Sunteți pe pagina 1din 38

Securitatea alimentară pe filiera

băuturilor

Profesor coordonator: Studenţi:


Asist. Dr. Boghiţă Eduard Plăcintă Elena
Tâncă Debra
Ţigănucă Alina
Uliciuc Alexandra
Zamosteanu Laura

IAŞI
2018
Cuprins
Introducere 3
Cap. I Aspecte teoretice privind securitatea 4
1.1. Scurt istoric al băuturilor răcoritoare la nivel național 6
1.2. Gama sortimentală existentă pe piaţa băuturilor răcoritoare 9
Cap. II Piaţa băuturilor răcoritoare 11
2.1. Cererea 14
2.2. Oferta 18
2.3. Preţul 24
Cap. III Controlul calităţii produselor pe fluxul tehnologic 27
Cap. IV Politici alimentare privind băuturile răcoritoare 32
Concluzii şi recomandări 37
Bibliografie 38

2
Introducere

Securitatea alimentara reprezintă totalitatea măsurilor si acțiunilor întreprinse la


nivel național si internațional pentru a asigura un grup de populație sau întreaga populație a unei
țări, că are asigurat accesul la o cantitate suficientă de hrană, verificată calitativ și care poate fi
cumpărată în funcție de statutul social al fiecărui consumator.

Standardul de viață al timpurilor noastre a condus la progresul tehnologiei alimentare, a


impus schimbări în modul de păstrare, preparare și consumare a alimentelor.

Calitatea și siguranța alimentelor se bazează pe eforturile tuturor celor implicați în


lanțul alimentar constituit din producția, procesarea, transportul și consumul.

Termenul de băutură răcoritoare (popular „suc”) se referă în special la băuturile


carbogazoase sau necarbogazoase obţinute din concentraţi, deşi în sens larg desemnează orice
băutură care nu conţine alcool (există şi câteva excepţii, cum ar fi ceaiul, ciocolata
caldă, laptele, cocktailul etc.). Cele mai populare sortimente de băuturi răcoritoare sunt:
fanta, cola, apa minerală, limonada.

Băuturile răcoritoare (nealcoolice) sunt lichide care se consumă pentru a combate


senzaţia de căldura şi, în special, pentru hidratarea organismului, ele fiind prezente în viaţa de zi
cu zi a tuturor persoanelor. Unele băuturi, de exemplu cele energizante, cresc rezistenţa psihică,
viteza de reacţie, puterea de concentrare şi stimulează metabolismul.

Băuturile răcoritoare sunt produse la care principalul component îl reprezintă apa, care
pentru a fi mai agreabilă şi răcoritoare se amestecă cu substanţe ce-i imprimă gust şi aromă
plăcuta, culoare frumoasă şi cel mai adesea sunt impregnate cu dioxid de carbon. În ultimul timp
în industrie s-a trecut la introducerea în băuturi a unor substanţe necesare pentru om şi anume:
vitamine, fier, lecitina, miere de albina, cofeină, fosfor, sodiu, potasiu.

Având în vedere că omul pierde în mod continuu apa prin procesele fiziologice doi -
trei litri pe zi (de exemplu cu fiecare expiraţie se pierde apă sub formă de vapori, într-o zi
acumulându-se aproximativ doua pahare) această pierdere se completează prin alimentaţie,
consumarea a cel puţin şase pahare de apa zilnic şi foarte adesea cu ajutorul băuturilor: ape
minerale, sucuri naturale, nectare, sifon etc.

3
Cap. I Aspecte teoretice privind securitatea
Securitatea alimentară este un concept relativ recent, care s-a impus începaâd din anii
1970. Conceptul a evoluat de la consideratii mai degraba cantitative si economice, spre o
definitie care tine cont de calitatea alimentelor si de dimensiunea umana.

Conceptul a evoluat si pe fondul actualei suprapopulari a multor parti ale planetei si al


cresterii preturilor produselor alimentare, in vreme ce, mai peste tot, calitatea acestora scade. Un
alt factor care a impus necesitatea gasirii unei abordari sistematice a problemei alimentare la
scara globala este si urbanizarea galopanta, faptul ca din ce in ce mai multi oameni locuiesc in
orase, in vreme ce zonele rurale se depopuleaza.

Organizatia mondiala pentru alimentatie si agricultura (FAO) a redactat inca acum un


sfert de secol, in 1987, un raport special pe aceasta teama, raportul Brundtland, de la numele
principalei coordonatoare, care a lansat atunci si conceptul complementar de „dezvoltare
durabila“.

A mai fost introdus, in cadrul aceleiasi politici, si conceptul de „trasabilitate“, care


implica posibilitatea de a trasa originea si modul de prelucrare a unui produs alimentar, asa cum
spune expresia consacrata, „de la furca pâna la furculita“.

In afara de explozia demografica, principalii factori care pun in pericol din ce in ce mai
mult securitatea alimentara sint penuria de apa -intrucat agricultura depinde de accesul la apa
dulce; degradarea solurilor, in special prin folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice; si,
desigur, modificarea climei.

Securitatea alimentara mai acopera si chestiunea calitatii alimentelor. Calitatea


alimentelor se degradeaza de multa vreme chiar si in democratiile occidentale. Industrializarea,
produsele in serie, folosirea pe scara larga a conservantilor chimici, generalizarea produselor de
tip fast-food au deja un impact asupra sanatatii locuitorilor chiar si in tarile afluente economic.

Grija politicienilor pentru securitatea alimentară nu este doar o sarcină managerială, dar
şi calea spre inimile alegatorilor. Asta după ce romantismul politic de la sfârşitul secolului trecut
nu mai aduce dividendele de alta data. Fostul premier Vasile Tarlev chiar a intrat le vremea sa în
folclorul modern cu expresia „este important nu cum se numeste limba, ci să ai ce pune pe
limbă”. Un popor care mai are o generaţie de supravieţuitori ai perioadelor de foamete este lesne
de convins cu asemenea abordări.

4
Un partid politic de apariţie recentă a lansat de curând avertismentul că în urma secetei
din toamna şi a gerurilor actuale, dar mai ales în urma inactivităţii autorităţilor, în acest an
securitatea alimentară redevine o sarcina de actualitate. Unul dintre fruntaţii acestul partid,
Viorel Chivriga, el şi expert economic, spunea că 2012 va fi anul cu un acces extrem de redus la
produse alimentare de bază, în particular avându-se în vedere recolta compromisă în proporţie
mare a grâului alimentar, iar ca să evite acest lucru, autorităţile ar trebui să intervină de urgenţă,
cu o comisie de intervenţie pe piaţa cerealieră, compensarea costului motorinei pentru lucrările
de primăvară sau cu o rezervă de stat mai solidă la grâul alimentar.

Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, cel care de altfel a şi o provocat oarecum


această dezbatere, anunţând ceva mai înainte că vremea a compromis deja o mare parte din
recolta de cereale, spune totuşi să propunerile respective ţin mai degrabă de domeniul retoricii
politice, şi nu de cea pragmatică:

“Situaţia cu adevărat este complicată. Am pierdut 70 la sută din rapiţă, 30 la sută din
grâu, pe alocuri chiar 70 la sută din struguri. Dar asta nu înseamnă că nu vom avea ce mânca în
acest an. Avem suficient material seminciar. Vom semăna mai mult porumb, pentru că el este la
fel de scump şi cotat ca grâul. Vom lua măsuri cu viţa -de-vie, ca s-o curăţăm corespunzător şi s-
o reînnoim. Foarte curând vom întruni agricultorii ca să dicutăm aceste soluţii. Eu dacă n-aş fi
ministru, tot aş putea propune compensarea motorinei. Împărţirea motorinei nu este altceva decât
o metodă de corupţie… Provocarea panicii nu cred că este cea mai bună metodă de a te promova
politic.”

Experta în alimentaţie şi sănătate, Galina Obreja, este de acord că Republica Moldova


are o mare problemă cu siguranţa alimentară, dar spune că aceasta ar rezulta mai degrabă din
cultura nutritivă a populaţiei decât din faptul că nu ar exista suficient acces la produsele de bază:
„Suntem o ţară agrară şi s-ar părea că ar trebui să avem acces la produse alimentare de calitate,
dar situaţia este dezastruoasă. Toată populaţia consumă foarte puţine fructe şi legume. Un alt
factor este supraconsumul energetic, adică consumul matre de grăsimi şi de glucide uşor
asimilabile cum ar fi zahprul. Drept urmare, 50 la sută din populaţia adultă este supraponderală
sau obeză. Consecinţele sunt tensiunea arterială ridicată, hiperholesterolemia, iar drept urmare o
mortaliotatea foarte înaltă sau o dizabilitate foarte înaltă. Produsele sănătoase nu sunht mai
scumpe decât cele nesănătoase. Dar suntem prea puţin informaţi despre alimentaţia sănătoasă şi
avem o publicitate foarte intensă la produsele nesănătoase care nu se poate compara cu
publicitatea modului sănătos de alimentaţie. ”

5
Galina Obreja mai spune că nu le-ar putea reproşa autorităţilor lipsa totală de
preocupare pentru aceasta problemă, dar că măsurile întreprindse nu ar fi suficiente deocamdată

“Ministerul Agriculturii, de exemplu, are strategii specile de extindere a suprafeţelor


livezilor, altele de genul acesta. Dar o problemă mare este că fructele şi legumele la noi sunt mai
puţin accesibile în afara sezonului. La nivel de politici de stat, se poate creşte disponibilitatea
acestora în afara sezonului. Există procedura de congelare, există procedura de uscare,
conservarea nu neapărat cu sare sau uleiuri. Ministerul, din politicile pe care le adoptă, ia
anumite măsuri pentru sporirea securităţii alimentare, dar de obicei totul se reduce la cereale. Dar
securitatea alimentară nu înseamnă doar cereale,” ne-a spus expert Galina Obreja.

