Sunteți pe pagina 1din 37

1.

Calculul de dimensionare a retelei interioare

De alimentare cu apa rece.

Pe baza planurilor de arhitectura si a schemei coloanelor instalatiei de distributie a apei reci ne


putem face o imagine asupra configuratiei geometrice a instalatiei si se traseaza schema izometrica
de calcul ( reprezentarea in spatiu a instalatiei ) .

Pe schema izometrica se stabileste cel mai dezavantajat consumator ( coloana cea mai departata
de punctul de racord si cea mai incarcata din punct de vedere al consumului ) .Pe schema izometrica
se delimiteaza traseul cel mai dezavantajat al instalatiei = traseu principal , precum si celelalte
trasee care pornesc din nodurile traseului principal.

Calculul hidraulic porneste cu traseul principal astfel :

- se numeroteaza tronsoanele ( numerotarea se face cu doi indici : primul


reprezinta numarul traseului , iar cel de-al doilea reprezinta numarul
tronsonului de pe traseul respectiv ).

- se calculeaza cu echivalentii debitul tronsonului

- pentru cladiri de locuit

- pentru cladiri industriale

unde E – suma echivalentilor cu


e – echivalentul unei baterii de amestec sau a unui robinet
n – numarul de baterii de amestec sau numarul de robineti.
a – coeficient care tine seama de regimul de functionare al instalatiei
a= 0.15 pentru furnizare 24h/zi
b- coeficient care tine seama de temperatura apei livrate
b= 1 pentru apa rece
c- coeficient ce tine seama de destinatia cladirii
c= 1 pentru cladiri de locuit.

Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menajer exprimate in sunt
normate in STAS 1478-84.

Debitul specific de calcul al unei armaturi (punct de consum) se mai numeste si consum
specific, fiind un debit conventional exprimat in considerat normal pentru o anumita folosinta a
apei.

1 / 37
Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila la armatura (punct de consum),
care asigura iesirea apei cu o viteza corespunzatoare pentru debitul specific considerat.

Echivalentul de debit al unei armaturi pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre
debitul specific al armaturii respective si debitul specific 0,2 ales conventional ca unitate de
masura :

In tabelul urmator sunt date debitele specifice de apa rece si calda ,echivalentii de debit si
presiunile de utilizare normale de utilizare pentru robinetele si bateriile de alimentare cu apa pentru
consum menajer.

Denumirea Presiunea de Diametrul


Debit specific
punctului de utilizare nominal
consum E F
Spalator 1 0.2 2 ½”
Baie 1 0.2 3 ½”
Lavoar 0.35 0.07 2 ½”
Dus 1 0.2 3 ½”
Bazin 0.5 0.1 2 ⅜”

Coeficientii din relatia de determinare a debitului se determina din tabelele urmatoare :

Destinatia cladirii Relatia de calcul a debitului Coef c Domeniu de aplicare


Cladiri de locuit , 1
camine de nefamilisti 1

Regimul de furnizare
24 17 14 10
al apei
a 0.15 0.17 0.20 0.23

Tipul conductelor E b
Conducte de apa rece pentru
alimentarea conductelor de distributie
a apei reci la punctele de consum si 1
de alimentare cu apa rece a
instalatiilor de preparare a apei calde

2 / 37
Conducte de distributie a apei reci la
punctele de consum in cazul
distributiei apei calde la :

-60sC 1

-50sC

-45sC
Conducte de alimentare cu apa rece a
instalatiilor de preparare a apei calde
de consum si conducte de distributie
a apei calde la punctele de consum in
cazul in care distributia apei calde se
face la :

-60sC 0.7

-50sC 0.9

-45sC 0.0

- pe baza configuratiei geometrice a instalatiei se stabileste lungimea


fiecarui tronson.

- folosind nomograma de dimensionare a conductelor din PVC- G pentru


Hg>15 m se stabileste diametrul , viteza si pierderea de sarcina liniara
unitara

Se intra in
nomograma cu debitul
calculat dupa formula
pentru cladiri civile , si la
intersectia cu domeniul de
viteze optime pentru
diametru ( zonele
ingrosate ) se citesc d, v, i.

- se determina pierderile de sarcina liniare pe fiecare tronson:

3 / 37
- se determina pierderile de sarcina pe intreg traseul defavorizat

- pe baza configuratiei geometrice si a diametrelor conductelor se


stabileste ax , cu care se intra in nomogramele de pierdere locala de
sarcina si in functie de viteza de circulatie v se extrage pierderea locala hl

- se stabileste pierderea totala de sarcina pe intreg traseul

- se determina presiunea necesara pentru a satisface cerintele


consumatorului cel defavorizat

unde Hg- inaltimea geodezica a consumatorului cel mai defazorizat fata de punctul de
racord.

Hu-presiunea de utilizare a apei la consumatorul cel mai dezabvantajat.

hr-pierderea totala de sarcina pe traseul cel mai dezavantajat.

E1 E2 d Hu
tol (mm) mCA
B 1 - ½ (20) 3
L 0.35 - ½ (20) 2
R - 0.5 3/8 (16) 2
S 1 - ½ (20) 2

In cazul determinarii pierderilor de sarcina locale se foloseste urmatoarea nomograma:

4 / 37
und
e e
este

determinat in functie de configuratia geometrica a schemei izometrice tinandu-se


cont de toate elementele componente ale acesteia.

Pierderile de sarcina se determina dupa relatiile :

Dimensionarea traseelor secundare se face cu aceeasi metodologie ca la traseul


principal ( defavorizat ) cu conditia folosirii pentru dimensionare a presiunii disponibile din
nodul traseului principal la care se racordeaza traseul secundar respectiv.

Dimensionarea acestui traseu facandu-se printr-un calcul de echilibrare hidraulica si


pastrandu-se limitele maxime ale parametrilor hidraulici:

· v<vmax,admis

· monotonia crescatoare a diametrelor conductelor

di<di+1<

· Hnec<Hmax,admis=60 mCA

Respectand algoritmul prezentat mai sus se determina diametrele coloanelor si retelei


orizontale din interiorul cladirii. Calculele sunt sintetizate in tabelul anexat corespunzator
dimensionarii traseului dezavantajat apa rece cu urmatoarele observatii

- caracteristica primului consumator ( cel mai de sus plasat ) este impusa din
conditii tehnice ceea ce determina iesirea vitezei de circulatie a apei prin conducte din
domeniul optim corespunzator diametrului impus.

Din punct de vedere al materialului folosit pentru conducte s-a ales PVC-G cu
Hg>15 m ( inaltimea geodezica a ultimului consumator este mai mare de 15 m ) a carui

5 / 37
nomograma de dimensionare este prezentata in STAS 1478. In cazul coloanelor de apa rece
se prevede o lira de dilatare care se monteaza din doua in doua etaje cu mentiunea ca ultimul
etaj prezinta o lira de dilatare inclusa datorita cotului final.

Alimentarea cu apa rece a incintei se realizeaza prin subsol printr-o retea de


distributie arborescenta.

Urmatorul pas dupa determinarea diametrelor traseului principal ( dezavantajat ) este


calculul hidraulic al coloanelor aferente acestui traseu , calcul ce se realizeaza din punct de
vedere metodologic identic cu cel al traseului principal.

