Sunteți pe pagina 1din 9

Modulul 12: Farmacologie generală MEDICAŢIA APARATULUI DIGESTIV EUPEPTICELE ŞI STIMULATOARELE SECREŢIILOR GASTROINTESTINALE Eupepticele cresc pofta de mancare. Amarele stimulează reflex secreţia salivară şi gastrică. Se administrează inaintea meselor principale cu 20-30 minute. Pot fi: uleiuri volatile din coaja de portocale, alcaloizi (strichnina, chinina); drogurile aromatice reprezentate de condimente, ardei iute, hrean, muştar; acestea stimulează secreţia gastro-intestinală printr-o acţiune iritantă. Alte aromatice au efect antispastic, combat meteorismul - chimion, anason, etc. Farmaconi: histamina pentru probe funcţionale gastrice; cofeina; insulina, care stimulează intens secreţia prin creşterea tonusului vagal. SUBSTITUENTELE SECREŢIEI GASTRICE ŞI ENZIMELE Medicamentele acidifiante se utilizează in caz de hipoaciditate. Acidul clorhidric diluat (10%) se administrează oral sub formă de picături: 30-40-60 picături intr-o jumătate de pahar cu apă, ce se consumă in timpul meselor principale. Se suge cu paiul pentru a nu ataca smalţul dentar. Acidul citric se foloseşte in pediatrie in doză de 200 mg - 1 g in soluţie. Combate şi proliferarea microbilor. Enzimele pancreatice se indică in dispepsii, pancreatite cronice, excese alimentare, meteorism. Tripsina, amilaza, lipaza se găsesc in Triferment drajeuri, Digestin capsule, Kreon capsule sau in alte preparate, care mai pot conţine hemicelulază sau bilă de bou (Digestal Forte, Festal, Panzcebil, Zymogen); se administrează la mese sau la scurt timp după mesele principale. Se inghit intregi. Enzime utilizate în afara tubului digestiv: alfa-chimotripsina şi tripsina se utilizează in tratamentul plăgilor, descompun resturile de ţesuturi necrozate, realizand astfel o curăţire biologică. Favorizează vindecarea, combaterea infecţiilor. Alfa-chimotripsina se mai foloseşte in oftalmologie, in operaţiile de cataractă. Desoxiribonucleazele pot fluidifica puroiul. Hialuronidaza măreşte permeabilitatea substanţei fundamentale a ţesutului conjunctiv. Favorizează pătrunderea substanţelor medicamentoase in ţesuturi (ex.heparina impreună cu hialuronidaza). ANTIULCEROASELE Medicamentele antiulceroase combat agresiunea clorhidro-peptică sau favorizează apărarea mucoasei gastroduodenale. ANTIACIDE, NEUTRALIZANTE ŞI PANSAMENTE

Se folosesc in caz de hiperaciditate gastrică, gastrită hiperacidă şi in tratamentul ulcerului gastro-duodenal. Sunt baze slabe capabile să neutralizeze acidul clorhidric sau să scadă aciditatea gastrică. Acţionează asupra acidului clorhidric secretat. Antiacidele sistemice sau alcalinizante alcalinizează mucoasa stomacală, se absorb in organism şi produc alcalinizarea urinii (bicarbonatul de sodiu). Antiacidele neutralizante acţionează numai local printr-o reacţie chimică de neutralizare. Pansamentele acţionează fizico-chimic prin tamponarea acidităţii. Adsorb acidul clorhidric, formand un gel adeziv cu efect protector la nivelul mucoasei. Bicarbonatul de sodiu are efect prompt, intens dar trecător, alcalinizant local şi sistemic. Sistemic produce alcalinizarea urinii. In doză mare poate stimula secreţia gastrică acidă, iar după administrare prelungită favorizează formarea calculilor renali. Carbonatul de calciu acţionează printr-o reacţie de dublu schimb. Se asociază cu alte antiacide, pentru a se evita dozele prea mari care pot produce constipaţie. Compuşii de magneziu sunt substanţe neutralizante, nu eliberează bioxid de carbon, neutralizarea se produce treptat. Oxidul de magneziu formează in apă hidroxid de magneziu. Ionii de magneziu se eliberează sub formă de clorură de magneziu cu efect laxativ. Trisilicatul de magneziu determină formarea unui gel adeziv, cu efect protector şi tampon pe mucoasa gastrică. Compuşii de aluminiu: hidroxidul de aluminiu are acţiune lentă şi slabă. Aluminiul trivalent inhibă motilitatea gastrointestinală, intarziind golirea stomacului şi provocand constipaţie. Silicatul de aluminiu hidratat (bentonita) formează o soluţie coloidală pe suprafaţa mucoasei gastrice, cu efect protector. Intră in compoziţia preparatului Gastrobent suspensie. Există derivaţi de aluminiu şi magneziu in asociere: silicatul hidratat de aluminu şi magneziu - almasilat (Gelusil, Tri-om gel) şi carbonatul hidratat de aluminiu şi magneziu - hidrotalcit (Talcid), care au efect adsorbant pentru HCl, toxine, virusuri, microorganisme. Sărurile de bismut sunt pulberi grele, insolubile ce acoperă mucoasa cu un strat aderent, favorizează epitelizarea. Combinaţii de antiacide: Dicarbocalm, Rennie, Almagel, Maalox, Malucol, Novalox, Epicogel, Ulcerotrat sub formă de comprimate pentru supt, comprimate masticabile, suspensie orală, plicuri cu pulbere pentru suspensie, etc. ANTISECRETOARE a. Substanţele parasimpatolitice determină inhibarea secreţiei bazale de acid clorhidric cu 40- 50%; de asemenea, diminuează tonusul şi peristaltismul gastric, cu intarzierea golirii

stomacului şi prelungirea efectului antiacidelor. Intarzierea golirii stomacului este benefică in ulcerul duodenal, dar dăunătoare in ulcerul gastric. Ex. atropina, propantelina. Pirenzepina (Gastrozepin) are acţiune antisecretoare gastrică foarte selectivă, prezentand astfel mai puţine efecte adverse. b. Blocante H2-histaminergice sunt inhibitoare puternice ale secreţiei gastrice, care se dau optim seara la culcare. Cimetidina (Histodil) se dă in doză este de 1,2 g pe zi, administrată fracţionat (250 mg de 3 ori pe zi si 400 mg seara pentru prevenirea secreţiei gastrice nocturne). Reacţii adverse:

inhibitor enzimatic, are acţiune antiandrogenică datorită afinităţii pe receptorii androgeni, producand ginecomastie, galactoree; mai poate determina icter, bradicardie, anxietate, confuzie, halucinaţii. Se impune precauţie la asocierea cu anticoagulantele orale, datorită creşterii toxicităţii acestora. Ranitidina (Zantac) se administreaza in doză de 150 mg ziua si 300 mg seara la culcare. Pentru profilaxia recurenţelor se administrează in doza de 150 mg pe zi. Este mai bine suportată decat cimetidina. Rar poate produce leucopenie, trombocitopenie la obezi, efecte antiandrogenice (oligospermie) slabe. Absorbţia ei este scăzută la asocierea cu antiacide. Nizatidina (Axid) se absoarbe foarte bine digestiv, are durată de acţiune nocturnă lungă; se adm. şi injectabil. Un compus cu potenţă mare este famotidina (Quamatel), care nu produce inhibiţie enzimatică, nu are efecte adverse de tip antiandrogenic. c. Inhibitorii pompei de protoni Omeprazolul (Losec, Omeran) este un inhibitor foarte activ al secreţiei gastrice acide. Este indicat in tratamentul ulcerului duodenal, esofagitei de reflux, de primă alegere in sindromul Zollinger-Ellison. Tratamentul prelungit cu omeprazol poate determina rareori tumori carcinoide. Datorită reducerii puternice a acidităţii gastrice favoriza dezvoltarea bacteriilor intragastric şi apariţia candidozei gastrointestinale. Mai produce greaţă, cefalee, confuzie, hepatită, fotosensibilizare, şoc anafilactic. Doza este de 20 mg o dată pe zi. Esomeprazolul (Nexium) este izomerul S al omeprazolului, care se foloseşte pentru eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori. Alţi compuşi: pantoprazol (Controloc), lansoprazol (Lanzap). CITOPROTECTOARE Sucralfatul are acţiune antipeptică, formează un complex cu proteinele din nişa ulceroasă, realizand un strat protector faţă de factorii agresivi; creşte secreţia de mucus şi modifică şi

compoziţia sa. Se administrează oral de 4 ori cate 1 g pe zi. Nu se asociază cu antiacide, deoaarece el devine activ numai in mediu acid. Poate produce constipaţie, impiedică absorbţia digestivă a tetraciclinei şi ciprofloxacinei. Carbenoxolona este un derivat al acidului glicirizinic, compus natural din rădăcina de lemn dulce. Inhibă degradarea prostaglandinelor protectoare de la nivelul mucoasei gastrice. Poate produce edeme, astenie fizică, hipopotasemie, decompensare cardiacă. Prostaglandinele: misoprostol (Cytotec), derivat de PGE1 este un protector al mucoasei gastrice. Determină creşterea secreţiei de mucus, stimulează irigaţia mucoasei gastrice, favorizează regenerarea celulelor mucoasei gastrice. Are şi efect antisecretor. De asemenea, are acţiune ocitocică pe uterul gravid, fiind contraindicat in sarcină, deoarece poate provoca avort sau naştere prematură. Se foloseşte şi in profilaxia ulcerului şi gastropatiei provocate de antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). Alţi compuşi: enprostil, arbaprostil, rioprostil. Subcitratul de bismut coloidal (De Nol) realizează pe suprafaţa leziunii ulceroase un depozit cristalin aderent, protejand-o de agresiune. Efectul antiulceros este atribuit in principal insă acţiunii antibacteriene faţă de Helicobacter pylori, cat şi inhibării proteazei secretată de germen. ANTIULCEROASE ANTIHELICOBACTER PYLORI Helicobacter pylori este un bacil gram negativ implicat in patogenia bolii ulceroase. Secretă mai multe enzime, cum ar fi proteaza care reduce protecţia mucoasei faţă de agresiunea secreţiei acide şi ureaza care metabolizează ureea la amoniac, care crează un pH alcalin, ce intreţine continuu o secreţie gastrică acidă. Pentru eradicarea infecţiei este necesară o polichimioterapie. Se pot folosi: subcitratul de bismut coloidal (De nol), metronidazol, tinidazol, tetraciclină, amoxicilină, claritromicină, precum şi antisecretoare (ranitidină sau omeprazol). Preparatul Helicocin conţine amoxicilină şi metronidazol. O schemă de tratament cu durată de 10-14 zile asociază omeprazol + De nol + amoxicilină + metronidazol. ANTIVOMITIVELE Aceste substanţe au o frecventă utilizare ca medicaţie simptomatică in vărsături incoercibile cu dereglări electrolitice. Scopolamina are proprietăţi anticolinergice, fiind şi un sedativ psihomotor. Este utilă in voma provocată de răul de mişcare sub formă de plasture. Antihistaminicele sunt utile impotriva greţurilor şi vomei din răul de mişcare, in boala Meniere, in vărsăturile din sarcină, in voma produsă de medicamente. Se foloseşte frecvent prometazina (Romergan), iar in vărsăturile incoercibile clorpromazina (Plegomazin).

Proclorperazina (Emetiral) se administrează oral, rectal sau in injecţii intramusculare, fiind folosită şi la copii. Tietlperazina (Torecan) este antivomtiv activ pe cale orală si parenterală. De asemenea, se poate folosi si ca antivertiginos in iritaţii vestibulare. Metoclopramidul este activ in voma provocată prin iradiere, gastrită, ulcer, cancer gastric sau intestinal; in doze mari este eficace in voma severă produsă de citostatice. Are acţiune centrală antivomitivă şi periferică de contracţie a cardiei, relaxare a pilorului şi creşterea peristaltismului intestinal. Domperidon (Motilium) este un metabolit al metoclopramidului, cu efect antiemetic de intensitate medie. Ondansetronul (Zofran) este un antiemetic eficace faţă de voma intensă produsă de citostatice şi de radiaţii. Compuşi asemănători sunt granistetronul şi tropisetronul. Piridoxina (Vitamina B6) ar avea eficacitate in vărsăturile provocate de sarcină şi boala de iradiaţie.

LAXATIVELE ŞI PURGATIVELE Grăbesc tranzitul intestinal şi/sau măresc conţinutul in apă al materiilor fecale. Laxativele au un efect mai bland, de uşurare a defecaţiei, iar purgativele au un efect energic, cu inmuierea materiilor fecale. Se indică in: constipaţii acute, constipaţii cronice, in intoxicaţii acute, la incheierea unei cure de tratament cu antihelmintice, la bolnavii cu hernie, hemoroizi, fisuri ano-rectale, inaintea unei intervenţii chirurgicale la nivelul tubului digestiv sau pentru pregătirea examenului radiologic al tubului digestiv. Sunt contraindicate la bolnavii cu apendicită, in ileus mecanic, in abdomen acut. Se administrează cu precauţie la copiii mici (risc de deshidratare), gravide (pot stimula motilitatea uterină), la batrani. Nu se administrează la sugari. PURGATIVELE IRITANTE - stimulează peristaltismul. Sunt indicate mai ales cand este necesară evacuarea rapidă a intestinului. Uleiul de ricin se administrează in doză de 15-30 g si produce efect in cca 1-3 ore. Provoacă rareori colici intestinale. Substanţele active numai in colon işi produc efectul după cca 8 ore. Purgativele antrachinonice sunt reprezentate de cateva produse vegetale: frangula (scoarţa de cruşin), aloesul, senna. Se elimină prin lapte şi pot provoca uneori diaree la sugari. Cruşinul intră in preparatele Carbocif, Cortelax, Normoponderol, iar senna in Regulax, Rixative, Tisasen. Substanţe sintetice: fenolftaleina (Ciocolax), bisacodilul (Dulcolax) şi sodiu picosulfat (Dulcopic). PURGATIVELE OSMOTICE (SALINE) - sunt săruri care se absorb in mică măsură, rămanand in intestin, unde reţin apa prin osmoză.

Provoacă eliminarea de scaune lichide la 1-3 ore de la administrare. Se folosesc pentru evacuarea rapidă a intestinului (inaintea examenului radiologic, intervenţii chirurgicale şi in unele intoxicaţii. Sulfatul de magneziu (sarea amară) se administrează in doză de 15 g, dizolvat cu multă apă. Trebuie evitat la copii mici. Asemănător acţionează sulfatul de sodiu (sarea Glauber). Lactuloza (Duphalac) este o dizaharidă sintetică, care fermentează in acid acetic şi lactic, indicată in tratamentul constipaţiei produse de opioide şi al encefalopatiei hepatice, pentru scăderea amoniemiei. Macrogolii sunt polietilenglicoli cu lanţ lung, chimic inerţi, care nu se absorb din tubul digestiv, intrand in preparatele Forlax, Fortrans, alături de amestecuri de electroliţi pentru a nu tulbura echilibrul ionic. Hexitoli: manitol, sorbitol. LAXATIVELE DE VOLUM - cuprind fibre vegetale nedigerabile care cresc conţinutul colonului, stimuland ca urmare peristaltismul. Exemple: triticum (Diom Fibra) adică tăraţa de grau, psyllium obţinută din păstaia seminţelor de Ispaghula in preparatul Mucofalk-orange sau Mucofalk-apple, o serie de alimente: painea integrală, smochinele, curmalele. LAXATIVELE LUBREFIANTE - acţionează prin inmuierea scaunului şi prin favorizarea progresiei conţinutului intestinal. Docusatul (Sintolax) are efect slab, care se evidenţiază după 2-3 zile. Uleiul de parafină administrat oral inmoaie scaunul. Doza este de 30 g. Nu se asociază cu docusatul, deoarece acesta ii favorizează absorbţia, cu formarea de parafinoame. CU ACŢIUNE RECTALĂ - acţionează prin iritarea mucoasei rectale şi declanşarea reflexului de defecaţie. Se folosesc supozitoarele de glicerină (pentru adulţi şi pentru copii). MEDICAŢIA ANTISPASTICĂ Se indică in spasme la nivelul tractului gastro-intestinal, biliar, in caz de inflamaţii, litiază, tumori, inaintea explorărilor endoscopice. In funcţie de mecanismul de acţiune există 2 grupe de antispastice: neurotrope (parasimpatolitice) şi musculotrope. Antispasticele parasimpatolitice au eficacitate mare la nivelul tubului digestiv şi mai slabă asupra căilor biliare. Reprezentanţi: atropina, se dă la adult şi copii peste 7 ani, bromura de butilscopolamoniu (Scobutil, Buscopan) se poate adm. oral, rectal şi injectabil; propantelina; otilonium. Antispasticele musculotrope: papaverina este un alcaloid din Opiu, se foloseşte oral şi injectabil (s.c. sau i.m.), poate produce somnolenţă, constipaţie, cefalee, transpiraţii. Are şi acţiune vasodilatatoare. Se contraindică la şoferi. Drotaverina (No-spa) are acţiune antispastică de 2-5 ori mai mare comparativ cu papaverina. Acţiunile la nivel cardiovascular

sunt slabe. Administrarea i.v. se adm. in poziţie culcată, se dă cu prudenţă in sarcină şi in timpul alăptării. Mebeverina se foloseşte in colonul iritabil. Există preparate combinate ce conţin antispastice parasimpatolitice, musculotrope in asociere cu antialgice sau sedative. Ex. Scobutil compus (conţine bromură de butilscopolaminiu şi metamizol - un analgezic), Piafen (conţine metamizol, pitofenonă şi fenpipramidă- antispastice musculotrope), Lizadon P (papaverină, atropină, fenobarbital, propifenazonă). MEDICAŢIA ANTIDIAREICĂ ŞI ANTIINFLAMATOARE INTESTINALĂ Medicaţia simptomatică folosită in tratamentul diareelor acţionează asupra elementelor neuromusculare, asupra mucoasei sau asupra conţinutului intestinal. MEDICAMENTE CARE MICŞOREAZĂ PERISTALTISMUL INTESTINAL Parasimpatoliticele: atropina, scobutilul. Opioidele: Opiul are proprietăţi constipante prin morfină. Se folosesc: pulberea de opiu, tinctura de opiu (20-25 de picături la nevoie). Se mai pot administra codeina, dionina. Opioidele cu acţiune periferică sunt: difenoxilatul şi loperamida (Imodium) - aceasta se administrează in doză de 2 mg după fiecare scaun nelegat, maximum 16 mg pe zi. Nu produce dependenţă. Un medicament mai nou este racecadotrilul (Hidrasec) - un inhibitor de enkefalinază, ce determină creşterea nivelului de enkefaline care acţionează asupra enterocitelor, reducand astfel hipersecreţia de apă şi electroliţi in lumenul intestinal. Se poate administra şi la copii. SUBSTANŢE CARE ACŢIONEAZĂ LA NIVELUL MUCOASEI INTESTINALE (ASTRINGENTE) - materiile tanante. Au origine vegetală, acţionează prin precipitarea proteinelor extracelulare. Cel mai cunoscut este acidul tanic. Se mai pot folosi ceaiuri medicinale, care conţin derivaţi de tanină - de exemplu de afine, plante care conţin compuşi cu caracter antibiotic, antiseptic: coada racului, ştevia stanilor. ADSORBANTE ŞI PROTECTOARE - adsorb compuşii toxici din conţinutul intestinal sau protejează mucoasa. Cărbunele medicinal (Norit, Carbomix) adsoarbe substanţe bazice, acide, toxine, gaze. In intoxicaţii se utilizează ca antidot in doză de 10-15 g odată, după spălătură gastrică. Diosmectita (Smecta) este un aluminosilicat natural, care creşte vascozitatea gelului mucos de pe suprafaţa mucoasei digestive şi are efect citoprotector, fiind folosită şi in balonare, colon iritabil. Subsalicilatul de bismut (Pink bismuth tablets) este un complex de bismut trivalent şi salicilat suspendat intr-o argilă, avand efect antisecretor, antiinflamator, antimicrobian. Poate produce colorarea scaunului in negru şi se evită la copii. Se mai pot folosi substanţele mucilaginoase: polizaharide, pectine (din mere, morcovi, gutui). ANTIINFLAMATOARE INTESTINALE - se administrează in bolile inflamatorii intestinale: colită ulceroasă, boala Crohn. Sulfasalazina sau salazosulfapiridina