1.1.Scurt istoric al băuturilor răcoritoare la nivel național

Termenul de băutură răcoritoare (popular „suc”) se referă în special la băuturile


carbogazoase sau necarbogazoase obţinute din concentraţi, deşi în sens larg desemnează orice
băutură care nu conţine alcool (deşi există şi câteva excepţii, cum ar fi ceaiul, ciocolata caldă,
laptele,cocktailul etc.). Cele mai populare sortimente de băuturi răcoritoare sunt cola, apa
minerală, limonada sau oranjada.

 Înainte de 1989

În timpul regimului comunist, în România au luat fiinţă centre de producţie a băuturilor


răcoritoare, care au scos o serie diversificată de produse:

 Brifcor (gust de portocale)


 CiCo (gust de portocale)
 Quick Cola (gust de cola)
 Deit (gust de fructe, în genul MD de astăzi)
 Bem-Bem (gust de portocale)
 Zmeurata (gust de zmeură)
 Lămâiţa (gust de lămâie)
 Hebe (gust de lămâie)

6
 Aurora (gust de lămâie)

Un caz aparte îl reprezintă băutura Pepsi-Cola, scoasă la fabrica «Munca» din Ovidiu,
Constanţa sub licenţă Pepsico, din anii '60. Sloganul mărcii era «avânt şi energie».

 După 1989

O vreme au mai rezistat vechile mărci, dar, din cauza privatizărilor, unele dintre ele au
dispărut (Brifcor, Deit, Quick Cola), altele au reuşit să supravieţuiască (CiCo sau, bineînţeles,
Pepsi-Cola, Coca-Cola) ori să renască (Brifcor , Quick Cola). De asemenea, au apărut o serie de
firme care produc sucuri româneşti (Ala-Bala, Frutty-Fresh, Val etc.).

Coca-Cola de la 1886 până în prezent

Coca-Cola este băutura răcoritoare care este savurată de sute de milioane de ori pe zi
de oameni de pe tot globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi sigla, care sunt marci
înregistrate, sunt cele mai recunoscute simboluri comerciale din lume.
Produsul care a dat cel mai cunoscut gust s-a nascut în Atlanta, Georgia, la data de 8
mai 1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs conform legendei siropul
pentru Coca-Cola într-un vas de aramă pe un trepied, în curtea din spatele casei sale. A dus un
borcan cu noul produs la farmacia „Jacob’s” de pe aceeaşi stradă, unde a fost testat, declarat
„excelent” şi pus în vânzare cu cinci cenţi paharul. În mod intenţionat (sau în mod accidental,
nu se cunoaşte exact), noului sirop i-a fost adaugată apa carbonatată pentru a produce o
bautură care a devenit dintr-o dată „ Delicioasă şi Răcoritoare”, o temă ce continuă să se audă
astazi oriunde se savurează Coca-Cola. Considerând că "cei doi C vor arăta bine în reclame"
Frank Robinson, partenerul şi contabilul doctorului Pemberton, a sugerat numele şi a scris cu
acest scris unic marca înregistrată "Coca-Cola", ce este acum renumită.
La data de 1 mai 1889, Asa Candler a publicat o reclamă de o pagină în The Atlanta
Journal şi şi-a declarat firma sa (firma de vânzari en-gros şi en-detail) ca "singura proprietară
a Coca-Cola> Delicios. Răcoritor. Antrenant. Tonic". Titlul exclusiv de proprietate, pe care
domnul Candler l-a obţinut în 1891, a costat în total 2.300$.
Până în anul 1892, flerul de comerciant al domnului Candler a impulsionat vânzarea de
sirop Coca-Cola, făcând-o să sporească de aproape zece ori. Curând după aceasta şi-a lichidat
farmacia "Jacobs" şi şi-a îndreptat întreaga atenţie spre băuturi răcoritoare. Împreună cu
fratele său John S. Candler, cu Frank Robinson, fostul partener al lui John Pemberton, şi cu
7
alţi doi asociaţi, domnul Candler a format în Georgia o corporaţie cu numele de The Coca-
Cola Company. Capitalul initial a fost de 100.000$.
Marca înregistrată "Coca-Cola", folosită pe piaţă din anul 1886, a fost înregistrată la
Biroul de Inve Afacerea a continuat să se dezvolte şi în anul 1894 s-a deschis în Dallas
(Texas), prima fabrică de producere a siropului din afara oraşului Atlanta. Altele s-au deschis
la Chicago (Illinois) şi la Los Angeles (California), în anul următor.

Pepsi
Brandul Pepsi este prezent pe piața din România din 1966, jucând un rol principal în
segmentul băuturilor carbonizate și continuând să aibă o vizibilitate a brandului extrem de
puternică “Când spui Pepsi, toată lumea înțelege despre ce vorbești”, relevanta “Orice ai face,
bea Pepsi” și stimata “Pepsi își merită poziția de lider pe piață”. (Sursa: Cercetare calitativă
Daedalus).
Sistemul de franciză curent pentru Pepsi a început în 1991, cu implicarea Quadrant
Amroq Beverages (QAB), ca îmbuteliator, care produce și distribuie băuturile sub licența
PepsiCo, împreună cu produsele proprii.
Povestea Pepsi Cola începe cu o farmacie în New Bern, Carolina de Nord, şi un
farmacist numit Caleb Bradham. Scopul lui Bradham a fost să creeze o băutură carbogazoasă
care să fie atât delicioasă, cât şi sănătoasă, să ajute la digestie şi să ofere mai multă energie.
Ca multe alte farmacii în 1896, cea a lui Bradham oferea şi băuturi carbogazoase create de el,
cu care îşi servea clienţii. Cea mai populară băutură a lui a fost cea numită “Băutura lui
Brad”, făcută din apă minerala, zahăr, vanilie, uleiuri rare, pepsin şi nuci de cola.
Băutura lui Brad a fost mai tarziu numită Pepsi Cola în 1898 datorită pepsinului şi
nucilor de cola folosite în reţeta. În 1898, Caleb Bradham a cumpărat, cu înţelepciune, numele
de marcă “Pep Cola” pentru 100 USD de la un competitor din Newark, New Jersey. Noua
marcă a fost înregistrată pe 16 iunie 1903. Vecinul lui Bradham, un artist, a creat designul
pentru primul logo Pepsi şi astfel 97 de vizualuri s-au dezvoltat pentru prima campanie
publicitară. Logoul Pepsi-Cola a fost înregistrat în 1906 şi a fost folosit de atunci în
numeroase versiuni.
În 1931, preşedintele Loft Candy, Charles G. Guth, care a reformulat băutura populară,
a cumpărat Pepsi Cola.
Pepsi s-a bucurat de o lungă perioadă de asociere a imaginii cu cea a celor mai mari
fotbaliști și cântăreți din lume, care au reprezentat cu succes poziționarea brandului “Dare for
more”. Printre aceștia se numară: David Beckham, Thierry Henry, Ronaldinho, Roberto
8
Carlos, Raul Gonzales, Fernando Torres, Rafael Van Der Vaart, Crespo, Lampard,și Christina
Aguillera.

European Drinks

Ioan şi Viorel Micula, fraţi gemeni, au reuşit să clădească în România un adevărat


imperiu al apei minerale şi al băuturilor răcoritoare.

European Drinks, firma lor de referinţă, este astăzi una dintre cele mai cunoscute
companii in România . În epoca ceauşistă au ales libertatea, emigrând în Suedia. Aici au şi
debutat în afaceri, cu o firmă de hardware şi comerţ industrial. Revoluţia din 1989 şi
evenimentele care au urmat - înlăturarea regimului comunist de la putere - i-au readus în
România, în anul 1990. Cu banii pe care i-au făcut în Suedia, au început dezvoltarea unei reţele
de distribuţie prin intermediul firmei Transilvania General Import Export, care astăzi a devenit
una dintre cele mai performante din sud-estul Europei. De aici şi până la producţie nu a fost
decât un pas, pe care l-au făcut o dată cu lansarea pe piaţă a răcoritoarelor Frutti Fresh şi a
băuturilor alcoolice.

