Sunteți pe pagina 1din 86

Constantin Chiurciu Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Romvac: proiecte și produse noi


Romvac projects and new products

Constantin Chiurciu
Director executiv Romvac Company S.A.
Cuvinte cheie: Romvac, produse medicinale noi.
Key words: Romvac, new medicinal products

Rezumat

Timpul a demostrat până acum, că toate demersurile întreprinse de Romvac SA în medicina veterinară și
mai nou, în cea umană, au fost extrem de inspirate, fiind rezultatul unor acțiuni inițiate în momentul
potrivit și la locul potrivit. Acesta este și motivul pentru care Romvac Company va continua în forță,
activitatea de cercetare care vizează obţinerea de noi produse medicinale, biopreparate, aditivi furajeri,
alimentari, substanţe fitoterapeutice, dar şi produse bio destinate agriculturii şi zootehniei.

Abstract

Time has proved so far that all steps taken by Romvac SA in veterinary medicine and as new in the
human medicine, were highly inspired, the result of actions initiated at the right time and the right place.
This is why Romvac Company will continue in force, research aimed to obtain new medicinal products,
bio-feed additives, phytotherapeutic substances, and also organic products for agriculture and animal
husbandry.

Societatea Romvac Company are în • vaccinul contra limbii albastre -


continuare ca și proiect instituțional lărgirea Romvacblue - 4,
gamei de suplimente alimentare destinate • serul hiperimun contra bolii Carée -
uzului veterinar și uman. Salvacan D;
Principala direcție de cercetare în • vaccinul contra necrobacilozei bovine -
medicina veterinară este și în continuare, Podovac,
cercetarea ştiinţifică tehnologică. Aceasta se precum și gamă largă de:
desfășoară pe bază de programe anuale și de • fitoterapeutice,
perspectivă imediată. • probiotice și
• biofertilizatori (de exemplu Herbapap).
Elaborarea de noi produse În portofoliul de produse Romvac, au mai
apărut şi:
Programul actual cuprinde un număr de • Prodigest, soluție acidifiantă adjuvantă;
25 de teme de cercetare și își propune să • RomImunoactic-S, supliment alimentar
aducă în piață noi produse medicinale, cum ar imunomodulator şi
fi:
• Biolactorom, probiotic pentru
• Galiprotect F – comprimate, stabilizarea florei intestinale.
• Fluorfenirom 2,5% - soluție buvabilă,
• Fosfotilrom - pulbere pentru porumbei; Tot la noutăţi, putem aminti produsul
noi biopreparate, cum ar fi: BillProtect, soluţie adjuvantă pentru porumbei,
• vaccinul antirabic – Rabirom - I, indicată ca protector al vârfului cornos al

1
Constantin Chiurciu Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

ciocului și al cavității bucale, iar pentru uzul Astfel, a apărut unguentul 100% natural,
uman este de amintit, Imunoinstant un Herbal Mycoderm, cu efect antibacterian,
produs util în tratarea infecţiilor bacteriene cu antimicotic şi antipruriginos. Tot un produs nou
bacterii rezistente la antibiotice, a psoriazisului este şi Rom Enteroprotect, o pastă orală cu
şi în întărirea imunitaţii organismului, cu alte formula bazată pe extracte de plante, folosită
produse, de la noi soluţii buvabile, suspensii, ca adjuvant în enteropatiile tineretului tuturor
spray-uri, geluri, creme, unguente şi până la speciilor de mamifere.
comprimate. De asemenea, a fost creat Ecvipur-ul,
Tot un produs nou este şi Rom- şampon din plante pentru cai, în varianta
Agrobiofertil NP, îngrășământ biologic pe bază pentru pelaj deschis şi cea pentru pelaj închis.
de culturi bacteriene, care se poate administra
tuturor plantelor de interes agricol și pomilor Dezvoltarea relațiilor de cercetare
fructiferi, plantelor aromatice și ornamentale
sau legumelor. Romvac continuă colaborarea cu echipe
O nouă gamă de produse elaborată de din cadrul altor institute de cercetare -
specialiștii de la Romvac, rodul activității de ICECHIM, Institutul de Bioresurse alimentare,
cercetare este reprezentată de grupul agenților Institutul în domeniul colagenului (ICPI) și
de însilozare. Facultatea de Chimie din cadrul UPB -, pentru
În acest sens, Bioromsil, este un probiotic finalizarea programelor coordonate și
auxiliar tehnologic pentru însilozarea plantelor cofinanțate de Ministerul Cercetării și Inovării,
furajere, care este constituit din două tulpini cercetări în urma cărora, au rezultat o serie de
bacteriene, respectiv Enterococcus faecium și produse, din care unele au ajuns deja, pe
Lactobacillus plantarum, acest amestec piață, ca de exemplu:
bacterian asigurând obținerea unor silozuri de • Oligolac animal premix - supliment
calitate superioară. nutritiv bioactiv,
Tot la noutăți se înscrie și conceperea • Bioenterom - un probiotic preparat cu
unui probiotic de uz uman cu Lactobacillus Enterococcus faecium,
plantarum: Bioenterom LP, folosit cu succes în • Mastitrat,
scopul reducerii nivelului de cholesterol și ca • Ugeroclin S și Ugeroclin G
adjuvant în tratamentul obezității, al diabetului, un pachet de produse care au ca scop să
în enteropatii și hepatopatii. În momentul de ordoneze cantitatea de antibiotice utilizate în
față, se fac testări pentru înregistrarea acestui prevenirea și tratamentul unor afecțiuni ale
produs ca supliment alimentar destinat glandei mamare la rumegătoare, prin
consumului uman. introducerea în uz a unor derivate vegetale
Romvac are în vedere dezvoltarea unei (infuzii, decocturi, uleiuri volatile) cu acțiune
game de produse fitoterapeutice noi, ţinând antiinflamatoare, antimicrobiană și antivirală,
cont de rezistenţa microorganismelor la demonstrate experimental de câtre Romvac.
antibiotice, dar şi de faptul că mulţi clienţi au
Toate aceste aspecte prezentate foarte
început să evite medicamentele de sinteză
pe scurt reprezintă o parte din preocupările
despre care se ştie că au o remanență mare în
actuale ale echipei Romvac și a
organism, motiv pentru care produsele pe
compartimentului nostrum pentru dezvoltarea
bază de carne, lapte sau ouă nu mai sunt
unor tratamente alternative în bolile animalelor
acceptate de procesatorii din industria
fiind promisiune noastră pentru un viitor mai
alimentară sau de lanţurile mari de magazine
bun oferit animalelor și, de ce nu, omului!
alimentare.

2
Constantin Chiurciu Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

▼ Educatie continuă / Continuous education

3
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Despre evoluția și implicațiile fenomenului rezistenței la medicamentele


antiinfecțioase și antiparazitare de uz veterinar și evoluția acestui
fenomen în România

About the development and implications of the drug resistance phenomenon


of veterinary antinfectious and parasitic drugs and the evolution of this
phenomenon in Romania

Cristina T. Romeo, Doma O. Alexandru, Dumitrescu Eugenia, Muselin F, Chirilă B. Andreia


Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara

Cuvinte cheie: rezistența, antiinfecțioase, antiparazitare, impact


Keywords: resistance, anti-infective, antiparasitic, impact

Rezumat

Prezentul material face parte din proiectul:


Abordarea bioeconomica a agentilor antimicrobieni – utilizare si rezistenta, cod: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017.

Prezentul raport se bazează pe studii științifice din ultimul deceniu, cărți, opiniile experților și pe baza
experienței personale. Desigur, ca parte a unui proces de actualizare continuă, acest punct de vedere
trebuie să fie adaptat periodic la cele mai recente cunoștințe științifice acumulate referitor la acest topic.
Sunt prezentate date importante despre: condiţiile care determină apariția rezistenţei la antibiotice;
tipurile de rezistență; mecanismele rezistenței, fazele instalării rezistențelor, analiza tendințelor în
evoluția rezistențelor, impactul economic, social și evoluția fenomenului, despre importanța perioadei de
așteptare la medicamente, respectiv despre măsurile recomandate în cazul rezistențelor

Abstract

This material is part of the project:


A bio-economical approach of the antimicrobial agents - use and resistance, code: PN-III P1-1.2-FPRD-2017.
This report is based on scientific studies from the last decade, books, experts’ oppinions and based on
personal experience. Of course, as part of a process of continuous updating, this view must be regularly
adjusted to the latest scientific knowledge gained on this topic. Are provided Important information
about the: conditions that cause the antibiotic resistance; types of resistance and mechanisms,
resistance installation phases, are analyzed the trends in resistance, economic, social and development
of the phenomenon, the importance of the waiting period to drugs or measures recommended for
resistance combating.
Introducere conferind rezistență. Utilizarea pe cale largă a
medicamentelor, în special a antiinfecțioaselor
Rezistența la antimicrobiene (RAM) și la exercită o presiune semnificativă asupra
antiparazitare (RAP) reprezintă capacitatea microorganismelor şi determină apariţia şi
bacteriilor și paraziților, de-a deveni rezistente selecţia de microorganisme rezistente în
la efectul substanțelor antimicrobiene populaţiile umane și animale (4, 26, 28).
(incluzând aici: antibioticele, medicamentele Rezistența a devenit o problemă globală,
antivirale, antifungicele și antiprotozoaricele) principalele elemente obiective care au
sau antiparazitare (endo / ecto-paraziticidele), stimulat RAM fiind:
la care aceste microrganisme au fost anterior • modificările sistemelor de producție
sensibile (8, 9, 78). animală urmarea cererii crescute
RAM și RAP este o consecință a evoluției, pentru alimente,
a selecției naturale și mutației genetice, • schimbarea tendințelor în comerțul cu
această mutație fiind ulterior transmisă animale,

4
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

• creșterea circulației animalelor și


produselor animale b). Modul în care transferul genelor
• lipsa de inițiativă și coerență la nivel facilitează răspândirea rezistenței.
mondial (4, 7, 19, 28). Bacteriile multiplica de ordinul miliardelor.
Bacteriile care posedă ADN-ul rezistenței la
medicamente poate transfera o copie a
Fapt: acestor gene altor bacterii (31).
Problema este Bacteriile non-rezistente vor primi ADN-ul
importantă mai ales nou și astfel devin și acestea rezistente la
Aproape oricine în cazul:
medicamente. În prezența medicamentelor,
Din nefericire poate cumpăra si
- antibioticelor,
circulatia administra
- sulfamidelor, numai bacteriile rezistente vor supraviețui
medicamentelor -substanţelor
medicamente fără acestea se vor multiplica și vor prospera (51,
a.u.v. se face antiparazitare,
consult şi fără 57, 60, 68, 80, 86, 88).
haotic! cu remanenţă
reţetă!
mare în corpul
animalelor, deci cu c). Diferența dintre bacteriile non-
urmări importante!
rezistente și cele rezistente la medicamente.
Bacteriile non-rezistente se multiplica, iar
Cel mai adesea, acest proces de selecție odată cu tratamentul medicamentos acestea
este exacerbat de factorii umani (figura 1): mor, în timp ce bacteriile rezistente la
medicamente continuă să se multiplice și să
• utilizarea inadecvată a medicamentelor se răspândească și după instituirea
în medicina umană și veterinară, tratamentului.
• condițiile de igienă deficitară, Genomul, inclusiv cel bacterian are
• practicile medicale curente greșite nevoie de energie şi resurse pentru a se
• erorile în cadrul lanțului alimentar menţine şi reproduce. În consecință, un genom
În timp, această evoluție face ca mai mare, va avea nevoie de mai multă
medicamentele să devină puțin eficiente, și în energie pentru al păstra în funcţiune şi pentru
ultimă instanță, inutile (51). duplicarea lui în timpul reproducerii (4, 12).
Genomul bacterian este de aproximativ În acelaşi timp, există un nivel foarte
1000 ori mai mic decat genomul animal și ridicat al concurentei între bacterii pentru
uman. Aceasta nu se datorează faptului că resurse. Se cunoaște că bacteriile cresc mult
bacteriile sunt mai mici decât celulele umane, mai repede şi într-un număr mult mai mare,
ci datorită concurenței și conceptului denumit decât majoritatea altor organisme. Într-un
„raţionalizarea genomului” (31, 60). singur pumn de noroi sunt mai multe bacterii
decât întreaga populaţie din lume (9, 10, 47)
Condiţiile care determină apariția Populaţia mare de bacterii este urmată de
rezistenţei la antibiotice concurenţa intensă și funcționeaza pe
principiul „cel mai adaptat va supraviețui”,
Instalarea rezistenței la antibiotice este populațiile de bacteriile mai slabe şi mai
stadială cunoscând trei etape principale: ineficiente sunt rapid epuizate de populațiile de
bacterii eficiente (9, 10, 47).
a). O mutatie genetica poate provoaca La bacterii ADN-ul în exces în această
rezistență la medicamente. competiţie este considerat „balast” fiind rapid
Bacteriile se multiplică logaritmic. Câteva eliminate, în cazul în care o secvență a ADN-
dintre aceste bacterii vor evolua și vor deveni ului nu este esenţială supravieţuirii sau nu
mutante. Unele dintre mutații pot determina conferă un avantaj selectiv, va fi rapid mutat şi
rezistența bacteriilor la medicamente. În scos din genomul de evoluţie al populaţiei
prezența medicamentelor, doar bacteriile bacteriene.
rezistente vor putea supraviețui sau chiar să
multiplice (7, 25, 45).

5
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Figura 1. Principalele interacțiuni


interac în mecanismul instalării rezistenței la anti-bacteriene
bacteriene
(7, 60, 87) prelucrat Cristina 2018 (27).

Pentru ca o genă şi/sau o parte din rezistenta la antibioticele care nu au fost


genomul bacteriilor sa rămână funcţională pe o utilizate frecvent (17, 49).
perioadă
adă îndelungată, acesta trebuie să ajute
la îmbunătăţirea supravieţuirii şi / sau Principalele interacțiuni
țiuni specifice
competitivitatii bacteriilor. Dacă o genă
Bacteriile devin rezistente la un antibiotic
încetează să mai fie de ajutor acesta va
sau grup de antibiotice urmarea
ur mai multor
deveni în cele din urmă nefuncţională şi vor fi
interacţiuni specifice (figura 2):
2)
eliminate din genom (48).
Acest lucru înseamnă
amnă că dezvoltarea şi a. Inactivarea medicamentului sau
întreţinerea rezistenţei la antibiotice este, de deturnarea de la calea metabolică
obicei, dependentă de populaţia bacteriană Este urmarea degradării enzimatice a
aceasta fiind expusă frecvent dozelor non - antibioticului de către enzimele bacteriene cum
letale de antibiotice, desigur fără a uita că sunt betalactamazele (penicilinazele şi
unele bacterii sunt rezistente natural la unele cefalosporinazele).
rinazele). Inactivări pot surveni şi la
antibiotice (48). aminoglicozide, care pot fi acetilate sau
Acest proces va elimina acele bacterii fosforilate (de acetilaze şi fosforilaze) (25).
care au pierdut rezistenţă, şi creşte procentul b. Alterarea ţintei sau structurii enzimatice
celor care au câștigat-o.o. În realitate, aceasta Receptorul unde acţionează de obicei
înseamnă că rezistenţa la antibiotice este antibioticul, poate să-şişi modifice afinitatea
afinit pt.
posibil să apară în medii în care bacteriile sunt bacterie şi, astfel, răspunsul receptorului
frecvent expuse la antibiotice (4, 12). amplifica activitatea bacteriană şi implicit să
La nivel individual, aceasta înseamnă că anuleze pe cea a medicamentului (25).
o persoană poate dezvolta o infecţie rezistenta c. Acumularea scăzută a antibioticului în
la tratamentul cu antibiotice, urmare a
celulele bacteriene rezistente
tratamentului de durată sau profilactic, spre
Se petrece, de exemplu, în cazul celulelor
deosebire de tratamentele pe termen scurt
canceroase, când acumularea tetraciclinei
cazul infecţiilor
ţiilor acute. Acest lucru poate
descreşte (25).
înseamna și că bacteriile își pot pierde

6
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Figura 2. Interacțiunile interacțiunile specifice ale rezistenței pe antibiotice (97).

