Estimari pentru montarea unei eoliene de mica putere in Bucuresti

Introducere
Energia eoliana este o forma de energie nepoluanta,competitiva in raport cu alte forme de energie si nu in ultimul rand
regenerabila. In prezent prezinta un puternic interes in spatiul romanesc putand constitui in vitor un pivot in cresterea
independentei la nivel de tara dar si la nivel european.
O analiza a potentialului tehnic mondial al energiei eoliene sugereaza ca acest tip de energie ar putea acoperii de 5 ori
necesarul mondial in urmatoarele conditii:
-nivelul de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafata pamantului( excluzand oceanele) sa fie acoperita de parcuri
eoliene
-terenul sa fie acoperit cu 6 turbine de vant/ km^2
Rezultatele sunt prezentate sub o forma bruta neluandu-se in considerare imbunatatirea randamentului turbinelor si a
solutilor tehnice utilizate.
In 2016 capacitatea instalata la nivel mondial a fost 2.963,35 de MW.

O forma curata de energie si totusi atat de putin folosita la noi in tara, chiar si prin bonificatia obtinuta din certificatele
verzi tot nu se vrea valorificata acest tip de energie.
Cifre Cheie energie Eoliana

 80 de parcuri eoliene in functiune in Romania, conform transelectrica.ro ( date acualizate la 01.07.2016) acestea avand
capacitati instalate intre 0,008MW si 600MW
 3025 MW – Capacitatea instalata in Romania
 7,04 Twh – cantitatea totala de energie electrica eoliana livrata de in retea in anul 2015 (conform Institutului National
de Statistica)
 1250 este numarul aproximativ de turbine instalate (se ia in calcul o putere medie/turbina de 2,5 MW)
 Productia de energie eoliana reprezinta 12,5% din totalul consumului final de electricitate din Romania in 2016 fata de
media din Uniunea Europeana de 10.4%.
 5 Miliarde Euro – Valoarea investitiilor in energia eoliana in Romania
 Media capacitatii instalate a unui parc eolian in Romania este de 40MW
Scurt istoric al Rosei Vanturilor

Numele vânturilor tipice zonei mediteraneene au origini foarte vechi și în general sunt reprezentate de roza vânturilor.
Pentru a înțelege semnificația unor astfel de nume este nevoie să luăm ca punct de referință centrul Mării Mediterane,
la est de Malta, indicând spre centrul Mării Ionice. Presupunând că poziționăm într-un anumit punct roza vânturilor,
ne dăm seama de felul cum vânturile iau numele după direcția lor de proveniență.

În acea poziție, vântul provenind dinspre Nord-Est, vine aproximativ din Grecia, de unde numele Grecale; din Sud-Est
ajung vânturi provenite din Siria, de unde numele Siroco; la Sud-Vest se află Libia, nume care în vechime definea și
Tunisia și Algeria, de unde numele Libeccio. În sfârșit Nord-Vest, care este direcția Romei, adică Magistra în timpul
romanilor, de unde numele Mistral.

În ceea ce privește în schimb vânturile provenite din cele patru puncte cardinale principale, Levantul, de la Est, ia
numele de la răsăritul Soarelui și Ponente, de la Vest, chiar de la apusul său; Austrul (sau vântul de Miazăzi), de la Sud,
din emisfera australă în timp ce Tramontana își datorează cu cea mai mare probabilitate numele locuțiunii latine intra
montes (între munți), referindu-se la faptul că suflă din inima Alpilor, adică din Nordul istoric cunoscut de romani.

Estimari orientative montare eoliana la o inaltime de 7 m

Astfel am masurat amprenta energetica a casei mele de pe Dragos Voda, nr 61 in anul 2016 rezultand un consum
anual de 12.000 W=12 kW.
Pentru acoperirea acestui coonsum se va compara harta vanturilor de mai jos pe zona Bucuresti cu diagrama de
tip radar in zona Dragos Voda pentru o acuratete a rezultatelor experimentale.
Din urma comparatilor se poate vedea ca viteza vantului este de aproximativ 5km/h anual pe intreg arealul
zonei orasului nostru. De-asemenea pe directiile predominante de suflu al vantului respectiv E,SE,S viteza
medie este tot de 5km/h/an cu o intensitate de bft=3 de briza usoara.
Rezultatele corespund cu cele colectate de pe meteoblue.com.
O solutie buna de turbina eoliana adaptata terenului si zonei cartierului meu cred ca ar fi turbina eoliana cu ax
vertical, turbina prezentata mai jos.
 PREZENTARE
TURBINA EOLIANĂ CU AX VERTICAL