În 1996 au început activitatea de îmbuteliere a apei minerale Izvorul Minunilor unde s-a
investit peste 25 de milioane de mărci germane. Astăzi, Ioan şi fratele său Viorel tronează peste
un imperiu al apei minerale şi băuturilor răcoritoare carbogazoase. European Drinks, Scandic
Distilleries, European Food, Transilvania General Import Export sunt producătorii din grup care
au reuşit să-şi impună mărcile pe piaţa românească. Grupul si-a dezvoltat afacerile prin intrari
pe numeroase segmente de piață, având în prezent peste 150 de produse în portofoliu, dar și
prin exporturi.

1.2. Gama sortimentală existentă pe piaţa băuturilor răcoritoare

Piaţa băuturilor răcoritoare a cunoscut o dezvoltare majoră în ultimii ani, în special după
anul 1990 când pe piaţa românească au pătruns numeroase firme producătoare de băuturi
răcoritoare.

9
 Compania Coca-Cola este cea mai mare companie producătoare de băuturi răcoritoare
din lume, cu o piaţă de desfacere cuprinzând 200 țări .
 Compania QAB Are 7 branduri în portofoliu: Pepsi, Prigat, Lipton, Gatorade, 7 UP,
Roua Munților, Talea, Mirinda. Pepsi este cel mai bine vândut brand, datorită faptului că
segmentul băuturilor carbonatate este cel mai mare în România şi, ca urmare, are cea mai mare
cerere.
 European Drinks produce o gamă largă de băuturi răcoritoare: Frutti Fresh, Adria Cola,
American Cola, Adria, Frutti Delicia, Fruttia Nectar, Fruttia Juice, Vita Tonic, Izvorul
Minunilor.

10
Cap. II Piaţa băuturilor răcoritoare
Piaţa unui produs este formată din totalitatea clienţilor potenţiali care locuiesc într-un
anumit spaţiu geografic, la un anumit moment, care au aceleaşi aspiraţii, nevoi şi dorinţe.
Agentul motor care pune în mişcare o piaţă şi o economie este consumatorul. În acest sens,
consumatorul reprezintă nucleul sensibil şi principal al oricărui efort de marketing. În aria de
cuprindere a acestei pieţe, se poate identifica un ansamblu de persoane, cu nevoi diferite, dorinţe
diversificate, care reprezintă populaţia totală. O parte din această populaţie este formată din
consumatori, care se desprind de restul populaţiei prin faptul ca au adoptat o anumită atitudine
faţă de un produs, fie că l-au adoptat deja, fie că il vor adopta în viitor. Cealaltă parte din
populaţia totală poartă denumirea de nonconsumatori, care pot fi absoluţi şi relativi.

Nonconsumatorii absoluţi sunt persoanele care nu vor cumpăra sau utiliza niciodată
produsul, deoarece nu percep utilitatea produsului.

Nonconsumatorii relativi sunt reprezentaţi de cei care nu consumă produsul în momentul


de faţă, ar avea nevoie de el, dar nu-l consumă încă, din motive conjuncturale sau subiective: fie
nu au bani, fie nu au aflat de existenţa produsului, fie au substituit produsul cu altceva, deoarece
nu sunt convinşi de utilitatea şi calitatea lui, fie că pur si simplu nu vor. Piaţa teoretică se obţine
prin diminuarea populaţiei totale, cu numărul de nonconsumatori absoluţi, adică vizează
consumatorii şi nonconsumatorii relativi ai produsului de referinţă.

Piaţa actuală este formată din clieţi proprii şi din clienţi ai concurenţei.

Piaţa băuturilor răcoritoare este o piaţă dinamică care pentru a se situa pe poziţiile
fruntaşe trebuie să ofere consumatorilor acele prodese care să le întrecă aşteptările. Însă această
atitudine a ofertanţilor nu îi salvează însă de criza economică. Tendinţa de scădere a vânzărilor
se datorează strict reducerii consumului populaţiei, confruntate cu scăderi ale veniturilor şi
contracţia economiei. Jucătorii de pe aceste pieţe sunt optimişti şi afirmă că trendul de creştere
va fi reluat în perioadele următoare.

Pe primele sase luni ale anului 2009, potrivit calculelor revistei "Piata", valoarea pieţei
băuturilor carbogazoase a coborat la finele lunii iunie de la 1,122 miliarde de lei (cât înregistra la
1 iulie 2008), la 1,07 miliarde de lei.

Consumatorii se împart în doua mari categorii: consumatori potenţiali şi consumatori


efectivi.

11
Consumatorii efectivi sunt aceia care au efectuat deja cumpărarea produsului în cauză, şi
anume: copii (şcolari), adolescenţi, tineri, femei, bărbaţi, persoane mai în vârstă, pensionari, care
se ghidează după anumiţi factori pentru satisfacerea nevoilor consumării unor astfel de produse –
calitatea produselor, pretul, sortimentul, brandul, precum şi factori demografici (mediul din care
provine – rural sau urban), sociologici (un anumit statut social, anumite gusturi, caută un anumit
brand faţă de care demonstrează loialitate, fidelitate), factori economici, psihologici, etc.

Consumatorii potenţiali sunt acele persoane care nu consumă încă produsul dar care care
putea consuma pe viitor. Segmentul în cauză şi factorii care determină alegerile ulterioare sunt
similare cu cele ale consumatorilor efectivi.

Dezvoltarea pieței – extensivă, intensivă, mixtă

Luând în considerare doar doi dintre factori determinanţi, în stabilirea dimensiunii unei
pieţe, respectiv numărul de consumatori şi consumul mediu pe persoană, se evidenţiază trei
modalităţi de modificare a dimensiunilor unei pieţe:

A. modificarea de natură extensivă a pieţei este obţinută printr-o creştere sau scădere a
numărului de consumatori ai respectivului produs, în condiţiile menţinerii constante a
consumului mediu pe persoană.

B. modificarea de natură intensivă a pieţei obţinută prin creşterea, respectiv scăderea


intensităţii consumului (cantităţii medii consumate de o persoană) în condiţiile menţinerii
constante a numărului de consumatori.

C. modificarea mixtă a pieţei obţinută prin creşterea sau scăderea simultană a intensităţii
consumului şi a numărului de consumatori.

Făcând abstracţie de întreprinderea în numele căreia apare pe piaţă, produsul însuşi îşi
poate delimita o piaţă proprie. Ca segment al pieţei totale, piaţa produsului exprimă gradul de
pătrundere a acestuia în consum, gradul de solicitare a produsului de către consumatori, adică
posibilităţile de desfacere a lui.

Între piaţa unui produs şi piaţa celorlalte produse pot apărea trei categorii de relaţii:

 relţtii de asociere - când două sau mai multe produse se asociază în consum pentru a

12
satisface o anumită nevoie (băutura răcoritoare şi peturile în care este îmbuteliată);
 relaţii de substituire - când două sau mai multe produse se înlocuiesc reciproc în
consum;
 relaţii de indiferenţă - când două sau mai multe produse se găsesc în relaţii neutre,
ele vizând nevoi diferite (băutură răcoritoare şi biscuiţi).

În cazul celor trei producători importanţi pe care îi analizăm, dezvoltarea pieţei a fost una
mixtă. Strategiile firmelor au vizat creşterea vânzărilor atât prin creşterea numărului de
cumpărători, cât şi prin sporirea cantităţii cumpărate.
Firmele şi-au diversificat gama sortimentală, au păstrat anumite produse ce au devenit
deja tradiţionale iar pe de altă parte au scos pe piaţă noi produse ce vizau o viaţă mai sănătoasă,
fapt ce a condus atât la fidelizarea consumatorilor, cât şi la atragerea altor consumatori
(consumatorii potentiali au devenit cumpărători efectivi).

Oferta se diversifică prin aparaţia unor arome de fructe exotice sau mixuri de fructe şi
adaos de vitamine.

Coca-Cola HBC a introdus şase produse noi pe piaţa răcoritoarelor: Fanta Mango, Cappy
Portocale Rosii, Schweppes Clear Lemonade, Nestea Green Tea Citrus, Cappy Ananas 100% si
Cappy Ice Fruit (cu trei variante - multivit, orange & grapefruit si red fruits).

După intrarea pe piaţă din anul trecut, Orangina şi-a dezvoltat sortimentaţia cu două noi
arome lansate în primăvara acestui an: Orangina Light si Orangina Rouge. Carlsrom a mai
înregistrat un succes important anul acesta, devenind unic distribuitor in Romania al sucurilor
Granini, dupa o negociere de aproape doi ani.

Despre Prigat Limonada, Claudia Iacobuta, PR Manager QAB, spune ca este unul dintre
succesele companiei în acest sezon: "Succesul sau nu a fost întamplator, întrucât produsul a
reprezentat răspunsul prompt al Quadrant la preferinţele consumatorilor pentru citrice şi la nevoia
acestora de a primi un plus de hidratare şi un efect răcoritor în zilele de vară".