Tipurile de rezistență După cum se poate observa în figura 3,


antibioticele de obicei ucid bacteriile prin
A. Antibiorezisteța naturală blocarea sau interferarea activității enzimelor
(Adaptarea epigenetică) necesare metabolismului lor propriu (poz.1).
Bacteriile au „inventat” mecanismul ply sly
Este o modificare fără mutație genetică, „adaptarea vicleana” pentru a se sustrage de
cea care duce la clarificarea spectrului la atacul antibacterian (96). Astfel bacteriile vor
antibacterian. De exemplu, penicilina este „scuipa” afara enzimele proprii pentru a
inactivă asupra bacteriilor Gram negative, diminua efectul antibioticului (poz. 2).
acestea având o rezistenţă naturală la Apoi acestea vor închide peretele celular
penicilină (51). pentru a preveni pătrunderea altor antibiotice
Bacteriile care se confruntă în mod (poz. 3) și vor pompa antibioticul în exterior
constant cu niveluri sub-inhibitorii ale unui înainte ca acesta să poată ucide (poz. 4),
antibiotic. Acestea sunt concentraţii care sunt bacteriile mai pot modifica enzima vizată
prea mici pentru a ucide populația bacteriană, pentru a dezactiva medicamentul (poz. 5).
dar poate dezvolta o rezistență temporară la În acest mod bacteriile pot trece cu
antibiotice. Acest tip de rezistenţă se numeşte ușurință la cele mai utile instrumente proprii de
adaptare epigenetica, şi nu produce supraviețuire și pentru alte invazii
modificări genetice care pot fi permanent antibacteriene (96).
moştenite de generaţiile ulterioare de bacterii
(4, 46, 74). B. Antibiorezistenţa câştigată
Aceasta poate fi echivalată cu un atlet
care își „dezvolta musculatura” prin pregătire Apare la toate antibioticele, mai rapid sau
fizica. Tot așa și bacteriile expuse la niveluri mai lent. Acesta reprezintă şi motivul pentru
sub-inhibitorii ale unui antibiotic pot mobiliza care unele antibiotice descoperite, sintetizate,
mijloace de apărare, cum ar fi pompele de extrase şi cercetate terapeutic nu sunt
expulzare a antibioticele, enzime pentru a le introduse în terapeutică (23).
descompune, sau se pot reduce pur şi simplu
prin permeabilitatea peretelui celular de a a. Adaptarea genetică
reduce expunerea lor la moleculele de (prin mutații genetice şi selecţie)
antibiotice (46, 82).
Numeroase surse, cel mai adesea, de
origine exogenă determină apariția rezistenței.

7
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Figura 3. Mecanisme de apărare ale bacteriilor în cazul atacului antibiotibiotic (96).


unui anumit antibiotic (cel puţin într-un interval
Radiațiile UV de timp de săptămâni, luni şi ani) (31, 47, 48).
Pot provoca numeroase daune şi Dar ce se întâmplă dacă bacteriile
modificări permanente ale AND-ului. Mutaţiile dobândesc bucăţi mari de ADN străin care
genetice sunt defapt mici modificări ale codului conţin mai multe gene? Bacteriile au mai multe
genetic care apar la întâmplare în timpul moduri de a achiziţiona, aceste bucăţi mari de
replicarii ADN-ului, sau ca rezultat al expunerii ADN care conţin de multe ori mai multe gene
la radiaţiile ionizante ca factori mutageni (ex. complete:
radiațiile) sau substanţele chimice (7).
Plasmidele
Multe mutaţii genetice se petrec în
Sunt piese mobile a ADN-ului (adesea
porțiuni ale genomului care nu sunt esenţiale
circulare) astfel bacteriile pot tranzacţiona cu
pentru organism şi care nu se modifică în mod
uşurinţă şi si le pot dobândi din mediul, multe
semnificativ în funcţionarea organismul. Atunci
bacterii au plasmide multiple.
când o mutaţie apare într-un sistem important,
Plasmide pot conţine gene care
aceasta este, de obicei foarte perturbator şi
inactivează cu un antibiotic (25, 47, 51).
slăbeşte organismul. Mutaţii care să
îmbunătăţească condiția fizica a unui organism Transpozonii
sunt rare (85). Sunt secţiuni de ADN care pot sări dintr-
Unele antibiotice sunt mai predispuse un loc in altul în codul genetic, sau chiar la
decât altele să devină mai puţin eficace ca codul genetic unui alt organism.
urmare a mutațiilor genetice în bacteriile ţintă Transpozonii sunt secvențe de ADN care-
(2, 3, 7, 9, 16, 17, 34, 36, 44, 50, 60, 71, 99, și transportă propriile enzime de recombinare
103). și care permit transpoziția de la o locație la
Unele antibiotice au ca ţintă enzima alta; transpozonii pot transporta și genele
bacteriana denumită ADN-giraza. Antibioticul rezistenței la antibiotice (25, 47, 51).
se leagă de această enzimă, care împiedică
Bacteriofagii
replicarea AND-ului bacterian. O mutaţie unică
Bacteriile pot infecta iar aceste virusuri
la o anumită poziție în această enzimă poate
pot să copia şi insera in codul genetic, mai
stopa efectul antibioticului şi va permite
precis în genomul bacteriilor infectante (25, 47,
bacteriilor să devină rezistente la antibiotic.
51).
Din această cauză numeroase antibiotice nu
sunt recomandate pentru utilizarea pe termen Conjugarea
lung, parţial și din cauza creșterii probabilității Apare în cazul în care exista două bacterii
ca unele bacterii să devină rezistente (16, 25, care sunt direct adiacente una față de alta,
26, 31, 41, 47, 48). crează o conexiune directă împârțind AND-ul
(25, 47, 51).
b. Achiziţionarea genetică
Naked DNA (ADN-ul liber)
Bacteriile pot dobândi bucăţi mari de ADN Bacteriile înglobeaza ADN-ul liber gasit în
de la alte bacterii, virusuri şi mediul. Este mediul înconjurător. Acest ADN poate fi de la
aproape imposibil pentru unele bacterii de a bacterii moarte, sau o parte a unei structuri de
evolua la întâmplare si de a intalni o gena sau biofilm (unele bacterii folosesc ADN-ul ca o
o enzima, care oferă o rezistenţă împotriva structură pentru a se ancora într-o suprafață).

8
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Bacteriile pot utiliza tehnici pentru a obtine • naturală: atunci când este o proprietate
ADN-ulul şi care le ajute sa devina rezistente la specifică a unor bacterii și
un anumit tip şi / sau clasă de antibiotice (25). • achiziționată:
ționată: atunci când o mutatie
În figura 4 sunt redate etapele cromozomială sau bacteria capătă o
achiziționării mutațiilor. plasmidă a rezistenței,
rezisten adică, un
fragmentnt de ADN care transportă gene
extra-cromozomiale
cromozomiale ce pot modifica
rezistența
ța la antibiotice.
Informația
ția genetică prezentă în plasmide
reprezintă un factor important în patogenitatea
șii invazivitatea bacteriilor, în viteza de apariție
apari
a unor tulpini patogeneene invazive rezistente la
medicamentele antimicrobiene și în debutul
simptomelor (3, 4, 7, 9, 10, 17, 31, 47, 60, 82).
În figura 5 sunt redate principalele
mecanisme de transmisie a genelor
rezistenței.

Fazele instalării rezistențelor


rezisten

a). Transformarea
Figura 4. Etapele achiziționării
ționării mutațiilor (104).
Apare atunci când fragmente de ADN
Mecanismele rezistenței
ței la antibiotice libere, urmarea lizei unui organism, sunt
preluate de către un alt organism. Gena
Prin mijloacele rezistenței ței se întelege rezistenței
ței la antibiotice poate fi integrată în
totalitatea mecanismelor prin care bacteriile cromozom sau plasmida celulei destinatarului.
pot reduce sau inactiva a total activitatea b). Transducția
antimicrobienelor. Este faza în care genele rezistenței la
Rezistențața bacteriană la antibiotice este o antibiotice sunt transferate de la o bacterie la
problemă complicată, mai ales în ultimele alta prin intermediul bacteriofagilor și pot fi
decenii, când ritmul de semnalare a acesteia a integrate în cromozomul celulei recipiente
crescut exponențial (3, 7, 9, 17, 25, 27, 32, 35, fenomen cunoscut sub denumirea de lizogenie
47, 57, 79, 82, 88, 90).
c). Conjugarea
Rezistența a microbiană și eșecul
Este consecințața contactului direct care
tratamentului deși și sunt strâns legate, nu sunt
are loc între două bacterii: plasmidele vor
același lucru:
forma un pod de împerechere și ADN-ul este
Primul se referă la răspunsul dat de
schimbat, situație
ție care poate duce la
microorganismele susceptibile la diferite
dobândirea de gene rezistente la antibiotice de
concentrații de antibiotic.
către celula destinatar. (7, 9, 31, 47, 51, 60,
Al doilea, ineficiența
ța terapeutică se referă
74).
la sitațiile în care chiar și atunci când
concentrațiile
țiile de antimicrobiene sunt corecte Mecanismele rezistenței
ței se pot împărți în
ele pot depind de factori extra-bacterieni
extra trei mari categorii:
(selecția
ția inadecvată a antibioticului) sau de a). Scăderea permeabilității
permeabilită
gazdă (neutropenia, existențaexisten factorilor Aceasta este cea mai comună formă de
externi, etc) (3, 10, 11, 17, 33, 47, 51, 54, 62, rezistență
ță naturală. În aceste cazuri,
63, 65, 71, 75, 101). antibioticul nu poate penetra suprafața
suprafa
După cum se știe deja, rezistența bacteriei și deci nu poate ajunge la nucleul
bacteriană poate fi: celulei. Permeabilitatea peretelui
perete celular este
determinată de natura acestora.
acestora Astfel în cazul

9
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

bacteriilor Gram pozitive, de obicei acest hidrolizeze inelului beta-lactamic


lactamic și astfel să
perete nu este o barieră care să împiedice inactiveze antibioticul corespunzător.
corespun Acest
pătrunderea antibioticelor, cu toate acestea, în mecanism specific a fost dovedit de mult a fi
cazul Gram negativilor, acesta reprezintă o un factor important în rezistența
rezisten germenilor ca
barieră greu de depășit șit și care variază în Staphylococcus aureus, H. influenzae, N.
funcție
ție de specia bacteriană. De exemplu, gonorrhoeae, Bacteroides fragilis și unele
peretele celulei este mari permeabil în cazul enterobacterii (1, 5, 44, 50, 65, 71, 84, 90).
speciilor de Neisseria șii Haemophylus, Informațiile genetice tice pentru sinteza
Escherichia coli, P. aeruginosa și a tulpinilor acestor enzime pot fi conținute con într-un
de Proteus indol-positive. cromozom sau pe o plasmidă și producția
În cazul lui Escherichiahia coli și a altor acesteia poate fi o caracteristică de producțieproduc
enterobacterii, proteina sa specifica (porina) va constantă a bacteriilor, desi pot fi induse și în
preveni patrunderea antibioticelor hidrofile cu o prezența ța unui substrat corespunzător.
greutate moleculară de până la 650 daltoni. Betalactamazele, pe baza profilului de
Exemple de rezistență ță ale bacililor Gram substrat și a răspunsului la inhibitorii enzimatici
negativi datorită scăderii permeabilității
permeabilită sunt în sunt clasificate în cinci grupe mari. În practică,
cazul penicilinei G, eritromicinei, clindamicinei cele mai importante sunt grupurile I și III:
și rezistențața la vancomicină și rezistența Grupa I lactamazică e produsă în cantitățicantită
streptococilor, a lui Pseudomonas aeruginosa semnificative, în prezența prezen antibioticelor,
șii a altor bacterii anaerobe la aminoglicozide codificate
ificate de către genele cromozomului și
(1, 5, 13, 44, 48, 50, 54, 65, 71, 74, 75, 84, 90) distribuite între tulpinile Enterobacteriaceae.
Aceste lactamaze sunt responsabile
pentru rezistența ța tulpinilor Gram negative
nozocomiale la cefalosporine.
Grupa III de enzime lactamazice sunt
active asupra penicilinelorinelor și cefalosporinelor
șii sunt aproape întotdeauna codificate
plasmidic, acest grup include TEM
betalactamaza prezentă în: enterobacterii, H.
influenzae și N. gonorrhoeae.
Printre bacteriile producatoare de beta- beta
lactamază anaerobe este de remarcat
Bacteroides fragilis care produce o
cefalosporinază, inactivată de către acidul
clavulanic. Sulbactamul și acidul clavulanic
sunt capabile de a inhiba betalactamazele, în
esență,ță, cele mediate de plasmide atunci când
sunt combinate cu anumite antibiotice,
amoxicilina,
cilina, ampicilina, ticarcilina și altele.
Figura 5. Mecanisme și faze ale transferului genelor Recent au fost identificate tulpini
rezistenței
ței la antibiotice între bacterii (105). bacteriene betalamazice care pot hidroliza
b) Modificarea / inactivarea noile betalactamine. În acest grup sunt incluse
antibioticelor enzimele izolate din tulpinile plasmidice
Modificarea sau inactivarea antibioticului, mediate de K. pneumonae care au capacitatea
este mecanismul cel mai comun al rezistenței
rezisten de a hidroliza cefotaxina și alte cefalosporine
dobândite și este determinată în mare
ma măsură din a treia generație,ție, precum și aztreonamul și
de producția
ția enzimelor betalactamaze. enzimele mediate de cromozomi prezente în
Betalactamazele reprezintă un grup de tulpinile de Pseudomonas maltophia precum și
enzime produse de bacteriile Gram pozitive, în Enterobacter cloacae, Serratia marcense, și
Gram negative aerobe si anaerobe capabile să Bacteroides fragilis capabile bile să hidrolizeze