( de tip VAWT)

- proiect de cercetare 100% românesc;

l nou tip de turbină eoliană verticală, adaptată la
condiţiile din România: sub 7m/s viteza vântului pentru
60% din teritoriu;
- turbina colectează eficient vântul de slabă intensitate,
inconstant şi în rafale, prezent la joasă înălţime
deasupra solului;
- cost total al proiectului: 274.238 euro;
- valoarea subvenţiei financiare acordate: 200.000 euro
de catre statul norvegian;
- poate fi instalată şi în mediul urban, şi în mediul rural;
- poate fi folosită de consumatori casnici şi industriali;
- putere instalată: între 3 şi 10 kW;
- porneşte de la o viteză a vântului de 2,5 m/s.

PREZENTARE
AVANTAJELE TURBINEI VERTICALE FAŢĂ
DE CEA ORIZONTALĂ

- zgomot mai redus;

- costuri de instalare şi construcţie mai mici;
- funcţionează la viteze mai reduse ale vântului;
- nu este influenţată de direcţia vântului şi de
turbulenţe;
- se comportă mai bine la viteze foarte mari ale
vântului;
- sistemul de ancorare ocupă mai puţin spaţiu;
- se poate monta la sol sau pe clădiri.

„Noi am făcut nişte turbine care se pretează foarte bine în oraş, dar și în zona rurală, unde în general sunt
vânturi mai slabe. Sunt foarte bine adaptate pentru gospodării mici și nu fac zgomot. Costă câteva mii de euro,
dar pentru România sunt totuşi scumpe, pentru că amortizarea durează șapte–opt ani. Aici e problema, că în
România persoanele fizice nu pot vinde curent către distribuitori. E interzis. Ai mari probleme dacă îţi pui o
turbină şi vrei să «verşi» în reţea. În comparaţie cu alte ţări, cum sunt Germania, Franţa, unde există un contor
dublu intrare–ieşire şi întotdeauna se face o diferenţă, o compensare. Poţi să fii pe plus sau pe minus. Dacă
ești pe plus, îţi dau bani înapoi, dacă ești pe minus, mai plăteşti tu o mică diferenţă. În România nu se poate
aşa ceva.”
Proiectul în sine a vizat realizarea a patru turbine eoliene cu ax vertical, adaptate la condiţii urbane sau rurale,
care să funcţioneze optim în condiţiile de vânt ale României – cu viteza sub 7 m/s pentru 60% din teritoriu,
inclusiv în zona Bucureşti. Sectorul generatoarelor eoliene de energie electrică pentru consumatori mici sau
medii este unul de nişă, dar care are un potenţial economic mare, înscriindu-se în strategia naţională şi
europeană de înlocuire a combustibililor fosili sau a celor de energie nucleară prin utilizarea surselor de
energie regenerabilă. Turbinele realizate la București au o înălțime de aproximativ 2,5 metri (la nivelul palelor)
și un diametru de aproximativ 1,70 metri. „Cu cât e puterea mai mare, cu atât trebuie să fie cuvele captatoare
de aer mai mari”
Avantajul prezentat de acaesta turbina este captarea vantului din toate directiile, costul pe 5kw instalati
este de 10.000 euro*2=20.000 euro pentru o putere de 10 KW. Investitia se amortizeaza in aproximativ
8 ani.

Harta vanturilor Romania

Vanturi predominante in zona geogradica a Munteniei (Bucuresti)

În Moldova, Dobrogea, în sudul şi estul Munteniei, nu de puţine ori în timpul iernii îşi face apariţia crivăţul, un
vânt deosebit de puternic, care suflă dinspre nord-est spre sud-vest, cu viteze ce depăşesc uneori 30-35 m/s.
Asociat cu ninsoarea, el determină deseori în anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din ţara noastră.
Apariţia lui în timpul verii este atipică, dar atunci, fiind un vânt cald şi uscat, aduce pagube recoltelor în regiunile
din estul şi sud-estul ţării.
Beaufort
Description Wind speed Wave height Sea conditions Land conditions
number

< 1 km/h
Smoke rises
0 Calm 0m Sea like a mirror
vertically.
< 0.3 m/s

1–5 km/h
0–0.2 m
1–3 mph Ripples with
Direction shown
appearance of
by smoke drift
1 Light air scales are
but not by wind
formed, without
1–3 knots vanes.
foam crests
0–1 ft
0.3–1.5 m/s