Cappy Ananas 100%, cel mai tânăr produs din portofoliul Coca-Cola HBC, face parte din
gama Cappy Premium şi este un suc integral natural, fără zahăr şi fără conservanţi. În gama Cappy
Premium sunt alte trei băuturi din fructe: Cappy Portocale 100%, Cappy Multivitamin (combinaţie
de guava, mango, fructul pasiunii, caise şi portocale şi cu ados de şase vitamine) şi Cappy
Coacaze (fruct bogat în antioxidanţi).

13
Noutăţi au apărut şi în privinţa ambalajelor folosite de Coca-Cola HBC: ambalajul de 1,5 l
pentru Nestea, cel de 2,5 l pentru Coca-Cola şi ambalajele aseptice de 1,5 l si de 0,5 l pentru
Cappy Ice Fruit. Janina Trotea (Coca-Cola HBC)spune ca noile ambalaje sunt menite "să
întâmpine toate ocaziile de consum". Inovaţia realizată prin ambalajul de 1,5 l la Nestea este
soluţia găsită de companie pentru "nevoia ridicată de consum din timpul verii asociată cu
necesarul de hidratare, ceaiul verde răspunzând foarte bine acestor nevoi", explică reprezentanta
Coca-Cola HBC. Ambalajul a fost obiectul unor înnoiri şi la QAB, şi la Carlsrom. O dată cu
relansarea sa, Prigat Activ a primit şi o nouă sticlă, cu sport cap.

După ce a introdus în portofoliul său marca Granini, Carlsrom Beverage a lansat noul
ambalaj cu capacitatea de 1l şi format "din trei straturi de plastic prevăzute cu o bariera de oxigen
la mijloc, ce păstrează aromele naturale ale sucului".

Analizând numărul de consumatori de pe piaţa băuturilor răcoritoare s-a constatat că la


nivelul anului 2004 existau 17 milioane de consumatori potenţiali din care doar 15 milioane au
achiziţionat efectiv produsele , deci piaţa efectivă este de 15 milioane şi cea potenţiala de 17
milioane de consumatori . Volumul total al vânzărilor pe piaţă în 2004 a fost de aproximativ
324000 miliarde lei (luând în considerare că în medie un consumator consumă 2 sticle de suc în
sezonul estival şi doar o stical în sezonul rece ) .

2.1. Cererea
Definirea unității de consum, a unității de cumpărare și a unității de decizie

Băuturile răcoritoare sunt consumate de o plajă largă de persoane, indiferent de sex sau
vârstă. Putem observa frecvent în jurul nostru copilaşi de vârste mici, precum şi oameni în vârstă
care îşi potolesc setea cu o băutură răcoritoare.

Punctul de pornire în cumpărarea unei băuturi racoritoare este constientizarea unei stări
de dezechilibru generată de o trebuinţă nesatisfăcută ( o nevoie). Cumpărătorul alege sub
influenţa împrejurărilor şi a exigenţelor proprii, din oferta disponibilă, acel produs care speră că
îi va aduce satisfacţia aşteptată. Fazele deciziei de cumpărare surprind recunoaşterea necesităţii,
identificarea ofertei, evaluarea alternativei, cumpărarea efectivă şi evaluarea rezultatului
cumpărării ( satisfacţia).

14
Cumpărătorii de băuturi răcoritoare se încadează în general în populaţia cu vârstă medie
şi adolescenţi . Cumpărătorul poate fi în acelaşi timp şi plătitor şi consumator, dar există şi
situaţii în care cumpărătorul poate fi consumator fără a fi plătitor, plătitor fără a fi consumator,
iar consumatorul să nu fie nici plătitor nici cumpărător. Indiferent de rolul jucat, consumatorul ia
parte la procesul decizional.

Decizia poate fi influenţată de o altă persoană , spre exemplu, când copilului i se


sugerează o anumită băutură, pe motivul protejării acestuia.

În procesul de evaluare a alternativelor (de alegere a produsului) intervin raţionamentele


consumatorului şi emoţiile acestuia, care uneori pot să orienteze decizia într-o direcţie opusă
raţionamentului logic. Alternativele pot fi diverse marci, branduri, sortimente, iar criteriile de
evaluare ale acestora sunt legate de preţ, calitate, cantitate, gust.

De asemenea în influentarea deciziei au un rol important mesajele persuasive practicate


de firmele producătoare , publicitatea , practicarea unor preţuri mici şi a promoţiilor.

Identificarea principalelor segmente de piață și analiza lor

Scopul segmentării în marketing este identificarea grupurilor de consumatori care caută


un anumit produs. Grupurile trebuie să fie omogene şi unitare, deosebindu-se de celelalte
grupuri.

Segmentarea se face pe baza unor criterii socio-demografice, economice, psihografice


etc.

FACTORI SOCIO-DEMOGRAFICI

Varsta 4-14; 15-25; 26-36; 37-50, peste 50 de ani


Sex M, F
Statut marital casatorit; necasatorit; altul
Copii 0; 1-2; 3-4; 5 si peste
Ocupatie elev; student; manager; director; liber
profesionist; sportiv; pensionar, şomer;
funcţionar; muncitor ; agricultor
Educatie fara scoala; 8 clase; liceu; facultate;
masterat; doctorat
Venit familial sub 600 RON ; 601- 800 RON ; 801- 1000
RON ; 1001-1200 RON ; 1201- 1400
RON ; 1401- 1600 RON ; peste 1601
RON

15
Etnie roman; magiar; rrom; alta etnie
Religie ortodox; catolic; protestant; alta religie

TRĂSĂTURI PSIHOGRAFICE

Tradiţionalist ; familist ; modern ; explorator ; individualist ; lider ; independent ; aventurier;


introvertit ; romantic ; impulsiv ; evlavios

SEGMENTAREA ÎN FUNCŢIE DE BENEFICII

Calitate ; preţ.

Cei mai mulţi cumpărători se înregistrează în mediul urban, predominând cei cu vârste
mici şi medii, fiind elevi, studenţi. Practic oricine poate să achizitioneze acest produs, preţul
nereprezentând o problema covârşitoare. Determinarea criteriilor psihografice este cel mai
important aspect în cadrul comunicării cu publicul ţintă. Între aceste criterii se disting stilul de
viaţa şi personalitatea.

Spre exemplu, în viziunea Coca-Cola Light, consumatorul trebuie sa aibă un stil de viaţă
dinamic şi o viaţă socială activă. Personalitatea trebuie să se bazeze pe atribute precum:
optimismul, sociabilitatea, curajul sau mândria. Criteriile comportamentale vizează
comportamentul de cumpărare şi consum. Astfel, produsul este destinat tuturor celor care preferă
băuturi răcoritoare pe bază de cola. Fiind distribuit eficient, produsul este destinat practic tuturor,
având în vedere că este o băutură care în anumite circumstanţe poate înlocui cu succes apa, care
de altfel este un lichid vital.

Stabilirea elementelor de natură cantitativă legate de consum sau cumpărare

Cu o contributie totala de 30,1% în 2002, Coca-Cola a fost producatorul principal, urmat de


European Drinks cu 27,5%. Ambele firme au contribuit cu 57,6% si au fost urmate la distanta de
PepsiCo si producatorii locali de apa îmbuteliata: Romaqua Group, Bibco SA si Perla Harghitei
SA. Wonder Spring din cadrul European Drinks a fost marca principala în 2002, rezultatul pozitiei
de lider în sectorul de apa îmbuteliata datorându-se preturilor mai joase si disponibilitatii întinse pe
mari suprafete. A fost cea mai puternică marcă de apă îmbuteliată plată unde a contribuit detinând
15,4% din volumul de vânzari off-trade în 2002. Marca Coca-Cola a rămas puternică dar cu o
16
contribuţie de doar 12,4% în termeni de volum fizic în 2002. Contribuţia Coca-Cola în raspândirea
constientizarii marcii de către consumatori a constat în eforturi de publicitate şi promovare a
vânzarilor.

În timp ce Coca-Cola s-a concentrat pe publicitate şi imaginea mărcii, EuropeanDrinks


s-a concentrat în a oferi produse cu preţ mic şi a profitat de reţeaua de distribuţie excelentă care
i-a permis să aibă acelaşi preţ mic, practic în toata România. Promovarea mărcii Wonder Spring
a fost deasemenea largă în 2003.

Pe piaţa locală, ca şi pe cea internaţionala, principalul concurent al companiei Coca-Cola


este PepsiCo, care deţine băuturile răcoritoare Pepsi, Mirinda, 7UP, Mountain Dew, pe segmentul
carbonatatelor.

PepsiCo deţinea la finele anului 2006, o cotă de 24% din volumul pieţei de băuturi
răcoritoare carbonatate, care la rândul său reprezintă aproximativ 45% din piaţa soft drinks în
România, potrivit datelor comunicate de reprezentanţii PepsiCo. Pe segmentul băuturilor de tip
Cola, cei doi competitori se află în prezent la mică distanţă unul faţă de celălalt. Băuturile
răcoritoare carbonatate reprezintă cel mai dezvoltat segment al pieţei locale de soft drinks, cu o
pondere de 45% în volumul total, fiind urmate de apa minerală, care deţine aproximativ 42%
din piaţă, şi de băuturile răcoritoare necarbonatate, potrivit unor studii pe anul 2006 citate de
PepsiCo.

Capacitatea pieței – numărul de consumatori potențiali și efectivi

17
2.2. Oferta

Prezentarea principalilor ofertanţi

 1) Coca – Cola România

Coca-Cola este prezentă pe piaţa din România prin intermediul a două firme, respectiv
Coca-Cola Romania, reprezentantul companiei americane The Coca-Cola Company, care deţine
mărcile şi produce concentratele, şi îmbuteliatorul Coca-Cola HBC Romania, care produce,
distribuie şi vinde produsele. Aceasta din urmă administrează fabrici în Bucureşti, în curs de
relocare, Ploieşti, Iaşi, Timişoara, Oradea şi Vatra Dornei, cu peste 3.000 de angajaţi.

Portofoliul Coca-Cola România cuprinde băuturile răcoritoare Coca-Cola, Sprite, Fanta,


sucurile Cappy, ceaiurile Nestea, băutura energizantă Burn şi apa minerală Dorna. Piaţa internă
a băuturilor răcoritoare (care include şi apa minerală) depaşeşte 850 milioane de euro, respectiv
2,2 miliarde litri, potrivit datelor companiilor din piaţa.

 Produsele companiei Coca-Cola sunt:

 Coca-Cola
 Coca-Cola light
 Coca-Cola Zero

 Fanta Portocale
 Fanta Lamâie
 Fanta Madness
 Fanta Fructe de Pădure

 Sprite
 Apa minerală şi plată Dorna

 Cappy portocale
 Cappy grapefruit(ananas, kiwi, piersici, caise)
 Cappy IceFruit
 Cappy Nectar

18
 Energizante Burn
 Nestea Lemon, Peach, Fructe de pădure.

 2) Quadrant Amroq Beverages

QAB a intrat pe piaţa băuturilor răcoritoare din România în 1991, prin îmbutelierea şi
distribuţia produselor din portofoliul PepsiCo. În 1992, compania a inaugurat prima linie de
îmbuteliere PET din ţară, pentru sticla de Pepsi de 1,5 litri, iar în anul 1993, QAB a lansat
prima băutură necarbonatată produsă în România: Prigat.

 Produsele oferite de QAB sunt:

- băuturi răcoritoare carbogazoase reunite sub marca Pepsi-Cola:

 Pepsi Regular
 Pepsi Twist
 Pepsi Twist Lemon
 Pepsi Max
 Pepsi Light
 7UP
 Mirinda
 Mountain Dew.

- băuturi răcoritoare necarbogazoase still:

 Prigat Still
 Prigat Still Activ
 Lipton Ice Tea (diverse arome)

 3) European Drinks - este o companie producătoare de băuturi răcoritoare şi ape


minerale din România, parte a grupului European Drinks. Produsele European Drinks sunt
distribuite în peste 20 de ţări din Europa.

Compania exploatează două surse de apă, la Stâna de Vale şi Rieni, în judeţul Bihor.
Principalele mărci pe acest segment sunt Izvorul Minunilor şi Hera. Pe piaţa de sucuri, grupul
deţine marca Frutti Fresh.

19
 Produsele companiei European Drinks sunt:
 Frutti Fresh
 Adria
 American Cola
 Fruttia Nectar
 Fruttia Juice
 Izvorul Minunilor

Volumul vânzărilor. Repartiția vânzărilor pe ofertanți

Vânzarile de apă minerală

Marii jucători şi mărcile lor sunt, dacă luăm drept sursă ultima statistică a Societăţii
Naţionale a Apelor Minerale, Romaqua, European Drinks, Perla Harghitei, Biborţeni (care, în
ultimă vreme, a devansat Dorna Apemin). În prezent existå în România 31 de mărci de apă
minerală naturală românească îmbuteliată, mărci recunoscute, cu o cotă de piaţă cuprinsă între
17% şi sub 1%. Conform ultimei statistici a Societăţii Naţionale a Apelor Minerale, cota de
piaţă a celor mai vândute mărci în România este: 17,1% - Borsec, 15,2%- Izvorul Minunilor
(Stâna de Vale),11,6% - Izvorul Minunilor (Rieni), 11%- Perla Harghitei, 6,4% - Biborţeni,
5,4% - Dorna, 5,2% - Harghita, 3,4% - Poiana Negri. Două până la trei procente din piaţă deţin
Carpatina, Buziaş, Lipova, Băile Lipova şi Tusnad.

Vânzările de Pepsi-Cola

Pepsi Twist era în urmă cu cațiva ani nr. 1 în Europa și nr. 3 mondial în ceea ce privește
volumul de vânzări, iar produsele Pepsi-Cola fară zahar (Pepsi Max, Pepsi Light și Pepsi Twist
Light) conduc detașat segmentul respectiv. Tot sub umbrela PepsiCo, pe piața băuturilor non-
carbonatate, a fost lansată bautura sport Gatorade, nr. 1 în lume dar care a intrat în 2009 în
conflict cu o altă bautură sport Powerade susținută de rivala sa, Coca-Cola.

2009 e primul an în care vânzările de răcoritoare au scăzut cu procente apreciate între 5-


10%, conform estimărilor jucătorilor din cadrul pieței.

20
Anul acesta e unul special, tendința de scădere datorându-se strict reducerii consumului
populației, confruntate cu scăderi ale veniturilor și contracția economiei. E foarte probabil ca
trendul de creștere să fie reluat în vara următoare la ritmuri comparabile cu cele din anii trecuți.

Pe primele șase luni din acest an, potrivit calculelor revistei "Piața", valoarea pieței
băuturilor carbogazoase a coborat la finele lunii iunie de la 1,122 miliarde de lei (cât înregistra la
1 iulie 2008), la 1,07 miliarde de lei.

Piața pare să se concentreze tot mai puternic, după ce primii cinci jucători au obținut 92,4
% din piață (de la 92,2 %, cât dețineau anul trecut).

Oficialii Coca-Cola Hellenic au declarat și ei ca la nivelul României, trimestrul al doilea


din 2009 a adus vânzări în scădere cu 5%, ca urmare a impactului economic și diminuării
cheltuielilor în cele mai profitabile canale de distribuție cu consum imediat.

Eventualele creșteri ar putea fi aduse de segmentul economic. Fluctuația cursului valutar


cât și faptul că mulți jucători locali folosesc în proporție de 90% materie primă importată pentru
producția de sucuri din Romania, influențează politica de preț. Cum va fi cursul și vremea, așa
vor fi și prețurile și vânzările.

21
Cel mai mare volum al vânzărilor de băuturi necarbonate în ultimii 3 ani s-a înregistrat în
tipul Drinks cu arome de portocale și multifruct în timp ce procentul cel mai mare (de peste
50%) al băuturilor carbonate este ocupat de Cola .

Elementele care individualizează cele mai importante mărci

Coca-Cola

De-a lungul anilor, melodii, versuri și sloganuri au imprimat ritmul campaniilor


publicitare Coca-Cola. Unul dintre cele mai renumite sloganuri publicitare, “The Pause That
Refreshes” a apărut pentru prima oară în anul 1929. El a fost susținut de “It’s The Refreshing

22
Thing To Do” în 1936 și “Global High Sign”. Anii ’50 au produs “Sign Of Good Taste”, “Be
Really Refreshed” și “Go Better Refreshed”.
“Portretele” populare ale lui Moș Crăciun realizate de cunoscutul artist Haddon
Sundblom, care au început în anii’30, au continuat ca anunțuri publicitare de sărbătoare în a
doua parte a anilor’50 și în primii ani ai deceniului al șaptelea.
Începând cu jumătatea deceniului al treilea, radioul a fost cel mai important mijloc de
comunicare pentru Coca-Cola. În anii’60 popularele versuri “Things Go Better With Coke” au
devenit un hit al spoturilor publicitare radio, folosindu-se grupuri de succes ca The Supremes,
The Four Seasons, Jan And Dean și The Moody Blues.

Reclamele companiei s-au schimbat o dată cu lumea, adresându-se unor noi grupuri de
consumatori prin intermediul unor noi medii de comunicare, în mod special al televiziunii. În
1950, de “Thanksgiving Day” (Ziua Recunoștinței), Edgard Bergen și prietenul lui, Charlie
McCarthy au apărut în cadrul primului show live al rețelei de televiziune ce a fost sponsorizat
de Compania Coca-Cola.
O dată cu evoluția acestui mediu de comunicare de la sponsorizarea programelor la
reclame comerciale care apăreau în timpul diferitelor show-uri, multe celebrități au făcut
reclame pentru Coca-Cola. Printre cunoscuții animatori care au apărut în timpul reclamelor
comerciale Coca-Cola de la televiziune și radio în aniii’60 au fost Surorile McGuire, Aretha
Franklin și Neil Diamond. În decursul anilor, modul de a face reclamă pentru Coca-Cola s-a
schimbat în multe privințe, dar mesajul, ca și marca înregistrată, au rămas aceleași. Coca-Cola
a mizat în continuu pe elemente de tradiție și legendă, ca mijloace de sporire a loialității față de
marcă.

Pepsi

Pepsi a făcut istorie cu reclamele sale. Puțină lume știe faptul că Pepsi este inventatoarea
promovării prin celebrități, lucru pe care îl face începând din 1922. O strategie puțin riscantă,
spun criticii.

Campaniile de marketing și publicitate, implicând cele mai noi tehnologii, vedete de top și
strategii fară precedent, la care apelează cei doi coloși ai pieței mondiale de băuturi răcoritoare,
sunt la fel de spectaculoase pe cât este istoria lor de peste un secol. Modul în care s-au impus pe

23
piața a intrat deja în manuale, începand cu reorientarea lor de la produse „medicale“ spre produse
de larg consum.

În marketing și publicitate, compania a urmat și urmează strategii bazate pe ideea de mai


bun, ideea de nou, ideea de „la moda“.

Acestea s-au făcut vizibile atât prin campania Pepsi Challenge, lansată la mijlocul anilor
’70, cât și prin actualul val de asociere cu imaginea unor vedete din lumea muzicii sau a
sportului. Sute de celebrități au făcut sau fac reclama Pepsi: Michael Jackson, David Beckham,
Britney Spears, Spice Girls, Jackie Chan, Jennifer Lopez, Beyonce Knowles etc., toate plătite cu
zeci de milioane de dolari.

Aceasta strategie a adus însă și numeroase probleme companiei. Christina Aguilera era cât
pe ce să capete un contract, ceea ce a creat probleme de identitate deoarece aceasta reprezentase,
în prealabil, compania Coca-Cola. Iar mai de curând unul dintre cei mai populari idoli sportivi,
David Beckham, a anunțat că nu va mai fi căpitan la echipa Angliei, în plin contract cu Pepsi.

În continuare reclamele Pepsi sunt făcute cu personaje celebre, compania asumându-și


riscurile în ceea ce privește eventualele eșecuri promționale.

European-Drinks

În timp ce Coca-Cola și grupul QAB s-au concentrat pe publicitate şi imaginea mărcii,


European Drinks s-a concentrat în a oferi produse cu preţ mic şi a profitat de reţeaua de
distribuţie care i-a permis să aibă un preţ mic, în toată țara.

2.3. Preţul
Segmentele de preț

Preţul este una din cele patru variabile clasice ale mixului de marketing, care are cea mai
mare influenţă în activitatea întreprinderii în general, a celei de marketing, în mod special,
deoarece el afectează nemijlocit şi promt: profitul, volumul vânzărilor, cota de piaţă şi poziţia
pe care aceasta o ocupă pe piaţă în complexul economic naţional. Astfel, preţul ca element de
contact şi armonizare a întreprinderii cu mediul de afaceri, se adaptează uşor la cerinţele
segmentelor de piaţă, stimulându-i pe clienţi să cumpere.
24
Preţul stabilit pentru un produs afectează venitul firmei şi deci câştigul său. Un preţ mai
mare va determina sporirea venitului obţinut pe unitate, dar va genera reducerea cantităţii
vândute. La stabilirea preţului produselor firmele ia în considerare :

 Prețul bazat pe costul de producţie


QAB stabilește preţul pentru un produs estimând costul de producţie unitar și adăugând o
marjă de profit. În cazul în care se foloseşte metoda preţului bazat pe cost QAB trebuie să ţină
seama de toate costurile de producţie atribuite producerii bunului respectiv. Această metodă
urmăreşte să asigure acoperirea costurilor de producţie. Efectiv se ia în considerare costul de
producţie la stabilirea preţului. Oricum există şi alţi factori care influenţează decizia de preţ.

Strategie de preţ trebuie să ţină cont de economiile obţinute prin creşterea volumului
producţiei. Dacă este stabilit un preţ ridicat, nu numai că volumul vânzărilor scade, dar costul
mediu de producţie creşte puţin. Pentru acele produse sau servicii care depind de volumul
producţiei, preţul trebuie să fie suficient de scăzut pentru a determina creşterea volumului
vânzărilor.

 Preţul determinat de nivelul stocurilor - unele decizii de preţ sunt determinate în mod
direct de nivelul stocurilor.
 Preţul bazat pe preţul concurenţă

QAB de obicei ia în considerare preţurile concurenţei la stabilirea preţurilor propriilor


produse. Poate folosi diferite strategii de preţ pentru a concura cu alte produse:

 Strategia preţ de penetrare

Pentru ca QAB să fie sigură că-şi poate vinde produsul ea poate fixa un preţ mai mic
decât cel al concurenţei pentru a penetra piaţa. Cererea pentru un produs cu preţ elastic este
sensibilă la schimbările de preţ.

 Strategia preţurilor defensive

Unele decizii de preţ sunt mai degrabă defensive decât ofensive. Dacă QAB constată că
preţurile concurenţilor au fost reduse,ea poate folosi un preţ defensiv care constă în reducerea
preţului pentru a-şi apăra partea de piaţă

Unele firme reduc preţurile pentru a elimina noii concurenţi care au intrat pe piaţă. Această
strategie este denumita preţuri de pradă.

25
 Strategia preţurilor de prestigiu

Firmele pot să folosească un preţ ridicat dacă intenţionează să creeze pentru produsul lor
o imagine a unui produs

26
Cap. III Controlul calităţii produselor pe fluxul tehnologic

Materii prime
Materiile prime folosite la fabicarea bauturilor racoritoare trebuie sa corespunda
specificatiior tehnice de produs si normelor sanitare in vigoare. Orice adaos de coloranti,
conservanti sau alte substante in bauturile racoritoare se face respectand normele sanitare in
vigoare.

Proprietati organoleptlce

Caracteristici Conditiile de admisibilitate Metode de analiza

Caracteristicile ambalajului Ambalaj curat, marcat corespunzator

Aspect Lichid omogen, fie limpede, fie


opalescent, fara sediment sau
impuritati in suspensie, cu culoare
specifca materiilor prime folosite
Consistenta Fluida
Miros Placut, aromat, caractenstic fructelor,
SR 1754
legumelor, plantelor sau substantelor
aromatizante folosite, fara mlros
strain ( de fermentat, de mucegai etc
)
Gust PIacut, dulce sau dulce-acrisor, usor
acidulat in cazul celor cu adaos de
dioxid de carbon, caracteristic
fructelor, legumelor, plantelor sau
substantelor aromatizante foloslte,
fara gust strain (acru, de fermentat,
de mucegai etc )

Ermeticitate

In conditiile de verificare stabilite in STAS 2567, ambalajul nu trebuie sa prezinte


pierderi de lichid sau de dioxid de carbon.

27
Proprietăţi chimice

Caracteristici Tipuri de bauturi racoritoare Metode de


Pe baza de Pe baza de Pe baza de analiza
sucuri sau sucuri siropuri de arome naturale
concentrate de fructe si/sau de si/sau de sinteza
fructe si/sau de plante aromatice
legume (inclusiv
bauturile de tip
cola)
Conditii de admisibilitate
Subst.uscata 8 STAS 5956
solubila,grade
refractometrice,min
Aciditatea totala 1 STAS 2567
exprimata in acid
citric,g/l,min

Bauturi racoritoare indulcite cu indulcitori de sinteza sau cu cantitati reduse de zahar sau
cu amestecul acestora (bauturi hipocalorice)

Caracteristici Tipuri de bauturi racoritoare Metode de analiză

Pe baza de arome
Pe baza de naturale si/sau de sinteza
sucuri sau
sucuri
concentrate
de fructe
si/sau de
legume
Conditii de admisibilitate
Substanta uscata solubila, 5 3 STAS 5956
grade refractometrice,
max.
Aciditate totala exprimată 1 STAS 2567
în acid citric, g/l, min.

REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITATII


Verificarea calitalii bauturilor racoritoare se face prin verificari de lot si
verificari periodice.

Verificari de lot
Prin lot se intelege numarul de recipiente, butelii sau alte ambalaje da acelasi fel si
aceeasi capacitate,care contin acelasi sortiment de băuturi răcoritoare şi care sunt supuse deodata
la verificare.
La fiecare lot se verifica:

28
- ambalarea si marcarea;
- proprietatile organoleptice;
- proprietatile chimice,cu exceptia continutului de arsen, metale grele, benzoat. de
sodiu, pesticide, coloranti si inlocuitori de sinteza.
Verificarea ambalarii si marcarii se face prin control statistic prin atribute, conform
STAS 3160/2. Elementele ptanului de verificare se stabilesc prin contract.
Daca nu se prevede altfel, se recomanda urmatoarele elemente: nivel de verificare (Nv )
II, nivel de calitate acceptabil (AOL) egal cu 6,5%, esantionare dubla, grad de severitate normal.
Verificarea proprietlitilor organoleptice si a proprietatilor chimice se face prin,
controlstatistic prin atribute, conform STAS 3160/2, pe n lot acceptat ca urmare a verificarilor de
la
Elememtele planului de verificare se stabilesc prin contract.Daca nu se prevede altfel,se
recomanda urmatoarele elemente: nivel special, de verificare S-4, nivel de calitate acceptabil
(AOL) egal cu 6,5%, el;antionare simpla, grad de severitate normal.

Verificari periodice
Verificarile periodice constau in verificarea continutului de arsen, metale grele, benzoat
de sodiu, pesticide, indulcitori si coloranti de sinteza si a proprietatilor microbiologice, care se
executa trimestrial sau ori de cate ori se considera necesar.

Pentru verficarile periodice, esantionul se ia conform STAS 3160/2, dintr-un lot.


Elementele planului de verificare se stabilesc prin contract.
Daca nu se prevede altfel, se recomanda urmatoarele elemente nivel special de venficare
S-4, nivel de calitate acceptabil (AQL) egal cu 0,10%, esantionare simpla, grad de severitate
normal.
Toate ambalajele examinate trebuie sa corespunda conditiilor prevazute de
reglementarile sanitare in vigoare in caz contrar, lotul se respinge si se iau masurile
corespunzatoare pentru asigurarea calitatii produsului.
Pe baza rezultatelor obtinute la verificarile periodice, producatorul garanteaza
caracteristicile respective la fiecare lot livrat.

29
AMBALARE, MARCARE, DEPOZITARE, TRANSPORT SI DOCUMENTE

Bauturile racoritoare se ambaleaza in:


- ambalaje de desfacere (butelii de sticla, butelii tip PET, cutii tip tetrapak, cutii
metalice)
- ambalaje de transport (recipliente de material plastic sau metal, pentru bauturi
racoritoare care se servesc la pahar)
Ambalajele de transport cu bauturi racoritoare se sigileaza.
Se pot folosi si alte tipuri de ambalaje de desfacere sau de transport convenite intre
partile contractante, cu respectarea normelor sanitare in vigoare.
Abaterile admise la continutul ambalajelor cu bauturi racoritoare sunt:
- 3% pentru un continut de pana la 500 ml,
- 1,5% pent.u un continut de 500 ml 15000 ml,
- 1 % pentru un continut de peste 15000 ml

Marcare
Ambalajele de desfacere si de transport trebuie sa fie marcate cu urmatoarele mentiuni
- marca firmei si denumirea producatorulul,
- denumirea produsului si tipul,
- natura colorantului, indulcitorului, aromatizantului, acidifiantului si conservantului
folosit (unde este cazul) si codul european al aditivului respectiv (unde este cazul),
- contnutul net si abaterea admisa,
- conditii de pastrare,
- valoarea energetica,
- "valabil pana la " sau data fabricatiei si termenul de valabilitate, -SR 10547

Depozitare
Ambalajele cu bauturi racoritoare se depoziteaza in incaperi curate, la temperatura de
max 20°C, fierite de soare si de variatii bruste de temperatura

Transport
Ambalajele cu bauturi racoritoare se transporta in conditii care sa Ie asigure integritatea
si sa mentina caracteristicile produsului.

Documente
30
Flecare lot pentru livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit
conform dispozitiilor legale in vigoare.

TERMEN DE VALABILITATE
Termenul de valabilitate al bauturilor racoritoare se stabileste de catre producatorul
acestora.
Documente
Flecare lot pentru livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii, intocmit
conform dispozitiilor legale in vigoare.

TERMEN DE VALABILITATE
Termenul de valabilitate al bauturilor racoritoare se stabileste de catre producatorul
acestora.

31
Cap. IV Politici alimentare privind băuturile răcoritoare

Comercializarea bauturilor racoritoare

In cursul lunii august 2010, secretarul de stat Constantin Cerbulescu, presedinte al


Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, a dispus o actiune de control privind
conformitatea si modul de etichetare, prezentare si publicitate a bauturilor racoritoare, a sucurilor
si nectarurilor de fructe.

Au fost controlati 792 de operatori economici, la 503 dintre acestia (63%) au fost
constatate deficiente. A fost verificata o cantitate de peste 1400 mii litri de sucuri, nectaruri si
bauturi racoritoare, din care circa 125 mii litri (9%) nu se incadrau in prevederile legale privind
protectia consumatorilor.

Comisarii ANPC au retras de la comercializare circa 2800 litri de bauturi racoritoare.


Bauturile aveau data durabilitatii minimale depasita sau erau depozitate in conditii improprii.
Pentru circa 21 800 litri s-a dispus masura opririi temporare de la comercializare pana la
remedierea neconformitatilor constatate. S-au aplicat 339 amenzi contraventionale, in valoare de
1 016 000 lei si 164 avertismente pentru incalcarea reglementarilor privind protectia
consumatorilor.

Abateri constatate:

I. Comercializarea bauturilor racoritoare, a sucurilor si nectarurilor din fructe cu


parametri neconformi celor declarati sau prevazuti in actele normative in vigoare.

- Comercializarea de sucuri si/sau nectaruri care nu respecta prevederile legale in


vigoare

In judetul Prahova se comercializa, sub denumire improprie de „nectar de piersici”, un


produs fabricat in Austria ce avea inscris pe eticheta un continut de 25% fruct, fata de minim
50% prevazut in Ordinul 510/768/319/2003.

In judetul Teleorman s-a gasit la comercializare suc de caise, provenienta Bulgaria, ce


avea inscris in lista ingredientelor colorantii E160a (amestec de caroteni) si E160e (beta-apo-8’-
carotenal) contrar prevederilor Ordinului 438/295/2002 privind aditivii alimentari destinati
consumului uman care interzice utilizarea colorantilor la fabricarea sucurilor si nectarurilor.

32
- Comercializarea bauturilor racoritoare in ambalaje deformate, neetanse, abatere
constatata in judetele Arges, Bihor etc.

- Comercializarea bauturilor racoritoare in afara datei durabilitatii minimale stabilita de


producatori

Abatere constatata in judetele Neamt (bautura racoritoare carbogazoasa expirata de 10


zile, nectar de fructe expirat 5 zile), Mures (bauturi racoritoare expirate de 25 zile), Harghita
(nectar si bauturi racoritoare expirate de 5 zile), Galati (suc de visine expirat din luna februarie
2010), Giurgiu (nectar de pere expirat din 11.06.2009 si bauturi racoritoare expirate de 357 de
zile), Maramures (nectar expirat de 5 zile), Satu Mare (bauturi racoritoare expirate de 3 pana la
60 de zile), Bacau, Vrancea, Gorj, Braila, Botosani etc.

II. 7% din produsele controlate nu ofereau consumatorilor informatiile obligatorii care


sa permita alegerea sortimentului dorit

- Inscrierea pe etichete a unor afirmatii eronate, abuzive sau confuze

Abateri constatate in judetele Arges (bauturi racoritoare carbogazoase cu diverse arome


pe ale caror etichete era scris „bautura racoritoare carbogazoasă cu suc natural de portocale”,
respectiv de pere), Bihor („bautura racoritoare cu aroma de piersici”, pe eticheta aparand si
descrierea „bautura cu aroma de fructe tropicale”), Neamt (bautura racoritoare carbogazoasa cu
suc de para si indulcitori care avea mentionat in lista ingredientelor suc concentrat de mar, para,
caisa, grapefruit, portocala si capsuna 0,1% in proportie variabila), Vrancea (bautura racoritoare
care avea ilustrate pe eticheta portocale si mandarine, iar in lista ingredientelor era mentionat suc
concentrat din mere, portocale 1,6% si mandarine 0,1%), Ialomita (bautura racoritoare care in
denumire are inscrise cu majuscule diverse fructe iar in alt loc al etichetei era indicat cu litere
mult mai mici faptul ca produsul are in compozitie doar arome), Bihor, Mures, Brasov, Cluj,
Galati, Mehedinti etc.

- Lipsa precizarii grupei din care face parte produsul sau utilizarea de denumiri
incomplete/incorecte s-a constatat in judetele Dambovita, Brasov, Ilfov, Brasov etc.

- Informatii incomplete, abateri constatate in judetele Arad, Brasov etc.

- Lipsa inscrierii pe etichete a mentiunii „contine o sursa de fenilalanina”, in cazul


bauturilor racoritoare care contin indulcitorul „aspartam”, s-a constatat in judetul Vaslui.

33
- Lipsa mentionarii pe etichete a tratamentul termic utilizat, abatere constatata in
judetele Bistrita Nasaud, Galati, Suceava, Bucuresti etc.