10
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

imipenemul și meropenemul (4, 7, 25, 47, 55, coli a oamenilor este urmarea utilizării
60, 72, 78, 95). acestora în furajele animalelor cu transmisia
c). Modificările locului de acțiune pentru bacteriilor rezistente la om prin intermediul
antibiotice cărnii și produselor (44, 54, 65, 71, 74).
Aceste mecanisme de rezistență se referă Creșterea frecvenței rezistenței la
la modificările produse în structura sau etapele quinolone în rândul tulpinilor umane și animale
metabolismului pentru care medicamentele își a fost demonstrat deja pentru Salmonella
exercită acțiunea. Aceasta se va realiza fie enteritidis și Campylobacter spp. A fost de
prin creșterea concentrației unei substanțe asemenea raportată rezistența multiplă a
competitive, fie prin modificarea a diferite Salmonella typhimurium la ampicilină,
structuri alternative bacteriene. cloramfenicol, streptomicină, sulfonamide și
d). Toleranța tetraciclină (ACSSuT) (90).
Nu este considerată un mecanism clasic Cele mai multe rapoarte se referă la
de rezistență în practică putându-se comporta tendința de creștere a utilizării substanțelor
ca atare. Ea este atribuită selecției de mutanți antimicrobiene folosite în doze subterapeutice
deficitari în sisteme autolitice. Probabil că la animalele de rentă și păsări (46).
dozele mari concepute pentru a atinge niveluri Atât dovezile moleculare cât și cele
mult peste CMI ale microorganismelor ar epidemiologice indică faptul că prevalența
reduce selecția acestor subpopulații atunci rezistenței la antibiotice printre oameni a fost
când e necesară prelungirea duratei declanșată prin introducerea enrofloxacinei în
tratamentului. furajarea păsărilor, fapt care a determinat FDA
în 2011 să interzică utilizarea acestui
Analiza tendințelor în evoluția medicament la păsări (25, 68, 82).
rezistențelor la antibiotice Cele mai frecvent în ultimii 10 ani au fost
Utilizarea iresponsabilă a antibioticelor la rapoartele referitoare la stafilococul auriu
animalele de fermă, în timp, duce sigur la meticilinorezistent (MRSA), bacterie potențial
dezvoltarea rezistenței bacteriene la animale periculoasă, care este deja rezistentă la
sau la persoane care consumă carne și numeroase antibiotice și care a fost deja
subproduse. Astfel, tot în timp, rezistenta va fi semnalat în numeroase locuri de pe glob. Tot
apoi transferată. Apariţia antibiorezistenţei se aici este de amintit și multirezistența la speciile
datorează clar utilizării abuzive şi neraţionale a bacteriene Klebsiella și E. coli care au fost
antibioticelor. Antibiorezistenţa a mai apărut şi izolate deja pe toate continentele.Rezistența la
prin folosirea antibioticelor ca biostimulatori, în infecțiile cu Streptococcus și Staphylococcus
conservarea alimentelor sau administrarea deși s-au redus în mod semnificativ, rămân
antibioticelor neraţional, fără antibiogramă, în încă motiv de îngrijorare (40, 50, 68, 74).
cazul unor tulpini cu rezistenţă naturală sau Rezistența este din ce în ce mai frecvent
câştigată (1, 37, 42, 43, 50, 54, 71, 83, 84, 87). semnalată și în rândul fungilor și levurilor, mai
Antibiorezistenţa odată instalată, are ales la pacienții cu un sistem imunitar slăbit,
numeroase fațete și mecanisme, ea poate să fiind de asemenea observată cu unele dintre
fie definitivă (permanentă) sau poate fi antibioticele folosite pentru a trata virusul
reversibilă, după câteva generaţii, specia imunodeficienței umane (HIV), și pentru gripă
microbiană devenind sensibilă. Instalarea De asemenea există semnalări ale rezistenței
rezistenţei poate fi lentă sau bruscă (la antimicrobiene în cazul antibioticelor utilizate
streptomicină). Rezistenţa poate să fie limitată antimalaria la om. (11, 18, 23, 30, 38, 52, 53,
la antibioticul respectiv (neîncrucişată) sau se 55, 56, 61, 66, 67, 73, 81, ).
poate extinde şi la alte antibiotice Prescrierea medicamentelor nu sunt
(antibiorezistenţă încrucişată). singura sursă de antibiotice pentru mediul
Apariția rezistenței la fluoroquinolone, înconjurător. Încă din anii 70, antibioticele
după infecții banale cu Campylobacter și E. puteau fi găsite în carnea bovinelor, porcinelor
și păsărilor, același antibiotice fiind identificate

11
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

mai apoi în sistemele de apă municipale și parte din antibioticele care ajung în mediu vor
freatice sau în sol, cu urmările sale dramatice rămâne active biologic (58, 59).
(2, 10, 20, 21, 37, 40, 41, 54, 57, 77, 89). Concentrații scăzute, subterapeutice, de
Deci antibioticele au ajuns în hrana antibiotic și care se acumuleaza în timp
noastră dar și în apa potabilă și în timp îndelungat poate avea efecte profunde asupra
rezistența bacteriană ia amploare. Din fericire ecosistemelor. Concentrațiile de antibiotic
în Uniunea Europeană, folosirea de rutină în acumulate în mediul extern vor exercita
hrana animalelor a antibioticelor la animale presiune selectivă asupra bacteriilor din mediu
acum este interzisă. În Statele Unite ale și poate favoriza, transferul genelor rezistente,
Americii, utilizarea non-terapeutică a contribuind la crearea „rezistomului” un
antibioticelor în producția animală constituie amestec de trasaturi genetice ale rezistenței
cel puțin 60% din producția totală de substanțe (46).
antimicrobiene! O amenințare majoră este
utilizarea antibioticelor ca aditivi în hrana Antibioticele veterinare în sol
animalelor. Având în vedere la animalele de Concentrarea antibioticelor din diferitele
fermă pentru a promova creșterea animalelor straturi din sol se numește „terracumulare”.
și pentru a preveni infecțiile (infecții, mai Terracumularea se întâmplă când un
degrabă decât cura). Utilizarea unui antibiotic antibiotic ajunge în sol la o rată care va depăși
în acest fel contribuie la apariția unor rata sa de degradare (46, 58).
rezistente la antibiotice patogeni si reduce Antibioticele administrate animalelor nu
eficacitatea antibiotice pentru combaterea sunt complet absorbite de către acestea! În
infecțiilor umane (1, 7, 22, 36, 42, 46, 82, 83, funcție de antibiotic, între 30 și 90% din
84, 90). antibiotic poate fi excretat prin urină sau fecal
în stare bioactivă, chiar intacte sau sub formă
Impactul utilizării imprudente a
antiinfecțioaselor de metaboliți antibiotici, care-și pot păstra mai
departe activitatea antimicrobiană. Așa cum se
Un domeniu de interes este efectul pe știe deja, rata excreției variază foarte mult fiind
termen lung al reziduurilor de antibiotice în în funcție de farmacocinetica antimicrobienelor
mediul înconjurător. Deși utilizarea de către administrate, calea de administrare, dar și de
oameni a antimicrobienelor poate fi o sursă speciile de animale tratate (figura 6).
primară de contaminare cu antibiotice a După administrarea orală microbiota
mediului acvatic și terestru, mult mai intestinală distală, care cuprinde agenți
semnificative sunt tratamentele cu antibiotice patogeni zoonotici și flora comensală este
în efectivele de animale, păsări și în expusă la fracția de medicament neabsorbit în
acvacultură contribuind din plin la această segmentul proximal digestiv = crește
problemă în creștere (44, 46, 58, 59, 68, 69). presiunea selectivă locală = crește densitatea
Un procent variabil de antibiotice bacteriilor și g. rezistenței!
administrate omului și animlelor pot rămâne Bacteriile rezistente + genele rezistenței
active în materia biologică excretată (în sunt eliberate în mediu prin intermediul
general, fecale sau urină) participând la excreției fecale. Aceste organisme și genele
contaminarea acvatică și terestră, cu pot ajunge la om, prin mai multe căi și în cele
antibiotice (59, 68, 72, 84, 90). din urmă vor avea acces la microbiota TGI
Antibioticele și metaboliții lor ajung mediu uman. Calea metabolică principală = lanțul
prin aplicarea gunoiului de grajd sau a alimentar (1, 51, 68, 69, 72, 84).
fertirigării pe terenurile agricole, sau în mod După administrarea sistemică,
direct la animale erbivore care pășunează. majoritatea medicamentelor a.u.v. sunt
Acest lucru poate fi urmat adesea de scurgeri, eliminate, în TGI, fie prin secreție biliară fie
deversări și pătrunderea în straturile mai prin clearance-ul intestinal = apar concentrații
profunde ale solului cu destinație agricolă. O ale farmaconului capabile să selecteze
organisme rezistente = efecte negative. În

12
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

plus,, impactul asupra microbiotei TGI animale Odată ajuns în mediu, orice continuare a
al antibioticelor nu se limitează doar la fracția
frac eficacității
ții unui antibiotic va depinde de
aerobă (1-2%2% din totalul microbiotei;
microbiotei de obicei caracteristicile sale fizico-chimice
fizico (structură
Escherichia coli și E. faeciens,
faeciens considerate moleculară, dimensiune, formă, solubilitate
bacterii santinelă). Poate, de asemenea etc.), condițiile
țiile climatice, tipurile de sol sau a
genera un impact negativ asupra populației
popula altor factori de mediu. Potența
Poten antibioticului
anaerobe, mult mai mare! (44, 65, 74, 85, 90). este în cea mai mare parte diminuată prin
diluție,
ție, sorbție și fixare, dar activitatea
antimicrobiană poate persista sista pentru perioade
lungi de timp (46, 69).

Antibioticele veterinare în apă


Contaminarea solului poate fi urmată de
scurgerea de suprafață ță / adâncime a apelor,
de asemenea, antibioticele folosite pentru
acvacultură pot contamina în mod direct
mediul acvatic,
vatic, în special atunci când sunt
folosite țarcurile din lacuri și marine (59).
Antibioticele care au fost identificate în sol
și apele de suprafață ță au inclus cel mai adesea:
• macrolide,
• sulfonamide,
• tetraciclină,
• cloramfenicol,
• clortetraciclină,
• sulfametazină,
• lincomicine,
Figura 6. Impactul administrării antibioticelor (106). • trimetoprim,
Antibioticele administrate animalelor • sulfadimetoxin și
poate ajunge în sol și prin deșeurile
șeurile medicale • sulfametazina.
șii medicamentele eliminate necorespunzătoar Sulfametoxazolul este unul dintre
sau prin praful provenit din unitățile unită de compușiișii chimici cel mai frecvent detectați ca
creșterea
șterea industriale. Un număr tot mai mare și contaminanți ți ai apelor uzate. O mare parte a
de studii furnizează dovezi la nivel mondial ale contaminării acvatice cu antibiotice este
prezenței
ței multora dintre antibioticele veterinare datorată efluențilorților de spital și apelor uzate
în sol în concentrații ții care ajung chiar și la municipale (59, 69).
9.990 µg/kgc, cel mai frecvent fiind
Rezistența
ța la antibiotice în culturile
identificate: oxitetraciclina, sulfametazina
modificate genetic
sulfaclorpiridazina, și clortetraciclina (58).
Compușii șii excretați pot fi absorbiți, levigați, Genele rezistenței ței la antibiotice sunt
degradați (prin procese biotice sau abiotice) și, utilizate ca indicatori în culturile agricole
în unele cazuri, poate reveni la compusul modificate genetic. Genele sunt inserate în
parental. Degradarea în sol a antibioticelor plante încă
ncă din stadiile incipiente de dezvoltare
este în principal datorată acțiunii
țiunii microbilor din a acestora, în scopul de a detecta genele
sol. Deșiși antimicrobienele rămân în general în specifice de interes, de exemplu, cele
straturile superioare ale solului, afinitatea rezistente la erbicide sau cele la toxinele
sorbtivă precum și alte proprietăți ale solului insecticide.
pot determina pătrunderea antibioticelor în Genele rezistenței
ței la antibiotice nu mai au
straturile de apă freatice (32, 58, 59). un rol de jucat în continuare, dar ele nici nu

13
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

sunt eliminate din produsul final modificat. Reziduurile de antibiotice și-au dovedit
Această practică a primit numeroase critici, din toxicitatea asupra organismelor acvatice, cum
cauza potențialului mare ca genele rezistenței ar fi crustaceele de apă dulce (ex. Daphnia
la antibiotice să fie dobândite de către microbii magna și Artemia) (65, 68, 69, 72).
din mediu. În unele cazuri, aceste gene
„marker” conferă rezistență la antibiotice de
Programele naționale și internaționale
anti-rezistență
primă linie, cum ar fi beta-lactaminele și
aminoglicozidele (45, 65). Rezistența nu mai este considerată
amenințare nouă la adresa sănătății așa cum
Efectele asupra ecosistemelor era în 1950, când a fost observată pentru
Antibioticele veterinare au fost concepute prima oară. Azi există agenții naționale și
pentru a ucide sau a împiedica dezvoltarea internaționale serioase preocupate de luarea
agenților patogeni bacterieni la om și animale, măsurilor necesare pentru a atenua fenomenul
dar acestea cu siguranță pot fi periculoase rezistenței la antibiotice și pentru a menține
pentru numeroase microorganisme prezente starea de sănătate a populațiilor umane și
mediu. Concentrațiile terapeutice mari de animale (Tabelul 1). Agențiile naționale sau
antibiotice au tendința de a fi rapid letale internaționale sunt însărcinate în special cu
pentru tulpinile bacteriene sensibile, oferind o monitorizarea consumului de antimicrobiene și
posibilitate limitată de selecție a unor de evaluare a ratelor rezistenței la animalele
subpopulații cu trăsături de rezistență. de rentă, în produsele alimentare și / sau la
În contrast, nivelele scăzute de om (4, 6, 7, 19, 36, 37, 40-43, 57, 70, 76, 80,
concentrare a antibioticelor față de cele găsite 86-89, 93, 94, 107).
de obicei în sol și în apă, pot mult mai probabil Dintre țările europene, un exemplu de
să permită selecționarea microorganismelor bune practici este Danemarca, care a devenit
rezistente, alimentând astfel colecția de gene un lider internațional în lupta împotriva acestui
rezistente din mediu sau „rezistomul”. Impactul flagel. În această țară toate vânzările de
și efectele globale ecologice în mediul antibiotice pentru uzul uman și cel veterinar
înconjurător ale reziduurilor de antibiotice sunt precum și toate semnalările rezistenței la om,
în mare parte încă necunoscute cercetarea animale de rentă și produsele de origine
acestor aspecte fiind desfășurare. Cu toate animală sunt monitorizate tot timpul anului de
acestea se știe cu certitudine că antibioticele către Programul Danez de Cercetare și
afectează semnificativ creșterea și dezvoltarea Monitorizare Integrat Rezistența
plantelor, prin inhibarea germinării, a creșterii Antimicrobiană (DANMAP)(1).
rădăcinilor și inhibarea creșterii plantei.
Tabelul 1.
Agenții naționale și internaționale de monitorizare a rezistenței la antibiotice
Sinteză Cristina (27, 28, 99).

