi
intreg §i in care vezi un col/ din cglea Victoriei, o bucatd
din Sarindar §i Cercul Militar, and intri...
Si atat.
Ba mai este un ceas, un pendul mic §i foarte vechi.
Merge intotdeauna cum vrea el, §i uneori sta. Nu-1 vede
nimeni, §i and ii vede cineva, se mira:
Cand 1-au agalat acolo?
Pai a fost intotdeauna.
Da? !
Merge? Nu merge? Ceas este sau un obiect oarecare?
Ca daca intrebi chelnerul cat e ceasul, nu se uita la el,
ci se uita pe fereastra la cel dela hotelul o Boulevard >>.
...Se §tie din legenda: Capp este cafeneaua scriito-
rilor §i a arti§tilor. Aci Ii gase§ti aproape pe to/i, cu
§vagul dinainte sau cu paharul cu apa, sau cu nimic
pe masa. Dar nu yin numai scriitori §i arti§ti. Vin §i
oameni de treaba: pensionari, profesori, militari... Ba
cateodata se ratace§te §i ateun samsar. Cand II
identified, chelnerul se uita stramb la el, §i-1 serve§te
agresiv. Apoi s'apleaca peste masa dumitale, familiar, §i
se tangue:
Rau a ajuns Capp.
109

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Rau?! i dece? Da faliment?


A§i.
Si-ti arata pe individ cu coada ochiului:
Un samsar!
Asa?! Pài ce dracu cauta_ aici?
Stiu si eu?!
ofteaza.
Dumneata esti tinar, nu stii eine venea altadatsa
la Capp... Toata floarea Capitalei... Uite, la masa
aia din colI, sedea Marghiloman... La ailalta, primul
Cutare... la cea din fund, dinspre strada, cutare om
politic...
Numai nume istorice!
Chelnerul ofteaza si se uita eau la domnul samsar,
care îi face niste socoteli in gând sau pe hartie.. :
DemocraIia, Nicolae, democraIia...
Da-o dracului de democraIie...
Si pleaca, amarit.
Asadar cafeneaua se deschide dimineala pela
sapte. Mesele i scaunele, la link. i pustii. Doar
la una din fund un domn ii soarbe svarcul sau cafeaua
cu lapte, si se plictiseste. Din and in and mai schimba
o vorba cu e madam Ana *, casieri-ca care sta lânga mes-
tesugul ei, pe salica ce duce in curte, sau cu chelnerul...
Apoi, mai vine unul. Saluta rece, i s'aseaza la o masa
de langa use. Nu prea se au bine. Pe urma vine altul.
Asta e certat cu amândoi. Se face ca nu-i vede, s'aseaza
la o masa oarecare i striga, uitându-se pe perei:
Nicolae!
Pela 9, toate mesele sunt ocupate. Dar parch i-a strâns
dracu, numai p'ai certaIi: fiecare stâ la cate-o masa,
singur, si se uita in ceasca sau in gazete. Dupa 10, zarva
e mare: au mai venit câiva scriitori, cAliva ziariti, caliva
pensionari si un profesor de germana. si-a facut frizura
cu apa, fumeaza tacticos din Iigaret i saluta si raspunde
la saluturi cu o politera care ingrozeste...
110

www.dacoromanica.ro
CAPA

La o masa, singur deocamdata 9i la 9.30 precis, Camil


Petrescu i9i ia cafeaua cu lapte.
Fara fri§ca, domnule... Ce Dumnezeu, ici spun
in fiecare zi.
In fiecare zi, inteaclevar, §i fiecarui chelner, pe rand,
ii spune ea nu-i trebue friqca. *i in fiecare zi i s'aduce.
Nemaipomenit!
Salutare, Camil!
Ce faci draga?
Te vad suparat... Iar -ci-au adus fri§ca?
Iar... *i. nu pot sa sufar spuma asta, careli MUT-
dgre§te gazetele...
La o masa din fund, Cazaban ii explica unui colonel
in rezerva dece s'a certat el acum zece ani cu Stamatiad,
intr'un turneu literar.
Mergeam, draga, la Braila ... Sau la GalaIi...
Undeva, insffir§it, peste Baragan. Mi-aduc aminte de
Meagan, fiindca la o stalie neinsemnata, unde trenul
oprea numai un minut, a avut timp sa se urce Inca un
scriitor... unul Nigrim... sau a§a ceva... In Braila,
and ajungem la hotel, un om de serviciu ne intreaba:
Dvs. sunte-ci domnii scriitori?
Noi.
Ave0 ceva bagaj de adus dela gara?
N'avem, raspund ceilalIi.
Da eu:
Ba are dumnealui o etajera! 0 arat inspre Sta-
matiad, care a scris o poezie cu titlul asta...
A fost o cearta mare. Totu§i, pe scena §tii ce a citit
Stamatiad? # Etajera #.
ra0 impacat? se informeaza colonelul.
De vreo cinci ori.
Gray §i sprancenat, Corneliu Moldovanu, pre§edintele
Societalii Scriitorilor, ia §vagul la masa de sub venti-
lator. E fericit, pentrua a ob-cinut dela primarul Do-
brescu un loc de casd pentru Palatul scriitorilor. Domnii
111

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

scriitori, ca un omagiu, s'au hotarit sa-i dea un banchet.


Cu organizarea banchetului, a fost insarcinat roman-
cierul Carol Ardeleanu.
Cand are loc momentul acela nalional? ma in-
treaba Cazaban, mustacind.
Ce moment na-cional? !
Ei, asta este ... Banchetul pre§edintelui, de.
Nu §tiu... Am auzit ca s'a amanat.
Stii ce cred eu? Ca nu se mai face. Am impresia ca
Ardeleanu a mancat banii pe care i-a strans dela scriitori,
ca sa spue ca traie§te din literaturd...
Toata ziva barfe§te, §i pe toata lumea. Pe unii din
räutate, pe alIii din obi§nuinia. Cum este §i un vanator
pasionat, poveste§te diferite intamplari dela vana-
toare, despre oameni, despre animale §i despre salbati-
ciuni. Si iar berfe§te. Barfe§te pana §i iepurii, §i beca/ele,
§i potarnichile...
Are o singura antipatie mare: Camil Baltazar. Ii
este atat de antipatic, incat nici nu-I barfe§te...
Masiv §i cu ochelari §i cu palarie cu boruri largi,
poetul Minulescu intra grabit:
Hai, ma, mergi la cinematograf ? Ca am ni§te
bilete.
Nu merg.
Dece nu mergi?
Vorbe§te tare 9i dracuie.
Nu merg pentruca nu am pofta de cinematograf,
pentruca am treaba sau pentruca nu vreau...
Dece nu vrei, ma?
Pentruca ai bilete de favoare... Sa ma inviIi
cand o sa te hotara§ti sd plate§ti din buzunarul dumitale
de director general...
Pada atunci s'a§temi tu... Fire-al dracului sa fii...
Apoi, in gura mare, sa-1 auda cafeneaua.
Auzi, domnule, eu il invit la cinematograf 9i el
refuza ... Nu Ii-e ru9ine, ma?... Si catre altul:

112

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
-

..,..

-000
_

ktV, 744. . c

FOTO RISCO
www.dacoromanica.ro
At . ;

,,,e

°MM- ° -4 -

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro
A

=6

www.dacoromanica.ro
FOTO BISCO
www.dacoromanica.ro
030;A ioa

t+,, ,
.12

_ - ".e

Polyfoto

www.dacoromanica.ro
FOTO RISCO
www.dacoromanica.ro
-

,
:611

n '1 ;1
'' 7n" ,

ifif/igr.4111 6 , , '
3
I " L in,
Arr. '''..:' o ^
'.. ""
rt ..:
4r3.' ' 4:4
I -;;
/.41 _ .,,, '

579

,,gs411111111

FOTO RISCO
www.dacoromanica.ro
CAP§A.

Hai, ma, tu.


Invita pe oricine. El tutueste pe toata lumea, se muta
dela o masa la alta i vorbeste despre toate: de mâncare,
de fernei, de literaturA, de politica... DacA 11 contrazici,
-cipa la dumneata, clA cu pumnul in masa, te amenin-ca
cu degetul si se congestioneaza i.i tremura buzele 0 se
uità crunt, cu ochelarii pe frunte, cu palaria pe ceafA...
Sa §tii ea nu mai vorbesc cu tine... SA stii CA n'am sä
mai calc in cafeneaua asta... Fire-al dracului de cretin...
pleaca repede. CAnd coteste pe calea Victoriei, se
uita pe fereastrd, se opreste un moment si te amenin0
cu degetul sau cu bastonul:
Idiotule !
Dar nu line la suparare...
Poetul Gregorian aprinde un chibrit, dä foc romului
din ceasca de svarc, mesteca tacticos i zAmbeste intr'o
dunga, ca un dulAu printre uluci. Minulescu Ii pAstreazá
o admiralie plina de respect:
Ce muschi are, ma, firar-al dracului de taur !...
La masa lui Camil Petrescu, s'a asezat criticul Serban
Cioculescu. Ii aratà niste cArci vechi sau discutA, plin
de venin, alta nouâ. Sau face calambururi. Are un cap
de vrAjitoare: nasul asculit i incovoiat se intAlneste,
aproape, cu barbia, asculita si ea si uitAndu-se la nas.
Ii lAsase cfindva, barbA: un fel de cioc rar si blond, care
nu acoperea nimic...
Batranul Dioghenide, este ocupat cu a treia cafea cu
lapte, dublA: douà porcii de unt i patru cornuri sau trei
briosi. Si-a pus ochelarii i mânânca tihnit, ca la masa.
Masoara din ochi cafeaua, cornurile si untul, si le po-
triveste pe toate asa fel, incit, cu ultima sorbiturd a
inhgiIit cel din urmA co4 de corn mAniit cu unt. Apoi
strange farfurioarele, le pune una peste alta i le-a§eaza
pe tava, lânga serviciu. *urge masa eu palmele, le seu-
Aura una de alta i scoate un ziar sau o carte...
' Ce cafenea infectà!
1.13

www.dacoromanica.ro
BUCURE I

Poetul Nanu intra aproape cu teama, se duce pana


in fund salutand pe toata lumea, apoi se intoarce tot cu
teama §i tot salutand, §i pleaca. Zambe§te intr'una,
i§i freaca palmele ca un Varcovnic qi este de o polite-ce
care te umile§te, de-o modestie care te 'nfioara...
Salutare, salutare, ce faci §efule ? ... Ghice§ti ce
am in pachetul asta ? ... Oua, draga, oua de gaini de rasa...
Este dramaturgul 9i de curand romancierul Mihail
Sorbul. Rade §tirb printre mustaIi §i cioc §i umbra' cla-
tinandu-se. Cand ii spui o anecdota sau o porcarie, rade
tare lasandu-se pe spate §i batand din maini ca din ni§te
aripi:
Ia uite, ba, fir-ar al dracului !...
La o masa, ca-civa tineri. Ala de sub oglinda, inghe-
suit intre umeri §i in el, cu un plaivas in mana §i cu oche-
lari, este N. Crevedia. A avut un conflict cam neplacut
cu o scriitoare -Lanark §i asta il plictise§te.
Draga, imi ard creerii !
Are o figura chinuita.
Da-te mai la dreapta ... A§a ... Inca pica .. .
Bun ... *tii, nu vreau sa-1 vad pe Cioculescu. Ma ener-
veaza.
(erban Cioculescu a scris un foileton cam aspru
despre volumul lui de versuri).
Apoi se uita nerabdator spre intrare.
Ce om, draga, §i Dorul asta!
A§teapta de un ceas pe George Dorul Dumitrescu.
Sunt prieteni pana la delir §i pana la suferinIa ...
Uite-1.
Deodata se insenineaza.
Hai, ma, Dorule, ma!
George Dorul Dumitrescu, nu se grabwe. Dimpo-
triva, parca merge mai incet acuma. *i zambe§te larg.
Este nesfar§it de lung, poarta §i el ochelari, incalecaIi pe
un nas care coboara dintre sprâncene ca orice nas §i
merge a§a 'Ana aproape de varf. Aci se opre§te, brusc.
11.4

www.dacoromanica.ro
CAIIA

Da sa se intoarca, dar se opre§te iar, ni-cel turtit, niIel


sumes, innodat parca, intre nari.
M'a§temi demult, Crev?
A§a ii spune: Crev.
Si se uita unul la altul 0 rad §i se privesc in ochi, de
parca nu s'ar fi vazut de ani de zile. Pe urma, pleaca
impreuna...
Zaharia Stancu intra incruntat §i cu umeri.
La cine ai facut, ma, Zahario, hainele astea?
Lasa-ma dracului!
Are ni§te umeri dremi 0 intin0 0 largi §i saltaIi, ca
de boxeur.
Parca i-am facut eu!...
Se indoaie ni-cel la stanga 9i se scobe§te atent in bu-
zunarul de sus al vestei, ca §i &And s'ar pureca.
Ce cau-ci, ma?
SA platesc §vaqul.
Pai ce! vesta ta nu are buzunare §i jos?!
Ba are ... Dar nu vreau sa mai deschei haina,
ca sa le folosesc... A§a m'am invaiat...
Sergiu Dan, poveste§te ni§te # chestii #, ca de obicei.
Poveste§te serios §i cauta sa te incredimeze Ca, in defi-
nitiv, # astea nu sunt pove§ti*. Dupa ce a ispravit, in-
cheie cu litere cursive:
A§a e!
Mititel de-1 iei in palma, cu ni§te ochi ca doua gamalii
de ac, §i vii, Ion Calugaru lauda o carte aparuta de cu-
rand, o carte la intamplare, a oricui, pe care insa n'a
citit-o...
Este o carte admirabila dra ga.
Bine, bine, dar...
Admirabila, asculta-ma pe mi ne.
*i-i stralucesc ochii 0 se uita la tine serios 0 tu nu
§tii ce sa crezi.
Mesele din fund, sunt deobicei ocupate de ace1ea0
persoane, care vin zilnic la ace1ea0 ore: caliva ardeleni

80 115

www.dacoromanica.ro
BUCURESTI

de treaba, care discuta, tare, evenimentele la ordinea


zilei, un medic, un colonel de cavalerie in rezerva, un
sociolog a carui voce scarVaie ca o &drilla incarcata si
neunsa si inginerul Pitulescu,. directorul general al Pos-
telor. Tot acolo trage si Ion Sarbu dela Teatrul Nalional,
care rade larg si zgomotos, si 1i se adreseaza peste
cafenea:
Tinere... Hei, domnu d'acolo, de langa use...
Si rade iar si te-aratä cu destiul.
Insfarsit, la Capp, mai yin si ca-civa politiciani: doi,
trei senatori, doi, trei deputaIi si chiar un fost ministru...
Va salut, domnule deputat.
Buna ziva.
Raspunde din guse, inganat, incet, si distins. Are pa-
reri si chiar idei politice. Este prieten intim cu primul
ministru, ruda cu ministrul comunica-ciilor si var primar,
de alaltâieri, cu cutare subsecretar de stat.
Ia uite, domnule, te vaieIi... Ia uite, domnule !...
Si ce om de .treaba era, saracul!...
Las'ca nu-1 tine mult zice altul. Cum o trece in
opoziIie, sa vezi ce om cumsecade...
Cafeneaua Capp, are <( jurnalistub ei. II chiama
Lambru. Sade pe pragul ferestrei dinspre calea Victoriei,
Fan& jurnale, le citeste si le comenteaza cu voce tare.
Lambru!
Nu raspunde. Se uita peste cafenea ridicandu-si oche-
larii pe frunte, sa vada cine I-a strigat, si Para sa mai
intrebe ii duce gazeta favorità.
Cate unii, cetesc toate gazetele si-i platesc chirie: 2
lei, 4 lei, 5 lei. In felul asta, a§tigA si Lambru si citi-
torul: cel dintii incaseaza 5 lei si gazetele, cel de-al
doilea a dat 5 lei si a citit zece jurnale...
# Jurnalistub nostru, are un mic viciu: bea! Uneori,
vine la Capp cherchelit.
Iar te-ai imbatat, ma?
Iar?! se mira. N'am mai !Alit de-o saptamana.
116

www.dacoromanica.ro
CAP fpt

Cfind e beat, discuta cu cliençii, cu ziarele §i cu el


insuqi, qi gesticuleaza. Adesea, se intfimpla sa bea mai
mult decit ca9tiga. Atunci intra in capital §i nu mai vine
pe la Capp cfite trei zile, fiindca nu are bani sa cumpere
gazete. A patra zi, apare.
Unde-ai fost, ma?
La dracu!
Este morocanos i plictisit.
Trr... Traiasca Cuza 1_ Tr... Traiasca Gogal...
Ural... J... Jos jidanii !...
Virgilica striga.
Virgilica este omul Cap§ei §i al tuturor localurilor.
Poarta mustard a la Hitler, svastica la rever §i spune
ca e antisemit §i partizan al dictaturii. Calca apasat §i
intinde inainte capul §i-1 trage indarat, cu fiecare pas, ca
un cocostarc in balta.
C... C... coane... Tr... Traiasca Goga...
Tr... Traiasca Mussolini !...
Scoate fiecare vorba cu eforturi mari §i in rate. La
fiecare silaba inchide ochii §i se gâtuie de parca-1 ineaca
lacrimile. Uneori clipe§te des i scutura violent capul qi
face cum fac caprele and le intra praf in nari. Daca ai
chef sa injuri un scriitor, dar nu ai curaj sA faci treaba
personal, da-i lui Virgilica trei lei §i invard-1 cum trebue
sa spuie. De multe ori se'ntAmpla sa incaseze Cdte-o
palmä, daca domnul scriitor e nervos. Dar se'ntdmpla
c,a incaseze Inca trei lei, ca sa clued indarat injuratura
celui ce-a trimis-o...
Din asta traiqte el.
Are taxe: pentru 1. leu, te saluta ; pentru 2 lei, te
saluta §i spune mu4umesc*; pentru 3 lei, injura pe
eine vrei, §i-1 injura din partea lui, ca sa nu4i pricinu-
iasca necazuri; pentru 4 lei, ia de gu§a pe un scriitor
foarte onorabil, Ii spune ca-1 iube§te §i-i face bezele ; iar
pentru 5 lei, saruta o femeie pe calea Victoriei. Se duce
frumos dupà ea, pande§te un moment prielnic §i deodata:
117

www.dacoromanica.ro
BUCUREM

Toe!
Pe obraz. Femeia se sperie §i se uità dupa Virgilica:
fuge de rupe pamantul §i se uità indarat, clipind. Dar
treaba asta mi se pare ea nu o mai face nici pentru un
pol: a mancat odata bataie...
...Si fiindca veni vorba de bataie, trebue sa §tiIi ea
la Capp au uneori loc batalii in toata regula. Intre scrii-
tori, bataia izbucne§te din pricini foarte neinsemnate
pentru muritorii de rand: o recenzie nu tocmai favora-
bilk un articola§ cam perfid, o barfeala... Cateodata, §i
o virgula, o simpla virgula, este pricina de bataie...
Nu trebue, domnule, virgula aci.
Serios?! Si de ce nu trebue virgula, de§teptule?
Urmeaza o discuOe foarte ampla asupra gramati,
cei, se citeaza, deoparte 0 de alta, dic%ionare §i nume
celebre de scriitori §i academicieni, §i deodata:
Pleosc!
Poftim?! Da, palma a fost.
Celalalt, riposteaza:
Plici!... Na, virgulal... Cretinule !...
Imbecilule!
Scriitor roman e§ti tu? Nu cuno§ti nici cele mal
elementare no-ciuni de ortografie... Agramatule...
A doua zi, in gazete!
q Ieri, a aput loc la Capsa o beitaie intre prozatorul X
# si poetul Y iscatei dintr'o discutie in contraclictoriu. Com-
# batantii au fost desparfili de confrafi, dupei un schimb
# violent de palme )).
Cateva zile, niciunul din cei doi nu se mai abate pe
la Capp. Pe urma se'mpaca, §i despart ei pe alIii care
se'ncaiera...
Cand au loc mari evenimente politice, and, de pada,
cade guvernul, sau &and se descopere o mare panama sau
un complot, cafeneaua e tixità de lume. Atunci vin aci
foarte mulIi politicieni din toate partidele, yin oameni
care nu fac nicio politica, dar care sunt curio§i ix s'auda
118

www.dacoromanica.ro
CAPt3A

o phrere #. Se formeazh doua grupuri sau mai multe, care


discuth aprins evenimentul, fac prognosticuri si se cearth.
Iar pe trotuare i in fa-ca intrhrii, sute de electori i oarneni
de cash ai celor dinlhuntru, coborili din mahala, asteapth
infrigurati...
Va fi o combinalie Averescu...
Ia fasa-mh in pace, domnule, cu Averescu al du-
mitale Vom avea un guvern Argetoianu...
Eu am informaIii precise, ch vine Goga
Asi, vin narcional-Oranistii cu Vaida la presiden-
cie...
Se observa foarte mul%i provinciali i ardeleni, adusi
in Capitala de evenimente. Se amestech i ei in vorbh,
timizi, sau asculth, numai, si-si dau phrerea in gand...
Dumneata sh taci -cipa cineva Ca nu ai
fler...
Nas, domnule!! sare altul. Nas, nu are... L-a
purtat prin toate partidele...
La un moment dat, strigh toath lumea si se agith,
ingrämhdindu-se printre mese... 0 zi, douà zile, trei
zile... Cat dureaza criza. Pe urmh, lucrurile intra in
normal...
Nu -ci-am spus eu? ! se laud-a unul.
Personal, n'a castigat, insh, nimic: nu face politica.
Sunt foarte mulIi care nu fac niciun fel de politica si
carora le este perfect egal eine vine la putere. Dar ii pa-
sioneaza disculiile...
Toate evenimentele se desbat la Capp. i lumea este
incredin-cata cä lucrurile se vor desfAsura cum s'a ho-
thrit aci:
Içi spun, dragh, eh asa va fi!
De unde ai tu informaçiile astea?
Dintr'o sursh foarte sigura.
De unde, frate? Dela vreun club ?
Asi !... Dela Capsa.
Dar de unde se stie la Capp? !
119

www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI

Dar ce nu se §tie la Capp? !...


Inteadevar: Capp §tie tot, vede tot, hotara§te tot.
Capp nu este numai o simpla cafenea, unde se bea qvar-
Iul cel mai bun §i se mânânca cele mai bune prajituri.
Este un birou de informatii politice, literare, artistice qi
mondene. Este o Istorie, Capp, o cronica §i o pasiune...

PARCUL IOANID
Dece, adica, n'am face o plimbare in Parcul Ioanid?
Fiindca la Capp este atata fum qi aata galagie ! Iar in
Ci§migiu, mergem mai des. Ca este aproape... Uite,
luam tramvaiul 16 din strada Regala qi ne coborim la
gradina Icoanei. Sau pe jos, prin Edgar Quinet, bule-
vardul Bratianu, C. A. Rosetti §i cotim la stânga prin
Pitar-Mo§u sau prin Vasile Conta. Este mai de-a-drep-
tul...
In Parcul Ioanid, se intra ca intr'o gradina particu-
lara. Este inconjurat de case §i raspunde in patru strazi.
Nici nu-1 banui, atAt este de discret §i de lini§tit. Flori
nu vezi aci, §i nici pietri§ pe alei. Sunt numai pomi, §i
este §i un piirau cu pulina apa, care se strecoara ca un
fir pe subt un pod de lemn qi se duce undeva, intr'o curte
vecina. Cfiteva banci de stejar cam vechi, care nu stau
niciodata la locul lor: lumea le muta dupa umbra ziva,
§i seara dupa intuneric. (Mi-aduc aminte, ca am vazut
la Caracal, in gradina publica, bancile priponite cu lan-
iuri sau cu sArma, de pomi!)...
Ziva, prin Parcul Ioanid, lumea este mai mult in tre-
cere in spre Aurel Vlaicu, strada Romana, sau incoace
spre centru. Cum se lasa, insa, amurgul, vezi perechi
plimbandu-se la bra% §i cautând din ochi, o banca mai
dosita. Daca nu gasesc una apzata unde le-ar placea
lor, o muta. Fara teama, pentruca lucrul este oarecum
1.20

www.dacoromanica.ro
PARCUL IOANID

in tradiIie. AgenIii gradinilor publice, nu se prea arata :


parca stiu si ei ca turbura lumea. Pentruca o turbura,
inteadevar : in Parcul Ioanid, yin numai perechi indra-
gostite .. .
In tot parcul, mi se pare, in afara de lampile dela
intrari, mai este una singura, care nu lumineaza pe ni-
meni, fiindca, precum spuneam, lumea s'ascunde in in-
tuneric : cate-o pereche, &ate doua, &ate trei, pe-o banca.
Nu se feresc: doar fac toate acelasi lucru. Adica, nu fac
nimic. Vorbesc in soapta, el cu bra-cul pe dupà gatul ei.
Se saruta in soapta, se cearta in soapta. Numai din cand
in and &ate un chicotit sau &ate o amenimare. Uneori,
se iau hotarii grave si sinistre, care On pana acasa, sau
pana a doua zi, dimineala ...
E trist, draga mea !
Doamne, ce curios esti tu.
Daa ? ! ... i pentruce sunt curios ? !...
Nu stiu.
Sigur ca nu stii !. . . *i scrasneste dinIii, si muck-
steaza pumnii, in intuneric. *it ofteaza.
Iar oftezi ! ii reproseaza ea.
Ba, o sa fluier !...Doamne, cat sunt de nenorocit ...
Dar, dragul meu ...
Taci !
0 pauza foarte lunga. Pe urma pleack tacuTi si di-
stan-caIi, spre iesire. Spre oricare si spre oriunde. Le este
indiferent, mai ales lui, pentruca 0 totul s'a sfarsit >>.
Totul !... Totul !... spune el, trist ...
Gine pretinde ca limbajul si dicIionarul dragostei este
mai mult sau mai pulin la fel peste tot, n'a prea auzit
multe perechi spunandu-si ca se iubesc, n'a vazut mulii
indragostiIi furiosi sau <( nenorociIi )), si mai ales n'a
vazut prea multe # atmosfere )), ca sa zic asa.
La Bucuresti, nu se iubeste in cloud locuri la fel.
Altfel se iubeste in Cismigiu, altfel in Parcul Carol,
altfel in Parcul Ioanid.)In Cismigiu, fericirea indragostiIilor
121

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

e spectaculoasa §i uneori triviala cearta e tragica ;


in Parcul Carol, lumea iube§te cum manânca: natural.
§i tot a§a se cearta. In Parcul Ioanid, e ceva me-
lancolic, tacut §i trist, aproape. Lumea se plimba prin
intuneric, §i nu s'aud cleat pa§ii. Un ton mai ridicat,
surprinde §i sperie §i incomodeaza...
...Dece oare nu s'o fi omorind nimeni in Parcul
Ioanid? !...
Peste pia-ca, in partea dinspre ora9 gradina Icoanei
plina de guvernante, de carucioare §i de §omeri...
Ce bine se dormea aci, in 928 !...

TRAMVAIELE
CAO dintre cititorii mei au avut odata, macar odata,
chef sa se plimbe cu tramvaiul? Sa se plimbe, pur §i
simplu. Sa se gaseasca fara nicio treaba pe-o strada oare-
care, sa se opreasca la o sta-cie de tramvai §i sa se urce
intr'un vagon, in oricare, §i sa mearga 'Ana la capul
liniei, pe urma sa se intoarca la capatul celalalt, sau sa
debarce spre a se urea in altul care merge in alta di-
reclie, care se opre§te pe alte strazi, la alte staIii, ducand
alta lume, mereu alta lume? *i sa fi mers a§a o dupa
amiaza intreaga, o zi intreaga, din cartier in cartier,
din tramvai in tramvai, sa fi coborit §i sa se fi urcat
mereu §i sa fi stat de vorba cu conductorul când a ea-
mas singur in vagon, sa fi citit o carte sau sa se fi in-
talnit cu o prietena dedemult, sau cu un prieten din
copilarie? !...
Nu va supara-ci... Mi se pare ca va cunosc...
Ii iei seama:
Mi se pare §i mie...
*i, brusc:
122

www.dacoromanica.ro
TRAMTMELE

Tu esti, ma, Daravela?!


Ce faci, ma, &cane?!
Ia uite, domnule, comedia dracului: uitasesi Ca asa 1i
se spunea la scoala: Oscanul. Vorbesti nice! pe nas si .)

lizi fôsAit...
Ma, dar te-ai schimbat mult! te miri, stupid.
Pared tu!... Ce vrei, zece ani...
Sau:
Nu va supara/i, domnisoara, mi se pare ca vd
cunosc de undeva...
Femeia se uita la tine, alb. ,5tie ea: mice imbecil,
incepe asa: # de unde va cunosc, domnisoara? #... De-
vine insa numaidecat atentd, se uitá lung la dumneata,
isi rascoleste amintirile, si.zâmbeste, veseld:
Dar de sigur... Dar de sigur... Nu stii ca mi-ai
facut o dec1ara0e, intr'a cincea?
Sim-ci undeva, in inim5, pesemne, o pArere de rau
ascircita. Si-li spui, in gand: # intotdeauna am fost un
dobitoc, in materie de femei! #... Pe urma, bleg:
Mda... vasäzica dumneata erai...
Doamne, ce cap !... Casicând nu te-ai bucura
ca ma revezi!
Ba bine ca nu! Mai ales ca femeia continua, fericita:
Maine te invit la dejun... Sa cunosti pe bar-
batu-meu...
# Sa fie al dracului... Cu masa.. .*I-ci spui, in Ond.
A-ci fost la balci, de sigur. Ei bine, a-ci observat cä
tocmai acolo unde este lume mai multa si din toate par-
-cile, lume pe care nu o cunosti, int'alnesti pe neasteptate,
un domn pe care nu l'ai vazut de multa vreme si pe care
l'ai cautat de atatea ori, fara sa-i dai de urma?...
La Bucuresti, nu e bine sa calgi pe cineva, a carui
adresa ai uitat-o. Il vei intalni cu siguran-ca in tramvai,
in Mosi sau pe calea Victoriei, duminica la peanz, and
aglomeratia este mai mare...
123

www.dacoromanica.ro
BUCURE pi

...Veneam intr'o zi cu tramvaiul 15. Ma urcasem la


staiia Take Ionescu. Conductorul, dupace imi taie bi-
letul, se uita la mine, lung. Eram pe platforma dinapoi.
I-am intors spatele. El a plecat in vagon sa dea bilete,
§i cam la mijloc, iar s'a oprit §i iar s'a uitat la mine cu
ni§te ochi de parch' m'ar fi suspectat. 0 Ce dracu o fi
vrand? ! * m'am intrebat. o ea bilet am*. Mai face doi
pa§i. Iar se'ntoarce, iar se uita. Nu pe furi§. Se uita drept
§i staruitor. Intii, m'a stanjenit: nu-mi place sa fiu
privit. In cele din urn* m'a enervat.
Nu ma mai cunoa§teli? m'a intrebat tocmai
and eram sa sar din tramvai, ca sa scap de el. Avea un
cap dreptunghiular, era nebarbierit qi se uita la mine
serios §i cu ni§te ochi negri.
Nu i-am raspuns agresiv. De unde sa te cu-
nose? !
Dela Nasaud.
Dela Nasaud? !... Nu, nu-mi aduc aminte.
La Nasaud, fusesem prin 1925. *i. nici macar la Na-
skid, ci intr'o comuna invecinata...
Eram elev la Scoala Normala de invatatori...
Veneatii cateodata pe la noi... pe la domnul...
i mi-a spus un nume... Ionescu, mi se pare...
StiO, profesorul de...
Nu li spun... Nu-mi reamintesc... Sunt nouà
ani de atunci, §i omul mai uita...
Eu v'am recunoscut, cum v'aIi urcat in tramvai...
PoftiIi, doamna!
Era ora prânzului, and tramvaiele sunt pline, toate.
De obicei nu ma grabesc, pentruca niciodata nu §ed: raman
pe platforma §i fumez. Dar se grabea toata lumea §i. eram
luat de curent. Am pus piciorul pe treapta in acela§i
moment cu o femeie foarte simpatica dealtfel, qi tanara :
Poftim dumneata! raspunse ea arcagoasa, §i-mi
ram loc.
124

www.dacoromanica.ro
TRAMVAIELE

PoftiO, -VA rog! ii spun... N'am observat ..


Ce cre§tere !
Buzele incre/ite, sprincenele incruntate.
Hai, domnule, §i las-o in pace! striga cineva
dela spate. Nu vezi c'a mancat agurida?... Ce dracu
te-a gash §i pe dumneata sa fii politicos in tramvai?!...
Apoi, catre femeie, de sus, depe platforma:
Ce te zgae§ti a§a, cucoana?!...
i intorcandu-se spre mine:
Dar ce crede ea, in definitiv?!... Imi daIi voie:
Popescu!
Incântat !
Nu prea eram, fiindca am groaza de cuno§time oca-
zionale. Dar a§a se obi§nue§te...
Ce crede ea? Ca daca e femeie, sa" rdmii eu de
tramvai?... Prea abuzeaza, domnule... InIeleg s6 fii
politicos, dar nu pada' la sinucidere... Ei, comeclia dra-
cului... i pe urmA, pretind drepturi egale cu bárbalii.
Dreptul nu se cere: se ia... Uite, sa-§i ia singura drep-
tul... Sa se inghesuie, sa dea cu coatele... N'am drep-
tate ?...
Ba ai.
Rai sigur ca am... Ca discutam alaltaieri cu Io-
nescu dela justiIie care...
*i a§a mai departe.
Omul meu avea dreptate: sunt unele femei, §i ha-
trane §i tinere, care se uita infipt la dumneata ca sa libe-
rezi locul. Te faci ea nu observi, pe urma o vezi, dar
continui sa §ezi, iar daca femeia este frumu§ica §i daca
dumneata ai ni-cel tupeu, flirtezi. Ea tremura de ciuda
§i de indignare §i §opte§te printre dimi:
Ce obraznic!
Iar clack ii oferi politicos locul, s'apaza fara sa te
priveasca §i uneori fara sali mulIumeasca. Ba se uita
rau la dumneata, ca §i cand i-ai fi cedat un drept al ei,
din strAmo§i, pe care i la-i rapit cu forta...
125

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Pe vremea mea, tineretul era mai cu obraz ! se


vaieta la toata lumea o femeie cam in varsta qi cam grasà.
A inceput sa se vaiete §i sa faca moralä, de cum a
ajuns in prag. Vorbe§te in gura mare de # timpurile când
tineretul era cuviincios §i nu lasa pe o biata femeie in
varsta sa stea in picioare >>.
Pe vremea dumitale erau tramvae, cucoana ? se
intereseaza cineva depe banca, foarte serios.
Erau! Iipa ea. Dar nu erau tineri obraznici ca
dumneata.
Toata lumea rAde, qi nu-i face nimeni loc.
Eu m'a§i scula, zice unul. Dar las' sa stea in
picioare .. . Ca prea e otravita . . .

Taxa !
Abonament !
Sa vad.
Pasagerul se incrunta.
Ce, nu ma crezi pe cuvAnt?
Ba va cred, dar a§a am ordin.
*i daca n'am chef sa 0-1 arat?
Atunci va dau jos.
Prea mult ! Conductorul e obraznic.
Cu cine vorbe§ti tu, ma ?
Va rog sa-mi ardtaIi. abonamentul.
*tii tu cu cine vorbe§ti? !
Intâmplator, conductorul e student. In anul II, la drept.
Nu ma intereseaza, ii raspunde, calm. . . Deo-
camdata, vorbesc cu un pasager in neregula . .. Un con-
travenient .. .
A§a ? ! §i spumega.
A§a .. . La prima sta.cie, te rog sa te cobori.
Acum nu-i mai vorbe§te cu <4 dumneavoastra >>.
Magarule.
Te rog sa vorbe§ti frumos, altfel voi fi silit sa-Ii
raspund cu acela§ vocabular.
126

www.dacoromanica.ro
TRAMVAIELE

Omul este o clipa deconcertat. Prea vorbeste radical


conductorul, prea e calm si prea simte cà are pe toata
lumea de partea lui...
Poftim! si-i intinde abonamentul. Mai spune §i
acuma ea ma dai jos.
Tot va dau jos, daca nu vorbili cuviincios.
Are dreptate! s'amesteca cineva.
Dumneata ce te bagi, domnule, unde nu-1i fierbe
tingirea?
Gel:Malt, ii raspunde far% sa4 priveasca:
Daca asi fi in locul dumnealui, (04 arata pe con-
ductor cu capul), de mult te-asi fi aruncat pe fereastra...
Domnu?
Poftim? si tresare.
Taxa.
A-ha... Cat face pana la hale?
S,i da sa bage 'liana dupa portofel.
Tramvaiul asta nu merge la hale.
Nuuu?!
Nu... luali pe 15.
La prima staIie, omul se coboara si ia tramvaiul ur-
mator. 0 stalie, doua, se mai fereste. Dar pana la a treia,
conductorul cla cu ochii de el...
Taxa.
Da-mi un bilet pana la 11 Iunie.
Luaii tramvaiul 15... Sau 20. Asta nu merge la
11 Iunie...
*i tot asa, facand pe prostul si mutandu-se din tram-
vai in tramvai, omul ajunge la destinalie, fara sa scoata
bilet...
Imi permitcci, domnisoara ?
Mai sunt scaune libere. Dar el s'a asezat, irezistibil,
langa domnisoara. Tace un moment, si-i ia seama. Tace
si ea, si se uita pe fereastra.
127

www.dacoromanica.ro
BUCUREfyrI

Ce cald!
Sau:
Ce frig!
Dupa sezon. Femeea tace mereu §i mereu se MO pe
fereastra. Si se strange langa perete. El s'aproprie din
ce in ce...
Taxa!
Doua! §i intinde conductorului un pol, intre
degete, distins.
Pardon! sare femeea, &and a inIeles Ca al doilea
bilet este pentru ea. Apoi, catre individ:
Cum iIi permi%i?!
Vasazica, nu s'a prins. Omul, nu e chiar atat de prost
sa mai insiste. Are ni%ica experienIa, ce dracu. Se ridica
inganand o mild oarecare, §i pleaca. Iar femeia, tre-
murand:
Nemaipomenit!...
Dar se 'ntampla §i altfel:
Nu Ira suparaIi daca stau langa d-voastra... ?
Vai de mine !... PoftiIi!
I§i strange fustele §i-i face loc.
Oh, nu Ira deranja-ci atata.
Si dupace s'a§eaza, spiritual:
Nu sunt chiar a§a de gras ..
Ea zambe§te.
Conductorul:
Cine mai e far& bilet?
Aici, §efule!
si-i intinde o suta. Are §i poli, are §i de cinci, §i de
zece...
Dar e mai bine a§a... Sa vada femeia...
Ave-ci bilet, domni§oara? li-i zambe§te.
Nu... acuma...
Opre§te pentru doua, §efule.
Vai, dar cum se poate...
Lasa, ca tot imi schimba.
128

www.dacoromanica.ro
TRAMVAIELE

*i iar plaseaza un spirit:


0 sa-mi daIi o polila.
Hi, hi, hi!
A§a. *i acum, dupace a primit restul in palma fara
SA se uite §i far% sa numere, poate sa-i vorbeasca mai
liber domni§oarei. Dar tot spiritual... Ca s'o epateze...
Sper ca mergeli pana la capatul liniei?...
Ba nu... Mai aproape. Pana in Matasari...
Da?... *i eu tot acolo ma cobor.
Minte. El merge mai departe sau mai aproape. Dar
vrea s'o conduca.
Ia uite ! se mill ea. Ce nostim!
Locuie§ti pe Matasari?
Acuma, ii vorbe§te cu q dumneata *.
Da.
Ai un profil foarte distins... *i. nas grec...
Da de unde: profilul e cat se poate de cornun...
Cat despre nas ... potrivit. *i fruntea, §i sprincenele...
Potrivite, toate. Un singur semn particular, §i acela
facut: o aluniVa la colIul gurii, sau undeva pe barbie...
Femeia se uita la el, recunascatoare, apoi se uita in
jos ru§inoasa...
Glume§ti !
*i ea ii vorbe§te acuma tot cu q dumneata *.
Imi pare rail ! zice el. Pentruce a§i glumi?
A§a sunt barbaIii.
Or fi... Dar eu sunt altfel... Uite, §i gatul...
0 poezie ... *i umeri rotunzi...
Atatea complimente !
Ea e fericita. *i se gande§te ea tipul este foarte sim-
patic §i inteligent. 4 Dar cum l'o fi chemand? Ca nu s'a
recomandat *.
Nu sunt complimente... Sunt constatari, domni-
path ... Cum te chiama ?
Acuma, randul ei s'à fie spirituala:
E§ti curios?

9 129

www.dacoromanica.ro
BUCUBE§TI

Foarte curios.
Imbatrane§ti !
Conductorul striga :
Matasari !
Neat ! ofteaza el.
Ea:
Vai, ce repede a trecut timpul ! ...
Se coboara intii el, ca orice cavaler cu educatie, §i-i
ajutä: ii ia palma in palma stanga, §i-o prinde cu dreapta
de brat, strans.
Mersi !
Apoi o conduce pana aproape de cask §i-i cere o
intalnire.
Maine la aceea§i ork in acela§ tramvai, se boa-
ra§te ea, dupa o ezitare scurta ...
Restul, nu tine de capitolul asta. Cititorul il
va gasi in alta parte...
In tramvai, se 'ntampla §i unele tragedii. Se 'ntampla,
adick nici mai mult, nici mai putin, ca barbatul sa-§i
vada nevasta in vagon la o incruci§are langa un tip oare-
care, vesela §i fericita, cum nu prea este acask cu el. i
se 'ntampla ca §i femeea sa-§i vada barbatul cu o dama
pe care nu o cunoa§te, in aceea§ situatie. Insfar§it, se mai
intfimpla ca nici unul sa nu §tie ca a fost vazut de celalalt...
Acasa, el pufne§te, ea il ignora. Pana la friptura.
Ai putea sa te mai ocupi de bucatärie, dumneata.
Ea tace.
Nu? ... Mi se pare ea' astazi ai venit cam tarziu acasa.
Cam.
A§i putea sa §tiu unde ai fost?
In ora§... Dar dumneata, unde ai fost ?
Barbatul tremurà:
Deocamdata, intreb eu.
Femeia tremura §i ea §i i-a pierit pofta de mancare.
4 Ce cinism >> i§i spune. Totu§i, se stapane§te.
130

www.dacoromanica.ro
TRAMVAIELE

Intreaba!
In oraq, unde?
M' am plimbat.
Cu tramvaiul?
Femeia tresare §i se sperie. I§i revine insa numai
deck.
Nu, n'am obiceiul sa ma plimb cu tramvaiul.
dupà o pauzá scurn:
Ca tine.
El cased ochii mari.
Ca mine ! Cum adica? !... Cu tramvaiul, eu nu ma
plimb, cucoana... Cu tramvaiul, eu ma duc la serviciu...
Si dupà treburi...
Ea, ironica:
Dupa treburi?
Da.
Foarte interesant.
-
Exasperat de ironia ei, o lasa dracului de diploma-
§i striga, congestionat:
Cu cine erai azi in vagonul 5? -

Femeia se gfinde§te c'fi, in definitiv, sunt chit. Si


striga §i ea:
Dar tu, cu eine erai?!...
Apoi amândoi in end, opari%i:
Fir-ar-al dracului sa fie de tramvai... cu cine I-a
inventat...
Ploua des §i repezit. Asfaltul stralucwe ca oglinda
§i ca de oglinda se isbesc picaturile mari, apoi sar sdro-
bite in stropi, i se impra§tie. Lumea fuge sub ploaie §i
s'adaposte§te unde poate: pe un prag, intr'un gang,
inteo librarie...
Nu gase§ti o trasura sau un taxi, cu niciun chip §i
cu niciun pre-c. Tramvaiele, gem. Stau calatorii Inghe-
suiçi pe amândoua platformele §i printre banci, aga-ca-ci
de curele sau sprijinindu-se unii de

90 131

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Avansa-ci mai inainte, domnilor... Taxa, cine mai


e fárà bilet...
0 corespondenta, §efule!
Omul se rasuce§te ca sà poatâ baga mâna in buzunar,
qi zice de douâtrei ori, in dreapta §i in stânga, politicos:
Pardon !
Ajunge cu maia in buzunarul unde pastreaza porto-
felul: buzunarul gol! Un moment nu mai simte nici inima,
nici nimic. Pe urn& incepe sa se scotoceasca febril prin
toate buzunarele: nimic !...
Pofti-ci biletul! zice conductorul.
Aoleu! -cipa omul. Sari%i !...
Ce s'a 'ntâniplat, domnule? !
Portofelul... Mi-au furat portofelul !...
Numai a-rata? ! se mit% unul. Eu credeam cä
e foc...
Cine ci 1-a furat, domnule? ! intreabA altul, pro-
ste§te.
In momentul acela, toata lumea i§i pipie buzunarele
unde pastreaza banii, fiecare rAmilne cu mâna pe porto-
fel, §i suspecteazA pe celAlalt...
Opre§te tramvaiul, domnule! striga pAguba§ul.
SA eau-tam holul...
Cum sd nu! s'amestecA cineva. Dac'ai §ti pe
unde-o fi dumnealui acuma
Aveai mulçi bani ? -- se intereseaza un vecin.
5000 de lei.
Frumoasâ sumd.
Pe criza asta
Dece nu te-ai ferit, domnule?
Omul se uitd la cel care-1 intreaba, §i-i vine sa-1 injure.
Dece nu s'a ferit, auzi! Pài cfind se lovesc ataIia in§i de
tine, and te 'mbrâncesc ataIia la opririle tramvaiului,
and plouà, insfar§it, §i and mai ai §i un pachecel in
mfink posi sa' te mai gfinde§ti la ceva, §i po-ci mai
ales, sa §tii cine si-a bAgat maim in buzunar, din cei care
132

www.dacoromanica.ro
OLTENII

s'au frecat de dumneatal... Uite, si pacheIelul s'a turtit


de tot, si s'a udat. Pagubasul il ridica ingrijorat, il pri-
vqte cu jale pe toate parIile si, uitand pentru moment
de bani, se vaetà in nestire:
Aoleu, ma omoara nevasta ...

OLTENII
Garb', carb', carb' !...
Patrunjelul, Ielina, morcovii, morcovii, morcoviii!
Oltenii calca apasat, impletind picioarele sub greu-
tatea cosurilor. Striga patrunzAtor §i repezit, strigä can-
tat sau monoton. Uneori, strigatul este ca un chiuit,
alteori scarIaie, alteori s'aude dedeparte, ca o doina.
Dupa felul omului si dupa felul marfei. Carbunii, build-
card, ii strigâ cu o silaba scurta, retezatd, sea* fara
ecou. Zarzavaturile, ca pe niste versuri spuse repede,
cu opriri mai prelungi §i cantate la refrenuri. Pestele, il
striga pe nerasuflate:
Peste-peste-peste-pe§tee !...
Iar and numeste varietaIile, incepe cu salaul, con-
tinua cu somn 0 cu nisetru, 0 deodata:
Crrrrapuuu!...
Se inoada in cuvant, 11 rasuce§te, il zbarnaie, il sfre-
deleste si-1 asvarle de parca-1 vezi, de parca vezi cuvantul,
de pared vezi crapul inotand intr'o dunga prin aer, pa-
trunzand in bucatarie, sfaraind in crati-ca...
Fructele se striga, deobicei, monoton:
Ciresi, ciresi, ciresi, cireselee!...
Cosurile scarIaie pe cobil46, omul gafaie sub caldura,
odihneste din cand, i0 sterge sudoarea si striga...
Dimineala mai ales, cand orasul abia incepe sd se
trezeascâ, i la amiaza, cand alipeste, strigatul olteanului
s'aude pktrunzator §i viguros, te treze§te pe jumAtate qi
133

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1

te 'ntoarce pe partea ailaltà, iar te treze§te §i iar te 'n-


toarce, pana &and te scoala:
Mai, al dracului... Ce voce !...
Cand striga mai ales # crapul *, strigatul te treze§te
deodata §i de tot, te sperie:
Ce-a fost, draga ? intrebi naucit.
Nimic... Ce sa fie? !... Olteanul...
Fir-ar-al dracului sa fie... Mai mare spaima ... Cel
puiin, spune servitoarei sa cumpere ni§te crap, astazi...
Deobicei, fiecare oltean are clientela lui, pe care o
imparte pe categorii: cucoana asta, e sacaitoare §i cer-
tareala ; astalalta cumpara ce-i dau eu, §i. nu se tocme§te ;
a treia, se Iigane§te pentru zece bani ; a patra, nu pla-
te§te contul la vreme, §i. cauta sa te 'n§ele...
De ce m'ai incarcat, ma oltene ? !.. .
Nu v'am incarcat, conica.
Ba m'ai incarcat, ma.
Sa fie al dracului care v'a incarcat, cu al de 1-a
facut... Daca nu...
Daca nu, ce?
Daca nu, al care minte !
Nu -ci-e ru§ine, ma ? !... Eu nu-li dau un ban
mai mult.
Bine, coni-ca ... Dar nici eu, nu va mai servesc...
Ce, ma, e§ti nebun? !
Nu sunt nebun... Da'dece sa ma 'n§elaIi?
Pai atat a fost, ma... C'am insemnat.
Ba, atat a fost... Am insemnat §i eu... Si am
insemnat bine... Ca va cunosc...
Fire-al dracului sa fii... de oltean hoI... Na, ma,
cat zici tu... Si sa-mi aduci marfa ca lumea ...
Cucoana, rade. Rade de necaz. Olteanul, rade §i el.
Tot de necaz. (4 Auzi, sâ ma frece pe mine atata, pentru
5 lei, dupace ii dau pe datorie, d'asta primavara! )>...
La casele boiere§ti, stapana nu se vede. Olteanul
ii vinde servitoarei, care alege §i plate§te. Dupace se
134

www.dacoromanica.ro
OLTENII

cunosc bine, incarca nota amfindoi: olteanul, incarca nota


servitoarei, servitoarea nota, conilei. Cu timpul se
imprietenesc bine de tot...
Si de unde spuneai Ca e§ti ma neica?
Din Dolj.
Ap?... Eu sunt din MehedinIi... Traiqti bine
la boierii a§tia?
Bine.
E§ti demult bagata?
De doi ani.
Ihi!
Peste cfiteva zile:
Da unde dormi tu?
Da ce-Ii pasa lie?!
Ei... Intrebam §i eu, a§a...
Si-o ciupe de bra.c, de bra-c, nu din alta parte, deocam-
data., dupace s'a autit la toate ferestrele, circular, §i-a bagat
de seama ca nu-1 vede nimeni. Ea, face pe suparata:
Laba!
Duminica dupa pranz ai liber?
Am.
Vii in Ci§migiu?
Nu §tiu.
Sau la dans?
Nu tiu.
Da' ce §tii?
Nimic
Si se uita la el intr'o dunga, §i rade.
Atunci, in Ciqmigiu?
Poate...
El da s'o ciupa iar.
Astampara-te ca ne vede cineva...
In Ci§migiu?
Da.
Si se 'ntfilnesc in Ci§migiu, duminica dupa pranz.
Manfinca acadele, beau limonada §i se fotografiaza.

135

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

D'aci inainte, olteanul are unde dormi, are o mancare


calda... Cateodata, and si coniIa, stie si boierul...
Ma oltene, sa mai ai grije p'aci, noaptea...
Las' pe mine, boierule...
Dupace isi descarca de toata marfa cosul, olteanul
s'aseaza pe marginea trotuarului, istovit, si numara
banii. Apoi face niste socoteli in end: cata marfa a avut,
cat #1-a Iinut*, cu cat a dat-o, cat a dat pe datorie si
cat (< i-a ramas *. Uneori, aseaza banii gramezi, fiecare
gramada reprezentand cutare marfd. *i dupace se uita
peste ele, ia din fiecare gramada &ate un gologan, pentru
mancare si pentru o -pica. *i pleaca usurel si fluierand...
Cum traiesc si unde dorm oltenii, nu stie nimeni.
Era vorba sa li se Lea un camin, un palat urias, pentru
care am auzit cd s'au si adunat cateva milioane din co-
surile lor. Un palat cu dormitoare curate, cu cantina si
cu bae... *i cu scari de marmora, pe care sa urce oltenii
fluierand si desculli... Cine stie...
... Dealtrninteri, ei nu se plang. Sunt vesnic veseli
si gata de glume. Iar dumineca si in zile de sarbatoare,
dupace au vandut marfa, se due in Cismigiu sau la dans.
Joaca si danseaza pana cand se onwarä, apoi beau.
Nu pana se imbata. Ci pana se fac a§a, q cum ii sta ru-
manului bine #. Atunci, olteanul da caciula pe ceafa,
pune mana pe praselele cuOtului si striga a§a, din senin
si fara inteircie:
Care fu ala ma? !... Fir-ar main-sa a dracului!...

DEPUTATII
Domnii reprezentami ai Na%iunii, coboara in Cetate
cu primii fulgi. Dar nu sunt atat de usori, atat de senini
si atat de albi. Domnii deputaIi sunt gravi, preocup4
1.36

www.dacoromanica.ro
DEPUTATII

§i cu serviete. Au calatorit in clasa I-a, gratuit, §i dela


gara urea in automobile. Unii trag la hotelurile din centru,
altii se opresc in Grivitei.
No, bine v'am gasit!
Sa traiçi, domnu deputat.
Ardelenii, sunt mai vorbareti §i mai populari. Care
sunt. Ca alçii, de and cu mandatul sau poate din tot-
deauna, au intepenit in atitudini hilare de oameni im-
portanti. Calca drept §i rar §i se uita peste lume §i peste
tara atat de ingimfati §i de misterio§i, de parch' ar purta
incataramate in serviete, destinele Natiunii...
Va sa zica, dupa vacant-à se 'ntorc a§a: Intli vilegia-
turi§tii din tara, pe urma cei din strainatate ; se inapoiazd
apoi ultimele serii din concediu ; sosesc domnii mini§tri
dela Mare §i cea din urma cehipa de scriitori dela Bu§teni ;
la urma de tot coboara studentii, domnii parlamentari
§i iarna...
Cetatea este in forma: teatrele pline, cinematografele
gem, pe strazi lume, localurile tixite. Pe domnii depu-,
tati, Ii gase§ti peste tot: la teatru, la cinematograf, la
restaurant, la cabaret, la ministere §i pe strada. Nu e
greu sà-i identifici: pe strada fiecare domn deputat
umbla cu 5-6 in§i dupa durnnealui, caer merg la o di-
stanta foarte cuviincioasa. La restaurant este de asemeni
inconjurat de cateva persoane, care de obicei platesc
consumatia...
A, pai nu se poate...
Imi pare rail, domnule deputat... Lasati...
In cele din urma, lasa. Insa, da §i dumnealui ceva
bac§i§ chelnerului...
Ia, ma, §i tu...
Sa traiti, domnu deputat... Multumesc, saluuut !...
La ministere, domnului deputat i se deschid, cu sa-
luturi largi §i cu plecaciuni adânci, la orice ora, toate u§ile . . .
Astuia de ce-i dai drumul? se indigneaza un
cetätean, care vine de trei zile §i de trei zile este amanat.
137

www.dacoromanica.ro
BUCUREt;TI

Domnu' este deputat ! rfispunde portarul, gray.


A§aaa !
Numai la spectacole, domnul deputat se amesteca
in gloata §i ofteaza cu tori barbalii, dupa cutare artistà,
dupa un picior mai cioplit, dupa... insfar§it, ca omul...
Se imelege, cà nu to-ci dOmnii deputaIi sunt o apa.
Unii au trecere mai multa, prietenii mai intinse §i mai
importante, o practica parlamentara mai indelungata.
Ace§tia se vad mai rar, pentruca de obicei umbla pela
casele domnilor mini§tri, se mai reped prin strainatate
cu cate-o misiune, fac legi...
Nu-mi vad capul, znon§er... Sunt surmenat...
Treci maine...
Maine, iar:
Am lucrat cu ministrul, toatä noaptea ... Vino
maine...
La manifestaIii, domnii deputaii merg in fruntea
convoiului, striga cei dintai # Ura * i din loc in loc rostesc
Cate un mic discurs, pe rand. Iar la parazi, yin cu toIii
dichisici, in frac §i cu decoraIii...
Domnii deputaIi, sunt §i ei oameni, cu slabiciuni §i
cu- patimi. Mai ales cei din provincie, care yin in Bucu-
re§ti, singuri. Cate unul se mai incurca ba cu o actrita
de varieteu, ha cu cate-o dactilografa, ba cu cate-o func-
tional% ... Ca de, umbland mereu incoaci §i incolo, omul
intalne§te lume...
Las' ca destul ma usuc in ora§elul acela infect de
provincie, unde nici n'apuci sa faci un pas, §i nevasta
a §i aflat.
Adevarul este, ca nevasta domnului deputat AA,
pana la urma, cate ceva §i din ispravile dumnealui ne-
parlamentare dela Bucure§ti, ea binevoitori se gasesc
intotdeauna, insa domnul deputat are atatea pretexte:
ba o biata femeie cu care a trebuit sa umble cateva zile
ca sà-i gaseased un post, ba o orfana de razboi care ...
Ca a fost vazut ie§ind din hotel cu femeia? Pai ce, lui
138

www.dacoromanica.ro
MINI STERELE

ii da mâna sa inchirieze un birou §i un secretar, unde sa


primeasca lumea? Femeia 1-a cautat acasa... Dar nici
n'a intrat in odaie... L'a a§teptat in hol sau pe coridor...
# A§a cd nu te lua dupà minciuni, draga nevasta...
Parca am eu timp §i chef de fleacuri? Sunt a-tat de ocupat.
Ai citit in gazeta interpelarea mea in chestia holiilor dela
Consilieratul Agricol? A facut senzaIie... 8efu1 m'a
felicitat cu entusiasm... Dar ce crezi tu, ea' deputatia
e jucarie?... Comunica-i prefectului sa-mi trimità ma-
§ina la gat% Sambata seara *.
Dupà prinz, la Camera, pe culoar sau in incintk in
vreme ce un orator asuda cautfind sa descurce n4te
legi financiare, domnul deputat, catre un coleg din
Vla§ca:
Am gash o fetiO!... 0 floare, nu altceva...

MINISTERELE
Este regula: accesul publicului in ministere, nu e
permis decfit dupa ora 11. Lumea, insk se ingramade§te
la up cam dela 8, §i face coada. Din cand in and, s'aude:
Loc!... Faceli loc !...
Cineva in §oapta:
Cine-o fi?
Habar n'am... Vreun deputat, pesemne... Sau
vreun ziarist... Ca a§tia intra când vor... ies &And vor...
Sau vreun samsar! I§i da altul cu parerea...
Dintr'un automobil luxos sau dintr'o ma§ina de
piaik se coboara un domn cu servieta plina. Lumea ii
face drum §i il priveqte cu multà admiraIie, cu respect
aproape. Unii, saluta. Nu-1 saluta pentru el, nici pentru
ma§ina eleganta, nici pentru servieta de piele fink cu
curele §i cu monograma de argitit, ci pentruca omul
poate sa intre in minister ea la el acasa...
139

www.dacoromanica.ro
BUCURE

Vezi, ma, cum intra?


\rad ! §i ofteaza.
Noi stdm aci, dela 8.
A§ sta eu §i pana maine, mai la urma urmelor...
Numai sa fac ceva...
Insfarvit, pela 11,30 u§ile se deschid §i lumea intra
gramada...
Mai incet, domnilor, ca spargeli geamurile! striga
u§ierul... Mai incet, Ca intrà toatd lumea...
Inutil. Se inghesuie ca oile, se in-cepenesc ate cinci,
vase intre canaturile u§ii, fiecare cautand s'o ia inaintea
celuilalt, macar cu un centimetru. Mai ales in zilele de
audienIa! Uneori se incaerà.. .
Ce te vari a§a, domnule, ca la pomana?
Si de ce sa nu ma var? Ca de-o saptamanâ yin aci...
Se poate... Dar azi ai venit in urma mea.
Aoleu, stai, domnule, ca m'ai calcat...
Vai! striga o femeie. Care a fost mitocanul?
Probabil ca a ciupit-o cineva. Ea insa nu spune ce
a pa-cit. Intreaba numai de <anitocan a.
Dela u§e, lumea da navala la biroul de informacii,
ca sa ia bilete de intrare.
Cu cine vrei sa vorbe§ti?
Cu domnul ministru.
LegitimaIia.
Dumneata?
Cu domnul secretar general.
Cu care secretar general?
Omul nu vtie ca sunt doi.
Cu care o fi.
Apoi a§a nu se poate... Ce treburi ai de is-
pravit ?
Omul Ii spune.
Aha! Bun... La domnul secretar general cutare.
Solicitatorul se gande§te ca formalitatea asta este
inutila ca orice formalitate, §i absurda. Pentruca, in
140

www.dacoromanica.ro
MINISTERELE

posesia biletului de libel% trecere po-0 sa colinzi tot mi-


nisterul. Dar claca a§a e regula...
Dumneata?
Nu, nu s'a ispravit jos. Mai e qeful de cabinet, un domn
tfinAr §i foarte important.
Cu clomnul ministru...
In ce chestie?
Asta-i acuma! 0 sa-i spuie acolo, ministrului. Ca
omul n'a venit in vizità... Are el ceva pe inima...
Am ni§te chestiuni...
Ce chestiuni? te intrerupe domnul §ef de ca-
binet, cam nervos.
Cand omul vine la ministru in audienta comunk
inseamnA cä nu are nicio protectie, sau ar putea sa 0-
seased pe cineva dar nu vrea sa se mai indatoreze. I§i
spune ca lucrul nu-i atat de important, incit sa nu-I
poata ispravi singur. Curajul incepe sa-1 pâräseasck insk
dela poartà. Prea trebue sd astepte, prea este lume multa...
Si cauta sa se puna bine cu portarul. Pe urina cu to-0
u§ierii. A§a Ca' la qeful de cabinet, a ajuns necajit de tot,
§i nal-nand. De aceea ii vorbe§te politicos, slugarnic
aproape. # Ca nu strica! o se gande§te el. # A§tia micii,
sunt mai ai dracului §i mai cu putere ca ai mari o...
Prin urmare, stand la o distan0 respectuoasa de
masa, omul i§i spune pasul. Domnul §ef de cabinet as-
culta incruntat §i hotara§te:
Bine... Aqteapta, §i-1 trece pe-o lista.
Sau:
Chestia asta, Ii-o poate rezolva domnul director cutare.
Dumneata, de colo:
Nu se poate.,.
Dar te intrerupi:
Sprancenele domnului qef de cabinet s'au inodat
deasupra nasului, ochii te privesc nedumeri-ci §i inoraIi.
II iei mai cu biniqorul:
Vedeli, am fost la domnul director, §i.. .

141

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI

Dumneata, faci cum iIi spun eu.


Daca e§ti diplomat §i ai timp de pierdut, saluIi res-
pectuos, te 'ntorci acasa, direct acasà, sa' nu care cumva
sa te mai abaii pela directorul cu pricina, ca te bru-
scheaza §i acela, §i vii din nou, Vineri. 8efu1 de ca-
binet, care este in alte dispozi-cii, sau este altul in locul
celui de Miercuri, pentruca fiecare ministru are ate
trei patru, te trece pe lista.
Ceeace nu inseamna ea e§ti mai aproape de ministru,
de§i va desparte numai o u§a, capitonata, este adevarat,
dar up, ca Miercuri diminea-ca la 8 and faceai coada
la poarta §i te rugai de domunl u§ier sa-Ii dea drumul.
A§temi.
Iar a§temi.
Te uiIi la ceas: 1. Te uiIi in sal-á: 20 de persoane.
Socote§ti: cu fiecare ate 3 minute, fac 60 de minute.
0 ora...
Ia uite, Inca un deputat. Al treilea. Ce-o fi cautand
astazi cand e zi de audien-ca pentru public?! Ca pe
# Avizul* acela, scrie negru pe alb and pot fi primiIi:
in fiecare zi de lucru, afara de Miercurea §i Vinerea, dela
11-12...
Nu, nu -ci-e foame. Cine dracu mai are pofta de man-
care, acuma?!... Te ridici, faci 2-3 pa§i prin odaie,
incoaci §i incolo, §i te apleci peste masa §efului de ca-
binet, in treacat: e§ti al doisprezecelea pe listal... Iar
te ui-ci la ceas: 1,15. Acasa, te a§teapta cu masa §i cu
rezultatul...
De felul dumitale, nu e§ti nervos. 8i nici violent.
Dar uite: treaba e asta?! Sim-ci o incordare in tot trupul.
Revolta Ili ridica sangele la tample, §i te gande§ti sh
faci scandal. In definitiv, pentru ce este ministru? Ai? !...
8i strigi, in gand, de se cutremura ministerul!... Mergi
'Ana acolo cu revolta, incit te gande§ti la revolver, la
bomba... Ca omul la necaz. Dar te lini§te§ti: # A§a e la
noi!* 8i pe urma, nu e o fericire sa fii ministru. Ai atatea
142

www.dacoromanica.ro
MINISTERELE

pe cap, ci te'njura toata lumea... i iar a§temi. i iar


numeri deputa/ii care intra ci cari ies. j iar te uij la
ceas: 1.30 !...
Soneria!
*eful de cabinet ici aranjeaza la iu/eala frizura cu
palmele, i§i cerceteaza cravata §i pantalonii, ia lista
depe birou, §i intra. (Trebue sä ctici, ca. §efii de cabinet
sunt ca plutonierii: tirani cu cei mici, slugarnici cu
cei mari). In odaie, un oftat de ucurare general. Te
ui/i la fe/ele care mai inainte erau mohorite §i asudate:
acuma s'au luminat. Cei care se ctiu in capul listei, incep
sa se apropie de up cu pa§i marun/i, dar fermi.
Trece un minut, tree doua minute lungi ci incordate.
Insfarcit ceful de cabinet se arata in lice, cu lista in
mâna. Se uita peste public ci vorbecte:
Domnul ministru fiind chemat la pre§iden/ie, nu
poate primi pe nimeni. Va roaga sa-1 scuza/i...
0 Va roaga sa-1 scuza/i*!. Mulsumim...
Ckiva, incearea sa se revolte in gura mare, dupa
ce s'au revoltat aproape trei ceasuri, in gAnd. Dar se
linictesc repede, fiindca n'au incotro...
La poarta:
Ce magarie!
Las' ca vine el la vot, de nu l'oi alunga cu cânii...
Am pierdut doua intAlniri, astazi.
De ctiam, veneam Miercuri.
Sa vezi ce scandal acasa... Ca nevasta, n'o sa ma
creada. Are o fantezie nefericita: &And nu trebue, ma
crede ;ci and intfirzii dupa treburi, pot s'o pic cu
smoala ci nu-mi crede un cuvant...
Spune-i ci dumneata sâ telefoneze ministrului...
sau cefului de cabinet... Ca sa se convinga.
Cu excep/ia ministerului de externe, unde nu vin
deck diploma/i, gazetari ci parlamentari, la porple tu-
turor celorlalte ministere vezi lume din toate unghiurile
143

www.dacoromanica.ro
BUCUREFFI

/aril, a§teptand. Vezi aceea§i lume, zile de-a-randul.


Tarani din Sighet, din Mehedin/i, din Dorohoi §i din
Basarabia, a§teapta saptamani intregi pe dunga tro-
tuarului cu legatura cu mancare, langa ei. Unii au venit
cu nevestele, cu Cate un baiat, sau cu cate o fan.
La ministru n'ajung niciodata, de§i cu ministru vor
sa vorbeasca. eful de cabinet, ca sa scape de ei, fi tri-
mete la secretarul general. Secretarul general, fi trimete,
fara sa-i asculte, la eel:Malt secretar general. Acesta ii
indrumeaza foarte binevoitor, de altminteri, la cutare
director. i a§a mai departe...
Oamenii ascultä docili §i umbla din birou in birou.
Se mai sfdtuesc cu u0erii, se intorc iar pe unde au mai
fost, 'Ana cand li se inchid toate u§ile. Atunci se due iar
la §eful de cabinet, care incepe sa strige la ei:
Iar a-ci venit, ma? Nu v'am spus sa mergeli la
domnul secretar general?
Oamenii spun ca au fost, dar n'au facut nimic.
'acum, am vrea sa ne intoarcem pe la casele
noastre... Ne lasam paguba§i... Dar n'avem bani de
drum...
De cele mai multe ori, ii vede deputatul judeIului
respectiv sau alt deputat cu inima. Ii asculta cu buna-
voinIa, §i-i baga la ministru peste capul §efului de ca-
binet, care e niIel cam plictisit de toata chestia asta.
Peste cateva clipe, ies satisfactici: treburile pentrn care
au batut atata drum, au fost ni§te simple fleacuri...
Pela ministere, umbla cateo cuconiVa tinerica §i
foarte nostima.
Bonjur !
Domnul §ef de cabinet, e cat se poate de flatat. Ii
saruta mana galant, §i-o pofte§te chiar pe scaunul dum-
nealui, la birou.
E§ti incantatoare, astazi.
Da? !... i ieri?
144

www.dacoromanica.ro
20
`5..
1
ei.
;ION' . 049
0,,

www.dacoromanica.ro
""'.._2.
, fo4it-.(
......A71. ... m r
'i.e.'. '''
ri,
Kiig,...,.....:
.,,,v.
LT :. it. , --- la
V. '. .0, 4 It
A.
.' ' ; 4
I 4 t / I, .- .
:: 0
' . P, : S'' ..,`"1 ., e
..' ,
.' E ltn
..
eIlj . . .a .......Z..^-,+, '. ' .: , '''. .1 il:
if. (. . I 0
. ../.. 1 :'''' . q.4 I.. 0
"% ..,;,1', ..'"".'---.' .4 -4.
.115
. . c . .
0. /a
.... .
. 't I
..
' ..
..- - . . , : i
,
0.
TO
. gi $
ir. ,,j .
, li 5
.
t
."P
.:
1;
,.. .. " ;N.
Kor
'...,
t #4. . 7
0_, ...................44.... ..._=.r.....-- --..--
- , .' ,1 461"..!!" :4. 'i
' '1111110:1.
.s
N

A0,ke00a www.dacoromanica.ro
.4

, 1

,- 1 .
--..
I

. N
r
.
VI
:
.
.0%, '. i
N. ( ''at 1 4 ..
., ; 1" :A 1 T9c. t .' 4'
4- -747,-- -
'Is
z ! 0_...

7:71 I .

FOTO BISCO

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I

www.dacoromanica.ro
:010 BOSCO
3
I

www.dacoromanica.ro
o.
1
V..
0

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MINISTERELE

i ieri §i'ntotdeauna.
Femeia se gande§te ca domnul §ef de cabinet este
exasperant de banal i foarte insipid. Dar uite, are ne-
voie de el...
Ce-ai facut cu chestia aia?
Este pe drum de seara.
Asta mi-ai spus-o i ieri... Mai line mult?
De... §tiu eu?
Si se uitä la ea cu In-ce les. Si ea se face ea nu inIelege.
Maine?
Cred ca da.
La ce ora sa viu?
El se gande§te un moment.
Ne Intalnim In altà parte.
Uncle?
Iar se gande§te. Apoi, curajos:
Te invit la masa.
Bine! accepta femeia.
In definitiv...
Chestia, este o chestie pentru care << domnipara In-
caseaza dela un domn oarecare 10-20.000 lei. Seful de
cabinet i-a strecurat-o ministrului Intr'un moment cand
1-a vazut bine dispus, adaogand, speriat, ca este a unei
rubedenii...
Domnul ministru, are §i el afacerile lui sentimentale.
Amanta vine rar de tot pe la minister. Seful de cabinet,
&and o vede, Va§ne§te dela birou, o saluta foarte res-
pectuos, §i-o introduce... Daca femeia n'a intrat pe u§a
pe care intr.-à domnul ministru...
Bonjur, ministrule !... Ce faci?
S'apleaca peste birou 1i-1 pupa pe frunte. Apoi s'a-
§eaza pe un fotoliu. Ministrul, suna.
Nu intra nimeni, pada' and nu chem.
Catre ea:
Sunt foarte obosit.

10 145

www.dacoromanica.ro
BUOURETI

Casa i face pe plictisitul:


Sa fie a dracului de meserie, §i meseria de mi-
nistru... Vezi tu...
Telefonul.
Al lo !... Da... Da... Nu, acuma nu pot... Am
o delega-cie in audienIa, pe urma trebue sa merg la Pa-
lat... Du-te singura... La revedere...
Femeia de lariga el, 11 ameninra cu degetul:
Holt' le!
A§i... A fost nevasta-mea...
Ei, ma duc... Am vrut doar ea-0 dau bunaziva.
Nu-i adevarat. Are ceva de ispravit cu ministrul.
Domnul ministru se lasa, insa, greu. De aceea §i ea este
cam rece...
Cum! A§a repede?!
Am treaba.
Ei, asta este...
i tu e§ti plictisit.
Dimpotriva... Imi pare foarte bine ca ai venit...
Nu se vede...
El a inIeles.
Tot pentru chestia aceea...
Tot... Este destul de ru§inos ca nu ma iube9ti
macar atata ca s'o rezolvi. Trebue sa ma rog de tine ca
orice parlit de...
Domnul ministru se gande§te prelung i adanc ca
orice om de stat, §i in cele din urma, hotarqte:
Este foarte greu... Dar pentru tine, o fac...
Numai de n'ar rasufla in gazete...
Pe ea n'o privesc urmarile. Sare vesela de gatul dom-
nului ministru §i-1 saruta furtunos pe buze, pe obraz, pe
musta-ca carunta . . .
Bravo, micule... Bravo... Acuma cred a ma
iube§ti...
Diseara la ce ora te vad?
-- La 9... Ex...

146

www.dacoromanica.ro
LA OFICIUL DE STARE will

Si pleaca. Domnul ministru, telefoneaza acasà:


Asta seara lucrez cu primul ministru... Sa nu
ma a§tepta-ci cu masa ...

LA OFICIUL DE STARE CIVILA


Martori, domnule, va trebue martori?... Cu trei
poli...
Nu-mi trebue.
Cu doi poli.
N'auzi ca am? Dece ma enervezi tocmai acuma
and viu §i eu sa ma pui In randul oamenilor? !
Barba-ci fara mese6e, mai tineri sau mai batrani,
striga mereu:
Martori, eine vrea martori...
De obicei, se intovaraqesc ate doi, pentruca doi
martori trebue la o pereche. Sunt angaja0 aproape toti.
Minded, vede-ci, cununiile au loc numai odata pe sap-Ca-
man-a la fiecare primarie de sector, §i se strange lume
multa. Cate 50-60, sau 100 de perechi. Se'rrcelege ca
oamenii cumsecade yin cu martori de acasa, pe care Ii
poarta dupa ei, care a§teapta cu ei, care se bucura cu ei,
gata sa zica <prezent> and domnul ofiIer al starii civile
intreaba de pe scena, solemn §i gray:
Martorii?
Dar sunt §i perechi care uita sa vinâ cu martori, sau
nu vor sa-i §tie vecinii, sau, in sfar§it, care se gandesc
ca lucrul e plictisitor 9i cu cheltuiala. <Mai bine angajez
martori acolo. Le dau ate doi poli §i am scapat. Daca
ii ia din vecini, ma costa: mancare, bautura... Ba qi
cate-un cadou, la o adica a...
Tinerile perechi, yin la Ofiprul Starii Civile, pe langa
martori, flori §i bomboane, cu parinçii, cu rudele mai
apropiate, cu prietenii §i cu prietenele.
147
10*

www.dacoromanica.ro
BUCUItETI

Vai, draga, ce fericit e§ti... Mireasal... Cat te


invidiez...
Stai mai drept, ma... *i indreapta--ci cravata...
A§a... Nu fii bleg, ce dracu... Ca odata e§ti gi-
nere...
Cine §tie ! glume§te eL
Mireasa care nu i-ar da drumul de braI s'o omori cu
bataia, Ii prive§te gale§:
Iar glume§ti!
Obiceiul
Baal... Ce flori frumoase !...
Domni§oarele §i doamnele mirese, au, toate, braele
incarcate cu flori...
Ca §i la dricari, la Ofiprul Starii Civile, cununiile
sunt pe clase: I-a, II-a III-a. Fiecare clasa cu taxa ei
§i cu ceremonialul ei. La clasa I-a, yin boierii. Aci, pe-
rechile se cununa separat intr'o sal-à mare §i, pe cat cu
putinO, decorata. Cateva tablouri, draperii la u§i, un
covor, cateva fotolii... Daca perechea este mai de neam,
sau daca unul din martori este un membru marcant al
partidului la putere, cununia are loc in sala festiva a
Primariei §i oficiaza chiar domnul primar in persoana...
La clasa II-a se cununa lumea de mijloc. Sala este mai
simpla §i mai mica. Perechile §i martorii stau inghesuili
§i palavragesc. La clasa III-a se cununa lumea de jos.
Ceremonia se oficiaza in hol, care serve§te in zilele cele-
lalte ca sala de a§teptare. Pe jos, ciment. Pe u§i §i pe
pere%i, cartoane, cu indica-cia biroului §i cu diverse in-
terdicIii: eFumatul oprit a: a Nu scuipaIi pe jos #: (< Nu
ne firieti de vorba )). AgaIata in perete, fotografia Regelui
§i eventual fotografiile fo§tilor primari. Singura §i la
vezeala, in peretele din fund, fotografia actualului pri-
mar. In cele patru colçuri, cate-o scuipatoare §i 2-3
band de brad, infirme...
La clasa II-a §i a III-a cununia se face in bloc. Pe-
rechile sunt aranjate in forma de potcoava.
148

www.dacoromanica.ro
LA OFICIUL DE STARE CIVILA

Mireasa la stanga ginerelui, martorii la spate !


striga domnul secretar, imbracat in toga neagra, ca pro-
curorii.
Dar rudele? intreaba cineva.
Rudele?
Domnul secretar sta niel pe gAnduri. Apoi, zâmbind
protector:
La perete !
In a§teptarea .domnului consilier delegat ca ofiler al
Starii Civile lumea vorbe§te, comenteaza i b5rfe§te.
Dar baba aia ? ! Mireasa o fi? !. , .
De !... Mireasà, probabil... Sau soacra.
Asi... Este prea batrAnà pentru soacra!
Uite, ea are si flori.
Atunci, sa §tii, ca e mireasa!
Pai ginerile unde-o fi?
S'ascunde sa nu-1 vada lumea... 0 fi vreun baiat
de 18 ani...
Ia te uite la aia...
Uite-te mai bine la tine ! ii opte§te cineva. Ca
ti se vede combinezonul...
Din and in când, u§ierii:
Sssst !
In sala, miros de flori, de sudoare §i de colonie. Pe-
rechile, ca perechile: ginerile de 50 de ani, alb aproape,
mireasa de 16 ; mireasa de 45, ginerile de 18 ; ginerile urit
§i cu albeala sau §chiop, mireasa frumoasa §i dulce ; mireasa
§tirba §i scrijelata de varsat, ginerile ca un arhanghel...
Lini§te, va rog.
Pe o use laterala, intra domnul of4er al starii civile,
imbracat §i el in toga, foarte serios, foarte solemn, §i
foarte gray. Lumea care sade, se ridica. Femeile i§i aran-
jeaza fustele §i florile, barbalii cravatele.
Tacere.
Domnul ofi-cer urea pe balustrada calcând rar §i socotit.
Apoi se opre§te in faIa mesei, se uita peste sala, tuseste:
149

www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI

Actul casatoriei, este, care va sa zica...


Urmeaza cateva consideraiii asupra casatoriei cu ci-
tate din codul penal i din carIile sfinte. Pe urma, domnul
secretar striga perechile. A treia de pe lista, nu ras-
punde.
Domnul Spiridon Dumitrescu §i domnipara Li-
sette Popescu.
Nu raspunde nimeni. Lumea se uità in laturi §i rade.
A §ters-o! zice unul, tare.
Rade §i domnul ofi-cer, rade §i domnul secretar.
De§tept om! §opte§te altul, care e martor.
Te cred! Ii raspunde vecinul. Eu acum cinci
ani, am venit ca un idiot cu trei ceasuri mai de vreme.
dupace s'a sfar§it comedia, ne-am certat in strada,
ca tiganii...
Acuma, fiecare raspunde la intrebarea mea...
De s'ar ispravi odata! ofteaza o doamna.
Domnul Smarandache Carloganu... te casatore§ti
de buna voie cu domnipara... Pardon, cu doamna Ma-
rieta Petrovici?
Vocea raspunde grabita:
Da!
Doamna Marieta Petrovici... te casatore§ti de
buna voie cu domnul Smarandache Calroganu?
Tacere.
Ginerile o prive§te cu desnadejde §i ii da cu. caul.
Da! raspunde femeia.
Apoi, o pufne§te rasul: uitase!...
Nu rade-ci, va rog. Momentul e solemn.
Pentru dumneaiei nu mai e solemn §opte§te un
martor care o cunoa§te. A treia oara vine aci, §i daca o
vrea Dumnezeu... mai vine de vreo doua ori, ca nu are
deck 45 de ani...
Si ceremonia continua. Raspunsurile se aud dare §i
puternice, emqionate i dulci, altele balbaite, altele in
rate, altele miorlaite...
150

www.dacoromanica.ro
LA OFICIUL DE STARE CIVILA.

Cate unul, intreaba mirat:


Poftim?!
Te casatore§ti de buna voie cu...
Rai de sigur!... Ce vorba e asta?!... Altfel, am
fi venit aci?
Lumea rade cu hohote.
Dumneata sà raspunzi numai << Da d sau <Nu>
11 Invaçä domnul oficer.
Cum o sa zic nu?! §i Ii cuprinde mireasa pe
dupa mijloc.
Atunci, spune da!
Sigur ca da!
Vine randul ei.
Zic 9i eu cum zice el.
Cineva, din public:
Bravo... De treaba femeie... i omul se On-
de§te acasà, cu obida...
Lumea rade iar.
De bunk' voie? ontreabà ofiterul.
Dé... de buna voie... Daca vrea el...
Dumneata, vrei?
Pai cum sa nu vreau?
Nu te sile§te nimeni?
Nu... Cine sa m& sileasca?! Doar sunt femeie in
toatà firea. Am mai fost mAritatà odata...
Dupace se isprave§te cu toate perechile, domnul
oficer One o scurta cuvantare, pomenind iar4i impor-
tanIa actului, §i incheie:
VA felicit!
Perechile, cu martorii dupa ele, tree sa semneze in
registre, pe urma pornesc spre ie§ire, cu actul in buzunar.
Mul-ci din cei dela 4 clasa III-a> care se eununa dupa
ce au trait 4-5 ani in concubinaj, au venit chercheliii
de bucurie, poate, sau de necaz... sau ca sa-si faca
curaj... Martorii de asemeni. Gaud ies, se iau la cearta
In faia Oficiului sau la cea mai apropiata careiuma, unde
1.51

www.dacoromanica.ro
BUCUREp'I

s'au abatut sa se cinsteasca. Doamna mireasa Ii arunca


domnului ginere florile in cap si-1 face beliv si prost...
Prost, ai? intreaba el. Sigur c sunt prost...
Altfel, ma cununam cu tine?...
Daca ea raspunde, si raspunde din ce in ce mai agre-
siv, domnul ginere se ridica dela masa, vanat, si Ii infige
mainile in par §i-i urla in ureche ca sa lie minte:
Auzisi ce citi 'Ala din carte? 0 Femeia sa fie supusa
barbatului a...

MOARTEA IN BUCURESTI
In Capitala, se nasc zilnic cam 45 suflete, si mor
vreo 30. Moartea vine in Cetate pe toate calk si in toate
chipurile. La capataiul bolnavului, ostenita §i trista ; pe
asfalt, violenta si diforma, ridicã sufletul femeii neferi-
cita in dragoste sau impinsa de mizerie dela etajul V; in
spitale, mirosind a creolina ; in gradinile publice, star-
nitä de primavara §i de 4 gloarge trase repede, sau de unul
singur i ochit bine ; se vara sub ro-cile tramvaiului, sä
adune un trup ; vegheaza solemna si -Omuta,
printre flori, printre medici cu renume si surori de cari-
tate, ultimele clipe ale unei personalitki de vaza, apoi
Ii inchide ochii, delicat ; da fuga la mahala, despletita si
vaetandu-se, cn poliVa dupà ea §i cu procurorul, ca sá
ridice dintr'o arciuma trupul injunghiat al unui 0 mar-
deias a, rapus de rival; s'abate, in treack, la o casa sar-
mana, tot despletita §i tot vaetandu-se, dar Fara poliiie
si fara procuror, sa sting% febra din ochii vreunui copilaq
macinat de tuberculoza ; se 'ntoarce prin cartierele boie-
resti, cliscreta i demna si 'n automobil, Iânga doctor,
intra intr'un palat somptuos dupace a sunat §i s'a §ters
pe picioare, si reteaza, nevazut, suferinIele unui milio-
nar care credea ca nu va muri niciodata...
152

www.dacoromanica.ro
MOARTEA IN BUCURETI

Ziva §i noaptea, pe vreme bur& §i pe vreme rea,


Moartea umbra' neostenita prin toate unghiurile Oraplui,
alearga in automobile cu 100 de kilometri pe orä §i le darama
apoi intr'un copac la osea, da branci salahorilor de pe
schele, impinge pe un biet pensionar care aluneca, stupid,
pe-o coaje de banana §i ti zdrobe§te capul de trotuar...
Sssst !... 0 inmormântare !...
S'aude mai intii muzica militara, din ce in ce mai
aproape. Pe urma se yede. Strdlucesc in soare alamurile
instrumentelor. Mar§ul, monoton §i trist. Soldaçii calcd
rar. La o distan0 mica, preatii in odajdii i imediat in
urma lor, dricul. E tras de patru cai frumo§i §i negri
§i imbraca-ci in negru. Pa§esc rar §i gray. Dricul, este cat
un monument. Peste tot, coroane de flori scumpe. La
cele patru col%uni, patru barbaIi in doliu, in panglicile.
In urma dricului, pe jos, caIiya barbaIi qi ateva femei.
Apoi, un §ir nesfarsit de automobile, cu femei elegante
§i in doliu, cu barbaci eleganIi i in doliu, plangAnd, lacri-
mand sau discutând...
Cine este?
Cine a fost, vrei sa zici...
Lumea se descopera, se informeaza, glume§te §i comen-
teaza.
Gine spuneai at' este?
Ce tot intrebi? N'ai citit eri in gazete?
Daca mortul este vreun fost politician veros, eke
unul care 1-a cunoscut bine, zice:
Bine ca 1-a iertat Durnnezeu, ca prea a fost al
dracului...
Sssst !
Niciun <ssst Las'ca nu mai eu §tiu...
Taci, domnule, din gull, cá te-aude cineva...
Ei, §i daca m'aude? Pãi tii dumneata cine a fost
asta? tii dumneata cat a furat asta? tii dumneata ch./i
oameni a nenorocit asta?...
153

www.dacoromanica.ro
BUCUREFI'I

Apoi, dupà dric, tare:


Adio, sefule !... De mult Içi era locul la Belu...
Nu-1 duce la Belu, Il informeaza cineva... La
Crematoriu.
Puteam sa banui, raspunde omul. Pai ce, II
suferea p'asta pämantul? !... Ars, trebue...
Pe calea Victoriei, lumea se uita la convoi, ca la un
spectacol. Cam trist, este adevarat. Dar spectacol. Se
descopera instinctiv i numara coroanele, numara deco-
dacA mortul este un mort important, admia
cosciugul de bronz, care se zareste printre flori
barfeste femeile din automobile, prea frumoase i prea
elegante in doliul lor i, pared, nu indeajuns de
triste...
Ce de coroane !...
Ia te uitd ce automobil superb !...
Aia, o fi nevasta-sa?
Se poate... Ca prea e vesela...
Taci, domnule, din gura... Ce dracu, n'ai niciun
respect pentru
Respectul se cuvine oamenilor in vieala, domnul
meu.
Te 'nseli... Pe cei in viea-p, trebue sa-i ghicesti...
Dar asta... S'a dus... Nu poate sa mai facA nimic:
nici bine, nici
Nu se mai ispraveste convoiul... i am treaba.
Are treaba cu adevarat, omul, dar nu se des-celeneste
'Ana nu trece convoiul, pentru nimic in lume. Trebue sà
vada negresit toate automobilele, sa vadd lumea din ele,
sa aiba, in sfarsit, o imagine cat mai complecta a inmor-
mantarii... Daca ar putea, s'ar repezi i la cimitir sau
la Crematoriu, s'asculte discursurile...
CirculaIia, este intrerupta pentru cel puçin o juma-
tate de oth.
Da-i drumul, sofer.
Nu se poate... Este o inmormantare.
154

www.dacoromanica.ro
MOARTEA IN BUCIIRE§TI

Pasagerul se uita §i el la convoi cat se uità, pe urma


se enerveaza. In definitiv, este grabit, iar aparatul qofe-
rului marcheaza . . .
Mai este mult, domnule?
E-he!
Omul injura in end pe domnul mort §i se uita la ceas
§i a§teapta. N'are incontro...
Tot mai este, domnule, fir-ar al...
Dar Ii ia seama.
Tot.
Se mird, stupid: <4 ce 1-a gasit qi p'asta sa moarâ
acuma? iar se intereseaza la §ofer. Acestuia, ii con-
vine s'a§tepte cat de mult...
Tree mereu automobile... A fost bogat, boierul,
vedei d-voastra...
In sfâqit, un clopoIel. Pe urma, la semnal, s'aprinde
ochiul verde. oferul. (la viteza i omul din automobil
injura: a intArziat cu 40 de minute...
Mâna, ma, idiotule...
Spectacole fastuoase sunt toate convoaiele mor-
tuare care tree pe calea Victoriei. Starnesc numai admi-
rape §i bArfeli. P'aci, moartea este prea gatità, prea di-
stinsa §i prea cabotina, §i n'aduce aminte de moarte. Nu
plânge nimeni cu lacrimi, nu geme nimeni, nu este nici
tristele, nici reculegere. Este numai tacere §i gravitate...
muzica... Lumea zice:
Frumoasa Inmormântare!
Arareori, cand este Inmormântat un mare artist sau
un mare om politic cu nume bun, lucrurile se schimba.
Tot fastuos este convoiul, dar cAta pArere de ran il
InsoIe§te, ata durere adevarata in fiinIa tuturor: a rude-
lor, a prietenilor, a strainilor. Mii de oameni se lin
dupa convoi Odd la cimitir, §i prang...
La mahala, 1nmormantarile se fac ca la Iara: cu
taraboi. Mortul este jelit dot& zile de familie, de neamuri
155

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

0 de vecini, care vin cu lumanari sub-pri de ceara, in capul


gol i cu flori din gradina. Apoi, e dus la cimitir, cu clasa
III-a. Cei mai cuprin§i, sunt du§i cu clasa II-a. In urma
dricului, se vad 2-3 automobile...
De !... se mira o vecina. Cu clasa II-a, auzi!
Pai nu qtii? sare alta, care a avut un conflict
cu raposatul. Ca §i in vieara, nu-i ajungeai cu prajina la
nas...
Dricul este urmat de lume multa, care se jele§te sau
plange re/inut. Pe la garduri, femei. Plang i ele, §i spun
tare:
Dumnezeu sa-1 ierte.
La cimitir, daca raposatul a facut ceva politica sau
s'a remarcat in mahala prin eine tie ce activitate, se
in discursuri:
JalnicA adunare! Ma gatuie durerea, nu altceva,
and vad ca bunul, adoratul, veneratul §i iubitul nostru
nenea Mihalache, a murit la varsta timpurie de 54 de ani...
Lumea plange cu sughipiri, iar vorbitorul, emncionat
de propriul lui discurs, Ii terge lacramile cu batista che-
n
La intoarcere ;
Am fost bine?
Admirabil.
prime§te felicitari.
Degeaba! rade unul. Nea Mihalache, care, in-
tre noi fie vorba, a fost un escroc §i un porc-de-caine cat
a trait, §edea cu burta 'n sus... Nici acuma nu te-a
bagat in seama... Oricit te-ai smiorcait...
Oratorul, indignat:
Te rog sa nu profanezi...
Ia lasa-ma in pace cu profanatul... Ca abia acum
doua saptamani te láudai ea ai sa-i bagi culitul intre
coaste...
Nu, nu zicea a§a, intervine altul. Zicea cà are
sa plàteasca pe cineva pentru asta .
156

www.dacoromanica.ro
SAPTIMANA CARTTI

Acash, mash mare pentru sufletul mortului. Lumea


bea §i mânânch, §i iar se On discursuri. CAIiva in§i, ame-
titi de bauturh, se iau la cearth. La poarth, se 'ncaerh.
Din cash, s'aud certuri intre mo§tenitori, §i s'aud, din
and in când, expresii foarte pu-cin Magulitoare la adresa
mortului, care n'a ldsat testament, sau a lhsat dar n'a
fAcut imphr-ceala dreapth...
Morçiiprea saraci, precum §i morçii nimhnui, nu sunt
plimba/i pe calea Victoriei, nici pe strAzile mai impor-
tante ale mahalalei.
Sunt du0 la cimitir cu dricul Primariei, pe. drumul
cel mai scurt. Convoiul, e simplu: un dric ponosit, tras
de doi cai slabi §i blegi. In dric, un cosciug de scfindurd,
adesea nevopsit, chruia i se spune tron. Nicio coroanh.
Nicio panglich tricolorà sau albastrh, cu a Regrete eterne 5.
Nicio floare. Lângh poi* imbrâcat §i el in odhjdii sh-
race, §i färd niciun chef, pentruch va fi prost plata sau
nu va fi plhtit deloc, merge Orcovnicul cu o cruce de
lemn in 'liana', pe care e scris cu negru numele mortului
§i varsta. In urma dricului, douh-trei persoane...
Lumea trece gràbita pe lângh convoiul shrman, §i
nici nu-1 observh, aproape...
totu*i...
Din toate inmormAnthrile, inmormântarea asta de
pomana este cea mai impresionanta in simplitatea i in
saracia ei, §i aduce aminte de Moarte. Prea este muta
in desnhdejde, prea desnAdhjduith in thcere... Si prea
singurh, in Oraqul mare...

SAPTAMANA CARTII

Tradiiia de a consacra o shpthmanh intreagh chilli


pe tot intinsul Ihrii, este in vArstà de doi ani. Ministrul de
atunci al instrucOunii publice, a avut a§a o idee, pe care
157

www.dacoromanica.ro
BUCUREFI'I

ajutat de Societatea Scriitorilor §i de Funda-ciile Regale,


a pus-o in practica.
Nici in anul I, nici in anul II, nu m'am brodit in vreun
ora§ de provincie in cursul saptamanii acesteia, a§a Ca
nu prea am idee de propoiliile pe care le-a luat sarbato-
rirea carcii, §i mai ales vanzarea ei, in Iara. Iar din expli-
ca-ciile domnilor editori n'am inIeles mare lucru, pentruca
dumnealor se plang mereu...
In 1933, expozi-pa cagii s'a facut in holul Teatrului
Na/ional. Domnii editori §i-au aranjat raioane de des-
facere, decorate frumos de regisorul Teatrului, §i-au
a§teptat la te§ghea, vanzarea. Iar domnii scriitori, piep-
tana-ci, cu pantalonii la dunga §i. cu condeele ascuIite,
a§teptau sa semneze autografe. Expozilia, a fost deschisa
de M. S. Regele care a venit cu tot guvernul. Domnii
scriitori, a§teptau in§iraIi pe douà randuri, dela u§e. 8i
s'antamplat a§a, fiindca s'au in§irat cam la repezeala,
ca tocmai acei cari erau certaIi, sa se nimereasca fard
'n fard, ochi in ochi, la un pas. Chiar eu am avut in faià
un confrate cu care nu vorbeam. L'am rugat frumos
sa-§i ia alt vis-a-vis, cá ma plictise§te...
Dracu §tie ! i-am spus. Ai un cap atat de speriat,
§i-ai imbracat §mocul ... E§ti caraghios . .
Sunt simcit ! mi-a raspuns, demn ... Nu ca
dumneata ...
Sssst : Tace-ci ca vine Majestatea Sa ...
Regele, a intrat insolit de Pre§edintele SocietaIii
Scriitorilor §i urmat de domnii mini§trii. Domnul prep-
dinte, topit de caldura qi de emo0e, a recomandat, pe
rand, unul dintr'o parte, unul dintr'alta, pe domnii scrii-
tori. Nici dumnealui nu vorbea cu vreo doi confrati. Am
ascultat cu aten-cie s'aud cum le roste§te numele, §i daca nu
cumva ii amesteca, numind pe unul cu numele celuilalt,
sau daca nu-i prezinta cu nume de imprumut ... Dar
nu : domnul pre§edinte le-a rostit numele, clar. ... fara sa
se uite, insa, la dumnealor ...
158

www.dacoromanica.ro
SAPTAMANA CARTII

Regale strange mama fiecaruia, amabil, iar domnul


scriitor se inclina. Pe urma, ne-am dus fiecare la taraba
editorului respectiv. Lumea, gramada.
Ia uite, domnule ! aud pe cineva. i se mai
spune ca lumea nu se intereseaza de carte...
La un raion pe care §i 1-a aranjat singur, Minulescu
sta pe scaun ca un patron, cu familia langa el.
Nu rasfoi cartea, domnule! strigd, aparanduli
marfa cu palmele desfacute. C'o murdare§ti. Ce! cartea
e stamba, s'o pipai? Sau cauIi poze? Poze nu are...
Langa el, la raionul <Adevärului *, Liviu Rebreanu,
masiv §i alb, de asemeni cu familia, iscale§te mereu.
Intr'un colt, dramaturgii Caton Teodorian, Mihail Sorbul,
Ion Marin Sadoveanu §i Tudor Mu§atescu.
In holul de sus, Cocea strigd cat il çine gura:
La mine, baiqi, la mine... La mine, doamnelor
domnilor... Marfa buna...
La raionul <Culturii Naiona1e> Mircea Eliade, foarte
afectat §i filosof, iscale§te plictisit. Damian Stanoiu,
afectat §i el §i calcand rar §i indesat, cu gatul irgepenit
intre umeri, §i gros, ca ursul, se plimba dela un raion la
altul, zambind smerit ca un calugar. Peste te§gheaua
a Carta Romane§ti 5, ascOte i irezistibile, musta-cile
poetului Stamatiad.
Pofti%i, domnipark. poftiti . Poezii...
zambe§te dulce, §i se 'nclina galant.
Octav Desila, major de cavalerie, tine stiloul ca pe-o
sabie pentru onor, la drapel. I. Valerian, ofi-cer §i el, dar
de infanterie, ii prive§te stramb.
Bine, domnule, 11 intreb, nici in literatura nu
se au bine armele intre ele?
Ce arme? se mil% el.
Cavaleria cu infanteria. Ce te uiçi la el in diago-
nala?!...
Ti se pare, zice, moale.
Mi se pare ! . . . Noroc ea nu avem §i un artilerist, ca. . . .

159

www.dacoromanica.ro
BUCUREVII

Un autograf, va rog...
Trei elevi de liceu, fiecare cu ate-un carneIel. Isca--
Ern ca-civa, apoi ii indemn sa se clued la Minulescu.
Nu-1 eunoa§tem.
Hai Ca vi-1 arat eu.
Ii due inadins, fiindca tiu cà se infurie: el nu vrea
sa semneze autografe decit pe carp... ca sa le vinda...
Uite-l! §i-1 arat cu degetul, dela distan%a. Dom-
nul acela cu nasul mare §i cu ochelari dela...
Ala dintre cucoane?
Ala.
Copiii s'apropie timizi, se 'nclina §i-i intind tori deo-
data carnetele...
Un autograf !
Minulescu, era ocupat cu o domni§oara care ceruse
o carte. Il vad ca. se 'nrop§te §i i§i ridica ochelarii pe
frunte.
Ce vrep, domnule?
Un au...
Nu dau pe carnete... Dau numai pe
Cumpara-ci i voi
Baqii spun at n'au bani, §i staruie.
Da-le domnule, strig eu.
Tu i-ai trimis! -Opt.
Pài sigur ca eu!... Dar la eine ai fi vrut sa-i tri-
mit? I-am trimis 1i eu la un poet mare...
In cele din urma, semneaza bombanind §i flatat.
La fiecare raion, câte-o actriIa, ate douä, vesele §i
cu gura:
Poftiçi, pofti0... Este §i domnul autor aci...
Semneaza autografe...
Lumea se duce: pentru actrica, pentru autor, pentru
carte... Ca editorul incaseaza...
Ia... ia te uita... Ei, comedia dracului! §i un
confrate imi face semn cu cotul. Vezi femeile acelea?
Care?... A-ha!
160

www.dacoromanica.ro
SAPTIMANA CANTU

Doua erau. Arnandouà cu ni§te ba§ti ro§ii in cap,


a§ezate rotund.
Cine or fi?
Nu §tiu, raspund.
Acuma, inpleg eu ca provincia... de... ca pro-
vincia. Dar in Bucure§ti, n'or fi vazancl §i ele cum se
poarta lumea? Päi a§a se pune basca, domnule?
Tipa la mine.
Degeaba imi faci observaIii, zic, pentruca...
Langa una din femei, \rad pe scriitorul Crevedia, di-
chisit, important §i gray. Am inIeles! zic, tare: Marta
Radulescu.
Stiam eu ce §tiam.
Daaa!? se mirà confratele. Care?
Una din doted... Cred ca cea de landa Crevedia.
Aia cu capul mare?
Pardon !... E foarte draguIa...
Ia numai face pe prostul...
Nu fac pe prostul... Dar are cap frumos.
Frumos? !... Daaa?!... Poate sa fie frumos- un
cap de femee cat un butoi de bere?
Exagerezi.
Recunosc... Dar recunoa§te §i tu, ea este cat un
dovleac de balta... Si cu basca aia... parca e confec-
Iionata dintr'o fara de plapoma, ro§ie... Nu vezi cum
sclipe§te?!...
Ba vad... Daca aa ii place ei... Este originala...
Sigur... originala...
Si batand cu piciorul n ciment:
Dar rochia? Se vine aci, pe ploaie §i la ora 12 ziva,
cu rochie de serata?... Idiotule !...
Lasa-ma! ii spun. Ca astazi vreau sa fiu §i eu
cavaler, cu toate femeile... Chiar §i cu scriitoarele...
Tocmai astazi se Intristeaza confratele... Si am
un chef de barfealal... Cel putin, dac'ar fi Cazaban
p'aci...
11 161

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1

Seara, domnii scriitori se laudau:


Eu am vandut 80 de exemplare !
Eu 100.
Cartea mea, s'a epuizat...
Holul teatrului Nalional dovedindu-se prea mic, anul
urmator expoziiia s'a aranjat n sala de recep-cii a Cercu-
lui Militar. Domnii editori, aveau experienrä acuma:
fiecare pavilion era o adevarata librarie, cu cartile expuse
ca'n vitrina, cu actrice, cu fotografiile domnilor autori...
Carçi noi, modele noui de toalete, scriitori mai multi,
cuno§tinIe noui...
Foarte frumos... Dar parca-mi placea mai mult
la teatrul nalional. Era mai intim, nu §tiu cum. Aici, e
larg, inalt §i rece... i sunt solda%i, cari te pazesc sa nu
fumezi. ExpoziIia se deschide la ore fixe, se inchide la
ore fixe... Pe card vreme, la teatru eram ca la noi...
Ai vazut? Pastorel Teodoreanu a fost poftit sà fumeze
in bufet... Si s'a intors dupa cloud ceasuri, frant...
Pai ce ! e§ti obligat sa bei?!
Ba nu... Dar daca vede omul...
Regele, a venit iar intre scriitori. Au venit §i mini§trii,
s'au Iinut discursuri... Erau alçi mini§trii acuma. Dar
nici a§tia n'au cumparat
N'ajunge ca au vorbit despre carte? sa mai §i
cumpere? !...
Figuri noui de scriitori: N. Davidescu, I. Vinea,
Victor Ion Popa... Si alçii, mai tineri, la primul volum:
Eugen Ionescu, Em. Gulian. Ba, a coborit dela Bra§ov
§i Cincinat Pavelescu. Crevedia, n'a mai venit anul asta.
Stia ca Marta Radulescu nu va lipsi. Si s'au certat.
Drrraga !... Nemaipomenit !... Ne-mai-po-me-nit!
Auzi? n'a scris un rand, ma, un rand... Extraordinar !
Tat'su i-a scris toate carIile. Ea, doar le-a iscalit... E
o cretina... Si sa vezi cum s'a ingrapt !... S'a fdcut
cat o percep-cie !...
162

www.dacoromanica.ro
SAPTAMANA CARTII

Draga maestre, i-am raspuns, ca domnipara


Marta Radulescu s'a facut cat o percemie sau cat o ad-
ministracie financiark sau in sfar§it, cat Ministerul de
finan-ce, nu §tiu. Ca n'am vazut-o de anul trecut. Dar ca
fata nu prea... in sfarsit... nu prea straluce§te, asta
ti-am spus-o de mult. Uite, am primit dela ea o seri-
soare, unde, printre altele, scrie negru pe alb qi supra-
veghiat, a§a: n'am crezut ca am ajuns o personaje
atit de importanta... >> etc. Un scriitor... ce zic! un
nescriitor, un elev intr'a cincea primark §tie cà perso-
naje nu se spune. Se spune, pur §i simplu, personaj . . .
Si la barbat, §i la femee... Nu?
Fire§te.
Iar in chestia cu percemia, eu nu m'amestec.
Stiu ca anul trecut era <( un rai de fan D. A§a o laudai
in toate gazetele...
Drrraga...
Fara draga, pentruca lucrul nu ma prive§te. Treaba
voastra...
... Da! Marta Radulescu, insotita de « mamica
s'a prezentat la Cercul militar in costum na-ponal, coa-
fata §i cu bete. Cum a dat cu ochii de mine:
Içi mul-cumesc ca mi-ai luat apararea in (( Vitrina
Literal% )>.
Ti-am luat apararea?!... A§i!... Eu am fost cat
se poate de obiectiv.
Doamna mama, de colo, increIind buzele:
Oh, ce cloacal... Bine ea am scapat !...
Eu §tiam iar ce qtiam.
De, zic. Oricum, Crevedia i-a fost de mare folos
domniparei. I-a facut atata reclama...
I-am luat seama fetii: nu, nu se facuse chiar
cat o percep-cie. Dar era cam gogoneala §i zambea
studiat.
Dece nu razi ca oamenii? am. intrebat-o.
Cum adica?!

11. 163

www.dacoromanica.ro
BUCUREFrI

A§a! Ca oamenii... Crezi cá e§ti mai interesanta


daca e sclifose§ti?
Pe urma, m'am brodit lânga ea, cu inteMie, cand a
semnat un autograf unui confrate. Iata-1 textual:
(( Dsale Dlui Horia Furtuna, omagiu de cordialitate f i
simpatie >>.
Am clipit din ochi, des, §i-mi venea sa dau cu pumnul
in capul cuiva. Sau poate chiar in capul meu, §i sa-1
isbesc de pereIi. Ce dracu, uitasem limba romaneasca,
pierdusem logica lucrurilor?
Dar cine §tie ! Toate lucrurile astea, le-am visat,
poate intr'o noapte ploioasa de Septembrie. A§a ca
domnul cititor nu trebue sa le ia in searna. Domnul ci-
titor trebue sa §tie una §i buna: cutare carte este semnata
Marta Radulescu? Ei bine, de Marta Radulescu e scrisa.
Ca la un autograf se incurca §i uita anumite reguli gra-
maticale §i de sinteza foarte elementare? A§a e omul:
se incurca ve§nic in lucrurile mici. Parca Balzac... dar
sa lasam...
A§a dar, sala plina de lume. Unii cumparau, al-cii
se uitau, allii i§i dadusera intAlnire aci, ca la cinemato-
graf sau ca la cofetarie. Doamnele sncii ale domnilor
scriitori, se infiin-cau la Cercul Militar odata cu dum-
nealor...
Cine este doamna aceea? intreba ate una, pe
domnul soI, vânata.
Care? se mirá el, fa.ra fantezie.
Aceea cu care vorbi§i pana acuma... Ce, crezi
ca eu sunt chioara?
Oh, da! i§i reaminte§te dumnealui. 0 actriO.
0 actri-caaaaa?!
Da, actri%a care vindea...
SA nu mai vorbe§ti cu ea.
Alta.

164

www.dacoromanica.ro
SAPTAMANA CANTU

Gine a fost domniqoara de care te-ai despArlit


acuma?
De unde sa §tiu eu?!
Cum nu §tii?
Nu §tiu... 0 fan care mi-a cerut autograf.
Si ce i-ai scris?
Ei, ce i-am scris!... Uite, o banalitate, acolo...
Si de ce ai vorbit cu ea?
Cum sA nu fi vorbit?! Ce dra-cu, trebue sa fiu
amabil cu
Da, dar nu cu femeile.
Domnul scriitor se vaetà, in gand, ea' nevasta nu 1-a
inteles niciodata...
Tocmai la intrare, trei doamne scriitoare au intins
o masa comuna, §i se concureazà:
Poftiçi, va rog... 0 carte buna.
Poftii pe-a mea...
LuaIi-o p'asta! sare una mai in varstà, o mol-
doveanca vorbarea-ca. Invita lumea mieros, ca la erbet...
Poftii.. 50% reducere...
Asta nu este negustorie cinstita! zice cineva.
Rabatul este de 20%. Pentruce oferi cu 50%? Sau e
faliment?
Doamna scriitoare, intoarce ochii pe dos, §i tace.
Puteai sa le vinzi la kilogram, pentru masline,
ca...
Ia pleaca, domnule, d'aci! striga ea. Vezi ea
eu nu prea §tiu multe...
Acuma, se §tie: in fiecare an, de Sf. Constantin, e
ziva câr%ii. 0 zi, care line trei zile incheiate. Femeile i§i
fac toalete noui pentru ziva asta, unde yin ca la curse.
Scriitorii tiparesc carIi noui, se 'mbraca in haine noui.
*colarii yin sa vada pe domnii scriitori §i sa re ceath
autografe pe cate o foaie de hartie sau pe cate un car-
ne-cel. In ora§, peste tot, pe ziduri, pe garduri, in localuri,
165

www.dacoromanica.ro
BUCURETL

placate artistice §i in colori, au sa vesteasea din vreme


evenimentul.
... Si are sa fie frumos, in fiecare an, de Sf.
Constantin, printre carp., printre femei, §i printre
flori...

VARA
In Bucure§ti, vara nu se prea line de calendar. Uneori
vine de Pa§ti, §i pleaca peste o saptam5na. Apoi se in-
toarce de ziva càrii i iar pleaca peste cAteva zile. In
Iunie se instaleaza cu temei. Dar tot mai sunt zile ra-
coroase, §i mai ales nomi. Pleaca in concediu §i la bai,
primele serii. a Lumea bunà>> incepe sa se pregateasca
si ea de plecare. Deocamdata, a tras obloanele. Gradinile
de vara sunt ticsite, magazinele pline, croitoresele nu
pot prididi lucrul...
Unde pleci la vara, draga?
La Sinaia, mai intii.
Mai intii?! Cu alte cuvinte...
Cu alte cuvinte, ma due i la Mare... i poate o
sa dau o rain i prin strainatate la toamna Dar tu?
Eu?! Unde dracu sa ma due eu?! Ca la loterie
n'am cA§tigat, de§i joc dela infiinIare. La putere n'am
fost niciodata pentruca nu fac politica. In afacerea Skoda,
n'am fost amestecat... Dar Ora la Calimanesti tot o
sa ma reped... Macar pentru 5-6 zile... Ca sa trimet
ni§te salutari prietenilor...
hike.
Primele zile de foe. Soarele se uita drept in cre§tet,
arde. Asfaltul arde §i el sill trimete in nas o caldura
mirosind a smoala, care te inabu§e. E moale asfaltul,
ca pAinea dospita. Calci pe el §i Iasi urme. Te uiçi disperat
dupa un petec de umbra, dar e cald §i la umbra.
166

www.dacoromanica.ro
VARA

Frunze le castanilor depe bulevarde, sunt fierte. Si albe. Sta


praful pe ele, ca bruma.
Caldura incepe in zori. Cand rasare soarele, termo-
metrul urea la 30 grade. Lumea gafaie §i se uità in sus.
Cerul e de sticla. Negustorii vars.& caldári cu apa dela
ghia/a in faIa magazinelor. Din trotuar, ies aburi §i
peste cateva minute, piatra e uscata. Iar peste um ceas,
arde.
Dela orele 2 pana sub seara, ora§ul e pustiu. Rare
ori cate un trecator se strecoara grabit pe langa ziduri
sau traverseaza in fuga strada, Ca pe ploaie. E o lumina
puternica '§i alba, atat de puternica §i atat de alba', de
parca n'ar fi naturala. 0 lumina care albe§te totul, ca
lumina lunei, care patrunde peste tot §i care alunga de
pretutindeni. Si in Ci§migiu e cald, §i e cald §i la Sosea.
Nicio adiere. Stau arborii neclintiIi, ireali, ca intr'un
decor. Iar &and adie vantul, e §i mai eau, pentruca este
un vant de foc §i praf, careli patrunde in ochi, in nari
§i in urechi, care te inebune§te cu atat mai mult, cu cat
nu ai pe eine sa tragi la raspundere. Si mergi a§a in cal-
dura §i in tacere, fara chef §i farâ entusiasm, §i te On-
de§ti la zapada, la iarba verde §i la munli. Iar noaptea
te perpele§ti in pat, gol §i cu toate ferestrele deschise
pe care navale§te caldura in valuri. Te scoli sa bei un
pahar cu apa, apa calda ; te culci pe parchet, par-
chetul cald. Peste tot o caldura inabu§ità, prin care
sare uneori, vesel, cateun purece...
Asta mai lipsea! bombani dumneata.
Aprinzi furios §i asudat lumina.
Unde dracu o fi, domnule?
E§ti ame-cit de lumina §i de necaz. Ba/i cu palma in
saltea, ca sa-1 sperii, ridici pernele §i cearceaful, te ui-ci
proste§te pe subt pat... Purecele nicaieri.
Mi s'a parut !
Stingi §i te culci, §i a§temi sa te pi§te iar, a§tep-ci sa
sara depe pulpa tocmai pe Va-ca stanga. Dar purecele nu
167

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

vine, §i ai vrea sa vie. II a§tep%i cu nervii incord4 §i cu


degetele pe comutator sa-1 orbe§ti cu lumina, sa pui
mAna pe el, sa-1 framAn%i cu ciuda cAteva minute, 0.
pe urma sa-1 ucizi pe dunga noptierei sau pe parchet, sa
te razbuni pe toata caldura asta, sa...
Au!
Uite-l!, Uite-1 cum sare negru pe albul cear§eafului,
negru i marunt in lumina alba. Sari dupa el infuriat,
batAnd lumina cu palmele. Degeaba, : e§ti prea orbit
de ura, ca sa-1 po0 prinde. Ura,da. Sinrci o ura cu atAt
mai adevaratA §i cu atAt mai Mare, cu cAt ai impresia
ca puricele se joack de-al dracului, cu dumneata, içi scapà-
printre degete si-ti sare drept in frunte, dispare apoi
in faldurile cear§eafului, pentruca sa-1 simti, apoi, dupa
2 secunde in calcii...
Cinematografele sunt aproape pustii. In sala imensa,
vezi 7-8 persoane, facAndu-§i vAnt cu jurnalele §i §ter-
gAndu-se de sudoare. Nici restaurantele nu prea sunt
populate. Lumea se abate pela bodegi, iar seara nava-
le§te la osea, sau la (I Monte Carlo in Ci§migiu. Chiar
>

§i Capsa este goalà. Doi, trei in§i stau in carna§A la masa,


tacu-ci, cu mazagranul dinainte. Cum ai pus ghia-ca in
pahar, s'a §i topit. Daca nu te grabe§ti, bei maza-
granul cald...
Un tunet violent undeva, in senin.
I-auzi!
GlumA !... Nu vezi? Cerul e senin.
Alt tunet, mai prelung. Intr'un minut, cerul s'a aco-
perit de .nori. Sau ramAne tot limpede. Numai caldura
a devenit mai inabu§itoare, iar frunzele se clatina u§or.
Pe nea§teptate ploaia incepe sa cada cu violença, sfA-
rAind pe asfaltul incins, ca pe carbuni. Picaturile sunt
mari §i cad drept. Lumea se bucura de ploaia asta calda,
care se vede ca o perdea de tul In soare. Dar uite, a Iinut
168

www.dacoromanica.ro
MO$II

numai cateva minute. A doua zi sau peste trei zile ploaia


revine insa, nitel mai rece §i mai durabild, cam in acela§i
timp cu stropitorile Primariei... S'a intarit asfaltul,
s'au inviorat frunzele, umbra e deasà. i lumea vesela.
Vezi oameni in toata firea, bucurandu-se ca de un lucru
care-i prive§te personal, stand cu obrazul in ploaie §i
cu bunatate de haine, ldudandu-se vecinilor cd ploua,
ca §i cand ei ar ploua.
Vezi? ! Uite, ce racoare...
Pentruca in ziva urmatoare sa-i vezi topiti de caldura
§i. cu artag. Trec pe lin& dumneata Para sali dea buna
ziva, iar cand ii saluti te privesc nadu§iti §i du§mano§i...
... Din and in and se aud sirenele §i clopotele
pompierilor. Apoi, ii vezi cum trec cu viteza §i fdrä sâ
lie socoteald de sensul unic, intr'o strada oarecare...
Unde arde?
Oriunde.
Oriunde, intr'adevar. Ba te miri cum de nu ia foc
tot ora§ul, din soarele asta care se vede ca un taciune
enorm §i aprins, pe seninul cerului...
Ooohh! Sa fiu acuma in munti, undeva, intr'o
vagauna cu miros de fragi §i de ciuperci...

MOII
Ma credeti dumneavoastra? Nici azi nu §tiu precis
ziva oficiala a deschiderii Targului Mo§ilor. Stiu numai
atit, ca targul se deschide vara. *i tine o luna, mi se
pare. Oficial. Ca altfel ramane deschis vreme mai in-
delungata.
E foarte firesc sa pierzi unele notiuni. i este mai
ales firesc sà pierzi notiunea timpului pentruca in Bucu-
re§ti, vara, ziva este foarte lunga. .Si uneori foarte plic-
tisitoare i nespus de enervann. 0 porti, far% program,

169

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

dintr'un local oarecare in Ci§migiu, de aci acasa, de acasa


la Sosea, pe urma iar acasa, dupa aceea te abali pela
Capp, sa zicem, §i-o isprave§ti in Mo§i. Unde se in-
tampla st o innade§ti cu ziva urmatoare, pentruca
noaptea e mica, pentruca dumitale Içi este cald §i urit
§i pentruca Mo§ii au foarte multe lucruri atragatoare.
uite ca de Luni, te pomene§ti tocmai Miercuri seara,
tot in Mo§i, unde nu §tii cum ai ajuns, de unde nu §tii
daca ai mai plecat de Luni §i unde ramii (fiindca tot te
gase§ti acolo), ca sa te distrezi §i ca sa bei... i ca sa-Ii
spui ca, in crefinitiv, viap e o magarie...
Va sa zica, iei tramvaiul 16, care poarta in frunte
un carton tiparit cu ro§u: <( La Mo§i #. Si peste cAteva
minute ajungi. Daca nu este o vara ploioasa, sau daca
nu ai nimerit intr'o searà cu ploaie §i cu noroi, o sa pe-
treci bine. Nu trebue sa fi mai fost vreodata la Mo§i,
ca sa nimere§ti. Si nu e nevoe ca sa intrebi in tramvai pe
domnul conductor, care nu este niciodata dispus st-ti
dea vreo lamurire inainte de a-1 injura de mama. Cel
mai bun lucru este sa stai lini§tit la locul dumitale, Odd
and vezi multe lumini §i colorate, §i auzi fel de fel de
chiote, de muzici, de muzicuIe §i de trompete. Acolo
te cobori §i o iei la stânga. Sau la dreapta. Depinde din
ce direc-cie vii. Si intri.
AtAta tot. Pada' aci. Ca de aci incolo, ceva bani sa
ai, §i sa fie vremea frumoasa. De tovara§i sa nu te plângi.
In Mo§i gase§ti cu siguranIa un prieten din copilarie sau un
consatean pe care nu 1-ai mai vazut de zece ani. Sau pe
cineva, in sfar§it. Pe oricine. Pe cineva singur ca §i tine,
plictisit ca §i tine, inebunit de caldura ca §i tine, care
a venit la Mo§i sa se pozeze, sa Invarteasca roata noro-
cului, de unde va ca§tiga o solni-ca sau o jucarie piro-
gravatd, sa ca§te gura la < cursa morçn>> i la toate sen-
saiiile a §i pe urma sa bea bere §i sa manânce mititei la
un restaurant oarecare, sa admire picioarele « artistelor
care se produc pe acena §i sa se imbete ca un idiot...
170

www.dacoromanica.ro
mom

5 lei, domnilor... 5 lei, orice obiect care se vecle


aci... Numai 5 lei. Toate numerile c4tigatoare...
Inteadevar: sunt a§tigatoare toate numerile... de
pe roatä. Alta data, era a§a: un numar a§tigator, un
numar alb. Negustorul are in dosul roIii, randuite pe
ateva rafturi, tot felul de obiecte: farfurii, borcane,
cratice, linguri, lighene, solni-ce ... Ma rog, toate unel-
tele necesare unei bucatarii de oameni gospodari.
roata, fara intrerupere:
Prrrrrrrrrrr !
Omul urmare§te cu incordare capatul de oIel al unui
ferastrau, care sare parEnd peste cuie. Apoi and roata
contene§te, se uità cu trei patru patra-cele inaintea fe-
rasträului, cautând sa ghiceascà pe ce numar se va opri.
Nr. 35 !
Nr. 35? intreaba negustorul. i se face ea cer-
ceteaza printre rafturi mai ales printre obiectele mai
scumpe, care nici nu figureaza pe... roan. Surpriza :
omul a a§tigat, dupa atatea emoçii, un pahdrel pentru
;Inca sau o razdtoare de hrean...
Mai trage-ci oda-rd. ! indeamna negustorul. Poate
ca§tiga-ci ligheanul asta smaltuit.
Omul mai trage odata §i Inca odatd, §i Inca odata, §i
Inca odata a ca§tiga a a§a : un pahar, o farfurioara
de dulceara, o vaza de sticlä §i un instrument pentru
scos dopurile din sticle goale...
In definitiv, tot valoreaza fiecare obiect ate 5 lei.
Cum intri pe poarta, te ia vartejul de lume care
forfote§te, vesela, pe tot intinsul tArgului, in toate loca-
lurile de petrecere, in toate pravaliile §i panoramele. La
intrare, sunt instalate pe amândoua parcile pravalii cu
turta-dulce §i racoritoare. Apoi incep roatele norocului,
fotografii, magazinele de tot felul §i restaurantele. Nu
lipsesc nici distracIiile, care sunt uneori excrocherii in
toata regula. Negustorii Ii striga marfa, scamatorii te
171.

www.dacoromanica.ro
BUCUREM

poftesc in interior ca sa vezi pe clasica femeie cu


barba, fotografii de invita S faca o amintire fru-
moasa )), §i a§a mai departe...
In faIa unei panorame, sau invartind roata norocului,
vezi oameni in toata firea pe care-i sal0 cu respect pe
strada, cum se bucura ca ni§te copii, cum rad §i se ve-
selesc privind o e minune>> oarecare, §i cerand lamuriri.
Au bra-cele incarcate cu nimicuri, i umbla cu familia dupa
ei §i cu balona§e tricolore aga-cate de degetul mic, peste
tot. Iar and ostenesc, intra in gradina unui restaurant,
consuma cate-o halba §i cate-o lingura de alune, iar copiii
cate-o felie de turta dulce, apoi se 'ntorc in ora§, ferici#
Si cu tramvaiul...
Cei care gusta insa tot farmecul mo§ilor, sunt provin-
cialii. Unii au venit e special*, alçii au venit dupa treburi,
ea tot plätesc jun1:à-tate la tren, §i s'au abatut §i pe la
Mo§i. Cerceteaza balciul cu deamanuntul,. se pozeaza in
Iinuta eroica, studiaza 20 minute roata norocului, inainte
de a pune maim pe spiVa ... El vede in fiecare negustr
un bandit, sau cel puOn un escroc, in fiecare vecin un
punga§ care cauta sa-i fure portofelul, in fiecare poli/ist,
un impostor, sau un §perIar. Provincialul se tocme§te la
restaurant in gura mare, striga ca a fost jefuit, apoi in-
jura pe domnul chelner, pentruca la urma de tot sa-1 ia
amical de barbie, sa-1 intrebe de unde este i sa mai co-
mande un rand...
Ca la Mo§i, ma ... Nu te supara §i tu, dè... ca
pana la anu pe vremea asta, nu-mi mai calcâ piciorul in
Bucurqti...
Perechile de curand eas'atorite dela mahala trebue
sä vie negre§it la Mo§i. Dumneaiei este imbracata adesea in
rochia de mireasa, dumnealui in haine negre §i cu
floarea de ginere la botuniera. Se plimba peste tot la bra/
§i fericii, cu amandoua perechile de socrii dupa ei. Se
172

www.dacoromanica.ro
CENACLURI LITERARE

pozeaza intii separat ei amândoi, ea pe scaun, el in pi-


cioare, cu o 'nand pe umarul ei sau pe speteaza scaunului,
cu cealalta proptita, agresiv, in sold, asa cum s'au foto-
grafiat din vecii vecilor tinerii casatori0... Pe urma
se pozeazâ in grup.
Dupace au sfârsit- de colindat tot tArgul, dupace
clumnealui §i-a ineereat forta sparend capsa, dup ace
ea a chirait de spaima si de placere la pieptul lui in a Mon-
tagne Rousse*, toata familia se duce la un restaurant
petrece pAna la ziva. Acasa se intorc, fireste, cu un
taxi...
La Mosi, se fac i chefuri. i au loc si incderari. Ca
d'aia este Mei. A doua zi sau a treia zi, omul abia mai
nimereste tramvaiul. Are hainele cocolosite, oarecare vâ-
natal pe la barbie i pe umerii obrajilor, 11 doare rau o
coasta i fluierele picioarelor. Dintr'un buzunar, capul
ciufulit al unui Vasilache, a-6'mA bleg...
Unde-ai fost, ma? Ca nu te-am vazut de alaltaieri...
La Mosi am fost... Tu nu vezi?

CENACLURI LITERARE
Vorbind despre cenaclurile literare imediat dupd Mosi,
n'asi dori sa mi se atribue eine stie ce intenii perfide.
N'asi dori, adica, sa se creada cumva, Ca in succesiunea
capitolelor ar subsista gAndul vreunei comparatii jigni-
toare intre Mosii cu panorame, cu monstrii si cu tot soiul
de distraclii, i saloanele literare, unde domnii scrii-
tori i doamnele scriitoare se produc in fata < Maestrului
care troneaza.
Dar bag de seama cà tot explicând, am intrat in fond!
Asa dar, sunt trei cenacluri literare in Bucuresti: al
Vieii Literare *, al a Literelor si al Sburâtorului *.
<

173

www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI

Conduse de Mae§trii: I. Valerian, Matei Alexandrescu §i


E. Lovinescu. Prime le doua, mult mai tinere, mult mai
restrânse §i mult mai modeste, se intituleaza <cercuri>
0 nu conteaza. Sunt prea tinere §i foarte pu-cin intere-
sante.
De aceea, ma voi ocupa numai de salonul literar a/
domnului Lovinescu.
Salonul propriu zis, este un birou destul de mare,
foarte inalt, cu cinci coluri, ocolit aproape in intregime
cu 3-4 rafturi de carli legate in ro§u §i albastru. Mai
este un divan lat a§ezat in cavil din dreapta, vreo 10
scaune de sufragerie, o biblioteca, 2 fotolii, o masuVà pe
care sta aparatul de radio, §i biroul.
*edin-cele au loc in fiecare Dumineca seara, dela 7.
Lumea incepe sä soseascA dela 6. Amfitrionul are pentru
fiecare o vorbd, care este intotdeauna aceea0 !
A, lume noual... Ce faci, domnule? Ia loc...
este aceea0 lume care a fost dumi-
Lumea noua >>,
neca trecuta, care a fost acuma doua saptamâni §i acum
§apte ani, §i care va veni §i dumineca. Uneori, <clumea
noua >> 1-a vizitat pe domnul Lovinescu abia ieri dupa
masa in particular r...
Salut, saluuuut !
A, ce faci, domnule? Ce mai faci?
MulIumesc, Maestre.
Bunä seara, Maestre.
A, lume noua Ce mai faci, doamna ?
Bonsoaaar !
A, ce faci? Ce mai faci? Lume noual...
Se ridica depe scaun politicos §i greoi, pe sfert, pe
jumatate, pe trei sferturi sau de tot: dupa obrazul celui
care a intrat. Dupa obrazul literar §i social. Pentruca,
de0 domnul Lovinescu crede in aristocraIia spiritului,.
este incântat Ona la emolie când ii vine in casa cineva
din aristocra-cia cealalta, indiferent daca musafirul are
talent sau nu.
174

www.dacoromanica.ro
CENACLURI LITERARE

Divanul este rezervat: in unghete, sta domnisoara


Bebs Delavrancea, arbitrul cenaclului, inghesuita in sine,
numai cap si ochi. Doamna Mia Fro lo se intinde, voinica,
de-acurmezisul, dupa ce si-a pus intre spinare i perete,
o perna. Fumeaza mult, vorbeste mult i orice, rade mult,
este catolica i candida. Serie numai chestii duioase si
nostalgice, amintiri din Italia si Beius, este evlavioasd
§i buna. In proza dumneaiei nu ridica nimeni tonul, nu in-
jura nimeni, nu se aude ecoul unei palme... Toçi eroii
sunt oameni de treaba, cu aduceri aminte, cu neveste
gospodine, cu copii la locul lor i cu icoane in pereIi...
0 palma, doamna, sau un borcan spart, sau macar
o ameninIare asi dori sa cetesc in literatura dumitale !
i-am spus odata.
M'a privit cu bunatate, i mi-a raspuns ca nu poate>>.
Langa ea, domnisoara Romano, cu un cap mic, blond
si ironic, se uita drept in ochii cititorului eu niste ochi
largi s mirati si-i vine mereu sà rada. Mereu. Suspect
de atenta, Strange buzele ca sa nu izbucneasca in ras,
increIeste sprâncenele, pufneste din cand in cand inabu-
sit, si-i da drumul tocmai and autorul a ucis pe cineva
sau a aranjat o aventura. Domnisoara Romano are un
ras plin si contaminant, un ras intreg, definitiv si tran-
sant. Rade toata lumea. Iar domnul Lovinescu, dela birou,
nedumerit, pentruca dumnealui baga de semi& cel din urma :
Ce este? Ce s'antamplat? De ce razi, domnisoara? I
Si rade i dumnealui, rade gras si sever, clâtinan-
du-se pe scaun. rz
\ &.
4

Langa domnisoara Romano, sade doamna Maura


Prigor, bruneta i atenta. Dumneaiei face si politica.
Este inscrisa in partidul nalional-agrar i pretinde ca e,
dupà Octavian Goga, seful Nr. 2. Un sef al femeilor din
partid, adica, i consiliera a sefului. Are idei politice si
literare, pentru care se ia de gat cu tot cenachil, orga-
nizeaza ceaiuri dansante i conferin-ce la (c Asociacia Pu-
blicistilor Romani )), lupta pentru <duminarea femeii

175

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1

române scrie literaturä patriotica, tine discursuri §i face


a,
poezii. Are intotdeauna un proiect, un proiect grandios,
fire§te, in realizarea caruia crede cu fanatism...
Doamna Paula Petrea, foarte gdtità, tace. In tot
cursul serii, tu§e§te, fara nicio trebuinIa §i fdra nicio alu-
zie, de patru ori, §i-i zâmbe§te domnului Lovinescu de
douà ori, and ii da mâna: oda-Ca la sosire, odata la
plecare. De cativa ani n'a mai citit nimic, n'a criticat pe
nimeni, nu s'a enervat de nimic. Tace mereu §i ascultà.
Este cea mai ideala femee din salon.
In schimb, doamna Roman nu prea tace. Si, din and
in and, cite§te. Rar, este adevarat. Dar cite§te.
Pe ultimul scaun de lângh divan, §ade doamna Cle-
mentina Delasocola, care nu vine, dealtminteri, la cena-
clu, decit de curand. Dar vine cu o regularitate exas-
peranta, §i-i aduce domnului Lovinescu flori. Are in gra"-
dina. Si de ! cu lucruri de astea se ca§tiga bunavoinca
cuiva: cu flori, cu bomboane...
Lasaçi, doamna... protesteaza Maestrul.
Sunt frumoase ! spune dumneaiei.
incepe sa vorbeasca de flori, de gradini de pomi,
de copii, de vecini, de, carcei...
Domnul Lovinescu ia buchetul in mâna, §i da fuga
cu el in sufragerie. Buchetul este atat de mare, ea abia
Ii cuprinde cotorul cu palma. Ar trebui purtat in braIe.
Dar domnul Lovinescu nu-1 ia in braIe, sa-1 omori. II ia
in mana, de cotor, §i-1 /ine cu vArful in jos, ca pe matura.
Si e foarte stingherit, ca §i and ar face un lucru de ru-
O0000fff !
De ce oftezi, domnule !? ma intreaba cineva.
Tac si iar oftez §i ma uit la doamna Delasocola. Are
60 de ani, poarta manu§i §i ochelari, i vorbe§te §i vor-
be§te...
Câi ani ati trait cu barbatul dumneavoastra,
doamna? o intreb.
176

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
11,
'

Nio

www.dacoromanica.ro FOTO BISCO


' ,,
0.1.7Mrsor 7 1 'A . ;,41---
...$6.
Arxil,W
-..9._.,,,, ,il,' v k '' . :1' '
!
% ..
'
I

www.dacoromanica.ro
.
t, f .
'N
I
,.,

.
111/4
F -
.' ..
s,
...
.
\_ it A ' . t .1
...
7):s% I.' kl'' Ot ' .4
.....
4. ..
... VA!,,i t j.%
I
If
. 4.
..... .
ii. k!ijZ'
r
t' .7...'sr -A .''. ..
'Y' ,I.
/ 1. ,..,
" . '
w It 4. ' '"!' ' ,.k -i
'
*.'4';,.
'N't.,t4; ,t .
t4
'
.
de.Z1/4,4 IV
,, .... - I.
1 1;%\:4f.
,
i

FOTO BISCO
4 *,
1
/ by
'
.-% 1
. .0
.1 1.
FOTO BISCO
www.dacoromanica.ro
is
=06 -

A.

FOTO BISCO
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
-t I
, -
)44-- yvra..
2/4
r
'

FOTO BISCO

,
. )1F

IT

Polyfoil) www.dacoromanica.ro
41.
CENACLURI LITERARE

30!
Au!
Ce te miri, domnule?
Cunosc cateva acte de eroism, doamnd, in faIa
carora ma inchin cu multa umilin-0...
A publicat pana acuma doll-à volume, foarte originale.
Din carIile dumneaiei am aflat ca viaca este trecatoare,
ca moartea vine pe negAndite, ca toamna ploua, ca omul
are doua picioare, si asa mai departe...
Pe scaunul de langa soba, generalul Vaitoianu, musta-
ceste. De partea cealalta a biroului, langa fereastra, sta.
domnul Ghibaldan, care a fost vreme de aproape 40 de
ani, un om foarte de treaba. Acum a inceput sá scrie si el,
si sa citeasca. Are o admiracie desavarsitä pentru domnul
Lovinescu. Dar si domnul Lovinescu are multa simpatie
pentru dumnealui: 11 reline aproape regulat la masa si
consuma impreuna cate-o halba de bere in Cismigiu,
seara. Onoarea asta ii mai este acordata generalului
Vaitoianu...
Pe scaunele din dreapta, insirate la rand de langa use
pana la divan, stau poelii si prozatorii mai tineri, printre
care: Anton Holban, Vasile Lovinescu, N. Crevedia,
George Dorul Dumitrescu... Mai yin: Ilarie Veronca,
I. Peltz, Zaharia Stancu, Mihail Mosandrei, Ludovic
Daus... Cand are o piesa de citit vine si Victor Eftimiu.
Rebreanu, nu mai vine de ca-pva ani. S'a suparat pe el
domnul Lovinescu de cand a fost atacat in # Romania
Literara # de Camil Petrescu. Insfarsit, inghesuiIi pe
langa use, caIiva poe-ci cu totul tineri si cu totul geniali...
A, lume noua... Ce faci domnu Ioanid?
Domnul Ioanid, este domnul Dinu Nicodin, autorut
volumului <4Lupii >>. Nu stiu cum s'a rätacit p'aci, cà
prea are maniere de Five o'clock.
Bunä seara, domnule profesor.
Asa ii spune: domnule profesor. i e orn inteligent,
n'o fi bagat si el de seamâ ca domnul Lovinescu nu poate

12
177

www.dacoromanica.ro
BUCUREPI

suferi titlul asta ? Ca printre altele, dumnealui are doted


antipatii mari: titlul de profesor, §i numele de Eugen...
Domnul Dinu Nicodin, strange viguros cateva maini,
(e boxeur §i duelist). Se inclina distins la cucoane §i zarn-
bind, apoi se a§eaza.
Ce mai faci, domnu Ioanid?
Mulcumese, domnule profesor.
Pe urma :
E cald... Imi dai voie sa scot haina?
Vai de mine, poftici, ! incuviinceaza o cucoana.
Poftim, poftirn, ! zice §i Maestrul.
Domnul Nicodin i§i desbracd haina §i ramane in ca-
ma§a. Are o cama§e de matase alba cu monograma al-
basted §i mare §i artistica. Se a§eaza apoi la birou, despa-
cheteaza cateva file bätute frumos la ma§ind §i incepe
sa ceteasca un roman. AcCiunea porneqte cam dela Desca-
lecatoare, trece prin revolucia franceza §i prin cea dela
48 §i descrie rascoala din 907. Numai sange...
Foarte bine ! zice cineva.
Admirabil ! incuviin-ceaza domnul Lovinescu.
Pariez pe-o cigara ea a desbracat haina numai §i
numai ea sa-i vedem cama§a! §opteqte un poet de langa
u§e, vecinului.
Domnul Dinu Nicodin, nu mai cite§te. Acura explica
ce are de gand sa scrie in volumele urmatoare, tine un
curs intreg despre revolu-cie §i altul despre rascoala, da
o definiçie, trage o concluzie... Vorbe§te, din gat, ca
englezii, §i nu admite alt punct de vedere. E categoric
§i definitiv.
Eu am studiat tot ce s'a scris despre revolu-cia
franceza, draga domnule ! §i se uita peste public.
Apoi, tot distins, gusta dintr'un pahar cu apa §i se
retrage langa generalul Vaitoianu, cu care se cunoa§te
mai demult, ca sa asculte mereu distins, mereu atent, o
poezie sau o nuvela a unui confrate mai tanar. Din col-Cul
lor, domnii poe-ci Ii admirà camap, manierele §i -Cigarile...
178

www.dacoromanica.ro
CENACLURI LITERARE

Ce faci, don Crevedia?


Maestrul Crevedia, ridica nedumerit din umeri, incre-
-ce§te, chinuit sprincenele, §i raspunde ca la §coala :
MulIumesc, Maestre... Bine.
Altadata, era mai arcagos. Ba in ateva rfinduri s'a
luat la harp chiar cu domnul Lovinescu, pe ni§te che-
stiuni foarte importante, dealtminteri. In ajunul apari-ciei
romanului <<Bizu *, Crevedia i-a spus domnului Lovi-
nescu cà un critic literar nu poate sà scrie decAt un roman
prost. A doua nark i-a repropt Ca nu 1-a relinut niciodata
la masà. Iar a treia oara, s'a infuliat Ca pe el nu 1-a trecut
in <Memorii *. i deodata s'a muiat.
Te-ai vândut, canalie ! i-am -spus.
Drrraga...
Las'ca §tiu: te-a relinut la mast... Te reine
aproape in fiecare duminica, tradator infam... Te-ai
vfindut pentru o cina... Cel puçin, ia spune-mi: se
manânca bine?
Drrrraga
Fara introducere... Raspunde la ce te 'ntreb : se
nagnânea bine?
Sigur ca da.
Ceva bautura?
Vin.
-- De pai§pe lei chilogramul i cu sifon, a§a e?
Drrrrragâ, e§ti extraordinar Ma obligi sa fiu
prost crescut...
S'ar putea crede, ca exista o ordine, un program
ceva. Nu. Cite§te cel indicat de Maestru... Dar stai, s'o
iau dela inceput.
Va ea' zica, domnii scriitori §i doamnele scriitoare sunt
in fiinä. Ceasul: 6,30. ['Ana sa citeasca primul invitat
se discuta evenimentele saptamânii. Politice, literare,
mondene. Daca n'a avut loc niciun eveniment mai pri-
copsit, se bArfe§te. Domnul Lovinescu asculta barfe-
lile cu o placere sadica. Pune mereu intrebari, se minuneaza,

121
179

www.dacoromanica.ro
BUCURE I

se face cà nu crede pentruca barfitorul sa repete sub


juramant, §i se cruce§te :
I-auzi, domnule !
Adevarul este ca 90% din toate lucrurile astea, el le
§tie mai demult. Ap ea Duminec6 seara, are concluzia
sau morala in buzunar. Dar ascultà dinadins pe toata
lumea, pentruca la urma de tot, sa-1 auzi:
Ei, acuma sä va spun §i eu ce §tiu!
8i face haz.
Domnul Lovinescu are fip personala i foarte com-
plecta a fiecarui scriitor §i a familiei lui §i a rudelor, pana
la al noulea neam. PoIi sa negi dumneata un lucru, pup
sa te juri, Ca, bunaoara aseara te-ai culcat la ora 9,
dumnealui precizeaza cà la ora 10,30 te-ai plimbat cu o
femee pe calea Victoriei, la 11 fix ai intrat cu numita
femee in casa cu numarul cutare din strada cutare, iar
azi la pranz ai targuit dm& ziare §i un pachet de ligari
dela chio§cul de sub cinematograful 4 Corso ))...
Dupace s'a terminat cu barfelile, Maestrul invità pe
cineva sa citeasca. Lumea ascultà, sau n'asculta: dupa
cum este scriitorul §i lectura. Cand se cite§te ceva slab
de tot, doamnele depe divan §o§otesc §i rad, caIiva scrii-
tori au evadat in sufragerie, unde vorbesc tare §i fu-
meaza, iar cei mai bine crescirci stau infimi pe scaune, §i
casca.
Ei, ce zici Bebs ?
intreaba Maestrul pe domni-
§oara Delavrancea, care ascultä totul cu o rabdare de
martir.
Domnul Lovinescu, nu-§i da niciodata parerea cel dintii.
Ei, ce zici Bebs ?
Pe urma :
Ei, ce zici, don general?
Dupace ascultà 5-6 pareri, §i-o da pe-a dumnealui.
Foarte adesea, se citesc adevarate ineRcii. Domnul
Lovinescu ascultà totul cu obrazul culcat in palma stanga,
180

www.dacoromanica.ro
CENACLURI LITERARE

peste o batista stransa ghem, asculta i se uita la cititor,


neclintit. Nu se enerveaza niciodata, §i nu se infurie. Au
fost lecturi cand mie imi venea sa urlu, imi venea sa infig
unghiile in beregata domnului scriitor §i sa-1 arunc dela
etaj, domnul Lovinescu asculta mototolind batista §i
uitandu-se din and in cand, mustrator, la cineva care
sforaie pe scaun, sau la divan...
Ei, don Damian?
Intotdeauna face a§a: cand se cite§te ceva prost, imi
cere mie parerea. Daca spui ce gandesc, se bucurd §i rade.
Dar pentruca autorul sa nu-§i inchipuie cumva ca
Maestrul mi-ar imparta§i parerile, zice moale:
Ei, asta e !
8i iar rade...
Intre doua lecturi sau cand fnai este jumatate de ord
pana la inchidere, dar urmeaza sa citeasca cineva pe care
Maestrul nu are curajul sa-1 refuze, pentruca 11 amana
prea demult, se barfe§te iar §i se spun anecdote. Une-
ori, spune §i domnul Lovinescu cate-o anecdota. Dar
este atat de veche §i are o circula-pe atat de mare, incit
o §tie toata lumea
Ca orice scriitor, domnul Lovinescu se bucura and
ii lauda cineva, §i se supara cand este atacat. Nu mar-
turise§te nici bucuria, nici supararea, este adevarat. Dar
se bucura i se supara.
Ei? 1-am intrebat, cand ii ataca in (( Romania
Literal% Camil Petrescu. Cum va simPP?
Cum sa ma simt, domnule? Bine.
Binele asta sa fie pe spinarea altuia... Las 'ca
§tiu eu...
Ce §tii, donmule, ce stii? §i se caznea sä
rada. Crezi ea' pe mine ma poate atinge cineva?
Uite, ea poate.
De mai multe ori a repetat, ca dumnealui este deasupra
tuturor atacurilor, deasupra tuturor laudelor, deasupra...
181.

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

pe scurt: deasupra binelui qi deasupra raului. i eu n'am


crezut niciodata...
Dupa. ora 10 seara, edinta se ridica.
Saluuut !
Noapte bunk Maestre!
Buna seara, domnule Lovinescu.
La revedere... La revedere... Pe Dumineca!
raspunde Maestrul fiecaruia, z'âmbind afabil.
Deobicei, la mask retine 3-4 persoane: pe doamna
§i domnul Ludovic Dau§, pe generalul Vaitoianu, pe
domnul Ghibaldan. In Dumineca urmatoare: pe doamna
Mia Frolo, pe domnul Ghibaldan, pe N. Crevedia, pe
I. Peltz... Invitatiile la mask le face cu cotul.
Mai ramii! §optqte, §i-i atinge u§or bratul in-
vitatului cu cotul, sau ii trage de mâneca...
Pe urma iese dupa cei care pleaca, in antret. Aci,
iar:
Buna seara, Maestre!
Saluuuuut !
Bonsoaaaar!
Iar Maestrul:
La revedere... La revedere... Pe Dumineca...

STUDENTII
Oriata lume ar pleca din Bucure§ti, lipsa nu e prea
remarcabilk Und pleaca insa studentii, se cunoa§te
imediat. Strada nu mai este atat de populata §i atat de
vioaie, politia nu se mai teme de manifestatii supdrä-
toare, domnii membri ai guvernului §i mai ales domnul
ministru de interne, dorm lini§titi, cantinele sunt
goale, caminurile de asemeni.
Lipse§te tineretea.
182

www.dacoromanica.ro
STUDENT!!

Studenti au mai ramas destui in Bucure§ti. Au ramas


cei de ba§tina, au ramas cei care au slujbe, au ramas cei
Farà nimeni, care se simt tot atat de bine sau tot atat de
rau, oriunde, i langa oricine. Deocamdata dorm in ca-
min, pe furi§, manana unde apnea sau nu manana
nimic. Dar nu se vad §i nu se simt.
Din Noembrie, insa, §i Ora in Iunie, studenIii §i
studentele se vad peste tot. Si se cunosc, chiar and nu
poarta insigna 1t rever sau §epci. Se cunosc dupa ser-
vietele pline cu cursuri i cu lingerie §i cu merinde, se
cunosc dupa atitudine, dupa mers, dupa ochi. Ii intal-
ne§ti pe calea Victoriei, Ii vezi la cinematografe, la teatre,
la conferinp, prin expoziçii. StudenIii formeaza majo-
ritatea auditorului, formeaza publicul cititor, formeaza
clientela perma.nentà a librarillor §i a anticarilor, a bor-
delurilor i a medicilor specializati in boli venerice...
Ei au, la porcile universitàii, furnizorii lor: negu-
stori ambulami cu diferite marunli§uri, vanzatori de.
ziare, florarese §i cer§etori. La amandoua intrarile princi-
pale, se gasesc in permanenta un cer§etor §i-o florareasa.
Si studenIii cumpara flori. far studentele dau de pomana.
Din and in and se vad jandarmi alergand in for-
matii mici pe stradd, poli%iti agitai, lume strangandu-se
in grupuri §i discutând aprins. Iar peste ateva minute s'aud
strigate §i urale, apoi se vdd cateva sute de studenti
incolonati, agitand palariilei strigand...
... Dar la ce bun sa povestesc lucrurile astea cunos-
cute de toata lurnea? Ca studentii au fost aa Intotdeauna.
§i a§a vor fi de-a-pururi.
La ce bun sd povestesc via-ca unora dintre ei, care se
topesc de foame §i de munca in cine §tie ce mansarda sau
pivnifa? Pentruce sä povestesc tinerea-ca vândutà in
fiecare seat% de unele studente, pentru un codru de
paine §i pentru costul unui curs de drept international
sau al unei rochii ? !
A§a a fost intotdeauna.
183

www.dacoromanica.ro
IHJCURETI

Nedumerirea mea este alta: de ce -tine atat de puIin


entusiasmul studenOlor, §i puterea lor de munck §i
puterea lor de rabdare, i dorul lor de sacrificiu? Pentru
ce studenIii de ieri, astazi profesori, ingineri, medici sau
judecatori, nu mai formeaza majoritatea cetitorilor, ma-
joritatea spectatorilor, majoritatea auditorilor? Pentru
ce?...
Dar nu: cartea asta, vrea sa fie o carte de aspecte,
o carte de peisaje, o carte plina de via-0, de viara a§a
cum o ofera Bucure§tii. Ci nu o carte de polemica. A§a
m'am hotarât s'o scriu, §i am de gaud sa ma -ciu de cu-
\rant Iar capitolul acesta, 11 inchei cu expresia, foarte
nostalgica, a tuturor celor care au trecut prin universitate:
Cand eram eu student !...

CAMERA
Nici istorie nu fac in cartea asta. De aceea, nu
voi spune când s'a cladit palatul Camerei Deputa-cilor
in aceea§i curte i numai la doi pa§i de biserica patriar-
hiei. Dealtfel, nici eu nu §tiu. 8i nu §tiu nici pentruce
s'a construit acolo Camera deputoilor, de§i Ii sta foarte
bine cupolei aceleia dominând ora§u1...
Camera se deschide in fiecare toamnk cu program §i
cu fast. Domnii parlamentari, emolionali, in frac i cu
decoraIii, ascultà in picioare Mesajul Regelui. Dealtfel
ziva deschiderii este singura zi sarbatoreasca a Adunarii.
8i singura lini§tita. In ziva asta de mare -cinuta, domnii
deputaii nu fac interpelari, nu se cearta §i nu mor de
grijea çarii. DeputaIii din opoziIie se au bine intre ei, si
se au bine i cu deputaPi guvernamentali. Este o zi de
armisti%iu §i de infralire generala.
Cum cote§ti din bulevardul Maria, strada e plina
de lume care weapta. Lume necajita, din toate col-curile
184

www.dacoromanica.ro
CAMERA

Varii, care vine la Bucuresti dupa treburi. Fiecare vine


la deputatul lui, sau la un deputat oarecare, sa-lroage pentru
o intervergie sau pentru o afacere. Ca lumea care vine
sa asiste la sedinIele Camerei, si care este aproape intot-
deauna aceeasi, s'a asigurat din vreme de bilete. Acuma
este in tribune si se indigneaza cu oratorul, sau se amuza.
Depinde de orator si de subiect . . .
Sala de asteptare, pazita de jandarmi, e tixitä. Lumea
sta in picioare, se inghesue la grilaj si nu are voie sa
fumeze. .