Dupa stabilirea diametrelor fiecarui traonson in parte de pe coloana respectiva se


determina presiunea necesara satisfacerii consumatorilor respectivi. Conditia care se impune
este aceea ca presiunea disponibila in punctul de racord al coloanei la traseul principal sa fie
consumata integral astfel incat sa se realizeze o echilibrare hidraulica intre ramurile
retelei.Dar asa cum rezulta din calculele efectuate aceasta conditie nu este indeplinita , se
observa ca Hnec=26,58 mCA iar Hdisp=29,26 ceea ce impune o noua redimensionare a
acestei coloane , redimensionare ce are la baza o scadere a diametrelor pentru a se realiza o
crestere a pierderilor de sarcina obtinandu-se Hnec=29,5 mCA asa cum rezulta din tabelul
aferent dimensionarii traseului favorizat.

2.Calculul retelei exterioare de apa rece

Retelele exterioare de distributie a apei reci din ansambluri de cladiri cuprind


conductele, armaturile si constructiile accesorii care fac legatura intre conductele de serviciu
ale sistemului de alimentare cu apa al localitatii si racordurile la instalatiile din interiorul
cladirilor .

Materialele utilizate la constructia retelelor exterioare de alimentare cu apa rece se


aleg dintre : tevi din otel carbon pentru instalatii sudate longitudinal ,zincate sau nezincate
;tevi din otel carbon pentru constructii ; tuburi din fonta ;conducte din azbociment.

Adoptarea unui tip de retea de distributie a apei reci se face in urma unui calcul
economic in care se au in vedere : sarcina hidrodinamica disponibila (presiunea disponibila)
in reteaua de alimentare cu apa a localitatii , presiunile necesare la consumatori, marimea
consumului de apa si variatia lui in timp , amplasarea consumatorilor in plan si pe verticala
si legat de aceasta, posibilitatea gruparii cladirilor cu aceeasi inaltime .

Retelele exterioare de distributie a apei reci cu o singura zona de presiune pot fi racordate
direct la conductele de serviciu ale retelei de alimentare cu apa a localitatii sau indirect la
conductele de serviciu prin intermediul statiilor de pompare cu sau fara recipiente de hidrofor .

Alimentarea cu apa printr-o singura statie de pompare cu recipiente de hidrofor constituie o


solutie optima pentru ansambluri de cladiri de locuit cu 5000-6000 apartamente , in care caz
costurile totale specifice de investitie si exploatare sunt minime.

6 / 37
Cunoscand configuratia geometrica a retelei exterioare de distributie a apei reci trasata pe
planul de situatie al ansamblului de cladiri numarul si tipul punctelor de consum precum si debitele
de calcul pentru fiecare tronson (calculate cu aceeasi formula ca la reteaua interioara de apa rece) ,
se intocmeste schema de calcul hidraulic pe care se numeroteaza tronsoanele traseului principal de
alimentare cu apa a punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic si ale tuturor ramificatiilor
ce pornesc din nodurile traseului principal . Conductele folosite sunt din otel zincat . Pentru
dimensionarea conductelor se folosesc nomogramele de la apa rece iar in cazul depasirii diametrului
maxim nomogramele extinse .

Metodologia de calcul pentru conducta de apa rece

Pe schema de calcul se numeroteaza pornind de la consumatorul cel mai dezavantajat traseul cel
mai dezavantajat

Se extrag lungimile fiecarui tronson din planul de situatie

Se calculeaza

Se calculeaza debitul

Se dimensioneaza fiecare tronson utilizand nomogramele de apa rece (otel zincat )

Se calculeaza pierderile liniare de sarcina

Se extrag din planul de situatie rezistentele locale , calculandu-se pierderile locale de sarcina

Se calculeaza pierderile totale de sarcina la care se adauga pierderile pe reteaua exterioara

Ca si in cazul precedent scopul calculului este determinarea diametrelor corespunzatoare unor


viteze optime dar si determinarea presiunii necesare, satisfacerii tuturor consumatorilor , la Statia de
Hidrofor , presiune folosita pentru dimensionarea instalatiei de ridicare a presiunii compusa din
recipienti de hidrofor.

Determinrea debitului pe fiecare tronson al retelei de distributie orizontala exterioara se face


in functie de suma echivalentilor determinati pentru scara analizata ( cu observatia ca toate scarile
blocurilor sunt identice din punct de vedere constructiv) tinand cont de numarul de scari pe care
tronsonul respectiv le alimenteaza.Lungimile fiecarui tronson sunt determinate prin masurare pe
planul de situatie cu observatia ca acesta este realizat la scara 1:500.

Trasarea retelei exterioare pe planul de situatie se face pe spatiile verzi si nu de-a lungul
carosabilului datorita posibilitatilor mai ridicate de aparitiei a unor avarii la aceste tipuri de
retele.Tot ca o conditie de aplasare este evitarea jonctiunilor cu conductelor de canalizare , si
pozarea peste aceste in cazul intersectiilor.

De remarcat faptul ca aceste conducte se monteaza ingropate direct in pamant la o adancime


de 1 m , adancime ce este dictata de evitarea fenomenului de inghet.

7 / 37
4.Calculul de dimensionare a retelei interioare

De alimentare cu apa calda.

Din punct de vedere al pasilor algoritmului de calcul , dimensionarea conductelor de apa calda se
aseamana cu cea realizata la apa rece.

Totusi exista cateva mentiuni de precizat cum ar fi :

- debitul este determinat cu aceeasi formula

- pentru cladiri de locuit

- pentru cladiri industriale

dar se modifica coeficientul b care tine seama de temperatura apei livrate ceea ce
inseamna ca b= 0,7 pentru apa calda de 60 C. Restul coeficientilor a, c isi pastreaza
valorile.O alta variabila modificata este si echivalentul de debit E=E1

unde deoarece E2=0 unde ( se observa ca acest lucru


este adevarat deoarece nu exista consumatori care sa foloseasca doar apa calda ,
adica sa aiba pe partea de apa calda robineti si nu baterii de amestec )

- se observa din schema izometrica intocmita pentru apa calda ca nu este necesar
introducerea lirelor de dilatare datorita folosirii ca material pentru conducte otelul zincat pentru
Hg>15 m a carui nomograma de dimensionare se gaseste in STAS 1478.

Si in acest caz se pleaca de la intocmirea schemei izometrice a instalatiei de distributie a


apei calde , a carei modalitate de intocmire si numerotare a fost prezentata in capitolul precedent.

Calculele pornesc de la coloana cea mai defavorizata ( cea mai departata de punctul de
racord si cea mai incarcata din punct de vedere al consumului ) respectiv de la consumatorul cel
mai sus plasat de pe coloana respectiva.

Din calcule se determina diametrele economice si presiunea necesara satisfacerii


consumatorilor atat la intrare in cladire cat si la Statia de Hidrofoare HnecSH= 29,717 mCA.

De remarcat faptul ca se impune ca diferenta de presiune necesara la statia de hidrofor dintre


apa rece si calda sa fie mai mica de 0,5 mCA. In caz ca nu se indeplineste aceasta conditie se trece
la redimensionarea retelei exterioare de distributie

Observatie : aceste redimensionari trebuie facute astfel incat sa se respecte conditia ca


tronsoanele adiacente sa aiba diametre monoton crescatoare catre statia de hidrofoare.

8 / 37
Se observa studiind tabelele de dimensionare ca in cazul nostru aceasta diferenta este sub
0,5 mCA ceea ce inseamna ca nu se impune schimbarea diametrelor si implicit a pierderilor de

sarcina : ; .

Calculele de dimensionare a traseului principal cat si a retelei exterioare corespunzatoare


acestui traseu sunt sintetizate in tabelul de calcul pentru dimensionare apa calda – traseu
defavorizat.

Urmatorul pas este reprezentat de dimensionarea coloanelor aferente traseului principal . La


fel ca la conductele de apa rece presiunea disponibila in nodurile retelei trebuie sa fie consumata
integral pe fiecare coloana in parte , deci se trece la o echilibrare hidraulica a sistemului prin
redimensionare obtinandu-se Hdisp=1874,85 mmCA si Hnec= 1874,8 mmCA.

Calculele de dimensionare a traseelor secundare sunt sintetizate in tabelul de calcul


pentru dimensionare apa calda – traseu favorizat

Montarea conductelor de apa calda din reteaua interioara se face in subsol , iar cele din
reteaua exterioara se face in canale termice.

5. Calculul retelei exterioare de apa calda

Retelele exterioare de distributie a apei calde de consum fac legatura intre schimbatoarele de
caldura montate in punctele termice sau centralele termice si instalatiile exterioare de alimentare cu
apa calda a armaturilor obiectelor sanitare din cladiri.

In sensul reducerii consumurilor specifice si a obtinerii unor conditii de fiabilitate si


exploatare conductele se amplaseaza in subsoluri tehnice sau in canale termice vizitabile alaturi de
alte retele edilitare.

Alimentarea cu apa a cladirilor dintr-un ansamblu se va realiza cu o singura zona de


presiune daca cladirile au acelasi regim de inaltime sau daca ponderea cladirilor cu inaltime mai
redusa din ansamblul respectiv fata de cladirile cu inaltime mai mare nu depaseste 30% . in caz
contrar alimentarea instalatiilor de alimentare cu apa calda se va face pe doua sau mai multe zone
de presiune asigurate de instalatiile de ridicare a presiunii apei .

Pentru a nu se produce dereglarea hidraulica a bateriilor amestecatoare de la punctele de


consum , este de dorit ca diferenta de presiune intre retelele de alimentare cu apa calda si apa rece
sa nu depaseasca 1-2 mH2O .

Retelele de distributie a apei calde se executa din tevi de otel zincat si se imbina cu fitinguri
din fonta maleabila .

In vederea reducerii pierderilor de caldura , retelele de distributie a apei calde se izoleaza


termic .

9 / 37
Retelele de distributie a apei calde de consum se plaseaza in canalul termic alaturi de
conductele de recirculare a apei calde .

La stabilirea debitelor de calcul pentru dimensionarea conductelor exterioare de alimentare cu


apa calda pentru consum menajer si industrial se tine seama de debitele de calcul ale instalatiilor
interioare . Debitul de calcul pentru retelele care alimenteaza cu apa calda consumatorii din diverse
categorii se determina cu relatia :

[l/s]

in care qci este debitul de calcul al instalatiei interioare pentru fiecare cladire sau
grupuri de cladiri de acelasi tip care se alimenteaza cu apa din tronsonul respectiv .

Cunoscand configuratia geometrica a retelei exterioare de distributie a apei calde de consum


, trasata pe planul de situatie al ansamblului de cladiri se numeroteaza tronsoanele pornind de la
consumatorul cel mai dezavantajat si continuand cu ramificatiile ce pornesc din nodurile traseului
principal . Se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta si se efectueaza
calculul hidraulic dupa aceeasi metodologie ca si pentru conductele instalatiilor interioare de
distributie a apei calde de consum .

Sarcina hidrodinamica Hnec se determina la fel ca in cazul instalatiilor interioare , pentru


punctul de consum aflat in pozitia cea mai defavorabila din punct de vedere hidraulic.

Metodologia de calcul pentru conducta de apa calda

a) Pe schema de calcul se numeroteaza pornind de la consumatorul cel mai dezavantajat traseul cel
mai dezavantajat

B) Se extrag lungimile fiecarui tronson din planul de situatie

Se calculeaza

Se calculeaza debitul

Se dimensioneaza fiecare tronson utilizand nomogramele de apa calda (otel zincat )

Se calculeaza pierderile liniare de sarcina

Se extrag din planul de situatie * locale , calculandu-se pierderile locale de sarcina

Se calculeaza pierderile totale de sarcina la care se adauga pierderile pe reteaua exterioara

Calculul hidraulic al instalatiei exterioare de apa calda menajera

Debitul de apa calda se obtine cu formula:

10 / 37
GC= b(ac +0,004 E)

a=0,15

b=0,7 E=E1

c=1

Instalatia se executa din otel zincat .Regimul de functionare a apei calde este de 24h/zi iar
temperatura apei calde de 60oC

Calculul de dimensionare s-a inceput cu traseul cel mai dezavantajat din punct de vedere
hidraulic. Rezultatele calculelor s-au centralizat intr-un tabel.

Cunoscand debitul de calcul citim din nomograma pentru conducte din otel zincat: diametru
interior si pierderea de sarcina. In tabel se mai trec: pierderea de sarcina liniara pe fiecare tronson ,
suma pierderilor de sarcina liniara.

6.Calculul de dimensionare a conductei de bransament

Conducta de racord a instalatiei la retaua publica sau la o sursa proprie se numeste conducta
de bransament. O cladire sau un ansamblu de cladiri de locuit poate fi alimentata cu unul sau maiu
multe bransamente , in cazul nostru se adopta solutia cu o singura conducta de bransament.

Aceasta conducta se amplaseaza in centrul de greutate al consumatorilor pentru a se realiza


o instalatie economica.Bransamentul se realizeaza perpendicular pe frontul cladirii pentru ca
strapungerile in fundatie sa fie minime.

Pe conducta de bransament se monteaza un robinet de concesie pentru intreruperea


alimentarii cu apa plasat intr-un camin , un apometru plasat in interiorul statiei de hidrofor inainte
de rezervorul tampon si un robinet cu plutitor cu rolul de a realiza umplerea continua a rezervorului
tampon ( rezervor ce are rol de rupere a presiunii )

Aceasta conducta se va executa din otel zincat pentru Hg<15

Dimensionarea conductei se va face in functie de debitul rezultat prin calcul cunoscandu-se


ca qc=f( E ) unde E= E1+E2 ( de remarcat faptul ca E1 si E2 sunt de la calculul hidraulic al
conductelor de apa rece ) adica E1= 94,05 si E2= 31,5

De pe planul de amplasare se determina numarul de scari identice astfel incat se poate


determina suma echivalentilor la statia de hidrofor :

E= E1*n+E2*n unde n – numarul de scari

E= 94,05*25+31,5*25 = 3138,75

11 / 37
Cu ajutorul formulei - pentru cladiri de locuit se determina debitul
necesat la intregul cvartal de blocuri adica :

Cu ajutorul nomogramelor de dimensionare pentru hotel zincat cu Hg<15 m se


determina : d=6`` , v=1,1 m/s ; i=7 mmCA

Obs : lungimea conductei de bransament poate fi determinata exact dupa realizarea calcului
rezervorului tampon deoarece este influentata de huRT.