Denumirea agenției Țara


National Antimicrobial Resistance Monitoring System (NARMS) USA
Global Antimicrobial Resistance Surveillance System (GLASS) OMS
Global Health Security Agenda (GHSA) USA
Fleming Fund UK
Antimicrobial Advice Ad Hoc Expert Group (AMEG) EU
European Federation For Pharmaceutical Sciences EU
Global Innovation Fund UK/CN
Canadian Integrated Program for Antimicrobial Resistance (CIPARS) Canada
Observatoire National de Epidémiologie de la Résistance Bactérienne aux Antibiotiques
Franța
(ONERBA)
The Danish Integrated Antimicrobial Resistance Monitoring and Research Programme (DANMAP) Danemarca
Japanese Veterinary Antimicrobial Resistance Monitoring System Japonia
Global Salm-Surv: Salmonella surveillance program, serotyping and AMR testing throughout world OMS

14
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Rezistența antimicrobiană este o la om. Aceste agenții sunt interesate de


problemă globală, aceasta putându-se adoptarea unor reglementări care vizează
răspândi rapid oriunde în lume, câteva această problemă în creștere și propun câteva
elemente obiective fiind esențiale: măsuri de ordin tehnic.
În industria farmaceutică, strategiile
• modificarile la nivel mondial a
trecute și actuale de combatere a rezistenței
sistemelor de producție animală
nu s-au dovedit eficiente acestea fiind în
determinate de cererea crescută
căutarea unor noi strategii, mai puțin
pentru produse alimentare,
costisitoare pentru a dezvolta noile antibiotice.
• schimbarea tendințelor în comerțul cu
În Tabelul 2 sunt prezentați actorii cheie și
animale,
contribuția lor specifică în combaterea
• creșterea circulației animalelor și a
rezistențelor la medicamentele a.u.v. Evoluția
produselor de origine animală
rezistenței la farmaconi preocupă în mod
• lipsa de inițiativă și coerență la nivel
constant lumea științifică medicală mai ales în
mondial pentru a controla AMR.
ultimele două decenii, despre evoluția acestui
Ca răspuns la această problemă, agențiile fenomen existând deja cercetări serioase, în
de profil naționale și internaționale tot acest timp fenomenul de rezistență
monitorizează utilizarea antimicrobiene și evoluând constant.
ratele AMR la animale, produse alimentare și
Tabelul 2
Prezentarea actorilor - cheie și principalele lor atribuțiuni în combaterea
rezistențelor la antibioticele a.u.v. Sinteză Cristina 2012 (27, 28, 99).

Actor - cheie Contribuția specifică


• educarea cu privire la antibiotice și utilizarea lor
• stimularea gradului de conștientizare a problemei rezistenței la antibiotice
Organizațiile de • reglementarea circulației antibioticelor
profil • restricționarea utilizării promotorior de creștere la animale
(naționale și • reglemantarea și controlul utilizării antibioticelor la animale
regionale) • identificarea și cuantificarea fenomenelor de rezistență regionale
• cunoașterea standardelor de risc stabilite pentru rezistența
• monitorizarea simultană a utilizării antibioticelor umane și de uz veterinar
• publicitate în domeniu
• promovarea utilizării prudente a antibioticelor la animale
• îmbunătățirea condițiilor de igienă în cabinete, spitale sau în intervenții
• utilizarea agenților cu spectru îngust ori de câte ori e posibil
Medicii
• nu toate infecțiile au nevoie de antibiotice
veterinari
• folosirea vaccinurlor ca mijloc de prevenire al infecțiilor
• limitați dozele de antibiotic în cazul intervențiilor chirurgicale
• folosirea antibioticelor doar în infecții bacteriene și nu pt. cele non-infective
• elaborarea unor orientări locale pentru utilizarea de antibioticelor
Producătorii de • îmbunătățirea igienei în unitățile de creștere
produse alimentare • reducerea sau eliminarea utilizării antibioticelor ca promotori de creștere
de origine animală • îmbunătățirea tehnologiilor de creștere a animalelor
• studiul și lansarea de noi reprezentanți sau clase de agenți antibiotici
• studiul și lansarea unor noi vaccinuri antiinfecțioase
Cercetătorii • studiul și lansarea unor dispositive medicale (ex. cateterele impregnate)
• efectuarea analizelor risc-beneficiu pt. utilizarea promotorilor de creștere
• evaluarea impactului de mediu consecutiv utilizării de antibiotice
• evaluarea prelucrării și distribuției produselor alimentare

15
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Rezistența este un mecanism natural- În ultimele trei decenii, au fost descoperite


adaptativ atât pentru organismele bacteriene multe „noi boli” bacteriene (ex. ulcerele
cât și pentru paraziții implicați. În acest sens gastrice cu tulpinile O157: H7 de E. coli, boala
utilizarea excesivă / inadecvată a antibioticelor Lyme, sindromul de șoc toxic, streptococii
/ antiparazitarelor de uz veterinar (a.u.v.) distructivi cutanați). Se cunosc deja
accelerează procesul de selecționare al numeroase fenomene de rezistență în cazul
bacteriilor și a formelor parazitare rezistente, acestor patogeni și se pare că în curând va fi
care se vor înmulți și răspândi (3, 7, 14, 16, nevoie de antibiotice total noi pentru a fi
17, 24, 31, 39, 44, 47, 54, 71, 75, 83). eficiente împotriva acestor bacterii (4, 13, 15,
Dintre principale trei cauze ce favorizează 29, 32, 79, 98).
aceste fenomene la animale amintim: Se pare că descoperirea și utilizarea
• sub-dozarea / dozarea inadecvată a antibioticelor precum și procedurile de
substanțelor active, imunizare împotrivă, constituie două evoluții în
• tratamentul bolilor virale cu antibiotice, domeniul microbiologiei, care au crescut
• administrarea la orice tratament a aproximativ cu douăzeci de ani durata medie
antibioticelor / antiparazitarelor cu spectru larg, de viață a oamenilor din țările dezvoltate. Dacă
în timp ce medicamentele cu spectru îngust ar dorim să păstrăm acest avantaj medical în
fi suficiente. Rezultatul acestor acțiuni este societatea noastră, trebuie să fim proactivi.
selecția și propagarea rezistenței / multi- Trebuie să cunoaștem cum și de ce
rezistenței, fenomen determinat de antimicrobienele acționează și de ce nu, să
complexitatea factorilor legați de utilizarea înțelegem că trebuie să ne menținem cu un
medicamentelor a.u.v. (figura 7) (107). pas înaintea agenților patogeni microbieni (7,
57, 64, 88, 89, 94)

Figura 7. Complexitatea utilizării medicației a.u.v. (107), prelucrat Cristina

Antibioticele sunt metaboliți biologic activi rezistente la meticilină etc.), antimicrobienele


produși de către germenii microscopici, ca sunt deasemenea necesare pentru reducerea /
mijloc de luptă cu concurenții lor biologici. eliminarea complicațiilor asociate intervențiilor
In medicina umană, antimicrobienele sunt medicale (ex. fracturi, transplanturi,
utilizate la tratamentul bolilor infecțioase (ex. chimioterapie etc).
pneumonii, tuberculoză etc.), al infecțiilor intra-
spitalicești (ex. tulpinile MRSA, de S. aureus

16
!
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Citând surse ECDC și EMA (2009),


consecințele fenomenului de rezistență asupra
Datorită fenomenului rezistenței în creștere
dramatică, se va pierde imensul avantaj câștigat în
omului sunt semnificative:
ultimul secol asupra: • tulpini declarate multirezistente în EU:
3. procedurilor aprox. 400.000 tulpini / an;
1. bolilor infecțioase 2. cancerului
chirurgicale,
• cazuri de moarte in EU atributabile
• pneumonia, Aici antibioticele sunt • transplantul de organe
• tuberculoza, cruciale pentru a ajuta • operația de cezariana, rezistenței: 25.000 decese / an;
• HIV chimioterapia și implicit • protezările
• malaria. pentru lupta împotriva • abdomenul acut • zile de spitalizare în plus: 2.500.000 zile
infecțiilor asociate • operațiile pe tendoane
spitalizare/an;
In medicina veterinară, antimicrobienele • costuri de extra-spitalizare in EU: 900
sunt utilizate atât în scopuri terapeutice cât milioane euro/an;
non-terapeutic (ex. ca dezinfectanți, • pierderi de productivitate in EU 600
conservanți și/sau aditivi pentru produsele milioane euro/an.
alimentare sau hrana animalelor etc.). Deci: • anual, aproximativ 4 milioane de pacienți
sănătatea animalelor este rezultanta unei din UE dobândesc o infecție asociată
palete largi de factori dintre care mai asistenței medicale.
importanți sunt: factorii legati de animal, Utilizarea de antibiotice este larg
sistemul de creștere și nu în ultimul rând răspândită în lume. Întrun studiu efectuat de
managementul responsabil al acestora (figura către WHO în 2015, pe 9772 de subiecți, din
8). 12 țări reiese că:
• 65% dintre respondenți au luat antibiotice
luate în ultimele șase luni,
• mai mult de o treime (35%) care au luat
antibiotice în ultima lună.
• utilizarea de antibiotice este mai mare în
țările cu venituri mai mici (42%),
comparativ cu 29% în țările cu venituri mai
mari.
• Tinerii consumă mai multe antibiotice ca
bătrânii: 37% categoria 16-24 ani 16,
comparativ cu 24% cu vârsta de 65 de ani
sau mai în vârstă.
Figura 8. Principalele măsuri de management în • În ceea ce privește nivelul de cunoaștere
evitarea fenomenelor de rezistență la medicamente
(107), prelucrat Cristina) legat de utilizarea antibioticelor (când și
cum ar trebui folosite) răspusurile au
Impactul economic și social relevat că:
• 25% dintre subiecți cred că e acceptabil
Rezistența la medicamente a fost
să ia antibiotice, care au fost date unui
semnalată peste tot în lume, compromițând
prieten sau unui membru al familiei, atâta
tratamentul bolilor infecțioase și parazitare și
timp cât acestea sunt folosite pentru a
subminând multe dintre progresele înregistrate
trata aceeași boală;
în domeniul sănătății omului și animalelor.
• 43% cred că este acceptabil să cumpere
La oameni aceleași antibiotice, sau să le solicite
medicului, în cazul în care sunt bolnavi și
Persistența rezistenței duce la antibioticele au ajutat atunci când au mai
prelungirea duratei tratamentelor, costuri avut aceleași simptome.
medicale mărite, o rată a morbidității și • 32% dintre respondenți cred că
mortalității crescută. administrarea de antibiotice ar trebui să

17
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

se oprească atunci când se simt mai bine, La animale


chiar dacă nu au luat toată prescipția.
• 64% cred că boli virale ca răceala sau RAM și RAP reprezintă o problemă
gripa pot fi tratate cu antibiotice. majoră fiind cosiderată un fenomen cu risc
• 76% consideră, în mod greșit, că zoonotic. Din păcate utilizarea intempestivă în
rezistența la antibiotice apare atunci când furaje sau ca promotori de creștere (și nu
corpul lor devine rezistent la antibiotice în numai) a contribuit la apariția și răspândirea
timp ce bacteriile de fapt devin rezistente, rezistențelor.
nu la oameni,ci la antibiotice. În studiul: Joint Interagency Antimicrobial
• 44% dintre respondenți cred că rezistența Consumption and Resistance Analysis
la antibiotice este doar o problemă pentru (JIACRA) Report. se arată că: pe o perioadă
persoanele care iau antibiotice in mod de trei ani 2013-2015, consumul mediu total
regulat. estimat de antimicrobiene exprimate în mg. s.a
Desigur, toate aceste erori de înțelegere /kg. biomasă a fost de:
conduc la utilizarea incorectă a antibioticelor și • 124 mg/kgc la om = media 118 mg / kgc.
prin urmare, contribuie la instalarea rezistenței (50-182 mg / kgc) și
(36, 40, 57, 80, 92, 103). • 152 mg/kgc la animalele de rentă =
media 67 mg/kg; (3-419 mg / kgc).
După: Jim O’Neill în: The review on • singura țară din lume care reușește să
antimicrobial resistance 2016 / Tackling Drug- mențină aceste valori sub 50 mg/kgc
resistant Infections Globally: Final Report and (57).
Recommendations mai mult de 70% din Valorile consumului de antibiotice au fost
bacteriile care determină infecții intra- mai mici sau mult mai mici la animalele de
spitalicești sunt rezistente la cel puțin un rentă față de om, în 18 din 28 de țări, în 2 țări
antibiotic ! (102). a fost similar, iar în 8 consumul a fost mult mai
• În lume se estimează că, în fiecare an, mare pentru animalele de rentă față de om, iar
infecțiile rezistente la medicamente conduc această legătura a fost deja demonstrată
la decesul a cel putin 700.000 de pacienti și statistic (p < 0,05) pentru:
• generează costuri de 1,5 miliarde Euro / an • fluorochinolone / E. coli la om și
numai în EU, prin urmare, fenomenul animale sectoare,
rezistenței (mai ales la antimicrobiene) a • cefalosporinele din generația 3 & 4 la
devenit una din prioritățile C.E. E. coli la oameni,
• aproximativ 200.000 de oameni / an mor • tetracicline și polimixine la E. coli la
datorită tulpinilor de antibiotic multi- animale.
rezistente! • carbapeneme și polimixine / K.
• in India, infecțiile neonatale antibiotic- pneumoniae la om
resistente este cauza decesului a aprox. • macrolidele la animale au fost asociate
60.000 de nou-născuți / an! cu rezistența la Campylobacter spp. la
• din 40.000.000 oameni / an care se animale și oameni.
tratează cu antibiotice pentru boli • cefalosporinele generația 3 & 4 =
respiratorii doar 13.000.000 au confirmată rezistență încrucișată la
necesitatea prin examene de laborator! fluorochinolone / E. coli la om,
• Impactul economic este considerabil și greu • fluorochinolonele / Salmonella spp. și
de calculat. Doar în SUA, mai mult de 2 Campylobacter spp. la om a fost legat
milioane de infecții / an sunt urmarea de consumul de fluorochinolone la
rezistenței bacteriene la antibioticele de animale.
primă linie, tratamentele, costând sistemul În figura 9 este reprezentată diseminarea
de sănătate american 20 de miliarde de bacteriilor antibiotico-resistente de la animale
USD în plus / an! (102). la om (91).

18
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Figura 9. Diseminarea bacteriilor antibiotico-resistente de la animale la om (91).

Alături de antibioticele utilizate în şi transmiterea genelor rezistenței este


medicina umană, utilizarea antibioticelor încrucişată ea fiind deja demonstrată ca fiind
pentru tratamentul, profilaxia și creșterea posibilă între: oameni, animale, animale şi
animalelor a exercitat o presiune selectivă oameni, precum şi între animale şi mediu.
greu de estimat, favorizând apariția și În acest sens este esențial să se rețină
propagarea rapidă a tulpinilor rezistente (7, 17, că: în respectul One Health, un tratament
31, 84, 89). antimicrobian veterinar durabil trebuie să fie
Un fapt esențial este că, animalele pot legat de problemele de sănătate publică și nu
servi drept mediatori, rezervoare și de cele de sănătate animală (figura 10).
diseminatori de tulpini bacteriene rezistente și /
sau ale genelor rezistenței (10, 46, 37,89). În Europa
Prin urmare, utilizarea imprudentă a
În ultima decadă, rezistența la produsele
antimicrobienelor și antiparazitarelor la
antiinfecțioase și antiparazitare, a ocupat
animale duce la creșterea morbidității umane,
poziții dominante în preocupările legate de
creșterea mortalității umane, eficacitatea
sănătatea publică din agenda Europeană.
redusă a antibioticelor folosite în medicina
Descoperirea antibioticelor a fost un salt
umană, creșterea costurilor de asistenta
în medicina modernă, cu ajutorul acestora
medicală și a crescut potențialul pentru
practicienii sunt în măsură să oprească
transportul și diseminarea agenților patogeni în
creșterea microorganismelor. Cu toate
cadrul populațiilor umane cu apariția facilitată
acestea, bacteriile s-au dovedit a fi mult mai
de patogenii rezistenței umane (5, 10, 44, 62).
„inovatoare” și mai adaptabile decât ne-am fi
Evoluția fenomenului imaginat și astfel s-a dezvoltat rezistenta la
antibiotice, un fenomen în continuă creștere.
Se poate spune că, astăzi, rezistența la Deasemenea relele practici și gestionarea
farmaconi reprezintă una dintre principalele incorectă au exacerbat situația existentă azi
mari amenințări pe plan mondial la adresa (86, 87).
sănătății fiind un punct cardinal în preocupările La nivel continental supravegherea
One Health și că, fenomenul poate afecta fenomenului rezistenței este coordonată de
orice individ, indiferent de vârstă, sex, în orice către European Centre for Disease Prevention
țară, etc. Un fapt esențial este că răspândirea and Control (36).