(Salazopyrin) se descompune in colon sub acţiunea enzimelor bacteriene in acid 5- aminosalicilic, care se absoarbe foarte puţin şi rămane in contact cu mucoasa colonului, fiind responsabil de efectul terapeutic şi sulfapiridină (o sulfonamidă antibacteriană), care se absoarbe aproape complet. Se administrează oral ca preparate enterosolubile, sau rectal sub formă de clisme şi supozitoare. Sulfapiridina este responsabilă de efectele adverse: cefalee, greaţă, reacţii alergice, depresie medulară, oligospermie cu sterilitate reversibilă, anemie hemolitică. Mesalazina (Salofalk -250, -500) este acidul 5-aminosalicilic, care are un potenţial farmacotoxicologic redus comparativ cu sulfasalazina, producand rar greaţă, vomă, dureri abdominale. Se contraindică in afecţiuni hepatice şi renale grave, la ulceroşi. Se administrează oral sub forma preparatelor enterosolubile. Budesonidul (Budenofalk) este un glucocorticoid folosit pentru inducerea şi menţinerea remisiunilor in boala Crohn. PROPULSIVE ŞI REGLATOARE ALE MOTILITĂŢII GASTROINTESTINALE Propulsivele sau prokineticele sunt medicamente care stimulează motilitatea gastrointestinală, favorizand tranzitul normal. Se folosesc in sindromul de hipomotilitate gastrică (apare postoperator, in anorexie nervoasă, neuropatie diabetică), manifestat prin greaţă, vomă, reflux esofagian, durere retrosternală, pirozis, dispnee. Se indică metroclopramidul, domperidonul, parasimpatomimeticele. Acestea din urmă, de ex. neostigmina (Miostin) şi betanecolul se administrează in ileus paralitic postoperator, distensie abdominală. Un reglator al motilităţii gastrointestinale este trimebutinul (Debridat), care acţionează ca stimulator in hipomotilitate şi relaxant, spasmolitic in hipermotilitate. Se indică in sindromul colonului iritabil şi in tulburări digestive funcţionale. COLAGOGELE Sunt stimulatoare ale scurgerii bilei, crescand fluxul biliar. Efectele acestora se realizează prin 2 mecanisme: efect coleretic, cand cresc secreţia bilei la nivelul celulei hepatice; efect colecistokinetic prin contracţia vezicii biliare, respectiv a căilor biliare, bila este evacuată din vezica biliară şi din coledoc, etc. Indicaţii: in stază biliară, diskinezii biliare; in infecţii ale căilor biliare; in hepatita cronică inactivă cu icter persistent; şi in dispepsii (insoţite de constipaţii). Contraindicaţii: in icter mecanic (se poate produce ruptura căilor biliare), colici biliare, hepatită acută. Acizii biliari şi săruri. Acizii provin din bilă de bou uscată şi purificată. Colebilul conţine bilă de bou şi se administrează in timpul meselor principale. Acidul dehidrocolic (Fiobilin) provoacă o secreţie biliară abundentă, apoasă. Droguri vegetale precum anghinarea, cicoare, păpădie se găsesc in preparate ca Anghirol, Hepatobil, Instamixt, cu acţiune coleretică.

Substanţe sintetice: salicilaţii şi carbicolul. Substanţe predominant colecistokinetice: sulfaţii de Mg, de Na. Se mai poate folosi uleiul de măsline.

MEDICAŢIA HEPATOPROTECTOARE Hepatoprotectoarele sunt medicamente care contribuie la restabilirea funcţiilor hepatice dereglate şi la creşterea rezistenţei hepatocitului faţă de factori nocivi. Se indică in steatoză, hepatite toxice, hepatită cronică. Arginina intervine in sinteza unor proteine, a hemoglobinei, in metabolismul amoniacului, diminuand concentraţia lui in sange. Se indică in hepatita cronică, ictere severe, hiperamoniemie. Se administrează sub formă de perfuzie: Aspartat de arginină, Arginină sorbitol. Acidul aspartic participă la sinteza proteinelor, leagă amoniacul. Se foloseşte in hepatita cronică, hiperamoniemie. Se găseşte sub formă de fiole in asociere cu vitamina B6:

Aspatofort. Acidul glutamic favorizează sinteza şi utilizarea ATP, fixează amoniacul. Intră in preparatul Multiglutin, care se administrează in perfuzie diluat in glucoză in precomă şi comă hepatică. Metionina are efect lipotrop (inhibă acumularea grăsimilor in ficat şi le stimulează metabolizarea) şi stimulator al funcţiei antitoxice a ficatului. Se foloseşte in hepatita cronică şi stetoza hepatică. Intră in preparatele combinate Lipovitan, Mecopar forte şi Metaspar alături de colină şi mai multe vitamine. Fosfolipidele sunt o formă biologic activă a lipidelor, care intră in structura membranelor celulare şi se pot folosi in hepatopatii cronice, steatoză hepatică: Essentiale forte, Esfogran, Hepatofort. Silimarina este obţinută din planta Silybum marianum, stabilizează membrana hepatocitului, avand efect antitoxic. Se foloseşte in hepatita cronică. Mai există un preparat din mai multe plante cu efect hepatoprotector, dar şi coleretic, colecistokinetic numit Liv 52.