Vrt= 150 ( Gp+10 )= 150 ( 20,9+10)= 4635 l

Alegem din STAS un rezervor tip A deschis cu urmatoarele caracteristici :

- capacitate nominala : 5000 l

- L : 2000 mm

- l : 2000 mm

- h : 1250 mm

Acest rezervor tampon are rolul de a atenua undele de presiune din reteaua exterioara
la pornirea sau oprirea pompelor si in acelasi timp are rolul de a inmagazina o cantiatate de
apa.Rezervorul tampon de tip deschis se alimenteaza printr-o baterie de robineti cu plutitor care
inchid accesul apei in rezervor la atingerea nivelului maxim.

Acum putem sa determinam lungimea conductei de bransament :

LCB= 56,5 +1,15 +0,4 +0,1 +2,5 +1,5 = 59.65 m

unde 56,5 – reprezinta lungimea conductei de bransament de pe planul de amplasare

1,15 – reprezinta inaltimea utila a rezervorului tampon

0,4 – inaltimea postamentului rezervorului tampon

0,1 – inaltimea de montaj a sorbului

2,5 – distanta cumulata in plan orizontal in interiorul statiei de hidrofor

12 / 37
1,5 – cota de amplasare a a conductei publice fata de pardoseala statie de hidrofor

Conditia impusa in cadrul conductei de bransament este ca presiunea disponibila la robinetii


cu plutitori sa fie cuprinda intre ( 3…10 mCA )

Pentru a se determina aceasta presiune trebuie cunoscute pierderile de sarcina locale si


distribuite de pe conducta de bransament.

Astfel pierderea de sarcina liniara : hd= i*L CB= 7*59,65=417,55 mmCA iar pierderea de
sarcina locala se determina in functie de coeficientul de sarcina locala e cat si de viteza de circulatie
.

Pierderile locale sunt reprezentate de :

- 5 robineti cu sertar e= 5*0,3=1,5

- 1 teu de deviatie e=2

- 3 teuri trecere e=1,5

- 3 curbe e=3

- 1 intrare in distribuitor e=1

- 1 iesire distribuitor e=0,5

- 1 apometru- contor cu elice simpla – hr=200 mmCA

mmCA mmCA.

mCA

- alegem 4 robineti cu plutitori a caror diametru se determina astfel :

7.Calculul de dimensionare a statiei de hidrofor

13 / 37
Statiile de hidrofor se folosesc atunci cand sarcina hidrodinamica a retelei exterioare
reprezentata de conducta publica in cazul nostru este insuficienta pentru alimentarea in bune
conditii a consumatorilor si cand debitul de consum prezinta variatii mari in timp.De regula
instalatia de hidrofor se amplaseaza intr-o constructie separata de cladiri cuplata in cazul nostru cu
o constructie pentru prepararea apei calde de consum si pentru incalzire , adica cu un punct
termic.

In cazul de fata alegerea acestei variante a fost impusa de presiunea insuficienta a conductei
publice :13 mCA fata de presiunea necesara determinata prin calcul : 29,87 mCA.

In cazul statiei de hidrofor prioritara este stabilirea capacitatii recipientului de hidrofor ,


capacitate ce este determinata cu ajutorul formulei :

unde n- reprezinta numarul de porniri / opriri a pompelor pe ora cuprins intre ( 12..14)

dintre care vom alege n=14

Gp- debitul la consumatori determinat prin calcul [m3/h]

Hp- presiunea aerului din recipientul de hidrofor la pornirea pompelor .Aceasta presiune
trebuie sa asigure functionarea in bune conditii a instalatiei , fiind cea mai mica presiune de
functionare a hidroforului , si este egala cu maximul dintre presiunile necesare determinate prin
calcul pentru apa rece si apa calda.

Hp=max(H.apa.rece ; H.apa.calda. )

Hp=max(29,87;29,717)=29,87 mCA

Ho- presiunea aerului din recipient la oprirea pompelor ( cea mai mare presiune de
functionare ). Ho=Hp+(10..12mCA) = 29,87+11=40,87 mCA

Hi- presiunea initiala care se determina din conditii constructive

Hi= Hp-(1..2mCA) = 29,87-1,5=28,37 mCA

Se aleg 2 recipienti de hidrofor : 2 RH

14 / 37
Din STAS se aleg recipienti de hidrofor cu urmatoarele caracteristici :

· capacitate nominala : 1600 l

· diametru interior Di=1000 mm

· inaltime H=2440 mm

· inaltimea picioarelor +postament =495 mm

Conform STAS-ului pentru fiecare tip de recipient de hidrofor exista o diferenta optima
intre presiunea de pornire a pompelor si presiunea initiala :

In functie de noua valoare a lui Hi se recalculeaza volumul recipientelor de

hidrofor :

Cu acest volum calculat se va determina numarul de porinri/opriri rezultat din calcul ale
pompelor :

Volumul util al recipientului de hidrofor se determina cu relatia :

iar inltimea utila este :

Alegerea pompelor : in instalatiile de hidrofor se intalnesc doua puncte de

functionare corespunzator momentului pornirii pompelor si


corespunzator momentului de oprire a pompelor.La intersectia dintre caracteristica pompei si
caracteristica retelei de pompare corespunzator momentului de pornire respectiv de oprire se
determina :

15 / 37
cu Hpo , Hpp – inlatimea de pompare a pompei la oprire /pornire

Hp , Ho – presiunea aerului comprimat din recipientul de hidrofor la pornirea /


oprirea pompelor.

Hgp , Hgo - inlatimile geodezice la pornire si oprire , considerate ca diferenta dintre


nivelul apei din rezervorul tampon si nivelul apei din recipientul de hidrofor.Au valoare
pozitiva daca apa din rezervorul tampon ajunge in recipientul de hidrofor la nivelurile
respective prin pompare sau daca ajunge direct au valori negative.

, - suma pierderilor totale de sarcina pe conducta de aspiratie si refulare a


pompei cuprinsa intre rezervorul tampon si recipientul de hidrofor.

Ha – presiunea din rezervorul tampon din care aspira pompele ( la rezervorul deschis
adoptat aceasta presiune este nula , fiind vorba de un rezervor in contact direct cu
atmosfera )

Hgp = 0,4+0,1+1,15 – 0,1-0,495=1,055 m . Se observa ca apa va curge direct din RT in


RH , astfel incat in relatie Hgp se va introduce cu semnul minus.( inaltimea geodezica ajuta la
transferul apei in RH).

Hgo = 0,4+0,1+1,15-0,1-0,495-0,93=0,125 m .Se observa ca apa va curge direct din RT in


RH , astfel incat in relatie Hgo se va introduce cu semnul minus.( inaltimea geodezica ajuta la
transferul apei in RH).

Lungimea conductei dintre rezervorul tampon si recipientul de hidrofor este determinata de


pe planul de amplasare a elementelor componente ale statiei de hidrofor si a punctului
termic.TL=15,7 m

Pierderile locale de pe traseul amintit sunt determinate de urmatoarele :

16 / 37
· iesire din RT ®x=0,5

· 4 robineti cu sertar determinati de pe plan ®x=1,2

· clapete de sens ®x=8

· 2 coturi ®x=2

· 1 teu trecere ®x=0,5

· 3 teuri deviatie ®x=4,5

· 1 teu bifurcatie ®x=2

®Ex=18,7

Pierederea de sarcina locala se va determina in functie de Ex si de viteza de circulatie a apei


in conducte.Pentru inceput se va considera ipoteza in care pierderea de sarcina este considerata
constanta indiferent de regimul de functionare al pompelor – oprit/pornit – si este egala cu :

De remarcat ca s-a ales aceeasi tip de conducata ( cu toate caracteristicile implicite )


ca , conducta de bransament datorita debitului identic de circulatie , debit ce este dat de
necesarul consumatorilor si determinat prin calcul anterior.