19
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Acest organism răspunde de pregătirea monitorizare de acest fel fiind efectuată


documentației relevante în legătură cu apariția, în 2009) (ECDC, 2010), urmată de o
răspândirea și importanța rezistențelor, ca alta, în 2012 (36, 41, 80, 107).
problemă de săntate publică majoră, care în
Datele raportate de către țările
ultima perioadă nu este numai o problemă de
participante la EARS oferă o bază solidă de
ordin științific, dar și de stategie politică
cunoștințe cu privire la apariția unei rezistențe
europeană (36).
în Europa și să documenteze opțiunile
nefericite în tratamentul antimicrobian al
agenților patogeni majori. Din datele
prezentate până acum, rezultă că frecvența
fenomenului antibiorezistenței în Romania a
fost un aspect oglindit de numeroasele tulpini
bacteriene testate, unde antibiorezistenţa a
avut o frecvenţă de 25-50%, ceea ce semnifică
o rată foarte ridicată a acestui fenomen (36,
80).

Rezistența la antiinfecțioase la animale

Metodologiile de indentificare a
rezistenței bacteriene
La bacteriile patogene, pentru animale şi
oameni genele care codifică rezistenţa la
antibiotice au fost detectate prin tehnici de
biologie moleculară, respectiv prin Polimerase
Chain Reaction (PCR), în mai multe variante şi
Figura 10. Corelațiile și interdependența în apariția prin Real-time PCR. Genele care codifică
rezistențelor (94) prelucrat Cristina)
antibiorezistenţa, în funcţie de grupele de
Alături de ECDC cu activități legate de antibiotice, cu frecvenţa cea mai mare sunt
fenomenul rezistenței se mai ocupă: genele:
• AMEG (Grupul ad hoc de experti • mec A, codifică rezistenţa la β
pentru recomandari pt. antimicrobiene) lactamine, fiind prezentă la stafilococi
• EUFEPS (Federația Europeană pentru coagulază pozitivi şi negativi, dar şi la
Științe Farmaceutice) (70). alte bacterii;
• EMA (Agenția Europeană a • amp C, prezentă la
Medicamentului), CVMP (Comitetul Enterobacteriaceae; codifică rezistenţa
pentru produse medicinale veterinare) faţă de ampiciline
(39, 40), • pbp 5 prezentă la E. foecium, codifică
• CHMP (Comitetul pentru produse rezistenţa faţă de peniciline;
medicinale umane), • tet, codifică rezistenţa faţă de
• EFSA (Autoritatea Europeana pentru tetracicline;
Siguranta Alimentara) (42, 43) cu • gyr A, gyr B, par A, par E , grl A şi grl
monitorizări realizate de către B, codifică rezistenţa faţă de
• EARSS (European Antimicrobial fluorquinolone;
Resistance Surveillance System) prin • cat, cml A, cml A1 şi flo R codifică
sistemul EARS-Net (European rezistenţa faţă de cloramfenicoli;
Antimicrobial Resistance Surveillance • enu, mef, msr, vgo, mph A, mph B, vot
Network), sistem la care au aderat 28 B, vot C, sot A, sot G, ere A şi ere B
de țări, inclusiv țara noastră, (prima

20
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

codifică rezistenţa faţă de macrolide şi de fermă cât şi în cazul animalelor de


lincosamide; companie (câine, pisică) (10).
• asa C, aph, ant şi Ia codifică rezistenţa O atenţie deosebită trebuie acordată
de aminoglicozide; stafilococilor meticilin-rezistenţi, deoarece
• fol P, sul 1, sul 2 şi sul 3 codifică rezistenţa la meticilină este corelată cu
rezistenţa faţă de sulfonamide. rezistenţa multiplă faţă de alte antibiotice, iar
Bacteriile patogene, Gram negative şi prin amploarea sa, rezistenţa la meticilină este
Gram pozitive, care posedă aceste gene îşi considerată un fenomen cu risc zoonotic de
exprimă antibiorezistenţa prin diferite mare importanţă. Având în vedere aspectele
mecanisme de tip enzimatic: hidroliză, prezentate, în ultimii ani este monitorizată
fosforilare, acetilare, esterificare, reducere, circulaţia tulpinilor meticilin-rezistente, de
adiţie de glutation etc. (1, 2, 48). stafilococi. Astfel, în USA, CLSI (Institutul
În ultimii ani, fenomenul de pentru standarde de laborator clinic) a elaborat
antibiorezistenţă, la unul sau mai multe şi difuzat o procedură Real–Time IDI-MRSA
antibiotice (rezistenţa multiplă) s-a extins, în pentru controlul circuitului epidemiologic al
permanenţă, la mai multe specii bacteriene, acestor tulpini, fiind urmărită prezenţa genei
care produc boli condiţionate, în creşterea mec, la tulpinile de stafilococi izolate de la
intensivă, de unde tulpinile bacteriene animale şi oameni (37, 46, 50, 74, 90).
patogene pot ajunge la oameni (48). În prezent sunt utilizate sau sunt în
Unele specii bacteriene (Staphylococus dezvoltare mai multe strategii pentru a găsi noi
aureus, Pseudomonas aeruginosa, E.coli, compuși antibacterieni. Nu numai că există o
Salmonella spp.) sunt responsabile de problemă în găsirea de noi antibiotice pentru a
producerea unor infecţii nosocomiale întâlnite lupta împotriva bolilor vechi (din cauza
frecvent la oameni. Astfel, tulpinile de E.coli tulpinilor rezistente de bacterii apărute), dar
încadrate în patotipul ExPEC (Extraintestinal mai există o problemă, în a găsi noi antibiotice
Pathogenic E. coli) produc, la oameni, pentru a lupta împotriva bolilor noi. Se pare că
septicemii, infecţii urinare, infecţii abdominale, descoperirea și utilizarea antibioticelor precum
pneumonie nosocomială, meningită neonatală și procedurile de imunizare împotriva lor,
etc. E. coli uropatogen (UPEC - Uropathogenic constituie două evoluții în domeniul
E. coli) include tulpinile ExPEC, cele mai bine microbiologiei, care au crescut aproximativ cu
studiate, care reprezintă cauza cea mai douăzeci de ani durata medie de viață a
frecventă a infecţiilor urinare intra-spitaliceşti. oamenilor din țările dezvoltate.
Aceste tulpini au factori de virulenţă identici cu
Bacterii
ai tulpinilor încadrate în patotipul APEC, care
le permit implantarea şi colonizarea mucoasei Antibiorezistenţa a fost semnalată pentru
tractului urinar iar, în final, producerea prima dată, la câţiva ani după ce, începând cu
infecţiilor acestui aparat (75, 85). anul 1950, au început să fie utilizate unele
O situaţie asemănătoare, privind antibioticele în profilaxia şi în terapia unor boli
rezistenţa multiplă la antibiotice, este în cazul infecţioase la animalele de fermă. Acest
speciilor de stafilococi patogeni, pentru fenomen s-a amplificat progresiv, ca urmare a
animale şi oameni, coagulază pozitivi şi utilizării tetraciclinelor, şi nu numai, ca
coagulază negativi. La aceste bacterii spectrul promotor de creştere la păsări şi suine (1, 8).
de antibiorezistenţă poate furniza informaţii Practicile de producție la animale au
preţioase, de ordin epidemiologic, privind evoluat de-a lungul anilor pentru a satisface
circulaţia unor tulpini de la animale la oameni nevoile de proteine alimentare ale populației
în diferite regiuni geografice. Astfel, este umane în creștere. Unele ferme au devenit
urmărit, în mod constant, circuitul foarte mari și au adoptat practicile moderne de
epidemiologic animal-om-animal atât în cazul producție pentru a împinge ratele de creștere a
speciilor de stafilococi patogeni pentru animale animalelor de rentă la nivelul lor maxim.
Prevenirea bolilor, creșterea, genetica și

21
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

nutriția animalelor au îmbunătățit considerabil În prezent, cercetările efectuate au


eficiența acestor facilități de producție. Într-o demonstrat că enterococii, la păsări şi
măsură semnificativă, disponibilitatea mamifere, reprezintă cea mai mare rezervă de
antibioticelor a accelerat și ea industrializarea factori genetici transferabili ai
producției animale. Deci, industria creșterii antibiorezistenţei. Plasmidele R (de rezistenţă)
animalelor a beneficiat de uzul antibioticelor și reprezintă principalii factori ai antibiorezistenţei
astfel proteina de origine animală accesibilă extra-cromozomiale, fiind conjugative şi
populației a crescut în mod spectaculos (36). neconjugative. Cele conjugative au 3 grupe de
În Europa studiile și monitorizările gene majore, respectiv: gene care controlează
rezistenței s-au efectuat mai ales pentru transferul, gene care codifică autoreplicarea şi
speciile bacteriene: Streptococcus genele de rezistenţă faţă de unul sau mai
pneumoniae, Staphylococcus aureus, multe antibiotice (5, 48, 49, 71, 85, 90).
Enterococi, Escherichia coli, Klebsiella Observațiile epidemiologice și moleculare
pneumoniae și Pseudomonas aeruginosa (44, au arătat că, antibiorezistența în populațiile de
50, 54, 65, 74, 83, 84, 90). animale poate amplifica problemele de RAM în
În sănătatea umană, în Europa, cele mai rândul populațiilor umane (1, 2, 5, 10, 36, 44,
îngrijorătoare evoluții ale rezistenței la 62, 73, 74).
antibiotice provin din scăderea foarte rapidă a De exemplu, enterococii rezistenți la
sensibilității în cazul tulpinilor invazive de vancomicină (VRE), la animale și oameni au
Escherichia coli, practic la toți agenții devenit predominanți acolo unde s-a folosit ca
antimicrobieni încluși în supravegherea EARS- promotor de creștere avoparcinul (un
Net, cu excepția carbapenemelor precum și de glicopeptid), care structural este similar cu
prevalența mare a rezistenței în cazul vancomicina, un antibiotic important în
Klebsiella pneumoniae la cefalosporine de medicina umană și care este folosit adesea ca
generația a treia, fluorochinolone și antibiotic de ultimă etapă.
aminoglicozide. În jumătate din țările Interzicerea utilizării avoparcinului la
raportoare, proporția de tulpini multirezistente animale a fost urmată de un declin rapid al
de K. pneumoniae (cu rezistență combinată la incidenței VRE în populațiile umane și
cefalosporinele de generația a treia, animale. Cu toate acestea, VRE în Europa nu
fluorochinolone și aminoglicozide a ajuns la a dispărut (46, 48, 83, 84, 86, 87).
peste 10% din cazuri (36). Genele care codifică rezistența la
Antibiorezistenţa reprezintă o problemă antibioticele a.u.v., utilizate doar pentru
majoră a medicinei veterinare, cu aplicaţii largi animale, au fost găsite cu prevalență crescută
şi în medicina umană, fiind considerată un în flora comensală la oameni, în patogenii
fenomen cu risc zoonotic (17, 44, 68, 69). zoonotici, cum ar fi de exemplu Salmonella
Extinderea antibiorezistenţei la mai multe spp., dar și în patogeni stict umani, cum ar fi
specii bacteriene patogene pentru animale şi Shigella spp. Acest lucru indică răspândirea
oameni a determinat studii ample ale acestui clonală a tulpinilor rezistente și transferul
fenomen. Astfel, s-a demonstrat că comun al genelor rezistenței în rândul
antibiorezistenţa este determinată genetic, bacteriilor răspunzătoare de infectarea
având ca suport, genele de rezistenţă, oamenilor și animalelor (10, 71).
prezente în cromozomul bacterian. Prin Un alt exemplu clasic este introducerea
intermediul elementelor genetice mobile enrofloxacinei în medicina veterinară care a
(plasmidele R, intergoni şi transposoni), fost urmată rapid de apariția rezistenței la
genele care guvernează rezistenţa pot fi fluorochinolone, considerat un produs
transferate între tulpinile aceloraşi specii antiinfecțios revoluționar, printre izolatele de
bacteriene (transmitere intraspecifică), precum Campylobacter spp. prelevate de la puii de
şi între tulpini care aparţin altor specii carne și Campylobacter spp. de la om, la scurt
bacteriene (transmitere interspecifică) (1, 2, timp după aceea (54).
31, 36).

22
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Rezistențața la fluorochinolone la populațiile caracterelor morfologice, biochimice şi


umane și animale a scăzut imediat în țările moleculare, iar ar tratamentul infecţiilor cu
care nu au mai utilizat fluorochinolonele în Malassezia se face atât topic cât şi sistemic. În
hrana animalelor. Creșterea șterea RAM la numeroase studii efectuate privind
cefalosporinele de generația ția a treia, în cazul sensibilitatea levurilor la diverse substanţe
unor tulpini de Salmonella spp. și E. coli a fost antimicotice, s-au
au relatat numeroase
observată după utilizarea crescută a acestor fenomene de rezistenţă (11, 23, 66, 67, 73).
antibiotice în avicultură. Mai mult, retragerea Din aceasta cauză
auză cercetările se dezvoltă
lor și re-introducerea
introducerea a fost urmată apoi de un în a găsi remedii terapeutice alopatice și
declin și respectiv o renaștere a rezistenței la alternative dintre cele mai variate (13, 15, 55).
izolatele de Salmonella aviare și umane (71,
72, 86-90). Rezistența
ța la antiparazitare
Rezistența ța la antiparazitare (RAP) este
Fungi
capacitatea indivizilor parazitari de
de-a
Unele dintre cele mai întâlnite levuri în supraviețui la doze standardandard recomandate ale
patologia zoonotică,, sunt cele din genul unui produs antiparazitar care în mod normal
Malassezia, recunoscute ca fiind parte ar fi eficiente pentru a ucide majoritatea
componentă a florei microbiene a pielii omului paraziților
ților vizați (adică ≤90%). Evoluția
şi a animalelor. Speciile genului Malassezia rezistențelor
țelor este în general lentă progresia
habitează pe pielea omului şi a multor fenomenului fiind mai accentuată în ultimul
vertebrate cu sânge cald, fiind agenţii etiologici deceniu (figurile 11, 12).
ai tulburărilor
or cronice şi superficiale ale pielii. Antiparazitarele spre deosebire de
Speciile de Malassezia sunt agenţii etiologici ai antibiotice:
pitiriazisului şi a foliculitei cu Malassezia la om, • puține sunt eficiente 100%
respectiv ai otitelor externe şi a numeroaselor • sunt active diferit împotriva diferitelor
dermatite la animale (18, 30, 73). stadii evolutive
Marea majoritate a speciilor de • nu sunt unt eficiente asupra stadiilor în
Malassezia sunt levuri lipofile, dar dintre migrație
acestea, doar Malassezia pachydermatis este • cele mai multe sunt scumpe
nelipofilă fiind levura comună care contribuie la • dau reacții ții adverse grave
patogeneza otitelor externe. M. pachydermatis • nu pot fi administrate pe cale orală
poate juca un rol important în dermatitele Mecanismele de rezisten
rezistență la
cronice şi otitele externe la a carnivore, în antihelmintice sunt încă în mare măsură
special la câine, dar se transmite ușor u și la necunoscute, dar cel mai adesea sunt legate
oameni, cel mai frecvent prin contactul direct de:
cu câinii lor, reprezând un agent patogen cu • clasele de molecule,
risc zoonotic, mai puțin țin studiat în România (30,
• modul de acțiune țiune și
38, 52, 53, 61).
• mecanismele de detoxifiere.
Malassezia pachydermatis se dezvoltă
greu pe agar cu sânge, formând colonii rare,
mici care se pot observa după o incubaţie de
3-44 zile la 37 °C, asemănătoare boabelor de
nisip (52, 53, 56, 81).
Ca o modificare specifică putem remarca
faptul că, în probele pozitive care conţin M.
pachydermatis, is, după o incubaţie de 24 ore, nu
se poate observa nici o colonie bacteriană sau
micotică, dar este prezentă o decolorare
asemănătoare alfa-hemolizei.
hemolizei. Speciile de Figura 11. Evoluția și rata instalării rezistenței
rezisten la
Malassezia pot fi identificate pe baza familia quinolonelor antimalaria (108).

23
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Ca urmare, în anumite regiuni, unele


dintre produsele antihelmintice utilizate pentru
a trata aceste condițiiii pot fi ineficiente datorită
creșterii
șterii toleranței helminților.
Asigurarea bunelor practici de
management este fundamentală pentru a
asigura sănătatea animală, care este o
condiție
ție prealabilă pentru bunăstarea
animalelor și menținerea productivității bune. bun
Dintre acestea managementul adecvat al
pășunii
șunii în funcție de condițiile meteorologice în
timpul sezonului de pășunat, pă adăposturi
Figura 12. Evoluția
ția temporală rezistențelor la
adecvate / climă, nutriția ția adecvată pentru
antihelmintice (109)
fiecare specie și tip de producție, precum și
Infestațiile
țiile helmintice de animale selecția
ția animalelor robuste sunt esențiale es în
evoluează de obicei subclinic și sunt urmate asigurarea unei stări de sănătate bună.
de pierderi economice mari. Măsurile de biosecuritate și procedurile de
Dacă sunt nt lăsate netratate, acestea pot management (ex. condițiile țiile de pășunat) pot
avea urmări grave, chiar moartea animalelor reduce semnificativ riscul de noi infestații. infesta
infectate. Prin urmare, utilizarea responsabilă Deasemenea carantina și tratarea animalelor
unor antihelmintice eficiente este esențială esen provenite din import sunt mă
măsuri
pentru a conserva sănătatea, bunăstarea și importante.Dezvoltarea unui plan de vaccinare
producția animală. La această oră populațiile
popula a animalelor și o strategie de deparazitare în
de helminți gastro-intestinali
intestinali rezistenți
rezisten la fermă bazată pe tratamente specifice selective
antihelmintice constituie o provocare pentru (TSS) este o metodă de actualitate în
fermieri, proprietarii de cai sau pentru medicii prevențiația rezistenței la antihelmintice.
veterinari din întreaga lume indivizii rezistenți
rezisten Tratamentul specific selectiv (TSS) (T se
fiind deja prezenți ți în cadrul populațiilor de referă la tratamentul doar a unei părți păr din
helminți care parazitează
zitează animalele. turmă, în funcție ție de performanța lor productivă
Deși
și mai târziu decât în cazul sau dependent de rezultatul testelor de
antiinfecțioaselor,
țioaselor, specialiștii au recunoscut diagnostic, lăsând animalele neafectate / mai
riscul tot mai pregnant al rezistenței rezisten la puțin
țin afectate netratate. TSS a fost propus ca
antihelmintice și propun măsuri viabile pentru o strategie de control nou ou și durabil pentru a
utilizarea responsabilă a antihelminticelor preveni dezvoltarea rezisten
rezistenței la
veterinare. În acest sens,, infestațiile
infesta cu antihelmintice, deoarece aceasta va menține men
nematozi intestinali sunt comune la majoritatea populațiiții de nematozi în refugii (adică stadiile
animalelor acestea putând provoca, de pre-parazite
parazite în mediul neexpus la
asemenea, boli zoonotice la om. antihelmintice). Menținerea ținerea unei populații de
De obicei, între infestarea cu helminți
helmin și paraziți în refugii este o strategie cu scopul de
sistemul imunitar al gazdei există un echilibru, a încetini viteza de selecție selec a rezistenței la
ca urmare, simptomele clinice clinic cum ar fi: antihelmintice.
slăbirea, scăderea productivității
productivită și a ratei de Parazițiiții din refugii sunt aceia care nu
conversie a hranei sau mortalitatea, nu sunt sunt expuși și la antihelmintice, inclusiv a celor
întotdeauna prezente.De aceea, doar indivizii prezenți ți în stadiile externe, care trăiesc liberi
care nu au dezvoltat încă imunitate sau cele în mediu, la indivizii netratați,
netrat precum și în
puternic infestate prezintă simptome de boală. oricare din etapele ciclului de viață via din gazdă,
Rezistența la antihelmintice a fost care sunt refractare la tratamentul
identificată de mai mulțiți ani, în special la antihelmintic. Practicile agricole și de
nematodele gastro-intestinale
intestinale ale gestionare a pășunilor șunilor bune vor menține de
rumegătoarelor și la cai (14, 24, 78, 100). asemenea refugiile (denumite și „rezervoare

24
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

susceptibile“), deoarece pot fi instrumente Un mijloc important este păstrarea


importante în încetinirea procesului de selecție
selec helminților
ilor sensibili în fermă (în populație),
popula prin
a rezistenței la antihelmintice (figura 13). efectuarea unor refugii și a TSS.
În unele țări (Anglia, Spania, Germania)
există editate deja linii directoare pentru
utilizarea responsabilă a anthelminticelor.
Aceste orientări ar trebui să fie urmate atunci
când sunt disponibile și în România și ar trebui
să fie încurajat schimbul de informații
informa inter-țări.
În acest sens, monitorizarea rezistenței
rezisten
antihelmintice se face prin:
• investigarea și raportarea cazurilor
suspecte de rezistență
rezisten sau a lipsei de
eficacitate
itate la un anumit antihelmintic
(notificarea sistemului de
farmacovigilență).
• asigurarea unui tratament eficient prin
utilizarea de antihelmintice care aparțin
apar
unei alte clase farmacologice.
• utilizarea oricăror metode in vivo sau in
vitro pentru a evalua periodic
eficacitatea antihelminticelor.
Protejarea antihelminticelor existente pe
piață
ță depinde de punerea în aplicare a bunelor
practici care să asigure măsuri
coresounzătoare de biosecuritate și de mediu
agricol pentru a limita presiunea infecției,
infec o
nutriție
ție adecvată și selectarea celor mai
robuste animale.
Abordarea rezistenței ței la antibiotice este o
prioritate pentru Organizația
Organiza Mondială a
Figura 13.Distribuția
ția indivizilor rezistenți
rezistenț și tehnica in- Sănătății (OMS).
refugia la pupulațiile
țiile de rumegătoare (109).
Ca parte a punerii în aplicare a
Asigurarea utilizării responsabile
responsa a obiectivului 1 din Planul de acțiune ac la nivel
mondial, cu privire
vire la rezisten
rezistența
antihelminticelor este legată de:
antimicrobiană, OMS coordonează o
• examinarea clinică a animalelor,
campanie globală de sensibilizare și de
• utilizarea mijloacelor de diagnostic:
încurajare a celor mai bune practici în rândul
analiza probelor de fecale, serologie
profesioniștilor
știlor și factorilor de decizie din
(lapte sau sânge,
sănătate și agricultură (86-89). 89).
• asigurarea unui tratament eficient cu
doze corecte Despre importanța
importan
• evaluarea corectă a greutății
greută corporale perioadei de așteptare la medicamente
• administrarea orală corectă și
calibrarea dispozitivului de dozare. Perioadă de interzicere s-a stabilit după
• respectarea perioadei de retragere. cercetări ample cu scopul de a asigura
• evitarea utilizării frecvente și repetate a siguranța
ța consumatorilor umani. Medicii
antihelminticelor din aceeași
aceea clasă veterinari și crescătorii de animale care nu
pentru o perioadă lungă. respectă perioadele de așteptare
șteptare sau fac abuz
de substanțe țe medicamentoase
medicament își încalcă

25
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

responsabilitățile lor ca parteneri în lanțul problemă majoră și pentru a se preveni


alimentar, prin depășirea Limitelor maxime apariția focarelor de boală, animalele vor fi
admise ale reziduurilor (LMR) de tratate profilactic cu antibiotic și mai mult,
medicamente din produsele de origine animală adesa aceste antibiotice sunt folosite în
(20, 37, 57). medicina umană (1, 2, 5, 34, 35, 43, 80).
Cei implicați în producerea de alimente de Faptul conduce în timp relativ scurt la
origine animală trebuie să evite prezența apariția și la evoluția rezistenței bacteriilor la
reziduurilor de medicamente în carnea antibiotice. În plus, efluenții proveniți de la
animalelor de rentă și care ar putea fi regăsite aceste ferme pot conţine niveluri importante de
în produsele și subprodusele acestora. antibiotice, active / nemetabolizate. Aceste
După cum se știe, animalele de rentă, reziduri de antibiotice combinate cu populațiile
cele destinate pieţei alimentare au viață scurtă mari şi diverse de bacterii care trăiesc în
și sunt sacrificate în timp record. De exemplu mediu încurajează transferul de gene între
un pui broiler trăieşte, în medie, 32 de zile; un diversele specii de bacterii, inclusiv
porc este bun de sacrificat la patru luni, iar răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice
fermierii care nu se ţin cont de regulile acestea la fauna sălbatică și de asemenea, explică
foarte dure, specifice industriei de profil, pierd parţial de ce niveluri detectabile de reziduuri
în competiţia ofertanţilor de carne ieftină. de antibiotice se găsesc râuri, lacuri şi alte
Dar producţia în masă are şi efecte surse de apă. Deci, reziduurile ridică două
secundare nedorite: creşterea animalelor în probleme majore: toxicitatea pentru om și
spaţii atât de strâmte nu este posibilă fără probleme tehnice pentru industria de
antibiotice, astfel că pentru a împiedica prelucrare a produselor alimentare (58, 59).
transmiterea bolilor la animalele sănătoase, În acest sens fermierii și medicii
fermierii sunt nevoiți să adauge medicamente veterinari care prescriu și folosesc
în hrana animalelor. medicamente de uz veterinar la animalele de
Conform datelor de specialitate în Europa, rentă trebuie să respecte reglementări
un pui este tratat cu antibiotice de 2,3 ori pe europene extrem de importante. Aceste
parcursul scurtei sale existenţe, iar un porc de reglementări stabilesc termeni foarte stricți
5,3 ori! (36, 86, 87). pentru producătorii și utilizatorii de
În ferme, administrarea constantă de medicamente la animalele de rentă. Cele mai
antibiotice duce la achiziția și la amplificarea importante sunt Directiva EU 2001/82 și
rezistenţei bacteriilor la antibioticele folosite Reglementarea 37/2010 (20).
fără măsură. Transferate la om, în principal Directiva UE 2001/82 permite utilizarea
prin consum de carne preparată unor medicamente în afara autorizării
necorespunzător, bacteriile rezistente vor acestora. Acest lucru se poate aplica doar în
împiedică eventualele tratamente cu cazul în care nu există nici un medicament
antibiotice ale acestora (36, 86, 87). autorizat disponibile pentru a trata o boală sau
Conform unui studiu efectuat în Germania o situație particulară, cunoscut sub denumirea
peste jumătate din carnea de pui din de utilizarea în „cascadă” (4).
supermarket-uri este contaminată cu bacterii De reținut că numai sustanțele care
rezistente la antibiotice. Mulți oameni nu pot figurează în Tabelul 1 din Reglementarea
nici măcar conștientiza că operaţiunile din (regulamentul) european 37/2010 pot fi
industria zootehnică sunt printre cei mai mari utilizate în cascadă la animalele de rentă, iar
consumatori de antibiotice (44). substanțele care sunt conținute în Tabelul 2
Producţia industrială de carne nu are din Regulamentul 37/2010 nu trebuie să fie
nimic idilic, animalele trăiesc în spaţii înguste, utilizate niciodată la acestea (20).
iar halele în care sunt înghesuite sute, mii sau Pentru înțelegerea domeniului s-au dat
sute de mii de animale nu sunt ceva nou în numeroase definiții, dintre care cele mai
Europa și în lume. În acest tip de mediu, importante pentru practicienii veterinari sunt:
transmiterea bolilor infecțioase și virale este o

26
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Reziduuri de medicamente veterinare (cu efectuate cu substanța medicamentoasă în


excepția elementelor constitutive biologic laborator. Acesta include Doză Zilnică Admisă
active) sunt substanțele farmacologic active (Acceptable Daily Intake = ADI) pentru om a
(indiferent că sunt principii active, excipienți reziduurilor substanței în curs de testare.
sau produși de degradare) și metaboliții lor, ADI este o măsură a cantității de
care sunt identificate în produsele alimentare substanță specific prezentă într-un produs
obținute de la animale la care s-a administrat alimentar, care poate fi ingerată zi de zi pe
medicamentul în cauză. parcursul vieții fără un risc apreciabil pentru
Limita maximă a reziduuri (Maximal sănătate. Valoarea lui ADI poate fi stabilită pe
Rezidual Limit = MRL), concentrația maximă baza unor studii experimentale și pe
de reziduuri rezultată din administrarea unui determinarea (20).
medicament veterinar care este permis legal în Niciunui Efect Vizibil (No Observable
UE sau recunoscut ca fiind acceptabil într-un Effect Level = NOEL) - doza la care nu se
produs alimentar. identifică nici un efect vizibil la speciile din cel
Timpul de așteptare (interzicere) este mai sensibil test.
timpul scurs între ultima doză administrată Acest lucru poate fi reprezentat fie de:
animalelor și momentul în care nivelul • NOEL toxic (majoritatea substanțelor)
reziduurilor din țesuturi (mușchi, ficat, rinichi, • NOEL farmacologic pt. unele substanțe
piele / grăsime) sau produsele animaliere (antiinflamatorii, neurolpetice etc.)
(lapte, ouă, miere) este mai mică sau egală cu • NOEL microbiologic (flora gastro
valoarea MRL. Limitele MRL se stabilesc de intestinală la om pentru antiinfecțioase)
către Comitetul pentru produsele • prin aplicarea unui factor de siguranță
medicamentoase de uz veterinar (Committee între 100 și 1.000, în scopul de a
for Veterinary Medicinal Products = CVMP), extrapola de la animal la om.
aparținând de Agenția Europeană a
Medicamentului (European Medicines Agency Exemplu:
= EMA) (20). NOEL (mg/kg/ zi) animal
= ‫ۯ‬۲۷ (‫܏ܕ‬/‫܏ܓ‬/‫ܕܗ )ܑܢ‬
Producătorii au obligația de a solicita factor 100 la 1 000g
Agenției stabilirea MRL pentru mdicamentul
lor, având obligația de furniza Comitetului Presupunând greutatea medie de 70 kg
toate informațiile necesare evaluării acestor pentru un om, valoarea ADI în acest caz va fi
limite. Documentul care reglementează ADI = x 70
stabilirea de MRL a intrat în vigoare încă din 1
Dosarul de reziduuri
ianuarie 1992, iar MRL trebuie stabilit la nivel
european pentru toate substanțele Acest dosar conține toate datele
farmacologice active înainte ca procedurile de referitoare la farmacocinetica, metabolismul și
omologare a medicamentului să fie inițiat în reziduurile substanței. El permite determinarea
statul membru. Foarte pe scurt, medicii MRL pentru produsele alimentare derivate din
veterinari trebuie să știe că producatorii de animalul tratat prin distribuirea valorii lui ADI
medicamente de uz veterinar au obligația de a total între aceste produse alimentare în funcție
stabili MRL pentru fiecare substanță de uz de distribuția reziduurilor dintre țesuturile
veterinar propusă autorizării de comercializare animalului tratat. În mod normal, MRL se
și aceștia trebuie să întocmescă două dosare; stabilește pentru patru țesuturi:
dosarul de siguranța al produsului și cel de • mușchi,
reziduuri al produsului: • ficat,
• rinichi,
Dosarul de siguranță
• grăsime (sau în cazul porcilor și
păsărilor, piele și grăsime în proporții naturale)
Acesta conține studiile farmacodinamice,
precum și:
farmacocinetice, metabolice și de toxicitate

27
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

• lapte, pentru racordarea la sistemele oficiale de


• ouă și monitorizare a fenomenului, prezente de peste
• miere, după caz. un deceniu în Europa (prezența oficială a țării
Statele membre ale UE sunt responsabile noastre a fost semnalată întrun studiu EU în
de stabilirea perioadelor de așteptare pentru 2009!)(19, 41, 107).
medicamente pe baza acestor valori MRL Antibioticele utilizate încă frecvent în
Perioada de așteptare se calculează terapia veterinară aparțin grupelor: peniciline,
luând în considerare curbele de epuizare a tetracicline, macrolide, aminoglicozide, fenicoli,
reziduurilor în țesuturile țintă ale speciilor de sulfonamide, nitrofurani și mai nou chinolone.
animale în cauză Este cunoscut faptul că, Unii autori susțin că ultimele trei clase amintite
antibioticele utilizate pentru a trata şi preveni nu sunt antibiotice în adevaratul sens al
infecţiile la animale aparţin acelorași grupuri cuvântului pentru că sunt obținute prin sinteză
chimice (în general substanțe de origine (9, 25, 47, 60, 78).
sintetică dar și naturală), ca cele utilizate în Din păcate încă mulți practicieni privesc
medicina umană, deci animalele pot adesea tratamentul cu antibiotice ca pe o solutie unică,
să fie purtătoare de bacterii rezistente la astfel acțiunea antibioticelor este mult limitată,
antibioticele utilizate pentru tratarea infecţiilor iar administrarea incorectă. Este adevărat că,
la om(20). cel puțin în ultimul deceniu, acțiunile privitoare
Ca o consecință, rezistenţa oamenilor la la fenomenul antibio- și parazitaro - rezistenței
antimicrobiene se poate datora substanțelor au crescut semnificativ (fiind oglindit prin
active antimicrobiene folosite pentru tratarea activitățile ANSVSA, ASAS, AMVR, CMR, prin
animalelor de rentă. Din acest considerent tezele de doctorat elaborate pe această temă,
sunt unanim acceptate două mijloace prin granturile de cercetare, prin preluarea /
principale de administrare, control şi prevenire elaborarea / distribuirea de ghiduri pe această
a rezistenţei antimicrobiene: temă, prin cursurile de tip LLL, prin informarea
• utilizarea prudentă a antibioticelor în mass-media etc.) pentru a face tot mai
• instituirea și urmărirea precauţiilor familiară și de a sublinia importanța conduitei
legate de igienă europene, mai ales în legătură cu:
• aspectele legate de prescripțiile
Fapt medicamentoase,
Deși există preocupări, publicul larg din • a uzului judicios al medicamentelor auv
România are încă puține cunoștințe despre • problema reziduurilor medicamentoase
rezistența la medicamente. Din acest • rezistența antibacteriană/antiparazitare
considerent credem că principala menire a Dintre puținele date oficiale publicate
specialiștilor domeniului trebuie să fie în: reiese că, cele mai vândute produse
• îmbunătățirea gradului de înțelegere, medicinale veterinare antimicrobiene în
• sensibilizarea opiniei publice și Romania în anul 2015 (figura 14) au fost cele
• instaurarea unor comportamente din grupele:
comune legate de administrarea • tetracicline,
medicamentelor antiinfecțioase și • peniciline,
antiparazitare. • macrolide,
Aceste activități pot ajuta un impact • polimixine.
favorabil în această chestiune și vor deschide Din analiza comparativa a vânzărilor de
calea spre eliminarea lacunelor și în cefalosporine de generația a 3-a Și a 4-a,
cunoașterea corectă a acestui fenomen. polimyxine și fluoroquiolone pentru anii 2014-
2015 s-a constatat o ușoara crestere a utilizarii
În Romania acestora (figura 15), cele mai vândute
condiționări fiind formulările orale (figura 16).
Încă se fac eforturi pentru colectarea
datelor primare ale rezistenței la animale

28
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Figura 14. Situația vânzărilor de antiinfecțioase în Romania (36)

Figura 15. Vânzările (mg/PCU) de cefalosporine generația 3 si 4 si de fluoroquinolone, in anul 2014-2015 (36).

Figura 16. Grafica vânzărilor in functie de forma farmaceutica pentru anul 2015 - comparativ cu 2014 (36)

29
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Cel mai frecvent, microorganismele • prezența unei infecții virale, parazitare


identificate cu fenomene de rezistență sau fungice, care nu va răspunde la terapia cu
(raportate în documentul EFSA 2015 – antibiotice, ar trebui să fie exclusă sau
Romania) au fost tulpini de: evaluată ca fiind improbabilă.
• Salmonella spp. • Se consideră a fi puțin probabil ca
• Campylobacter răspunsul imunitar de apărare al gazdei să
• E. Coli poată depăși infecția fără utilizarea
antibioticelor.
Măsuri recomandate în cazul rezistențelor • aceste criterii nu se aplică în cazul
tratamentului profilactic cu antibiotic, în
I. Măsuri generale
legătură cu anumite proceduri chirurgicale.
- Criterii ce trebuie să fie luate în considerare
c). Când prima linie de tratament
a). Administrarea medicamentelor
eșuează, sau când boala revine:
Trebuie să fie complementară cu bunele
practici, multe stări de boală putând fi evitate • a doua linie de tratament se va baza
sau reduse la minimum prin: pe rezultatele testelor de diagnostic.
• utilizarea practicilor de management • în absenta unor astfel de rezultate, se
care reduc semnificativ expunerea la bacteriile va utiliza un agent antimicrobian
și paraziții generatori de boli; adecvat care apartine unei clase
(subclase) diferite.
• optimizarea mediului pentru animal (o
bună igienă, nutriția și programe de vaccinare • doar în situatii de urgentă, un medic
coerente (figura 17). veterinar poate trata animale fără a
recurge la un diagnostic precis și fără
b). Atitudinea profesională antibiogramă, pentru a preveni
Se va concentra pe păstrarea eficienței dezvoltarea bolii clinice si din motive
agenților medicamentoși și va include: de bunăstare a animalelor.
• acumularea de informatii privind: • combinatiile de agenti antimicrobieni
strategiile de prevenire, de gestionare și pot fi folosite pentru a spori eficacitatea
diminuare a bolilor; terapeutică sau a largi spectrul de
• evaluarea capacității substanțelor activitate ca urmare a efectului
active de-a selecționa, la animale, sinergetic al produselor.
microorganismele rezistente și importanța O prescriptie pentru un produs
acestei rezistențe pentru sănătatea publică și antimicrobian trebuie să indice clar:
cea animală; • posologia, perioada de asteptare (unde
• respectarea recomandărilor privind e cazul),
utilizarea responsabilă a medicamentelor, în • cantitatea totală de medicament care
creșterea animalelor, conform cu autorizația urmează să fie furnizat, în funcție de
de introducere pe piață; posologia si numărul animalelor tratate
• depozitarea corespunzatoare (figura 17).
• metodele adecvate de eliminare a
d). Utilizarea în afara instructiunilor (extra-
medicamentelor expirate;
label) sau în afara conditiilor autorizate (off
• Păstrarea evidențelor.
label) a unui produs antiinfectios poate fi
Înainte de începerea tratamentului se va
permisă în circumstante adecvate, în acord cu
analiza:
legislatia în vigoare, inclusiv perioadele de
• prezența dovedită a unei infecții
asteptare care urmează să fie aplicate, după
bacteriene sau existența unei suspiciuni clinice
caz.
bine fundamentate în legătură cu prezența
• Medicul veterinar va determina
unei infecții.
conditiile de utilizare responsabilă într-
un astfel de caz, inclusiv posologia,

30
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

calea de administrare si perioada de ului patogen,


identificarea agentului patogen antibiograma
asteptare. Utilizarea trebuie limitată la etc.);
situatiile în care nu e disponibil un alt • asigura un protocol de tratament
produs corespunzător înregistrat. complet, incluzând aici: mă ăsurile de precauție
și timpii de așteptare.

b).. Pentru a reduce impactul și pentru a


limita răspândirea rezistenței
rezisten
Măsurile pot fi luate la nivelurile:

Publicul larg:
• prevențiația socială a infecțiilor (măsuri
de igienă primară, igiena hranei, evitarea
contactului cu sursele de infecție,
infec efectuarea
vaccinărilor periodice etc.) și deci eliminarea
nevoii de antibiotic,
• utilizând doar antibioticele prescrise de
către
re un profesionist atestat,
• luând întotdeauna toată rețeta
re
prescrisă,
• niciodată folosind antibiotice expirate,
• niciodată oferind antibiotice altor
persoane.
Medicii care prescriu medicamente,
medicamente de
asemenea, vin în întâmpinarea așteptărilor,
a
crescând astfel
fel nivelul de înțelegere
în legat de
antibiotice:
Figura 17. Fazele de decizie de urmat în uzul
responsabil al antibioticelor (41). • când sunt / nu sunt benefice,
• pentru a înțelege
țelege de ce antibioticele și
II. Măsuri specifice antiparazitarele trebuie prescrise
- Criterii ce trebuie să fie luate în considerare • de ce ar trebui să scadă frecvența
frecven
administrărilor.
A. Antiinfecțioase
ioase
c). Utilizarea non-terapeutică
terapeutică
a). Pentru a evita apariția
ția și răspândirea
răspândi a antibioticelorr la animale, în scop
rezistenței la antibiotic profilactic sau metafilactic se va face doar în
Se impune aplicarea celor mai bune cazurile:
practice publice în rândul profesioniștilor
profesioni din • chirurgical
sănătate și agricultură dar și al factorilor de • ca terapie anti-stress
stress
decizie. • înainte de transportul animalelor
Responsabilitățile principale ale medicului • în terapia de repaus mamar
veterinar sunt de a: • potențialele focare
• efectua o examinare clinică
clinic adecvată,
• administra / prescrie medicamentele B. Antiparazitare
doar când este necesar,
• alege medicamentele
medicamentele, pe baza În domeniul prevenirii rezistențelor
rezisten la
experienței clinice și acolo unde e posibil, a antihelmintice rămâne o prioritate necesitatea
informatiei legate de diagnosticul cert, continuării cercetărilor cu privire cele mai bune
furnizate de un laborator (ex. ( izolarea /

31
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

practici, inovare pentru noi metodologii de mod adecvat și prudent pentru a menține
acțiune cum ar fi vaccinarea antihelmintică. eficacitatea maximă pentru om și animale,
Mecanismele de rezistență la pentru ca cei care vin după noi să nu sufere de
antihelmintice sunt încă în mare măsură efectele negative ale eșecului tratamentelor cu
necunoscute, dar cel mai adesea sunt fi legate antibiotice și antiparazitare pentru că noi, am
de: clasele de molecule, modul de acțiune și risipit eficacitatea acestor mijloace!
de detoxifiere.
Deși diferite, au fost dezvoltate metode Recomandările din Tablelul 3 sunt
noi in vivo și in vitro pentru a evalua concepute pentru a combate dezvoltarea
eficacitatea antihelminticelor rămânând încă o rezistenței la antibiotice la bacterii și alte
sarcină dificilă de a confirma cu certitudine o microorganisme.
suspiciune de rezistență la antihelmintice.
De asemenea este de reținut că:
răspunsul imun al animalului la infestațiile
helmintice nu urmează același model ca
răspunsul imun în cazul infecțiilor bacteriene.
Deși au existat abordări de vaccinare
împotriva viermilor intestinali, se poate afirma
că la această oră nu au fost înregistrate
rezultate marcante, datorită complexității
nevertebratelor, din acest considerent, fiind
necesare cercetări în continuare pentru
întelegerea mecanismelor de dezvoltare a
rezistenței la antihelmintice pe noi opțiuni.
Utilizarea antihelminticului corespunzător
poate restabili sănătatea animalului, în timp ce
managementul adecvat poate preveni
răspândirea infecției.
Utilizarea testelor de diagnostic ar trebui
încurajate spre identificarea parazitului și
selectarea celui mai potrivit tratament prescris
de medicul veterinar.
Ca și în cazul rezistenței la antibiotice sau
insecticide, rezistența la antihelmintice are
nevoie de eforturile de angajament și
coordonate ale tuturor părților implicate pentru
cercetări suplimentare cu privire la o mai bună
înțelegere a mecanismelor de rezistență,
precum și pe cele mai bune practici, inovare
pentru noi moduri de acțiune și cu privire la
alternative noi, cum ar fi vaccinarea.

Concluzie

Controlul și prevenirea RAM și RAP a


devenit o prioritate și pentru sănătate publică
din România.
In acest sens, medicii și profesioniștii din
domeniul medical au responsabilitatea de a se
asigura că medicamentele sunt utilizate în

32
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Tabelul 3
Recomandări pentru practicienii veterinari (Sinteză Cristina)

Recomandări pentru practicieniI veterinari


Utilizarea antibioticelor
1 Ori de câte ori este posibil utilizați doar un singur antibiotic.
2 Nu folosiți antibiotice din aceeași familie.
3 Medicii nu trebuie să prescrie antibiotice fără analiza cazurilor și un diagnostic bine pusă.
4 În cazurile de infecții severe folosiți bactericide.
5 Lucrați în colaborare strânsă și activă cu un laborator de microbiologie pt. că antibiograma vă ajută să
evitați alegerea unor antibiotice ineficiente.
6 Nu folosiți antibiotice, fără să le cunoașteți toxicitatea.
7 Nu folosiți antibiotice extrem de toxice, în stări de refacere. Adesea antibioticele sunt folosite pentru
scaderea febrei (indiferent de natura ei).
8 Dacă in vitro, germenul prelevat dintr-un focar de boală e sensibil la un medicament atunci acesta
poate fi folosit cu siguranță în acel focar.
9 Ultimul antibiotic care apare pe piață nu este neapărat cel mai bun.
10 Nu supraevaluați eficiența unui antibiotic, nu amanați unele proceduri chirurgicale, ex., drenarea
abceselor
11 Nu continuați terapia în cazul apariției alergiei.
12 În cazul în care prima alegere a unui antibiotic nu este urmată de efect, trebuie să se folosească un
alt antibiotic sau combinație de antibiotice după antibiogramă.
Combinaţiile - considerente terapeutice
1 Asocierile au ca obiectiv lărgirea spectrului de acțiune, înlăturarea riscului rezistențelor, scăderea
dozelor, deci un nivel redus de de reziduuri
2 Numărul de componente să nu depăşească două, maxim trei medicamente
3 Este bine ca între componentele asociate să existe sinergism (minimum X 5 ori)
4 Efectul sinergismului să se oglindească pe cât mai multe tulpini bacteriene afectate
5 Raportul de asociere să fie ales în aşa fel încât nivelele tisulare minime necesare sinergismului să se
realizeze în organele ţintă
6 Cinetica componentelor în organism, mai ales în organe ţintă să varieze paralel şi simultan
7 Rezultatul sinergizării trebuie să fie cid mecanismul de acţiune al unei componente să nu influenţeze
negativ efectul celuilalt component
8 Substanţele care alcătuiesc combinaţia să aibă puncte diferite de atac
9 Mărimea sinergismului variază în funcţie de agentul patogen şi, în nici un caz, să nu existe efecte în
direcţii opuse
10 Asocierea să nu cumuleze sau să crească toxicitatea şi efectele secundare,
11 Componentele asociate să fie stabile din punct de vedere al condiţionării.
12 Tratamentele în care se utilizează combinații de antibiotice se vor aplica strict doar atunci când e
necesar pt. a reduce la minimum dezvoltarea rezistenței pt. un singur antibiotic.
Ameliorarea creșterii nivelurilor subterapeutice de antibiotice
1 Stimularea sintezei intestinale de vitamine de către bacterii
2 Reducerea numărului total de bacterii din tractul intestinal
3 Scăderea concurenței pentru nutrienți dintre microorganisme și animalele gazdă
4 Inhibarea bacteriilor dăunătoare care pot fi ușor patogene sau toxin-producătoare
5 Inhibarea ureazei bacteriene
6 Îmbunătățirea eficienței energetice a intestinului
7 Inhibarea activității bacteriene a colitaurinhidrolazelor
8 Îmbunătățirea absorbției nutrienților prin modificări morfologice în epiteliului intestinului subțire
9 Modificarea activității enzimelor intestinale
10 Reducerea stimulării repetate a sistemului imunitar
11 Modificarea metabolismului microbial ruminal
Combaterea rezistenței la antibiotice
1 Studiați noile medicamente lansate pe piață în scopul de a menține un bazin de medicamente
eficiente în regiunea pe care o deserviți.
2 Folosiți antibiotice noi pentru a combate apariția bacteriilor rezistente
3 Nu utilizați antibioticele ca promotori de creștere la animalele de fermă. Aceasta trebuie să devină o
preocupare majoră, utilizarea unor astfel de antibiotice contribuie cu siguranță la apariția bacteriilor
rezistente la antibiotice, care pun în pericol sănătatea animală și umană și scade eficacitatea
acelorași antibiotice folosite pt. combaterea infecțiilor umane.

33
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

4 Utilizați antibioticul cel mai potrivit și atunci când e posibil determinați sensibilitatea lui.
5 Opriți prescripția și tratamentele inutile cu antibiotice. Utilizarea intempestivă a antibioticelor inutile a
fost identificată drept cauză principală de dezvoltare a rezistenței.
6 Tratamentul inutil cu antibiotice este făcut atunci când sunt prescrise antibiotice pentru infecții virale
(antibioticele nu au nici un efect asupra virusurilor), aceast fapt dând posibilitatea bacteriilor din flora
normală să dobândească rezistență, care ulterior poate fi pasată către agenții patogeni prezenți în
gazde
7 Terminați toate tratamentele începute cu antibiotic. Tratamentele cu antibiotice nefinalizate pot lăsa
bacterii vii sau le pot expune concentrații sub-inhibitorii de antibiotice, pentru perioade lungi de timp.
Acest lucru a dus la mai multe cazuri de tulpini rezistente (până la 5% din tulpinile bacteriene
observate până acum au devenit complet rezistente la toate tratamentele cunoscute și, prin urmare
sunt incurabile).

În continuare în tabelele 4-8 și figura 18 sunt prezentate, sub formă tabelară, elemente
practice strict legate de topicul prezentei expuneri.
Tabelul 4
Spectrul microbian general și antibioticele asociate lui (25)

Gram pozitivi Gram negativi


Streptococcus dysgalactiae

Corynebacterium pyogenes
S. aureus (beta-lactamază)

Treponema hyodisenteriae
Pseudomonas aeruginosa

Bordetella bronchiseptica
Streptococcus agalactiae
Gen bacterian

E.coli (beta-lactamază)
Staphilococcus aureus

Antibioticul

Mycoplasma spp.
Bacteroides spp.
Clostridium spp.

Pasteurella spp.
Salmonella spp.
Escherichia coli

Klebsiella spp.

Benzilpenicilina 4 - 4 4 4 4 - - - - - - 3 2 - -
Fenoximetilpenicilină 4 - 4 4 4 4 - - - - - - 3 2 - -
Cloxacilina 3 3 3 3 3 3 - - - - - - 2 - - -
Oxacilina 3 3 3 3 3 3 - - - - - - 2 - - -
Amoxicilina/penicilina 4 - 4 4 4 4 3 - 3 - - 2 3 2 3 -
Amoxicilina 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 - 3 4 4 3 -
Ticarcilina 2 - 3 3 4 3 3 - 3 2 2 3 4 3 2
Carbenicilina 2 - 3 3 4 3 3 - 3 2 2 - 4 3 2 -
Piperacilina 3 - 2 N N 4 2 - N 2 3 N N 2 N -
Temocilina - - - - - - 4 4 4 4 - 4 4 - - -
N = nu se cunosc date certe

Tabelul 5
Principalele medicamente antiinfecțioase utilizate în medicină
Sursa: L. Cordiés Jackson și col. (2006)(11).

I. Peniciline
Penicilinprocaina
I. Benzilpenicilinele Benzatinpenicilina
Benetamin penicilina clemizolică
Azidocilina
II. Peniciline Fenoximetilpenicilina
cu absorbție orală Fenoxietilpenicilina
Fenoxipropilpenicilina
Tip A Peniciline isoxazolice
Cloxacilina
III. Peniciline
Dicloxacilina
meticilin resistente
Flucloxacilina
Oxacilina

34
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Tip B Meticilina
Tip C Nafcilina
Ampicilina
Hetacilina
Melampicilina
Esterii de Ampicilină
Bacampicilina
Levampicilina
IV. Peniciline Pivampicilina
cu spectru larg Talompicilina
Ampicilina (în asocieri)
Amoxacilina
Cicloxicilina
Epicilina
Mecilina
Pivmecilina
Ureidopenicilina
Apalcilina
Azlocillina
Mezlocillina
V. Peniciline Piperacillina
active asupra lui Carboxipenicilina
Pseudomonas aeruginosa Carbenicilina
Caxfecilian
Carindacilina
Ticarcilina
Sulbenicilina
VI. Peniciline Foramidocilina
Betalactamazo rezistente Temocilina
II. Cefalosporine (*)
Cefazaflur (G.1)
Cefazolina (G.1)
Ceforadina (G.1)
Grup I. Ceftezol (G.1)
(Generația I-a) Cefasetril (G.1)
Cefaloridina (G.1)
Cefalotina (G.1)
Cefaprín (G.1)
Cefaclor (G.1)
Cefadroxil (G.1)
Cefatrizina (G.1)
Grup II.
Cefroxadina (G.1)
(Generația I-a)
Cefalexína (G.1)
Cefaloglicína (G.1)
Cefaridina (G.1)
Cefamandol (G.2)
Cefbuperazona (G.2)
Cefmetazol (G.2)
Cefodizim (G.2)
Grup III
Cefonicid (G.2)
(Generația a II-a și a III-a)
Cefotiam (G.2)
Cefoxitín (G.2)
Cefuroxim (G.2)
Cefotetán (G.3)
Cefepim (G.3)
Grup IV
Cefetamet (G.3)
(Generația a III-a și a IV-a)
Cefmenoxim (G.3)

35
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Cefodizim (G.3)
Cefotaxim (G.3)
Cefpirom (G.4)
Cefpodoxim (G.3)
Ceftazidim (G.3)
Ceftizoxim (G.3)
Ceftriaxona (G.3)
Latamoxef (G.3)
Grup V Cefixim (G.3)
(Generația a III-a) Ceftibuten (G.3)
Cefoperazona (G.3)
Grup VI Cefpimizol (G.3)
(Generația a III-a) Cefpiramida (G.3)
Cefsulodín (G.3)
III. Betalactamice moderne
Imipenem
Imipenem + Cilastatín
Carbapeneme
Meropenem
Thienamicim
Aztreonam
Monobactame Carumonan
Tigemonan
Amoxacilină + Ac. clavulanic
Ampicillín + Subbactam
Inhibitori de betalactamaze Ticarcilina + Ac. clavulanic
Piperacilina + Tazobactam
Acidul halopenicilinic
IV. Macrolide
Azitromicina
Claritromicina
Eritromicina
Josamicina
Kitasamicina
Midecamicina
Miocamicina
Micinamicina
Oleandomicina
Rosaramicina
Roxitromicina
Spiramicina
V. Tetracicline
Clortetraciclina
Clomociclina
Demeclociclina
Doxiciclina
Limeciclina
Metaciclina
Minocidina
Oxitetraciclina
Rolitetraciclina
Tetraciclina
VI. Cloramfenicoli
Cloranfenicol
Tianfenicol
VII. Aminoglicozide
Streptomicina
Neomicina

36
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Kanamicina
Gentamicina
Tobramicina
Amikacina
Dibekacina
Habekacina
Isapemacina
Kasugamicina
Netilmicina
Paramomicina
Spectinomicina
Trospectomicina
Dihidroestreptomicina
VIII. Sulfonamide
Sulfatiazol
Sulfadiazina
De uz general (vechi)
Sulfadimidina
Triplesulfa
Sulfafurazol
Solubile cu
Sulfametizol
utilizare urinară
Sulfasonidina
Ftalilsulfatiazol
Cu solubilitate Succinilsulfatiazol
scăzută Sulfaguanidina
Sulfaloxatul de calciu
Sulfametoxazol
Sulfametoxipiridozina
Activitate
Sulfadimetoxina
retard și medie
Sulfadoxina
Sulfametopiracina
Sulfasolazina
Cu activitate topică Sulfadiazina
Mafenid
IX. Diaminopirimidine
Co-Trimazine
Co-Trimoxazol
Diaminopirimidine de asociere
Pirimetamina
Trimetroprim
X. Lincosamide
Lincomicina
Clindamicina
XI. Polipeptidice
Bacitracina
Ciclopeptidice
Gramicidina
Colistina sulfat
Polimixine Colistina sulfometat
Polimixína B
Depsipeptidice Pristinamicina
Daptomicina
Glicopeptidice Telcoplamina
Vancomicina
XII. Metronidazoli
Metronidazol
Omidazol
Nitroimidazoli și Nitrotiazoli
Tinidazol
Niridazol
XIII. Chinolone

37
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Acrosoxacina
Cinoxacina
Chinolone clasice Ácid nalidixic
Ácid oxolinic
Ácid pipemidic
Amifloxacín
Ciprofloxacina
Difloxacina
Enoxicina
Fleroxacina
Chinolone fluorinate Flumequine
Lomefloxacina
Norfloxacina
Ofloxacina
Pefloxacina
Temafloxacina
XIV. Rifamicine
Rifabutnia
Rifampicina
Rifampicina sodică
Rifapentin
Rifaximen
XV. Agenți anti Mycobacteria
Acidul paraminosalicílic
Capreomicina
Clofazimina
Dapsona
Etambutol
Etionamida
Isoniazida
Pirazinamida
Tiacetazona
Tiambutosina
Viomicina
XVI. Agenți antimicotici
Fluconazol
Itraconazol
Azolice
Ketoconazol
Miconazol
Polienice Anfotericín B
Flucitosina
Flucitozine
5-Fluorocitosina
Griseofulvine Griseofulvina
Alți agenți antimicotici Terbinafina
XVII. Agenți antivirali
Amantadina
Adamantanii Rimantadina
Izoprinosina
Interferonii Interferon
Aciclovir
Ganciclovir
Idoxuridine
Nucleozidele Ribavirina
Trifluxidina
Vidaradina
Zidovudina
XVIII. Agenti cu antibiotici în studiu

38
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Hidoxibentil-benzimidozol
Bezimidazoli
Enviroxine
B-Diketone
Acid fosfonic
Agenți de chelatare
Foscarnet
Acid fosfonacetic
Imutiol
Agenți Inmunomodulatori
Timopentín
Ampligen
Interferoni inductori
Pirimidinone
Arabinosida
Citarabin
Vidarabin monofosfat
2' 3' Dideoxinucleosida
Nucleozide
Dideoxicitidina
2' 3' Dideoxiinosina
2' Deoxiribosida
E-5 (2-Bromovinyl) 2'-Deoxiciridina
Nucleozide glucid substituite Fluoroiodoaracitosin 2' - Fluoro - B5 - Metilaran
Thiosemicarbazone Metisazona
Rifabutin
Antiminiotungstat
Catanospermina
Agenți diverși
Analogul-CD-4
Aliogopeptida și peptida T
Sulfat polizaharic

Nota
(*) Grupa I: Compuși cu administare parenterală cu activitate moderată antimicrobiană și rezistență la
stafilococii meticilino-rezistenti, hidrolizat de o varietate de beta-lactamaze.
Grupa II: Compuși orală cu activitate moderată antibacteriană și rezistență la Staphylococcus și
rezistent moderată la unele Enterobacteriaceae la beta-lactamază.
Grupa III: Compuși cu adminstrare parenterală cu activitate antimicrobiană moderată și rezistență la o
gamă largă de beta-lactamaze.
Grupa IV: Compuși cu adminstrare parenterală cu activitate antimicrobiană potentă și cu rezistență la
o gama larga de beta-lactamaze.
Grupa V: Compuși cu administrare orală și activitate antibacteriană puternică și rezistență la o gamă
largă de belactamaze.
Grupa VI: Compusi cu adminstrare parenterală și activitate moderata asupra enterobacterii, dar foarte
activă împotriva Pseudomonas aeruginosa, cu rezistență la o gamă largă de beta-lactamaze.

NOTA: Lista O.I.E a agentilor antimicrobieni importanti in medicina veterinara (64)

39
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Tabelul 6.
Selecționarea celui mai potrivit antibiotic în funcție de agentul infecțios și alternativele sale
Sursa: L. Cordiés Jackson și col. (2006) (111).

Germenul Medicamentul Alternativa Deasemenea


infecțios de primă opțiuine Terapeutica Efeciente
Coci Gram pozitivi
Timentil,
Cefalosporine Generația 1, Unacină,
Staphylococcus aureus PSRP (Penicilină
Vancomicina, Imipenem,
semisintetică rezistentă la
Eritromicina, Clamoxil,
a) Metilcilino-sensibili penicilinază) ex. Temocilina
Clindamicina, Ciprofloxacina,
Pefloxacina
Acidul fusidic,
b) