PARTEA I

�n prima parte autorul ne poveste?te cum parin?ii se certau din cauza

lui. Mama sa, Smaranda, voia neaparat sa-l dea la ?coala ca sa ajunga preot iar
tatal sau nu voia spun�nd ca nu are bani pentru asta. Situa?ia s-a schimbat �ntr-o
duminica, c�nd a venit �n vizita David Creanga, bunicul lui Nica. Acesta a spus ca
�l ia pe baiat ?i �l va duce la ?coala, la Bro?teni. David le-a explicat ca e bine
sa ?tii carte ?i ca este pacat de omul ne�nva?at. Pe l�nga aceasta, Creanga ne mai
poveste?te ?i alte �nt�mplari.

Caprele Irinucai � Dupa ce bunicul David �l duce pe Nica ?i pe �nca un

tovara? de-al lui la Bro?teni, acesta i-a cazat la o femeie, Irinuca. Casa ei era o
cocioaba veche iar pe l�nga aceasta, ea mai avea un ?ap ?i doua capre care erau
slabe ?i r�ioase. Acestea dormeau �n tinda casei. Barbatul ?i fata Irinucai lucrau
la padure toata saptam�na. La ?coala cei doi baie?i au mers bine �n afara faptului
ca profesorul a poruncit unui om sa-i tunda la piele pe cei doi, ca aveau plete.
Dupa ce trecu iarna, �n primavara baie?ii s-au trezit plini de r�ie de la caprele
Irinucai. Cei doi s-au uns cu le?ie, au stat la soare ?i apoi au intrat sa se
scalde �n Bistri?a. Dar cu toate acestea �nca nu au scapat de r�ie. �ntr-o zi, c�nd
Irinuca era dusa prin sat, baie?ii s-au suit pe munte, mai sus de casa ei, ?i au
urnit o st�nca din locul ei astfel �nc�t sa se duca la vale. A dar�mat gardul ?i
casa Irinucai, a facut buca?i o capra ?i s-a numai �n Bistri?a. Speria?i, copiii ?
i-au luat lucrurile ?i au pornit la drum spre Pipirig. Uit�nd de r�ie ?i de bucuria
pe care i-o facusera Irinucai, cei doi s-au bucurat de vreme, c�t a fost frumoasa.
La un moment dat a pornit o vijelie cumplita urmata de o ninsoare cum se cade. Au
�nnoptat �n mun?i, dogori?i de flacara unui foc uria?. A doua zi, spre seara, au
ajuns la bunicul David din Pipirig. Bunica i-a poftit la masa ?i apoi i-a vindecat
de r�ie ung�ndu-i cu unsoare de mesteacan. Peste c�teva zile a aflat ?i bunicul
despre paguba Irinucai, pentru care a platit patru galbeni. �n s�mbata Pa?tilor a
ajuns ?i Nica acasa la ai sai, �n Humule?ti. Nica nu fost deloc bucuros deoarece au
r�s toate fetele de el, vaz�ndu-l tuns de tot.

Calul Balan ?i Sf. Nicolae � Autorul �?i aminte?te cu drag de meleagurile

natale ?i de oamenii gospodari din jurul sau. Un loc aparte �l ocupa parintele
Ioan, om bun ?i vrednic. El a �nfrumuse?at cimitirul ?i a construit o chilie pentru
?coala satului. �mpreuna cu badi?a Vasile, dascalul bisericii, parintele a mers
prin sat ?i i-a �ndemnat pe oameni sa-?i dea copii la ?coala. Astfel s-au adunat o
mul?ime de baie?i ?i fete, dornici de carte dar ?i de nazdravanii. Ca sa-i lini?
teasca, parintele Ioan a adus la ?coala un scan numit Calul Balan ?i un bici numit
Sf. Nicolae. Prima pedepsita a fost chiar Smarandi?a popii, o copila agera ?i
zdravana care �ntrecea pe toata luma. C�nd parintele a descoperit ca baie?ii aveau
ceasloavele murdare, pline de mu?te moarte, i-a poftit pe to?i sa �ncalece pe Calul
Balan ?i sa-?i ia rasplata. Dar ca sa-i �mbuneze pe copii, le aducea colaci de la
biserica ?i cum badi?a Vasile, �nva?atorul, era om de treaba toate mergeau struna.