- Ilustrarea pe etichete a fructelor/portiuni vegetale desi produsul continea numai arome,


abatere constatata in judetele Arad, Brasov, Buzau, Vrancea, Galati etc.

- Lipsa inscriptionarii in acelasi camp vizual a denumirii sub care se vinde produsul, a
cantitatii nete si a datei durabilitatii minimale, abateri constatate in judetele Alba, Brasov,
Mehedinti, Dolj, Satu Mare etc.

- Inscriptionarea eronata a datei durabilitatii minimale, abatere constatata in judetele


Bistrita Nasaud, Ilfov, Iasi, Vaslui etc.

- Elementele de identificare - caracterizare netraduse sau traduse incorect in limba


romana, abateri constatate in judetele Giurgiu, Arges, Hunedoara, Cluj, Neamt, Prahova, Galati,
Sibiu, Maramures etc.

- Informatii inscrise cu caractere foarte mici, greu vizibile, in culori necontrastante s-au
constatat la bauturi racoritoare comercializate in judetele Bihor, Bucuresti, Cluj, Satu mare,
Galati, Bacau, Valcea etc.

- Lipsa inscrierii categoriei aditivilor utilizati in fabricatie, abatere constatata in judetul


Braila.

- Inscrierea eronata a etichetarii nutritionale – doza zilnica recomandata pentru vitamine


si minerale, abatere constatata in judetele Vaslui, Brasov.

- Abateri privind desfasurarea promotiilor publicitare, constatate in judetele Alba


(nectar de piersici la 2 L/buc avand pe ambalaj inscrisa mentiunea “2 litri la pret de un litru”,
informatie incorectă intrucat pretul afisat era de 5,20 lei/cutia de 2 litri, iar pretul afisat pentru un
litru era de de 2,60 lei), Vaslui (suc de morcovi si fructe 2L la pret de 1L si bautura racoritoare
necarbonatata cu piure si suc de mere 2L la pret de 1L, pentru care operatorul economic a stabilit
un pret de 3,3 lei/l respectiv 2,80 lei/l - informatii inscriptionate pe eticheta de raft - iar produsele
se comercializau la pretul de 6,60 lei si respectiv 5,60 lei, astfel incat consumatorul nu beneficia
de gratuitatea produsului), Brasov (suc de pere pe care era inscris „2,5L la pret de 2L”, alaturi
fiind expus acelasi tip de bautura racoritoare ambalata la pet-uri de 2L; s-a constatat ca pretul la
bauturile racoritoare ambalate la 2,5L (3,58 lei), era diferit de cel al bauturilor racoritoare
ambalate la 2L (3,1 lei), fiind o practica comerciala incorecta prin inducerea in eroare
consumatorul, determinandu-l sa ia o decizie de tranzactionare pe care altfel nu ar fi luat-o),
34
Bihor (bauturi racoritoare cu suc de fructe diferite sortimente, pe a caror eticheta se mentiona
„2,5 litri la pret de 2 litri”, pretul afisat pentru o sticlă de 2,5L era de 3,09 lei in timp ce pretul pe
litru afisat era de 1,24 lei; pretul final al produsului ar fi trebuit sa fie 2,48 lei si nu 3,09 lei),
Bucuresti („Bauturi racoritoare carbogazoase cu zahar si indulcitori, cu aroma de fructe de
padure”, prezentate sub denumirea incorecta de „Suc de fructe de padure”, atat in pliantul
publicitar cat si pe eticheta de la raft; atribuirea acestei denumiri ce nu concorda cu
caracteristicile calitative conferite de ingredientele utilizate, conform etichetei de pe ambalaj,
inducand in eroare consumatorul).

III. 3% din operatorii economici controlati nu respectau conditiile privind transportul,


depozitarea si comercializarea bauturilor racoritoare.

S-a constatat ca bauturile racoritoare erau depozitate la temperaturi mai mari decat cele
stabilite de producatori, respectiv la temperatura mediului ambiant (chiar peste 30ºC) si/sau erau
asezate direct pe paviment, situatii constatate in judetele Bihor, Dambovita, Vrancea, Iasi,
Mehedinti, Satu Mare, Alba, Caras-Severin, Galati, Bucuresti.

IV. Abateri privind afisarea preturilor:

- Lipsa afisarii sau afisarea intr-o forma echivoca a preturile, abateri constatate in
judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Dambovita, Bihor, Salaj, Neamt, Calarasi, Buzau,
Prahova, Mures, Covasna, Vrancea, Valcea, Olt, Satu Mare, Valcea, Mehedinti, Maramures,
Bucuresti.

- Lipsa afisarii pretului pe unitatea de masura, abatere constatata in judetele Ialomita,


Mures, Harghita, Vaslui, Bacau, Galati, Alba, Bucuresti etc.

V. Alte abateri:

Comercializarea bauturilor racoritoare intr-un spatiu neautorizat, neafisarea denumirii


societatii sau a orarului de functionare, lipsa afisarii codului unic de inregistrare la registrul
comertului, lipsa afisarii numerelor de telefon CJPC, abateri constatata in judetele Hunedoara,
Brasov, Bihor, Olt, Arad, Caras-Severin, Timis, iasi, Suceava, Caras-Severin etc.

Sfaturi pentru consumatori:

• Verificati aspectul ambalajului produselor racoritoare; in cazul in care ambalajul este


bombat inseamna ca a inceput procesul de fermentare;

35
• Acordati atentie conditiilor de depozitare atat in magazinul de desfacere cat si la
domiciliu; odata deschise sucurile si nectarurile din fructe acestea trebuie pastrate in conditii de
refrigerare si, mai ales, consumate intr-un timp relativ scurt;

• Cititi cu atentie lista ingredientelor in cazul in care suferiti de alergie astfel incat sa
identificati acele ingrediente care va pot afecta sanatatea;

• Refuzati produsele care prezinta data durabilitatii minimale modificata sau depasita;

• Solicitati si pastrati bonul de casa pentru a putea proba in cazul in care doriti sa
reclamati calitatea/siguranta unui produs.

36
Concluzii

Generaţia noastră a ajuns să consume mai multe băuturi răcoritoare decât băutura
esenţială vieţii: apa.
Băuturile aşa zis “dietetice” încep să devină tot mai populare. Ele pot rezolva problema
zaharului, dar pot da naştere altor motive de îngrijorare. Aditivii folosiţi pentru a da culoare,
aromă sau pentru a îndulcii ori conserva aceste băuturi au adeseori şi un efect iritant asupra
mucoasei stomacului. Unele dintre ele sunt chimice şi atunci organismul trebuie sa le detoxifice
şi apoi să le elimine.
Majoritatea băuturilor răcoritoare, fie că sunt dietetice sau nu, conţin acid fosforic, o
substanţa chimică foarte puternica, folosită la gravarea sticlei. Consumul de fosfor este oricum
prea ridicat în zilele noastre, organismul fiind silit să elimine excesul pe care renală, prin
combinarea acidului fosforic cu calciul. Având în vedere temerile, de altfel îndreptăţite, pe care
răspândirea osteoporozei le stârneşte, faptul că fiecare băutura răcoritoare pe care o consumăm
conţine o cantitate de acid fosforic care prin eliminare ia cu el şi puţin calciu, poate constitui un
risc prea mare pentru mulţi dintre noi.

37
Bibiografie

1. Revista de Fizica “Evrika!”, an XIX, nr.1(221), ianuarie 2009


2. http://www.citynews.ro
3. http://en.wikipedia.org
4. http://www.scienceinschool.org
5. http://health.howstuffworks.com
6. http://www.epmagazine.org
7. http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/management_si_marketi
ng/Strategii%20de%20comunicare%20promotionala/cap3.pdf
8. http://www.e-scoala.ro/comunicare/istoria_coca_cola.html
9. http://www.europeandrinks.ro/productsro.html
10. http://www.frontnews.ro/social-si-economic/companii/piata-bauturilor-
racoritoare-va-atinge-anul-acesta-la-11-5-miliarde-de-lei-11065
11. http://www.iqads.ro/Brand_read_32/istoria_pepsi_in_900_de_cuvinte.html
12. http://www.revista-piata.ro/articole/analize--tendinte/piata-racoritoarelor-a-
inregistrat-un-usor-recul.html
13. http://www.tavernaviilor.ro/pepsi_romania_quadrant_amroq_beverages/25_istori
a_pepsi_in_lume_si_in_romania.html
14. http://www.wall-street.ro/slideshow/International/45718/Coca-Cola-vs-Pepsi-
Americas-la-finele-celui-de-al-doilea-trimestru.html
15. http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83utur%C4%83_r%C4%83coritoare
16. http://ro.wikipedia.org/wiki/European_Drinks
17. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pepsi
18. http://www.zf.ro/business-international/cel-mai-mare-imbuteliator-al-coca-cola-
anunta-pentru-primul-trimestru-profit-de-106-milioane-dolari-in-crestere-cu-74-
6067577/
19. http://www.anpc.gov.ro/

38