Pierderea de sarcina liniara depinde de lungimea tronsonului dintre rezervorul tampon si


recipientul de hidrofor si de coeficientul de pierdere de sarcina liniar unitar extras din
nomograme corespunzator tipului de conducta si de diametru folosit.

Revenim in relatiile prezentate mai sus si determinam inlatimea de pompare in cele doua
cazuri analizate :

Tipul pompei se va alege pentru inceput in functie de o inaltime de pompare medie :

17 / 37
In functie de cei doi parametrii prezentati anterior din tabelele de pompe se extrage o pompa
ROMSTAL K60/800 T cu doua rotoare care ofera urmatorii parametrii de functionare :

Conditia care se pune pentru stabilirea alegerii corecte a pompei este ca debitul de calcul sa fie
media aritmetica a debitelor vehiculate de acesta in cele doua situatii :

Alegerea compresorului de aer:

Pentru instalatiile de hidrofor se folosesc compresoare de aer cu piston functionand intr-o singura
treapta de compresie a aerului.

Debitul efectiv al compresorului de aer din instalatia de hidrofor se determina cu relatia :

in care :

presiunea initiala in recipient la pornirea pompei

presiunea de refulare a aerului comprimat de compresor ( )

volumul total al recipientului de hidrofor

intervalul de timp in care se reface perna de aer la presiunea initiala :2-3 ore ( in cazul de
fata s-a considerat h=2 h ).

18 / 37
Compresorul ales este : ECR 350

8.Proiectarea punctul termic

La adoptarea tipurilor de instalatii centrale pentru prepararea apei calde de consum menajer se tine
seama de urmatoarele elemente :

necesarul specific de apa calda de consum si durata efectiva a perioadei de consum in ore in functie
de destinatiile cladirilor

marimea si variatia in timp a debitului de apa calda de consum

incadrarea in limitele de utilizare a apei la consumator

tipul de agent termic primar folosit

variatia in timp a debitului de caldura furnizat de sursa (agentul termic primar)

tipurile aparatelor folosite la prepararea apei calde de consum : schimbatoare de caldura


recuperative in contracurent , rezervoare de acumulare fara serpentina

Temperatura minima de utilizare a apei calde de consum este de 35-45 sC .Daca aparatele
din instalatie produc permanent apa calda de consum cu temperaturi mai mari sau cel putin egale cu
temperatura minima de utilizare nu este necesara acumularea apei calde. Daca debitul de
caldura furnizat de sursa (agentul termic primar) este mai mic decat debitul maxim orar de caldura
necesar prepararii apei calde sau daca exista variatii sau intreruperi in alimentarea cu caldura de
catre agentul termic primar , atunci este necesara acumularea apei calde de consum .

In principal se folosesc doua tipuri de aparate cu acumulare : instalatia cu boilere in paralel


utilizand ca agent termic primar apa calda din sistemul de incalzire sau apa fierbinte si instalatia cu
aparate in contracurent si rezervoare fara serpentina pentru acumularea apei calde.

In ceea ce priveste agentul termic primar acesta poate proveni din termoficare (avand
parametrii 70 sC -44sC) sau din instalatia de incalzire (cu parametrii 95sC - 75sC).

19 / 37
Alegerea instalatiei
8.1. Alegerea rezervorului de acumulare

Volumul rezervorului de acumulare se poate calcula cu relatia:


( unde =10 sC , =60sC iar este cantitatea de caldura transmisa apei acumulate in
rezervor) sau grafic cu ajutorul nomogramelor pentru .

Rezervoarele se aleg din cataloage in numar de minim doua pentru asigurarea continuitatii in
functionare.
In cazul de fata alegerea rezervoarelor de acumulare se va face cu ajutorul nomogramelor de
dimensionare , in care se intra cu suma echivalentiilor E1 si se extrage pentru . ®Qac =
0,8 Gcal/h

-Vra = 16 m3

Se aleg patru rezervoare de acumulare verticale cu : -capacitatea 4000 l

- =1.3 m

-H=3,39m

8.2.Alegerea schimbatorului :

Propriu zis in cadrul alegerii


schimbatoarelor de caldura trebuie determinata
suprafata de schimb de caldura necesara astfel
incat sa se indeplineasca conditiile de
dimensionare .In functie de marimea suprafetei
si de cantitatea de caldura transferata se va alege tipul schimbatorului de caldura cu tronsoane tip.

20 / 37
Pentru Qsh=1,9Gcal/h, alegem doua schimbatoare de caldura T

Q¢sh=Qsh /2 =0,95Gcal/h

cu

unde G1,G2 reprezinta debitul de agent termic primar si respectiv secundar ce tranziteaza
schimbatorul de caldura , debit ce poate fi determinat astfel :

cunoscandu-se temperaturile agentiilor termici :

Pentru determinarea diferentei medii logaritmice de temperatura se va realiza graficul de variatie a


acesteia in lungul suprafatei de schimb de caldura :

21 / 37
introducand elementele cunoscute se obtine : C

Coeficientul global de transfer termic se poate calcula grafic sau analitic folosind formula:

Pentru determinarea acestei necunoscute se va introduce urmatoarea secventa de calcul:

formule valabile pentru schimbatorele


fasciculare sau tubulare.

Unde A1,A2,B1,B2,C1,C2 sunt parametrii determinati in functie de solutia constructiva aleasa : in


cazul nostru apa calda sanitara circula prin interiorul tevilor de alama :

A B C
Prin tevi 734 0.0127 0.7*10-6
Printre tevi 254 0.01185 0.12*10-4

22 / 37
Cu datele obtinute revenind in formula si aplicand ipoteza simplificatoare :

coeficientul de transfer de caldura prin conductie se neglijeaza obtinem

Din formula Q=KSDtml obtinem valoarea suprafetei

necesare :

Cu ajutorul acestei valori putem stabili tipul de schimbator de caldura cu tronsoane tip

necesar in punctul termic :

Obs : in schimbator avem o pierdere de sarcima de aproximativ 2 mCA.

: s-a ales un schimbator de caldura cu 55 te tevi datorita fluxului termic mare ( >1,2 Gcal/h )

Calculul pompei de circulatie de pe partea apei calde de consum menajer se face in functie
de debitul de calcul al consumatorilor si inaltime de pompare determinata de pierderile de sarcina
de pe traseul distribuitor apa rece – conducta de alimentare a rezervoarelor de acumulare –
schimbatoare de caldura cu tronsoane tip – distribuitor de apa calda

Astfel cunoastem debitul Gs=10.4 l/s si din nomograme determinam d= 3`` ( Dn = 80 mm ) ;


i = 18 mmH2O/m ; v= 1,05 m/s

Pierederile de sarcina locale se determina in functie de configuratia geometrica a


acestei conducte , configuratie ce este determinata de pe planul de amplasare a punctului termic si
din schema desfasurata a instalatiei : Pierderile locale de pe traseul amintit sunt determinate de
urmatoarele :

· 2 iesiri din distribuitoare ®x=2

· 3 robineti cu sertar determinati de pe plan ®x=0,9

· 8 coturi ®x=1

23 / 37
· 1 intrare in colector ®x=1

®Ex=4.9 ®h.l= 280 mmH2O

Pierderea de sarcina liniara este determinata in functie de lungimea conductei ,


lungime ce este determinata de pe planuri L=24.5 m®h.d=i*L=441 mmH2O

Th=hd+hl+hsc=0.28+0.441+2=2.72 mCA.

Cu acesti parametrii se alege pompa de circulatie ROMSTAL K50/600 T pe


postament

Analiza regimurilor de functionare se face astfel :

- se traseaza grafic curba pompei aleasa. : H(G)

- Se determina pierderile de sarcina pe traseul distribuitor-SC- colector, adica


hr1=M1G12 .Cum valoarea lui hr1 este dterminata iar debitul G1 se cunoaste se poate
determina valoarea modulului hidraulic M1=22189.34 , apoi se traseaza hr1 prin puncte

- Se determina caracteristica redusa a pompei , adica curba de Hb analizand circuitul a-


SC- b

- Se determina pierderea de sarcina hr2 de pe traseul distribuitor- RA- colector


( conform schemei desfasurate si a planului de amplasare ) hr2= 0,2 mCA Procedand in
mod identic se determina M2=92554 apoi se traseaza curbele hr2 si hr2`` tot prin puncte

- deoarece SC si RA sunt in paralel se determina curba de Hb final prin insumarea curbelor


de Hb obtinute pentru fiecare zona in parte.

9.Proiectarea instalatiei de canalizare


9.1.Canalizarea menajera

Debitele specifice de ape uzate menajere , respectiv cantitatile de ape evacuate de la anumite puncte
de utilizare in unitatea de timp variaza in functie de tipul obiectului sanitar si sunt date mai jos.

Echivalentul de debit pentru scurgere se defineste ca raportul intre debitul specific de


scurgere si un debit specific ales conventional ca unitate de masura:

24 / 37
Debitul de calcul pentru conductele de legatura ale obiectelor sanitare sau punctelor de consum la
coloane este egal cu debitul specific indicat . Pentru celelalte conducte de canalizare a apelor uzate
menajere debitul de calcul se calculeaza cu relatia generala :

unde :

debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor ai obiectelor sanitare si ai punctelor de


consum , debit ce se scurge in reteaua de canalizare considerata

debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in reteaua de canalizare
considerata

Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere

Debitele specifice de scurgere pentru ape uzate menajere

Denumirea Debit specific de Echivalent de Diametrul Panta conductei de legatura


punctului de debit pentru nominal al
scurgere normala minima
consum conductei
scurgere
Spalator 0.33 1 50 0.035 0.025
Lavoar 0.17 0.5 32 0.035 0.025

Closet 1.15 3.5 100 0.02 0.012


Cada de baie 0.66 2 40 0.035 0.025

Relatiile de calcul a debitului elementar pentru diferite cazuri

Destinatia cladirii Relatia de calcul Domeniul de aplicabilitate


Cladiri de locuit
Camine pentru copii, crese
Altfel

Valorile coeficientului c in functie de regimul de furnizare al apei

Regimul de
24 17 14 10
furnizare al apei
„c” 0.33 0.35 0.38 0.44

Diametrele conductelor orizontale de legatura de la obiectele sanitare la coloane rezulta din conditii
functionale si constructive.

25 / 37
In ceea ce priveste diametrele coloanelor acestea se dimensioneaza din conditii constructive
si functionale .

Conditia constructiva permite alegerea preliminara a diametrelor coloanei care trebuie sa fie
cel putin egal cu cel mai mare dintre diametrele conductelor de legatura la obiectele sanitare sau
grupuri de obiecte sanitare.

Conditia debitului este ca debitul de calcul al coloanei sa fie mai mic sau cel putin egal cu
debitul maxim (capacitatea maxima de evacuare a coloanei) . Daca aceasta conditie nu este
indeplinita ,diametrul preliminar al coloanei se alege cu o dimensiune mai mare ,pana la
indeplinirea conditiei.

Debitele maxime de ape uzate menajere evacuabile prin coloane

Diametrul
50 70 100 125 150 200
interior
Debitul
1.12 2.5 4.55 6.5 9.75 12.5
maxim

Conductele colectoare orizontale se dimensioneaza in conditii similare coloanelor astfel:

Conditiile constructive permit alegerea preliminara a diametrelor conductelor orizontale


colectoare de canalizare si anume : diametrele trebuie sa fie cel putin egale cu maximul dintre
diametrul conductei de legatura la obiectul sanitar si diametrul coloanei ce se leaga in conducta
respectiva orizontala.

Conditia hidraulica consta in verificarea vitezei reale, ,de scurgere a apei cu nivel liber
prin conducta orizontala de diametru preliminar ales care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala
cu viteza minima de autocuratire a conductei si mai mica sau cel putin egala cu viteza maxima
admisa .

Viteza minima admisa a apei in conductele orizontale de canalizare este de pentru


conducte inchise si de pentru canale deschise si rigole.

Viteza maxima admisa a apei in conductele orizontale de canalizare este de pentru


conducte metalice , din PVC , ceramice, din beton armat si de pentru conducte din beton
simplu si azbociment.

26 / 37
Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale, se
efectueaza cunoscand debitul de calcul ,gradul de umplere si panta de montaj a conductei.

Gradul de umplere reprezinta raportul intre inaltimea stratului de apa din conducta si
diametrul al sectiunii conductei.

Gradul de umplere maxim admis in functie de diametrul conductei orizontale de canalizare si de


natura suspensiilor este dat in tabelul de mai jos :

Gradul de umplere

Diametrul nominal
Natura apei uzate
100 125 150;200 >200
Apa uzata menajera si industriala cu
0.65 0.65 0.65 0.70
suspensii mai mari de 5 mm
Apa meteorica si apa uzata industriala
1.00 1.00 1.00 1.00
conventional curata
Apa uzata industriala cu suspensii mai
0.70 0.70 0.80 0.80
mici de 5 mm

Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare pentru asigurarea regimului de curgere cu
nivel liber. Pentru realizarea vitezelor minime de autocuratire este necesara montarea conductelor
de canalizare cu o panta minima iar din motive de siguranta in functionare se recomanda instalarea
unor pante mai mari decat pantele minime (pante normale) la care se realizeaza viteze de curgere
mai mari decat vitezele minime de autocuratire si mai mici decat vitezele maxime admise.

Dimensionarea este bine facuta atunci cand pentru acea panta de montaj se asigura atat un
grad de umplere maxim admis cat si o viteza de curgere in limitele admise.

Relatii de calcul

in care :

debitul de pe uzate menajere este egal cu debitul de calcul

aria sectiunii transversale a curentului de fluid

27 / 37
raza hidraulica egala cu raportul intre aria sectiunii curentului de fluid si perimetrul udat ;

La curgerea cu sectiune plina printr-o conducta circulara iar la curgerea cu suprafata

libera unde este unghiul la centru

panta hidraulica egala cu panta geometrica de montaj a conductei

coeficientul lui Chézy (coeficient de rezistenta hidraulica)

coeficient de rugozitate : la fonta, PVC-U , azbociment 0.10; la tuburi din beton


0.12

Pe baza acestor formule s-au intocmit tabele ce contin valorile debitelor si vitezelor la
curgerea cu sectiune plina prin conducte circulare de diametre interioare standardizate ,in functie de
pantele de montaj pentru conducte din fonta, azbociment, otel si gresie precum si pentru conducte
de tip PVC-U.

Pentru cazul curgerii cu sectiune libera s-au introdus rapoartele:

in care si reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la curgerea cu sectiune
libera iar si reprezinta debitul, respectiv viteza medie de calcul a apei la curgerea cu
sectiune plina.

Metodologia de calcul

Se intocmeste schema de calcul a retelei de canalizare pe baza planurilor cladirii si a schemei


coloanelor, numerotandu-se coloanele si tronsoanele de conducte.

Se alege preliminar din conditia constructiva diametrul primului tronson al conductei


orizontale de canalizare

Se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson al conductei orizontale de canalizare

Se alege panta de montaj in functie de diametrul preliminar si de tipul cladirii

28 / 37
Se determina debitele de calcul pentru fiecare tronson de conducta orizontala

Se citesc din tabele sau din nomograma in functie de natura materialului, de diametrul
preliminar si panta aleasa debitul si viteza la sectiune plina

Se calculeaza raportul determinandu-se apoi gradul de umplere efectiv care se compara cu


gradul maxim de umplere admis; daca gradul de umplere calculat este mai mare decat gradul de
umplere admis atunci se alege un diametru preliminar mai mare cu o dimensiune decat cel ales
preliminar, reluandu-se calculele

Se calculeaza in functie de raportul calculandu-se viteza reala de evacuare a apei prin


conducta orizontala de canalizare

Se verifica conditia ; daca nu se respecta se alege din nou un diametru cu o


dimensiune mai mare decat cel preliminar reluandu-se calculele

9.2.Canalizarea pluviala

Debitele specifice ale receptoarelor de ape meteorice sunt standardizati in functie de


inaltimea stratului de apa, de tipul racordarii receptorului la tubul de canalizare si de modul de
colectare a apelor meteorice.

Prin debit de calcul se intelege debitul de apa colectat de pe suprafetele acoperisurilor,


teraselor, peretilor etc.

Debitul de calcul al apei meteorice se calculeaza cu relatia :

unde:

intensitatea ploii de calcul

coeficientul de colectare al apei meteorice de pe suprafata respectiva

Coeficientul de colectare a apei meteorice

Felul invelitorii
Invelitori metalice de ardezie si sticla 0.95
Invelitori din tigla si azbociment 0.90
Terase necirculabile 0.85 … 0.90
Terase cu strat de pietris margaritar 0.70 … 0.80

29 / 37
suprafata de calcul avand coeficientul de colectare in

Suprafata de calcul se considera proiectia pe un plan orizontal a suprafetei receptoare

Durata de calcul a ploii , , se stabileste prin apreciere si se verifica prin calcul –dupa
alegerea diametrelor - cu formula :

in care:

timpul de adunare al apei de ploaie de pe suprafata receptoare si timpul de curgere prin


coloanele instalatiei interioare de canalizare pluviala

distanta cea mai mare pe care o parcurge apa de ploaie in conductele orizontale de canalizare
pana la sectiunea de control

viteza de curgere a apei in conductele orizontale de canalizare, corespunzatoare debitului


maxim la curgere cu nivel liber .Viteza de curgere a apei se ia aproximativ 40-60
in functie de materialul conductei.

La instalatiile interioare care colecteaza apele meteorice de pe o suprafata de pana la 3 ha


valoarea nu trebuie sa depaseasca 5 min.

Cunoscand durata critica a ploii si frecventa de calcul a ploii se poate stabili intensitatea
ploii de calcul utilizand nomograma sau datele tabelate.

Frecventa de calcul a ploii

Tipul de cladire Frecventa admisa Receptoarele pentru ape


Cladiri civile si industriale situate in meteorice se aleg in functie de
depresiuni la care exista pericolul de caracteristicile hidraulice si
1/5
patrundere a apei meteorice din functionale si de particularitatile
exterior la nivelul terenului constructive ale acoperisului sau ale
Canalizari exterioare pentru incinte terasei cladirii.
care nu sunt situate in 2/1
depresiuni Pe baza debitului specific al
receptorului
se poate deduce din relatia lui suprafata colectoare aferenta colectorului respectiv :

30 / 37
in care pe langa termenii cunoscuti mai apare debitul specific al receptorului de terasa

Numarul receptoarelor este dat de relatia :

cu precizarea ca din conditii de siguranta in exploatare este necesara instalarea a cel putin doua
receptoare;

In cazul montarii receptoarelor de ape meteorice in jgheaburi debitele specifice ale


receptoarelor se vor reduce cu 20% datorita particularitatilor curgerii in aceste cazuri.

Dimensionarea coloanelor de canalizare a apelor meteorice

Diametrul coloanei de canalizare la care se racordeaza un singur receptor, se alege in functie


de diametrul coloanei astfel incat debitul de calcul sa nu depaseasca debitul maxim admisibil
pentru conducta respectiva.

Debitele maxime evacuate prin coloanele de canalizare racordate la un singur receptor

Diametrul interior
Inaltimea 50 75 100 125 150 200
coloanei
[l/s]
1 2.0 3.8 7.1 11.2 16.8 33.0
3 2.5 4.7 8.4 13.0 19.2 40.0
6 3.0 5.6 9.7 15.1 22.5 46.2
12 3.9 6.8 11.5 17.5 26.7 54.2
16 4.3 7.5 12.3 18.9 28.4 58.2
24 5.0 8.5 14.0 21.8 32.0 64.3
45 5.8 9.6 15.5 23.8 35.5 68.8

31 / 37
Debitul coloanei de canalizare, ce colecteaza ape meteorice de la doua sau mai multe
receptoare racordate la o conducta orizontala montata la partea superioara a cladirii se determina in
functie de inaltimea coloanei si de lungimea conductei orizontale astfel incat debitul de calcul sa
nu depaseasca debitul maxim admisibil.

Diametrul coloanei se ia cel putin egal cu diametrul cel mai mare al conductei orizontale
montate in la partea superioara a cladirii la care sunt racordate receptoarele meteorice. Coloanele ce
se racordeaza la colectoare orizontale trebuie sa aiba diametrul minim de 100 mm cu un debit de
calcul apropiat de debitul maxim; pentru alte diametre debitele maxime se stabilesc prin interpolare.

Dimensionarea conductelor orizontale colectoare de ape meteorice

Pentru dimensionarea conductelor orizontale colectoare de canalizare a apelor meteorice se


adopta modelul curgerii cu nivel liber si se verifica functionarea retelei in cazul curgerii sub
presiune.

Cazul curgerii cu nivel liber

Diametrul preliminar al conductei orizontale colectoare este ales din conditia constructiva, cel
putin egal cu diametrul coloanei care se leaga la colectorul orizontal; pantele normale si minime
sunt tabelate; gradul de umplere este tabelat; vitezele trebuie sa se incadreze intre viteza minima de
autocuratire a conductei si viteza maxima.

Metodologia de dimensionare

Se intocmeste schema de calcul

Se determina debitele de calcul pe fiecare coloana, debitele pe colectorul orizontal


determinandu-se prin suma algebrica a tuturor coloanelor in amonte de tronsonul respectiv

Se alege panta de montaj in functie de diametrul preliminar si de conditiile constructive

Se citesc din nomograme debitul la sectiune plina si viteza la sectiune plina .

Se calculeaza raportul rezultand gradul de umplere si raportul

Se verifica conditia ; in cazul nerespectarii ei se redimensioneaza cu un


diametru mai mare decat cel ales preliminar.

Observatie :Calculele pentru canalizarea pluviala si menajera sunt sintetizate in tabelele ce


insotesc acest proiect

9.3.Instalatii exterioare de canalizare

32 / 37
Reteaua exterioara de canalizare din ansamblul de cladiri face parte din sistemul de
canalizare alcatuit din canale colectoare secundare si constructii accesorii, cu ajutorul careia apele
de canalizare cu ajutorul careia apele de canalizare sunt colectate si transportate de la locul de iesire
al retelelor interioare de canalizare din cladirile de locuit etc.

Instalatiile interioare de canalizare a apelor uzate menajere se racordeaza la retelele


exterioare de canalizare prin intermediul caminelor de racord.

Stabilirea procedeului de canalizare (separativ, unitar sau mixt) se bazeaza pe rezultatul unei analize
tehnico-economice comparative.

In ansamblurile de cladiri de locuit se adopta in general sistemul unitar de canalizare pentru


apele uzate menajere si meteorice.

Amplasarea canalelor in plan orizontal si vertical in ansambluri de cladiri, se va face


coordonat cu celelalte retele existente sau proiectate.

Conductele exterioare de canalizare din ansambluri de cladiri se vor plasa, pe cat posibil, in
spatiile verzi, cat mai aproape de linia fatadelor cladirilor, astfel incat racordurile instalatiilor
interioare de canalizare sa fie cat mai scurte, respectand distantele minime fata de fundatiile
constructiilor amplasate in terenuri normale respectiv ale constructiilor amplasate in terenuri
sensibile la umezire.

In mod obisnuit se traseaza cate un singur colector secundar pentru fiecare strada in functie de
schema de colectare adoptata.

Constructii accesorii

Camine de racord – utilizate pentru racordul canalizarii interioare la reteaua exterioara.

Camine de intersectie – utilizate la intersectarea a maximum trei conducte de canalizare.

Camine de rupere de panta – utilizate pentru evitarea depasirii vitezei maxime admisibile.

Camine de spalare – dispuse pentru spalarea retelelor de tip divizor pentru diametre mici.

Guri de scurgere – executate la incrucisari de strazi pe aliniamentul rigolelor etc.

Calculul hidraulic al conductelor exterioare de canalizare

Determinarea debitelor de apa de canalizare se va face tinand cont de sistemul de canalizare


ales.

Debitele de ape uzate menajere, (tehnologice) precum si cele de ape meteorice evacuate din
interiorul cladirilor se determina cu relatiile de la canalizarea interioara.

33 / 37
Debitele de calcul pentru sistemul de canalizare unitar se stabilesc prin insumarea debitelor de
ape uzate menajere, a debitelor de ape uzate tehnologice, precum si a debitelor de ape uzate
meteorice.

In cazul particular al unor ansambluri mici de cladiri, la care prin sistematizare verticala, nu
sunt prevazute guri de scurgere pentru colectarea apelor meteorice de pe suprafata terenului, debitul
de calcul pentru reteaua de canalizare exterioara in sistem unitar se poate determina prin insumarea
debitelor de ape uzate menajere, a debitelor de ape uzate tehnologice, precum si a debitelor de ape
uzate meteorice calculate pentru reteaua interioara.

Conductele retelei exterioare de canalizare se dimensioneaza tinand cont de panta de montaj,


panta terenului, gradul de umplere maxim admis, rugozitatea interioara a conductei etc.

Pantele normale si minime de montaj sunt tabelate. Panta longitudinala a canalelor trebuie
astfel aleasa, incat la trecerea debitului maxim orar sa se realizeze viteza minima de
autocuratire : . Pe traseele cu pante mari se va avea in vedere plasarea caminelor de
rupere de panta sau alte dispozitive.

Pentru sisteme unitare si separative de ape meteorice se va avea in vedere un grad de


umplere .

Vitezele maxime admise vor fi pentru canalele inchise din sisteme unitare
urmatoarele : pentru conducte din beton armat si pentru conductele din beton simplu.

Pentru calculul hidraulic al conductelor exterioare de canalizare se utilizeaza nomograme de


dimensionare pentru tuburi din beton cu sectiune circulara, ovoida, sau cele pentru tuburi din gresie
ceramica.

Formula care sta la baza nomogramelor este :

unde :

debitul de calcul

aria sectiunii de curgere

coeficient de rugozitate

raza hidraulica a canalului

panta radierului

34 / 37
Diametrele conductelor se determina din conditii constructive si hidraulice. Conditiile
constructive impun alegerea preliminara a diametrului retelei pentru canale circulare
din sisteme de canalizare unitare si separative pentru ape meteorice si de 250mm pentru celelalte.

Conditiile hidraulice impun verificarea conditiilor :

In acest scop se calculeaza raportul intre debitul de calcul si debitul de curgere


la sectiune plina determinat din nomograme. Din tabele sau nomograme se determina valorile
si . Se verifica relatia caz in care se realege preliminar un diametru mai mare.

Cunoscand valoarea in care viteza la sectiune plina rezulta din nomograme sau
tabele se calculeaza valoarea ; daca aceasta valoare este sub viteza de autocuratire se
modifica panta de montaj a conductei reluandu-se calculul pana la verificarea relatiilor.

Aceasta metodologie se aplica si conductelor de canalizare exterioara din sistemul unitar,


verificarea conditiilor realizandu-se la debitul de ape uzate menajere.

Observatie :Calculele pentru canalizarea exterioara in regim unitar sunt sintetizate in tabelele ce
insotesc acest proiect

10. Lista de utilaje

Nr. crt Denumire utilaj U.M. Cantit


1 2 3 4
1. Rezervor tampon deschis de forma paralepipedica tip A ( STAS 8941-70 )buc 1
cu capacitatea de 5000 l avand caracteristicile :

· l = 2000

· b=2000

· h=1250
2. Pompa centrifugala pentru apa rece tip ROMSTAL K60/800 T dublu corpbuc 2
pe postament cu caracteristicile :

35 / 37
·

· tensiune de alimentare U=380 V


3. Compresor de aer pe postament tip ECR 350 buc 1
4. Recipient de hidrofor cu V=1600 l avand caracteristicile : buc 2

· Di=1000 mm

· H=2440 mm

· inaltimea picioarelor +postament =495 mm

· racorduri : 3``
5. Rezervoare de acumulare cu V=4000 l avand caracteristicile : buc 4

· Di=1300 mm

· H=3390 mm

· inaltimea picioarelor +postament =580 mm

· racorduri : 5``
6. Pompa centrifugala de circulatie pentru apa calda tip LOTRU pebuc 1
postament cu caracteristicile :

· tensiune de alimentare U=380 V


7. Pompa de recirculare pentru apa calda de consum menajer tip LOTRU pebuc 1
postament cu caracteristicile :

· tensiune de alimentare U=380 V


8. Schimbatoare de caldura in contracurent tip ICMA in S cu 55 tevi din buc 2
alama avand caracteristicile :

· nr. tevi = 55

36 / 37
· nr. tronsoane = 2

· lungimea tronsonului =2,5 m

· suprafata de incalzire = 11,92 mp

Lista de cantitati de lucrari :

37 / 37