6–11 km/h
0.2–0.5 m Small wavelets
still short but
4–7 mph Wind felt on
more
face; leaves
pronounced;
2 Light breeze rustle; wind
crests have a
vane moved by
4–6 knots glassy
wind.
appearance but
1–2 ft do not break
1.6–3.3 m/s

12–19 km/h
0.5–1 m Large wavelets;
crests begin to
8–12 mph Leaves and
break; foam of
small twigs in
glassy
3 Gentle breeze constant motion;
appearance;
light flags
7–10 knots perhaps
extended.
scattered white
2–3.5 ft horses
3.4–5.5 m/s

Small waves
Raises dust and
becoming
Moderate loose paper;
4 1–2 m longer; fairly
breeze small branches
frequent white
moved.
horses
 Date inregistrate
Masuratorile au fost facute pe data de 3 noiembrie la ora 11:10 dimineata intr-un interval de 20 de minute.
Astfel am masurat amprenta energetica a casei mele de pe Dragos Voda, nr 61 in anul 2016 rezultand un
consum anual de 12.000 KW=12MW, analiza pentru montarea unei turbine facand obiectul altei discutii
,de tip fiabilistic.
Zonele de unde am preluat masuratorile de mai jos au fost facute in spatele casei, iar mai apoi in fata cu ajutorul
unui anemometru. La fiecare masuratoare am facut 18 citiri la un interval de 2 secunde pe fiecare din cele 8
directii ale vantului (folosind o busola pentru indicarea directiei exacte), la final introducand datele in excel si
obtinand o viteza medie pe fiecare directie. Apoi printr-un chart de tip radar am identificat directia
predominanta a vantului urmand mai apoi comparatia cu harta vanturilor din zona munteniei cat si cea la nivel
de oras.
 Prima masuratoare pe terasa casei mele la o elevatie de 7 mdMN ,intr-un spatiu semi-deschis limitat de
pereti dinspre N, NE si SV, fiind zona din spate a casei.
 A doua masuratoare s-a efectuat intr-un spatiu deschis nelimitat de pereti,zona aflata in fata casei
avand insa dinspre S, respectiv SE blocuri de locuit cu o inaltime de la soclu de 20,25 de m,
reprezentand un potential blocaj zonal al circulatiei vantului.
Vitezele inregistrate s-au incadrat in scara bft pe intervalul (1-3) , bft=3 (Vant moderat: viteza cuprinsa intre 18-
29 km/h) vant predomiant pe directiile S, SE si S corespunzator vanturilor: levantul, sirocco si austrul pe roza
vanturilor insa cel mai probabil in perioada aceasta eu am inregistrat crivatul.

R OZ A VA N T U R I LO R D R A G O S VO DA LO C AT I A 1 , 2
N
5
4
NV NE
3
2
1
V 0 E

SV SE

S
Roza vânturilor pentru București
Diagrama pentru București arată în câte zile dintr-o anumită lună pot fi atinse anumite viteze ale vântului. Musonii
creează vânturi puternice și constante pe Platoul Tibetan din decembrie până în aprilie și vânturi calme din iunie până
în octombrie.

Tipuri constructive de turbine

Proiect realizat de : Dumbravescu Carmen
Grupa 2408 ME

Bibliografie:

https://greenspacetechnology.files.wordpress.com
http://rwea.ro/energia-eoliana/energia-eoliana-in-romania/
https://en.wikipedia.org/wiki/Beaufort_scale
http://www.micropedia.ro/wp-content/uploads/2012/02/rosa-dei-venti.jpg
http://www.transelectrica.ro/web/tel/home
https://www.scribd.com/document/77632322/Proiect-Licenta-Centrale-Eoliene
http://rwea.ro/cifre-cheie/
Stăncescu I., Ballif S., 1976, Meteorologie şi drumeţie, Ed. Sport-Turism, Bucureşti
Vânturile din România - Meteoromania
Vânturi din România - Wikipedia

http://geografilia.blogspot.ro/2013/09/vanturile-locale-din-romania.html
https://www.meteoblue.com/ro/vreme/prognoza/modelclimate/bucure%C8%99t
i_rom%C3%A2nia_683506
https://www.cariereonline.ro/actual/o-turbina-pentru-vantul-nostru#sthash.dOrAr59I.
http://Rolix.ro