PARTEA a II-A
�n aceasta parte scriitorul nareaza c�teva din �nt�mplarile foarte
cunoscute ale copilariei sale: La cire?e, Pupaza din tei, La scaldat.

La cire?e � �ntr-o vara prin luna iunie Nica se hotara?te sa se duca la

mo? Vasile, fratele cel mare al tatalui sau pentru a fura cire?e. S-a dus la el
acasa ?i s-a prefacut ca �l cauta pe varul lui, Ion, ca sa mearga la scaldat. Matu?
a Marioara i-a spus ca e plecat cu tatal sau la adus de sumani. Bucuros de cele
auzite, Nica �?i ia ramas bun de la matu?a, dupa care se strecoara �n gradina casei
?i se urca �n cire?. A �nceput sa-?i umple cama?a cu cire?e p�na c�nd l-a vazut
matu?a Marioara cu o jordie �n m�na. Atunci, repede, baiatul sare repede din pom
direct �n stratul de c�nepa. Matu?a a �nceput sa fuga ?i ea tot prin c�nepa. �ntr-
un moment �n care matu?a se �mpiedica ?i cade, baiatul sare gardul casei ?i fige
acasa. Spre seara a venit mo? Vasile �mpreuna cu vornicul ?i paznicul la parin?ii
lui Nica pentru a cere daune pentru c�nepa ?i cire?e. La sf�r?it baiatul prime?te o
bataie zdravana de la tatal sau pentru stricaciunile produse de el.

Pupaza din tei � Satul sa fie trezit �n fiecare zi cu noaptea �n cap,

Nica �i puse g�nd rau unei pupeze care era ceasornicul satului. Pasarea avea ciubul
�ntr-un tei din curtea lui mo? Andrei, unchiul baiatului. �ntr-o zi, c�nd mama �l
trimise cu de m�ncare la ?iganii pe care-i aveau la sapa, Nica se g�ndi sa fure
pupaza. Se urca �n copac, gasi scorbura dar nu reu?i sa o prinda dec�t la
�ntoarcere. Duse pupaza acasa ?i o ascunse �n pod. Dupa ce apare matu?a Mariuca,
suparata foc ?i �i spuse Smarandei ca Nica a furat pasarea, copilul, speriat, fuge
cu pupaza la t�rg. Acolo �ncearca sa o v�nda, dar un mo? cu vi?ica de funie a luat-
o ?i i-a dar drumul. Pasarea a zburat direct �n teiul ei ?i a �nceput sa c�nte din
nou. Baiatul, de frica sa nu-l prinda tatal sau la t�rg, fugi acasa ?i statu
cuminte toata ziua. Dupa ce pupaza �ncepu din nou sa c�nte trezind oamenii diminea?
a, mama lui Nica face masa mare ?i o chema ?i pe matu?a Mariuca. Cele se �mpacasera
iar Nica scapa basma curata.

La scaldat � �n acest episod este vorba de Nica, care pleaca la scaldat,

fara sa asculte de mama sa. De?i aceasta l-a rugat sa legene copilul deoarece ea
avea o mul?ime de alte treburi: de ?esut, de cusut, de facut m�ncare; baiatul sta
pe g�nduri. A stat el o vreme, dar era a?a de cald ?i senin ca nu putu rezista ?i a
fugit la balta, la scaldat. C�nd �?i dadu seama ca Nica a fugit, mama lui a �nceput
sa-l strige c�t se poate de tare. Aceasta a lasat totul balta ?i a plecat la balta
dupa baiat, ca ?tia ca acolo s-a dus. Nica statea �n pielea goala �ntins pe nisip,
apoi �ntr-un picior, arunca cu piuetre �n apa ?i la urma sarea sa el ?i se
scufunda. �n tot acest timp mama sa l-a privit cum petreceam, dupa care s-a furi?at
?i i-a luat hainele ?i l-a lasat acolo �n pielea goala. Fetele de pe la r�u, vaz�nd
asta, au �nceput sa r�da de el. �ntr-un t�rziu, c�nd fetele erau ocupate cu
clatitul p�nzelor �n apa, Nica a luat-o la fuga spre casa, lu�nd-o prin gradinile
oamenilor ca sa nu-l vada cineva. Ajuns �n gradina lui, baiatul a mers prin porumb
p�na la gardul ograzii. Acolo �?i vede mama cum alerga sa faca traba, c�nd afara
c�nd afara, c�nd �n casa. Nica ?i-a facut curaj ?i a sarit �n ograda. Apoi i-a luat
cu sila m�na mamei ?i a sarutat-o, i-a cerut iertare ?i i-a zis sa-i faca ce-o
vrea, numai sa-i dea de m�ncare, ca moare de foame. Mamei i-a fost mila ?i ia dat
sa man�nce dar i-a spus ca �nca nu-l va ierta. Baiatul a promis sa nu mai iasa din
cuv�ntul ei ?i a �nceput sa o ajute la treburile casei.

PARTEA a III-A
�n aceasta parte autorul �?i descrie satul natal ?i �mprejurimile
acestuia ?i aminte?te de istoria acelor locuri. Nica urmeaza cursurile ?colii
Domne?ti din T�rgu Neam? ?i apoi pe cele de la ?coala de Catihe?i din Falticeni. �n
perioada urmatoare urmeaza procesul de formare al baiatului din punct de vedee
social �n rela?iile cu colegii de ?coala, cu varul Ion sau cu Pavel Ciubotarul.
Acesta �i ?ine pe b�ie?i �n gazda pe timpul cursurilor. Aici, cei doi, �?iaduceau
m�ncare de acasa iar iarna se �ngrijeau de lemne de foc. Autorul aminte?te ?i de
prietenul lui Trasnea pentru care gramatica era de ne�n?eles. Nica mai poveste?
te ?i de serile petrecute la cr�?ma �mpreuna cu prietenii lui, unde m�ncau
placinte ?i gaini fripte, beau vin ?i se distrau pe cinste.

PARTEA a IV-A
�n ultimul capitol al romanului, autorul ne prezinta plecarea sa la
Seminarul de la Socola. Dar el nu vroia sa plece ca satul natal era tot ce �i
estemai drag lui. Nica a tot �ncercat sa-?i convinga mama sa nu plece dar nu reu?
ea. Acesta pleaca trist ?i cu ochii �nlacrima?i �mpruna cu Zaharia lui G�tlan, un
alt baiat obligat sa plece la Socola. Pe cei doi copii �i duce Luca Mo?neagu�, un
vecin, cu caru?a trasa de doi cai. Pe tot parcursul calatoriei cei doi se tot
g�ndeau la la satul natal, la calugarie, tot felul de lucruri. Ajung�nd �n Valea
Pa?canilor, mo? Luca �ncepe sa le povesteasca baie?ilor cum este via?a la c�mp.
Dupa un popas de o noapte, cei trei se �nt�lnesc cu ni?te drume?i care mergeau ?i
ei spre Ia?i. Trec�nd pe la Pacurari, unii oameni au �nceput sa r�da iar al?ii sa-?
i bata joc. �ntr-un t�rziu, �n aceea noapte au ajuns la Socola. Mo? Luca a tras
caru?a la umbra unui plop �nalt, iar atunci cei doi baie?i vazura o mul?ime de
dascali ?i preo?i care �?i marturiseau pacatele.