Domnule curier . . . Dommile curier . . . Ia si bi-


letul meu . . .
Sunt doi trei curieri, care fac toata ziva naveta
intre sale de asteptare i incinta, cu biletele alegatorilor.
8i se intampla cum se intampla in toate par%ile si in
toate imprejurarile : domnul deputat vine, sau trimete
vorba sd fie cautat maine, sau ii spune curierului <cà
nu este la Camera a, sau tace, pur i simplu. Iar alega-
torul, care 1-a votat cu entuziasm sau nu 1-a votat, dar
pretinde ca a mancat i bataie pentru <deputatul nostril >>,
asteapta. Tot asteptand, dä sa aprinda o çigare. Jan-
darmul se incrunta i striga la el dela distanfa, sau ii
bate pe umar :
Oprit !
CetaIeanul iese i fumeaza in curte, sau rabda in
sala, ca sa nu-1 piarda pe domunl deputat. Dar domnul
deputat nu mai vine.
Este o sedin-ca importanta ! lamureste curierul.
Uneori, este. Alteori, nu este. Domnul deputat se
plictiseste la bufet. Iar and curierul Ii inmaneaza al
doilea si al treilea bilet, se rasteste la el :
Spune-i sa ma lase in pace . . . Nu vezi ca am
treaba ? ! . . . Apoi, care chelner :
Ce e cu §pricu-ala, ma ?
8i care vecinul eventual sau catre vecinul dela masa
alaturata, sau asa in vant, pentru toatà lumea, pentru
185

www.dacoromanica.ro
BUCURE OPI

town'. -tara asta, care habar nu are ce inseamna sa fii


deputat, pentru tori alegatorii aceia inconvtienti care te
plictisesc pentru orice fleac:
Extraordinar !...
Am mai spus inteun capitol precedent: pe domnul
deputat 11 recunovti ava cum recunovti un elev indrä-
gostit, o cocon, un agent acoperit sau un reporter. Nu-
are nimic in frunte, vi nici In piept. Dar are ceva cu
totul particular in atitudine, in vorba, In mers
Sâ intram, insa, pentru cAteva minute, in incinta.
Pentru cei care n'au inteles, incinta inseamna un
fel de clasa, in care s'aduna domnii deputali. Incinta
este foarte mare, e rotunda, inaltà §i cu loji pentru pu-
blic, cu prevedinte, cu clopo-tel §i cu tribuna. In stânga
prevedintelui, la oarecare distanVa §i la acelavi nivel cu
tribuna, sunt invirate vreo 15 scaune de sufragerie,
pentru domnii minivtri. Pe aceste vreo 15 scaune, stau
cateodata vrei 18 domni minivtri, sau numai unul. Dupa
cum e vedinIa. Oricum ar fi, insa, vediirta, un domn
ministru trebue sa se &eased negrevit pe banca mini-
steriala. Oricare vi orice ar face. Dar sa fie acolo. Altfel,
prevedintele nu poate sa deschida vedinIa.
Ora 3.
Pe culoare vi la bufet, ativa deputati vi 3-4 gazetari.
3,10.
S'aud nivte sonerii electrice, cinci sonerii sau vase
sau mai multe, nu vtie nimeni ate sunt, dar ai putea
crede ca sunt cAteva sute, pentruca prea fac un zgomot
infernal §i continuu...
Trrrrrrrrrrrrrrrrr 1. . .
far uvierii, vreo 7-8, &And ocol incintei, bufetului,
sectiilor, striga:
Pofti-ti in Adunare, domnilor deputa-ti !
Insfarvit, dupa vreo 10 minute §i dupace te-au
asurzit, soneriile inceteaza, uvierii tac. Domnii depu-
tati, ca-ti sunt, stau, cuminte, pe scaune in incinta vi
186

www.dacoromanica.ro
CAMERA

citesc gazetele. Iar domnul pre§edinte, agita clopoIelul


§i spune solemn:
Declar §edinIa deschisal...
Si se intra in ordinea de zi. Care ordine de zi, nu este
mai niciodata in... ordinea ei, ca sa zic a§a. Pentruca
se ive§te un deputat oarecare cu o chestie oarecare, cu
o chestie personala sau de familie, sau de stat, cu ceva,
insfar§it, care nu este pe ordinea de zi, §i dintr'o
§edin-ca adesea monotona, iese una foarte anima-Ca, cu
ceva injuraturi, cu ceva palme, cu ceva capete sparte,
cu ceva mobilier stricat... 8i cu cateva excluderi dela
atatea §edinIe.
Când §edincele au loc de pe ordinea de zi, lucrurile
se petrec oarecum ca la §coala. Pre§edintele striga:
Domnul deputat cutare, are cuvantul!
Uneori, nu raspunde nimeni: domnul deputat lip-
se§te.Iar cand domnul deputat este prezent, vine la
tribuna §i vorbe§te. Sau cite§te. 0 comunicare, inter-
pelare, un discurs. Daca deputatul este de mana a doua,
ceilal-ci nu-1 asculta. Ii lasa sa vorbeasca in lini§te cat
vrea, sa se agite, sa se prapadeasca de grija NaOunii.
Cand a ispravit, ii aplauda, daca este din partidul lor,
si Ii felicita calduros. Daca este dintr'un partid advers,
nu-1 aplauda §i nu-1 felicità.
Cate un deputat, in ajun de a face o interpelare pe
care el o crede foarte importanta, i§i pregate§te
sala r). I§i aduce, adica, la Camera, public: nevasta,
cumnata, veri§oara, doi-trei alegatori din judeI, ca sa
vada §i ei ce poate deputatul lor )), o feti§cana oarecare...
La tribuna se urea Ian-co§, cu subsioara plina de dosare,
se uita circular la tribune §i peste incinta, i§i aranjeaza
cravata §i fixeaza ameninIator banca ministeriald...
Domnule pre§edinte, domnilor deputa-ci!
Folose§te numai cuvinte mari: patrie, naiiune, cri-
minali, sacrificiu, bandiçi, tradatori, §i a§a mai departe.
Frazele sunt umflate, sunt ala de umflate frazele, §i

187

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1

atat de goale... Iar domnul deputat, asudat §i ro§u,,


bate in dosare §i in tribuna cu palma din ce in ce mai
violent, cerand pedepse amare pentru ni§te indivizi cii
totul odio§i, i invinuind guvernul de incapacitate...
Nevasta, in tribuna, e foarte emolionata. Iar alega-
torii, in §oapta:
Da bine ii mai freaca, ma!
Ridichea, nu alteeva... Om de§tept, ce crezi.
Foarte mu10 deputaIi yin la Camera cum vin unii
indivizi la cinematograf: ca sa doarmd. Se doarme destul
de cornod §i in incinta, pentruca scaunele sunt largi §i
moi. Dar e zgomot. Ba, uneori, cand aplauzele sunt
furtunoase a, te treze§ti cu batai de inima... Pe culoar-
insa, §i in seqii, sunt niste fotohi de piele foarte primi-
toare. Se doarme in ele ca in pat... Afara de zilele in
care se voteaza. Atunci, nu e nimic de facut. Cum ai
atipit, auzi soneria:
Trrrrrrrrrrrrrrr !
Iar u§ierii:
Pofti-p la vot, domnilor deputa0.
Somnuros, te duci §i votezi la intamplare. Cand sa
ie§i, te incrucipzi cu un coleg care vine grabit §i con-
§tiincios dela bufet.
Ce se voteaza? te intreaba.
0 lege! ii raspunzi dumneata plictisit, §i te
duci sà te culci.
Dar se voteaza trei patru legi sau zece, sau douazeci,
dacd sesiunea este in ajun de inchidere, §i soneria zbarnaie
aproape Vara inrerupere, iar u§ierii.striga mereu §i mereu
te trezesc. Atunci trebue sa cauIi un fotoliu mai dosit
pe undeva prin coridoarele sectfilor.
Acum, doi, trei ani, era un deputat de undeva din
nordul Ardealului, un deputat foarte voinic §i foarte
gras. Am mai vazut eu oameni somnuro§i, dar asta
moIaia stand in picioare. Cum se a§eza pe scaun, irk
188

www.dacoromanica.ro
CAMERA

incinta, cauta sa-si minta somnul cu o gazeta. i peste


,cateva clipe, adormea cu ea in mana. Daca zgomotul
.era prea mare, iesea afara si se trantea fericit, in braIele
unui fotoliu, ca intr'un car cu fan. Uneori puneam pe
te un usier sa-i racneasca in urechi:
Poftici in Adunare, domnilor deputaii.
El crapa ochii putin, morrnaia cateva cuvinte din
care nu in-celegea nimeni, nimic, i facea semn cu mana
sa-1 lase in pace. II cunostea toata lumea. i toata lumea Ii
rasa sa doarma privindu-1 cu multa ingaduinta, cu nesfarsita
bucurie, asa cum privesti un copil in leagan, dupa baie
Dormea atfit de linistit, atat de impAcat, atat fara vise...
Ca si la scoala, in clasà, la Camera sunt <monitori 5.
Cu deosebirea ca aci se numesc < chestori> i nu parasc
pe cutare deputat la domnul presedinte pentruca a fâcut
sgomot, sau pentruca a injurat de grijanie, sau pentruca
ar fi fixat varful unui ac in scaunul vecinului, tocmai
and acesta se aseza .
Nu.
Domnii chestori, au atribuIii precise: unul presa,
altul tribunalele, altul cassieria... i au, in timpul se-
dinplor mai... vioaie, cand domnii deputaci se iau la
cearta i sunt gata sa se incaere, raspunderea or-
dinei. Umbra, adica, dela un beligerant la altul, cautand
sa-i linisteasca. Mai intai cu vorba. Pe urma, daca domnul
deputat este mai infierbantat de cum trebue, Ii imobi-
lizeaza braIele si-1 conduce cu forca la loc. Pentruca
domnii chestori sunt recrutaii dintre oamenii cei mai
voinici. Cand insa incaierarea ia proporlii, domnii che-
stori n'au ce sa mai faca. Se amesteca i ei in lupta si
cauta sa-si salveze mai intii pielea lor i pe urma sd se
gandeasca la <clinistea o 9edimei si la pielea altora. Iar
presedintele, in picioare, agitand cloputelul:
Liniste, domnilor... Va rog liniste, nu ma sib-0
sa aplic regulamentul...
189

www.dacoromanica.ro
BUCUREFrI

Regulamentul, auzi ! ca i cand Ii mai arde cuiva de


regularnent, and e vorba sa-si apere capul i oasele
Daca vede cà nu face nimic, nici cu clopotelul, Mci cu
amenintarile, domnul presedinte declara nitel cam nervos :
Ridic sedinta.
Si pleaca in cabinetul dumnealui, foarte plictisit.
Se intelege câ o sedinta nu se poate tine fara prep-
dinte. Dar incaierarea continua si in lipsa dumisale...
Sedintele furtunoase, (ca sa folosesc un termen cat
mai parlamentar cu putinta), sunt iscate de obicei, de..
aii Camerei. Mai ales doctorul Lupu! Cand atmosfera
e incarcata, ajunge numai sà apara in incinta, proaspat
barbierit i cu fata rosie ca sfecla. E un om foarte sä-
natos, doctorul Lupu. Cand se infurie, devine stacojiu.
Si se infurie des de tot, se infurie cand te astepti mai
putin. Oda-Ca 11 vezi cd tasneste dela locul lui i spune
cuiva, oricui o vorba tare, condamnata cu asprime
de regulamentul Camerei.
Si scandalul e gata.
Am ascultat la Camera, in diferite imprejurari, pe
toti oratorii cu renume.
Doctorul Lupu, de pildd, care nu este un orator propriu
zis, izbuteste sa fie totusi un mare orator, daca e in-
trerupt macar de dot& ori. Intreruperea este pentru el
un stimulent. Devine atunci de o vehementa salbateca.
Este rand pe rand sarcastic, amar, ironic, link. In dis-
cursurile lui, care nu sunt niciodata discursuri adeva-
rate, pentruca nu au nici inceput, nici sfarsit i nici
continuitate, este and fiara, and copil. El nu are
o linie, un fir conducator, o idee, Are mai multe
mai multe fire, mai multe idei. Dupa cum este sau nu
este intrerupt. E tumultos, torential, poetic, bland, ru-
gator. In acelasi discurs cere pedeapsa cu moartea, §i
ispraveste evocand un apus de soare in munti, sau atmos-
fera plina de evlavie a unei biserici de tara in timpul
190

www.dacoromanica.ro
CAMERA

liturghiei. Incordat pfina la plesnire, cu faIa congestio-


nata, cu pumnii stran§i, incat iIi face impresia ca e
gata sa comita o crima sau o ticalo§ie, devine deodata
duios §i bland i iertator.
In schimb, Octavian Goga este un orator in inIelesul
clasic al cuvantului. El incepe de undeva §i isprave§te
undeva. Dela inceput pana la sfar§it merge pe o linie,
pe o singura linie. Cu paranteze, este adevarat. Dar fax%
abateri. Are o idee centrala pe care o desvolta, pe care
o analizeaza pana la epuizare §i careia ii pastreaza in-
totdeauna o concluzie. *i la Octavian Goga, o concluzie
inseamna o porunca, inseamna un crez, inseamna o
rascolire.
Octavian Goga are un glas metalic care s'aude pared
de departe, care se aude de dincolo de orator, insolit de
un gest al mainii, un gest de rechemare, care impune
aten-cie §i incordare, un gest, insfar§it, care te indeamnä
sa ascul-ci eine tie ce porunci ale stramo§ilor, cine §-tie ce
chemari din batrani, cine §tie ce sfaturi inIelepte §i bune,
venite din veacuri...
Octavian Goga, nu folose§te niciodata violen-ce de
limbaj ca doctorul Lupu, bunaoara. Este §i el tumultos,
este §i el sarcastic, liric, ironic. Dar sarcasmul lui §i ironia
lui nu se adreseaza niciodata celui ce intrerupe, nu se
adreseaza individului. Se adreseaza tuturor, se adreseaza
timpului, se adreseaza moravurilor §i imprejurarilor.
Octavian Goga vorbe§te inspirat ca un profet §i docu-
mentat ca un istoric.
Concluziile le trage intotdeauna din fapte §i docu-
mente §i sunt oarecum simbolice. Cuvantarea lui te-a inspi-
rat pared §i pe dumneata, Ii-a trezit unele sentimente,
1i-a rascolit altele. Astfel ca, in momentul and oratorul
a parasit tribuna, sim0 lamurit in dumneata pe to-ci
strabunii, cauli cu aten-cie mare linia unei tradiIii §i
sprijinul unui crez.
*i. aplauzi.

191

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Grigore Iunian, este un orator rece. El opereaza ca


un chirurg. Ca un chirurg mare: fära sa clinteasca. Nu
face figuri de stil, nu se joaca niciodata cu metafore,
nu se emo/ioneaza, nu se indigneaza, nu se vaetà. Ia fie-
care lucru dela inceputul lui, 11 intoarce pe toate fe/ele,
ii leaga cu cel urmator sau cu o fapta vecina, le suceste,
le innoada si le duce asa, fiecare lucru innodat de cela-
lalt pana la un sfarsit, pana la sentin/a. Ca sentin/a este
orice discurs al lui Grigore Iunian. N'am vazut in via/a
mea o logica mai stransa ca la omul acesta, mai rece, mai
definitiva. Fiecare cuvant al lui, este un cleste pe care-1
sim/i cum te strange fara indurare, cand de sub coast-à,
cand de spate, &and de bra/. Daca te ridici sa-i raspunzi,
sd aduci argumente i fapte, el vine cu altele, toate legate
de cele dinainte atat de strans, incat te sirrqi incercuit,
farà nicio porti/a de scapare. Fiindca, toate porti/ele
eventuale, sunt inchise de orator in cursul discursului,
dupace ci le-a aratat cu cateun argument logic si definitiv,
ca un capac.
La desbaterile afacerei Skoda, eu am ascultat un discurs,
unul din cele mai mari discursuri ale lui Grigore Junian.
Era plina incinta, si pline tribunale. Grigore Iunian
lua apararea lui Iuliu Maniu fa/a de partidul na/ional-
/aranesc, ramura Vaida-Voievod. In tot timpul cat a
vorbit si a vorbit aproape doua ceasuri, nu 1-a intrerupt
niciun deputat na/ional Varanist, desi erau la fa/a locului
toti. i nici de raspuns nu i-a raspuns vreunul, nici pana
in ziva de azi. Ei bine, ii facea impresia ca ii aduna,
ca-i inghesuie i ii preseaza, incet i fax% emo/ii Ora la
strivire. Cand s'a ridicat sedin/a erau cu to/ii atat de depri-
ma/i, atat de fier/i de parca iesisera dintr'o baie cu aburi.
Adversari i prieteni 11 admirau to/i, in end sau in gura
mare, asa cum admira romanul:
mai, al dracului, dar teribil a fost !
Nicolae Iorga, este si in oratorie, casi in scris: proli,
fic, innodat, monoton. Are o fraza atat de fiinga, si face
192

www.dacoromanica.ro
CAMERA

paranteze atat de largi, incat trebue sa-1 urmaresti cu


incordare. Vorbeste intotdeauna la persoana intaia
place sa fie aprobat vizibil, sa fie aprobat de oricine, dar
sa fie aprobat.
Discursurile lui sunt asezate, domoale, sfatoase, fami-
Hare. Competent in toate, N. Iorga vorbeste despre toate,
uneori cu date istorice, cu exemple din hrisoave, cu anec-
dote. *i and vrea s sublinieze un lucru, se uita peste
incinta i asteapta aplauzele, care nu intarzie niciodata.
N. Titulescu, nu a prea fost auzit in ultimii ani Iinand
in -cara si in romaneste un discurs mare. El a vorbit mai
mult pe la Geneva.
N. Titulescu are, precum se stie, un chip de mongol.
Este aproape diafan. Cand vorbeste este ca un poet in
transa. Trupul lui firav, vibreaza tot. Este in intregime
al vorbei, al cuvantului, al discursului. i am impresia
a el nu vede pe nimeni and vorbeste. Vreau sa spun ca
nu poate sa distinga o fizionomie, o privire, un gest. El
vede lume. .5i mai cred cà clack in plin discurs, 1-ar in-
trerupe cineva, ar fi cat se poate de nedumerit i n'ar sti
ce sa raspunda. N. Titulescu este un orator occidental,
format la scoala Genevei. Deloc polemist, in inIelesul
romanesc al cuvantului, el Ii desfasoara pe larg ideile
argumentele, le asculta apoi, cu atenlie, pe ale adversa-
rului, si raspunde, tot cu idei si tot cu argumente, dupa
masa, sau maine, inainte de pranz. La o scuturare roma-
neasca, singur intre cinci, vase sau douazeci de glasuri
care sfasie, N. Titulescu nu rezista.
Iuliu Maniu, cu romaneasca lui ardeleanä, foarte
greoaie, adica, adesea incuiata, alte ori nebuloasà, cu
atitudinea lui inIepenita, cu glasul lui alb, cu ochu lui
reci, nu este un orator mare. Nu este, mai ales, un
orator cald. Cuvintele lui sunt egale, credinIele lui defi-
nitive, argumentele implacabile. Discursurile lui sunt
neutre. Nu le anima' cu nimic: nici cu gestul, nici cu tonuL
Replici nu dà aproape niciodata, sau and le da, replicile

13
193

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

lui sunt adevarate discursuri, cu introduceri care ma-


nânca trei sferturi din fond, cu concluzii intotdeauna
aceleasi. Dupace a ispravit nu se cunoaste nimic n fiirqa
lui: nici erno-pe, nici obosealà, nici mul-cumire, nici satis-
faciie. Nimic. Se aseaza pe scaun, jucandu-se cu lancul
ceasului, singurul lui gest, unica lui manifestare. Pe scaun,
sade tot asa: drept. Cand iscaleste ceva, and ci-
teste ceva, cand intinde cuiva mana, tot asa st6 :
drept.
In schimb, Alex. Vaida Voievod, este un tip de bonom,
un tip de roman, care stie sa rada, care §-tie sa. se induio-
seze, sä se infurie i chiar sa injure. Greoaie este si roma-
neasca lui, dar nu atat de nebuloasà. El vorbeste cu usu-
rinIa, are replici adesea spirituale i prompte, se misca,
se agitä. Patriot in discursuri ca i Iuliu Maniu, revolu-
-cionar ca si el, Alex. Vaida-Voievod, este si om.
A. C. Cuza, doctrinar i antisemit, humorist si spi-
ritual, a imbatranit. Vioi i azi i plin de verva, nu ne
mai spune totusi nimic nou.
Gh. Tatarescu are o voce profunda, cu rezonante de
biserica.
I. Petrovici, este un orator didactic. Cand vorbeste,
pared -cine un curs la universitate. Daca ii intrerupi, ras-
punde cu ocoluri si considera-ciuni filosofice, asa cum ras-
pund mnvàçaçii intre ei.
Ed. Mirto, dimpotriva are inteligenIa tribunei, ca sa
zic as.a. Vorbeste cu uprinra §i izbuteste a sa te duca cu
vorba> in asteptarea unui final care nu este niciodata
cel banuit de dumneata. Iar cand te-ai desmeticit, ii
spui: < mare smecher !

Virgil Madgearu, este un polemist economic foarte


redutabil.
Dintre cei mai tineri:
Armand Calinescu: vezi Ed. Mirto.
Mihail Ghelmegeanu: vezi Virgil Madgearu.
Victor Iamandi: striga si se lauda i ameninca.
194

www.dacoromanica.ro
HALELE

Eugen Titeanu: niIel prea gray, nicel prea cabotin.


Are mania spiritelor, dar le pregateste atAta, incat le
ghicesti inainte de a le spune...
Trrrrrrrrrrr !
Pofti-ci la vot, domnilor deputaIi !...

HALELE
Ce mai nod formeazá i piaia halelor In circulaIia
Capitalei ! P'aci tree, Incrucisându-se i alungandu-se cele
mai multe tramvaie : spre gara de nord, spre Obor, spre
bulevardul Maria, spre strada Cal6rasi, spre calea Mosi-
lor . Uneori s'adun6 cate 20-30 de vagoane, cate
50-60 de automobile, furgoane, cgruTe, negustori ambu-
cersetori, chivirce, reporteri, vânedtori de ziare,
lucratori cu ziva, someuri, haimanale, punga0, deputaci...
Pe porliunea din calea Victoriei pAn6 aproape de Morga,
sunt pline amândoua cheiurile.
Aci este nodul comercial al Capitalei, §i hrana ei.
Fiindca in halele centrale se intalnesc toate strazile
negustore§ti: Lipscanii ,Mo§ii, Carol, SmArdan... D'aci se
aprovizioneazd toatà Capitala cu came, cu peste, cu legume,
cu fructe. Aci este si piaIa de flori, de-aci se pot angaia
servitoare, gradinari, nietori de lemne, çiganci pentru
-ruit, se pot cumpara scoarIe române§ti §i seminie de
flori, sàpun i opinci, oale i smiintâna, stambâ si sireturi
de ghete...
P'aci se trece la cimitirul Belu si la Parcul Carol, la
Camera Deputa-cilor si la Tribunal, la Spitalul brânco-
venesc si la Gara de Nord.
Din halele centrale, eu n'am vAzut niciodatâ un tram-
vai pornind cum porneste din alte staii. Trebue sà aibe
negresit cfiteva minute IntArziere, fiindcà Intotdeauna

1 310
195,

www.dacoromanica.ro
BUCUREFII

gase§te unul sau doua, sau trei, inaintea lui, a§teptand,


tamponandu-se, batand cu disperare din clopote §i su-
nand din trompete. Uneori se in§irà ate 10-20, ca vagoa-
nele intr'o gara. Iar de jur imprejur, lume. Lume care
a§teapta, care se urea sau se coboara, sau casca gura,
pur §i simplu. Daca se intampla cine tie ce accident,
§irul de tramvaie se lunge§te in cruce, dela Morga la
Teatrul Regina Maria, din calea Mo§ilor pana in strada
11 Iunie. Lumea circuld injurand administra-cia tram-
vaielor, injurand vremea §i pe domnii §oferi, care alearga
impro§cand cu noroi sau inabu§ind cu praf. Dupa
sezon...
Apdar, sa socotim: mai intii, halele in sine ; Camera
Deputalilor ; AdministraVa Financiara; Spitalul branco-
venese ; cartierele negustore§ti dimprejurul halelor ; Po§ta,
care este la doi pa§i... Nu mai punem la socoteala con-
voaiele mortuare care tree la cimitirul Belu, nici peregri-
narile la Institutul Medico-Legal, nici servitorimea care se
scurge, nesfar§it, in fiecare duminica la sala de dans din
B-dul Maria. Ca sa va puterci da seama cat este de populat,
de Inghesuit, de sgomotos, cartierul acesta ve§nic framan-
tat, de dimineala pana seara, de seara pana dimineala,
in zile de lucru §i in zile de sarbatoare, mereu, mereu,
mereu...
Oridecateori poliIia face razii din halele centrale
incepe ; cand se urmare§te un criminal sau un escroc
in hale este urmarit mai intii. Fiindca are unde se ascunde:
se amesteca in lumea care forfote§te, sau este gazduit de
vreo femeie de strada, se pitula sub podurile peste Dam-
bovip sau prin magherniiele din pia-p. Si mai este, in
sfar§it, acea faimoasa ruina a Senatului, ruina aceea deve-
nita ruina mai inainte de a fi fost monument, a§a cum
se proiectase, in catacombele careia se adapostesc zeci de
oameni Para capatii...
In nicio parte a Bucure§tilor nu este atata belpg langa
atata mizerie, atata stradanie langa atata somnolen-ca, ca
196

www.dacoromanica.ro
NE GUST ORII AMBULANTI

In halele centrale. Ziva §i noaptea, primavara 0 toamna,


vara 0 iarna ...
... Intotdeauna, intotdeauna, intotcleauna...

NE GUSTORII AMBULANTI
Curios: n'am auzit niciodata de un congres al negu-
storilor ambulanti. Nu §tiu macar daca sunt constituiO
in vreo Asocialie, ceva... Ia gandici-va ce interesant §i
mai ales ce pitoresc ar fi un congres al negustorilor ambu-
lanIi de toate categoriile, cu steag 0 cu oratori, care sa
revendice cine 9tie ce drepturi, sa ceara eine §tie ce ...
Dar ce sa revendice, mai la urma urmelor ? *i. ce sa
ceara dela stapanire ? Dreptul de a vinde marfa pe strada
0 prin localuri? Il au. Cu oare care restricOuni. Dar II
au...
Ian, Inteadevar, o categorie de negustori, care nu cer
nimic, care nu revendica nimic, care nu sunt In conflict
nici cu fiscul, mci cu poli-cia, nici cu guvernul. Dar care
sunt intr'o harcuiala permanenta 0 foarte amuzanta cu
oricine : cu un trecator oarecare, cu o doamnä din lumea
buna, cu un oficer, cu un pupa, cu un be-0v, cu un deputat ...
Plicuri cu hartie, plicuri cu hartie .. . Un pol duzina
de 12 buca-ci . ..
aluri de matase, va rog. Dela faliment, va rog. Trei
poli bucata...
Ciorapi, ia uite ciorapi, un pol perechea...
flarta Capitalei... Noua barn a Capitalei...
Lame de ras, boierule... Avem i piepteni, §i bu-
toni...
Pe strada, gase§ti aproape tot ce--ci trebue: dela cuPtul
de bucdtarie, pada' la covor. Chiar §i . . . mobild gase§ti pe
strada : o masurd rotunda cu trei picioare 0 cu trei scaune
din lemn de fag, pirogravate cu motive nalionale. Gase§ti
197

www.dacoromanica.ro
BIICURE kfTI

obiecte de birou, din piatra: calimara, ceas, tampon


pentru sugativa...
Cunosc &Ova insi, care traiesc de ani de zile din 4 Mer-
sul trenurilor #, din <4 Harta capitalei* si din tigarete
butoni. Ii vad zilnic, Ii aud zilnic, de dimineata pana seara
tarziu strigand de-a-lungul sträzilor i umbland, 'Ana
prinde chelnerul de veste, dela o masa la alta, prin loca-
luri. Mereu aceiasi, fiecare in cartierul lui, o viata de om.
Pentruca, negustorii ambulanti sunt ca poliçitii i cocotele:
impartiti pe sectoare i pe a branse...*.
Casi oltenii, negustorii ambulanti ti striga marfa in
diferite chipuri i sunt, se 'ntelege, foarte buni de gura.
Si mai ales, foarte incapatanati. Se tin dupa dumneata,
daca te-ai uitat la marfa lor numai asa, din curiozitate
foarte in treacat, se tM dupa dumneata lauda marfa
scazand din pret mai la fiecare pas cate-un leu...
Ragusiti, seara pleaca unul &ate unul, cu catâ marfa
le-a mai ramas, in buzunare, pe taraba sau in Mite ame-
najate, ca sä se culce i sd se aprovizioneze.
A doua zi dimineata, Inaintea confratilor din maga-
zine, incep <vânzarea *. Mereu, in fiecare zi, fie ca e zi
de lucru, fie ca e sarbatoare, sub ploaie i pe zapada si
sub arsip, mereu, o viard de om...

INTRE PROPRIETARI SI CHIRIASI


Domnul cititor este rugat sa ma creadd pe cuvant:
Tucrurile povestite aci, mi s'au intamplat mie. Mi s'au
intamplat intocmai, dela inceput pana la sfarsit. Nicio
exagerare in toatá povestirea. N'am adaogat macar o vir-
gula peste adevar, nici de partea proprietarului, nici de
partea chiriau1ui. Pe onoarea mea...
Asadar, am pornit in cautarea unui apartament
nemobilat, la sfarsitul lui Noembrie anul trecut. Puteam
198

www.dacoromanica.ro
INTRE PROPRIETARI I CHIRIAp

sa fac treaba cu o luna mai de vreme, ca oamenii, dar


un imbecil de prieten m'a sfatuit sa astept 'Ana dupa Sft.
Dumitru, ea am sa gasesc locuinle mai bune si mai ieftine.
Si 1-am ascultat. N'am sa povestesc aci ate strazi am colin-
dat, dupace am cazut de acord cu nevasta-mea asupra
cartierului, nici cate apartamente am vazut, nici, in sfar-
sit, ce sentimente nutream pentru prietenul care-mi daduse
sfatul, dupace am bagat de seam-a ea m'a pacalit. Voi
incepe din B-dul Domni-cei.
Apartamentul mi-a placut din capul locului: luminos,
linistit, calorifer, ascensor (era la etaj), portar... Avea
numai douà defecte: era cam mare si cam scump.
Poate ca domnul proprietar Ira mai lasa din preI
a spus portarul.
Proprietarul locuia la parter, in aripa stanga si era
doctor: ii vazusem firma.
Bine, zic. Sa mergem la domnul proprietar.
Nu era acasa. Ni s'a spus sà venim dupa masa', la 5.
Pe drum, nevasta-mea m'a sfatuit sa mai calif-dm, poate
gasim altul mai convenabil. Dar ma saturasem alergAnd.
Si ma saturasem si de hoteluri.
Nu! protestez arcagos. Rdmanem aci...
Proprietarul era un domn cam de 50 de ani, voinic,
sanatos, si in halat. Vorbea ni%el greoiu, cautandu-si cuvin-
tele, si se uita in ochii dumitale, cu niste ochi negri, rotunzi
Umbla cu aten-cie, te asculta cu atencie, zambea
cu atentie. Si se mira neincetat i cu ochii i cu zambetul
cu glasul. Vorbind i umbland i mirandu-se, indrepta
un colI de covor, cerceta perdelele, sufla o scama depe
faIa de masa... C Aoleo >>! mi-am spus... Dar insfarsit,
s'auzim...
Pentru cine inchiria0 apartamentul? m'a intrebat.
Cum adica: pentru eine? ! Doar nu sunt misit.
Aha!
s'a uitat, mirat, la amandoi. Eu m'am &Edit: Omul
asta, e una din doua: sau un medic mare, sau un mare idiot ))
199

www.dacoromanica.ro
BUCUREM

V'a spus portarul, care e chiria?


Mi-a spus, dar cred ca este cam mare.
Ochii doctorului pareau mai negri, mai miraIi si mai
rotunzi.
(< Nu Inleleg, de ce dracu se rnirà inteuna? a m'am
intrebat.
Din chink nu pot sa las a spus el hotarit.
Nici macar zece mii?
Nu.
Nici cinci mii?
Rana la urma mi-a lasat cinci mii din cat ceruse, si a
admis ca pentru primele douà luni sa-i achit chiria lunar,
iar restul, frimestrial.
Dar va rog foarte mult sa ave%i grija de doua lucruri,
a adaugat doctorul: sa çinei apartamentul curat, i sa
plati%i chiria la timp.
Cand te ruga ceva, privirea Ii era tot mirata, vocea
tot mirata, i mirata atitudinea. Iar mainile le Iinea
impreunate la piept cum le On copiii and fac ruga-
ciunea .
Primul conflict, 1-am avut la o saptamana dupace
m'am mutat, cu madama. (Madama era o femeie gogo-
nea-ca, unguroaica i amara, care avea Insarcinarea de a
supraveghea scara i pe domnii chiriasi).
Domnule mi-a raportat servitoarea intr'o dimi-
neap. madama mi-a spus de trei ori 'Ana acuma, sa
avem grije sa nu umplem apartamentul de plosni%e. Eu
gasesc ca madama e obraznica.
Marturisesc, sunt nicel cam nervos. Afara de asta, pe
madama n'o puteam suferi. Avea niste ochi de broasca
si albastri-spalaciii, nu radea niciodata i te suspecta fara
pricina i fdra sens. Am Intalnit-o la etajul II.
Asculta, madamo ma rastesc eu. Ce i-ai spus
dumneata servitoarei mele?
Ca eu... ca vedeti... domnul doctor...
Se 'ncurca.

200

www.dacoromanica.ro
INTRE PROPRIETARI I CHIRIMI

Ascultá repet. Daca te mai prind pe la up


apartamentului meu, fie la intrarea principalá, fie la intra-
rea de se.rviciu, te arunc pe fereastrd, zgrip-coroaico !
In drum, m'abat pe la proprietar. Eram tot vân'at70
aveam pumnii incle§tati. Doctorul m'a primit in uniformd
(uitasem sâ spun c6 era medic colonel), amabil i mirat.
I-am spus ce aveam pe inima, i am ispravit a§a :
Domnule colonel, va rog sà lua0 masuri sa nu se
mai repete magaria. Ca mie nu-mi place sA am pAndari la u§e.
Nu trebue sa va supara-ci, domnule Damian a
replicat doctorul. Vede-p, iu mult ca apartamentul sâ fie
curat.
i eu iu mult sa fiu läsat in pace §i çiu mai cu deo-
sebire st-si vezi de treabd §i de apartamentul dumitale.
Ca de-al meu, am eu grijà.
Colonelul, aducânduli probabil aminte c'd este in uni-
forma, ridicà vocea:
Domnule Damian, acurna nu vorbe§ti cu madama,
ci cu mine. Te rog sa fii cuviincios.
i eu te rog i-am rdspuns, s'à nu strigi. Ca nu
suntem la cazarma. i eauta sa fii dumneata cuviincios §i
sd nu mai trimiçi madama sA ma plictiseasca Burrà ziva.
Am plecat, lasându-1 nedumerit in mijlocul odAii. In
stradd, am oftat §i mi-am spus proste§te: <Aa irni trebue !)).
Nu §tiu dece credeam ca-mi trebue eaa #. Dar §tiu cà
dacä intMneam pe prietenul cu pricina, fi &rift ...
A treia zi, mi s'a spus cà proprietarul urcase ca sä
inspecteze> apartamentul. Iar peste o saptdmânà, a venit
din nou. Nu eram nici atunci acasà. i nici nevasta-mea.
Dealtminteri, el nu se anunla niciodatd: intra ca la el
acasà, se uita pe pereti, sufla pe calorifer sd vadà dacà nu e
praf, inspecta parchetul... Iar la plecare, servitoarei:
Ai grijà sà cii curat, auzi?
Inspecçiile erau saptamânale, in toata casa. Odatà, la
etajul al patrulea, supraveghind instalatia telefonului, a
observat pe garderob, deasupra,,, niçel praf. S'a coborit
201

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Tara sa spunä un cuvant 0 a trimis o servitoare de-a lui


cu o sticla de benzina 0 cu o call* sa-1 cureIe. Apoi a
venit la mine. Eram acasa:
Domnule Damian mi-a spus cum a intrat ar
trebui sa mai angajezi o servitoare.
Da?! Eu ma a§teptam sa-mi propui sa-mi mai iau
o nevasta...
Nu glumesc, domnule Damian.
Sunt sigur câ nu glumqti, domnule colonel ...Dar
pentruce trebue, dupa parerea dumitale, sa mai angajez
o servitoare?
Pentruca mt-i destula cura-cenie... Uita-te qi dum-
neata.
i.-mi arata peretele deasupra caloriferului.
Vezi ce afumat este?
Sigur ea vad. Dar nu inceleg dece sunt eu vinovat
daca radiatoarele dumitale afuma?
Nu afuma, domnule. Asta-i praf, vezi dunmeata?
Se ridica de pe calorifere fiindca nu sunt 9terse.
A§a? zic, 0 tremuram.
-- Desigur! facu el mirat.
Domnule colonel 11 intreb dumitale ili vine
cateodata sd urli?
Doctorul se uith la mine, Incepenit.
Ce vorba e asta, domnule Damian?
Este o intrebare, domnule colonel: Ili vine uneori
sa urli?
Vorbeam foarte serios.
Nu! raspunse el. Nu-mi vine.
Mie imi vine, domnule colonel. Abum, bunaoara,
Imi vine sa urlu. Dar ma g'andesc ca au cladirile astea noui
o acustica... parea ar fi piane... 0 nu vreau sa sperii
pe ceilalIi chiria0.
Ridic, deodata", vocea:
Pai cum sa nu-mi vie sa urlu, domnule? Ca m'ai
speriat. Nu vezi ca m'ai speriat? Auzi, ca nu sunt §-terse
202

www.dacoromanica.ro
INTRE PROPRIETARI p CHIRIMI

caloriferele ! Ale dumitale sunt §-terse, domnule colonel?


Spune: sunt sterse? *i. daca sunt §-terse, dece afuma, totusi?
ca si pere-cii dumitale sunt ca ai mei. Ba si mai afuma-ci.
La mine e zugravit de 2 ani, domnule raspunse el
striend, ca sa fie in ton.
Pot sa fie zugravici de paisprezece ani. Nu intere-
seaza. Eu constat ca radiatoarele afuma.
Ar fi bine sa te muIi, domnule Damian, daca nu--ci
place zise colonelul.
Asta am sa si fac. Cum se implineste trimestrul,
ma mut.
A doua zi ne-am impacat si m'am hothrit sa nu ma
mut.
Cel puIin p"ana la Sft. Gheorghe. De atunci proprietarul
n'a mai venit in # inspecIie )> la mine. De Craciun, plec
pentru douà saptamâni la lark unde ma pune dracu, la
indemnul altui prieten, sa cunun un fin. Am cheltuit o
groaza de bani. Iar la Bucuresti am avut alte cheltuieli
neprevazute, astfel incat la 20 Ianuarie când trebuia sa
platesc al doilea trimestru, n'am putut sa achit toata
suma. Colonelul, and aude, isi rotunjeste ochii si ma
priveste inspaimântat:
Rai asa ne-a fost vorba ? -= intreba.
S'a intAmplat, domnule colonel ii spun linistit.
Altor proprietari li se intâmpla si mai ram.
Cum se 'n-tâmpla, domnule? Cum se int'ampla? !
Ma gandii ca ar fi fost inutil sa-i explic # cum se in-
tampla *, fiindca el stia una si bunä. De aceea, tacui.
Banii pentru chirie trebue sa-i pastrezi aici, domnule
(si-mi arata buzunarul dela spate al pantalonilor).
Acolo, eu de obiceiu -ciu portligaretul, domnule
colonel ii spun. i apoi, cum ili inchipui dumneata ca.
asi ['Astra 15.000 de lei in buzunar pentru chirie, &and
asi avea alte nevoi? !
Asa? ! striga.
Asa, uite.
203

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Ma intrebai: <cum dracu oi fi putând sa fiu atat de


lini§tit? !*
Doctorul se plimba cateva minute prin odaie agitat,
dar totu§i atent sa nu m4te vreun lucru dela locul lui,
mutând mai la dreapta o vazd, sufland peste o statuieta...
Apoi se opri in faIa mea:
In cat timp crezi Ca ai putea sa-mi achici restul de
10.000 de lei?
Imi venea sa ma topesc de xis. In cat timp, auzi!
In trei zile? intreba.
In trei zile, nu ii raspund. Dar... in patru.
Bine, domnule Damian. Dar sa §tii ca daca in patru
zile nu achili suma, te evacuez.
Iar imi veni sä rAd. j iar ma stapânii.
Dupa masa m'am dus la un coleg care locuia pe aceea§i
strada, sal iau la Camera DeputaOlor.
Dece esti, ma, a§a plouat? ! ma intrebä.
Nu §tiu... asa sunt eu uneori... Hai la Camera.
Pe drum, il intreb:
Ce chink plate§ti?
60.000.
Nu e mult imi dau cu parerea.
Iar dupa o pauza:
Trimestrial?
Poftim? ! §i se uità la mine, foarte mirat.
Am intrebat daca plate§ti chiria trimestrial?
Nu. Nu trimestrial. Intâmplator.
Adica?
Adica, simplu: and pot... Deocamdata, am sa-i
achit din urma vreo cincizeci de mii de lei... Dar nu sunt
mu4umit de proprietar, fiindca nu face reparaiii.
I-auzi, domnule! >> ma rnirai. a Ia uite domnule! Ii
datoreaza cincizeci de mfi de lei, i tot el nu este mulcumit *.
i eu ii spun am pldtit pe o luna inainte i ma
arneniaca cu evacuarea daca nu-i achit trimestrul intreg.
Prietenul ma privi diagonal, §i-mi spuse simplu:
204

www.dacoromanica.ro
INTRE -PROPRIETARI I clamp
4ti idiot !
Apoi ma intreba la eine locuiesc. Ii spusei. Iar se uità
la mine, de astadata cu nesfar§ità milà, i zise:
Nenorocitule!
Proprietarul meu era vestit in tot cartierul.
Nenorocitule ! repeta. Pucaria a fost moft pe
langa ce-o sa pa-ce§ti cu asta.
In ziva a patra, fix la 12, ma pomenesc cu portarul:
Va pofte§te domnul doctor.
Spune-i ca maine. A doua zi, fix la 12, vine madarna
cu aceea§i invita-pe.
Maine, maclamo, maine.
Peste un ceas vine iar portarul cu un bilet dela proprie-
tar in care ma ameninIa ca daca a doua zi la 12 nu-i achit
restul din chirie, ma va impiedica sà intru in apartament.
Iar a treia zi diminea-ca, vine in personaa §i in uniforma.
L-am gasit la biroul meu §i pe scaunul meu. Cum rn'a
vazut, a inceput sà strige:
Ce inseamna asta, domnule Damian?
Buna diminea-ca, domnule colonel, mai intii. Al doi-
lea, poftim cinci mii de lei. Al treilea, da-mi o chitan-Vd.
Insfailit al patrulea, lini§te§te-te.
M'ai speriat, domnule se vaetà.
Auzi: eu 1-am speriat pe el!
Maine sa-mi achiçi i restul.
Maine?!
Nicio amanare striga. Cred ca am fost destul de
indulgent cu dumneata...
Aveam pe birou o vaza foarte frumoasa. 0 privii cu
regret, ma uitai i la capul domnului proprietar... Da-1
dracului > imi spusei. Ca intru in bucluc*.
tii ca in biletul pe care mi 1-ai trimes ieri, ai omis
o virgula, domnule colonel?
Poftim?!
0 virgula zic. Nu prea scrii corect. i dumneata tre-
bue sa cuno§ti gramatica. Ce Dumnezeu, doar nu e§ti scriitor...

205

www.dacoromanica.ro
BUCURETI

Domnule Damian, eu n'am chef de glume. Te rog


sa-mi trimiçi maine restul de 5.000 lei, iar la Sft. Gheorghe
sa te muti.
Bineinceles, ea nu m'am executat. Timp de doug sap-
tamâni a trimis la mine regulat de cloud ori pe zi: la peanz,
portarul seara, madama. i eu raspundeam invariabil:
Maine.
Intr'o zi, portarul imi spuse:
Domnule Damian, domnul doctor a zis ca daca
maine nu-i achitaçi restul, va inchide apartamentul.
Da-1 in...
Ma credeii dumneavoastra? L-am injurat de mama,
de grijanie si de precista. Am injurat pe toçi proprietarii
din cartier si din lume, m'am Injurat pe mine Insumi §i;
m'am jurat sa deviu proprietar, ca sa scap de ei...
Dar restul de chirie, tot nu i 1-am trimis. Abia peste o-
saptamâna i-am trimis cloud mii de lei, iar el mi-a trimis
vorba sa-i achit a maine s restul.
Acuma, incepuse sa-mi pandeasca sosirile si plecarile.
Imi trimitea zilnic bilete cu ameninrari. Si eu taceam.
Pfina inteo seara. Era 7 i 30. Tiu bine rninte, fiindca chiar
In momentul acela ma uitam la ceas. Aud soneria. Cum
eram in hol, ma duc sa deschid. In use, colonelul. Intra
fara sa ma intrebe daca am chef sa-1 primesc, i incepu ca
de obiceiu:
Ce inseamna asta, domnule Damian?
Privirea ii era mai mirata ca deobiceiu, §i. gesticula.
M'am rezimat, moale, de perete.
Nina când ai de gand sa ma porci, domnule? Crezi
ca eu n'am cheltuieli cu casa? Ai? Ca trebue sa platese
pacura, ea trebue sà platese apa,.ca trebue sa platesc lu-
mina...
facea socoteala pe degete. La fiecare deget, eu faceam
un pas indAràt, si el unul inainte. El strigand, eu tàcând.
Imi dam seama cä eram vanat. Dar taceam. i am ajuns
asa, in hol. Venise si nevasâ-mea, intrase si servitoarea...
206

www.dacoromanica.ro
INCHIDERE

Colonelul nu se sinchisea. Striga mereu si din ce in ce mai


tare.
N'am mai putut sâ rabd. M'am indreptat de sale, si
am inceput sa urlu. Asta e cuvantul: sa urlu:
Ce vrei, domnule? Ai inebunit? Colonel esti dum-
neata ? Doctor esti dumneata? Intelectual esti dumneata?
Iesi afar-à.
Proprietarul. incremenise. Se uita la mine cu niste ochi
de animal, foarte rotunzi si foarte nedumeriii.
Spune! am_ continuat dupa o pauza nu -0-e ru-
sine? Ce te holbezi asa la mine?.. Nu ma mai mir acuma
de ce unii chiriasi Ii omoara proprietarii. Iei afara, c te-
traznesc...
apuc, hotarit, speteaza unui scaun greu de sufragerie.
Colonelul a plecat fara sa mai spuie o vorba. Iar a doua
zi, mi-a trimis un bilet foarte politicos, in care imi pro-
punea sa-i achit cei 3.000 lei pada la 20 Martie, sau daca
nu, in aceea zi sa ma mut. I-am raspuns prin portar, ca ma
voiu muta numai la Sft. Gheorghe and Ii voiu achita §i
restul de trei mii.
Cand m'am mutat din casa domnului doctor, m'am
uitat in oglinda: aveam cloud fire de par alb, la tâmpla
stanga! Doua fire de par alb !.. Unul pe trimestru!..
Ah, domnule colonel, domnule colonel... ramaneali-ar
casa neinchiriata sapte ani, si nu te-ar mai face general...

INCHIDERE
Bucuresti, Bucuresti!
Ai vrea sali spun ca te iubesc, asa cum se spune unei
femei ;asi vrea sali spun ca imi esti drag, asa cum imi
este drag propriul meu copil; asi vrea sa tii ca-mi este
dor de tine, asa cum imi este dor de primavara, a§a cum
207

www.dacoromanica.ro
BUCURE$T1

imi este dor de tren &And imi vine sa plec undeva, sa plec
oriunde, dar sa plec ; a§i vrea sa §tii ca te iubesc a§a cum
iubesc un rasarit de soare peste lanurile de grau, in Mai,
cum iubesc cAinele meu legat de furca patulului in satul
asta oltenesc, cu bauturd multa §i cu oameni nacajili...
Bucure§ti, Bucure§ti!
Când plec de langa tine, and plec din tine, pentru
o zi sau pentru o luna, ma uit indarat pe fereastra vago-
nului, ma uit indarat mereu sa-Ii vad turnurile §i luminile,
i--ci fac semne cu batista §i cu mâna. i intotdeauna simt
un gol in mine, un pustiu, o lipsa pe care nu o poate umple
nimic, o lipsa adânca §i mare §i grea ...
Bucure§ti, Bucure§ti!
Departe de tine, ma simt ca un indragostit departe de
iubita lui, ca o mama departe de copilul ei, §i a§i vrea sali
trimit ilustrate cu salutari, a§i vrea sali scriu epistole
duioase §i lungi, sali spun ca nu te-am uitat §i sa te rog
sä nu ma ui-ci, §i sa m'a§tep-ci.
Iar and e sa plec indarat, ma pregatesc cloud zile,
sunt nerabdator §i am erno-cii. i te visez noaptea. *i and
i%i zaresc de departe luminile §i turnurile §i vArfurile, imi
bate inima. In Gara de Nord ma uit peste tot, ma uit la
trenuri §i peste peroane, ma uit la pasageri §i la hamali,
ma uit in laturi §i in sus, zâmbind ca un fericit §i ca un
idiot, §i ma simt a§a ca dupà o iertare, ma simt intreg §i
limp ezit §i acasa...
Bucure§ti, Bucure§ti!
Te iubesc dela o margine la alta, iubesc Ci§migiul, cu
lacul, cu copiii §i cu indragostiIii, iubesc Ci§migiul ca pe
o mama, fiindca la umbra lui m'am adapostit prima data,
el mi-a cunoscut cel dintAi durerile §i ambiIiile, aci am
rabdat prima foame mare, d'aci am ameninIat cerul cu
pumnii §i te-am ameninIat pe tine, Bucure§ti...
AugustOctombrie, 1934
ISVOR (ROMANATI)

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER II
Pagina

Un fel de introducere 7
Gaya de Nord 10
Strazile 12
Ca lea Victoriei 15
Circulatia 17
Pietonii 19
Provincialii 23
Bulevardele 33
Ca lea Grivitei 37
SArindarul 44
Jurnalistii * 46
Cismigiul 48
Toamnele bucurestene 50
Localuri de petrecere 52
DAmbovita 59
Iarna 59
Ceasoarnicele publice 62
Lipscanii V 65
Soseaua 72
Cartierele boieresti 74
Mahalaua 76
Dincolo de rnahala 88
Parcul Carol 89
Prinadvara In Cetate 91
Cinematografele 93
Floraresele 104
Capp 108
Parcul Ioanid 120
Tramvaiele 122

14 209

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERI1

Pagina
Oltenii 133
Deputatii 136
Minis terele 139
La Oficiul de stare civilA 147
Moartea tn Bucuresti 152
Saptamana artii 157
Vara 166
Mosii 169
Cenacluri literare 173
Studerrtii 182
Camera 184
Halele 195
Negustorii ambulanti 197
Intre proprietari si chi ri asi 198
Inchidere 207

210

www.dacoromanica.ro
DE ACELA*I AUTOR :

EU SAU FRATE-MEU ? ! ... (Editura 4 Ramuri n).


CELULA No. 13 (Editura 4 Vremea »).
DOUA I-UN CATEL (Editura 4 Cugetarea *).

IN PREP A RAT IE:

DEACURMEZISUL Roman (Editura 4 Alcalay >>).

www.dacoromanica.ro
t.

MONITORUL OFICIAL SI
IMFRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI - 1935

www.dacoromanica.ro