Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din scopul educaţiei moral-civice rezultă principalele sarcini ale acestei componente
a educaţiei: formarea conştiinţei moral-civice şi formarea conduitei morale şi civice. Se
impune precizarea că această separare între sarcinile de factură teoretică şi cele de natură
practică este făcută din considerente didactice, fiind oarecum artificială, pentru că în realitate,
profilul moral-civic al subiectului se dezvoltă simultan pe ambele laturi, presupunând
deopotrivă informaţie şi acţiune, sentimente, convingeri-fapte.
Vezi V. Plăeşu, D. Plăeşu, „Modalităţi de educare patriotică în cadrul orelor de matematică”,
în „Revista de pedagogie” nr.2/1989.
Ea include un ansamblu de reguli şi norme care reglementează desfăşurarea activităţii de
muncă în vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune.
Formarea atitudinii faţă de muncă nu trebuie considerată ca un obiectiv sau exerciţiu
secundar realizat prin prelegeri sau alte forme educative, predominant verbale. Atitudinea
faţă de muncă se formează în procesul efectiv al muncii, ca mod existenţial fundamental al
omului. Pentru a conferi un grad înalt de eficienţă educativă acestui proces este necesară
organizarea pedagogică a muncii în şcoală, în parametri specifici:
Învăţarea trebuie considerată ca muncă, iar practica ca formă de învăţare;
Munca din şcoală (grupuri şcolare, licee, etc.) trebuie realizată în condiţii cât
mai apropiate de cele din instituţii şi întreprinderi productive;
Munca în condiţii şcolare trebuie să se finalizeze şi în produse efective,
conferindu-se activităţii desfăşurate semnificaţia socială necesară.
Un rol deosebit în formarea atitudinii faţă de muncă îl are modul de organizare şi
desfăşurare a procesului instructiv-educativ pentru că învăţarea însăşi este un tip de activitate,
care prin modul său de desfăşurare în şcoală, conduce la asimilarea anumitor atitudini faţă de
muncă.
BIBLIOGRAFIE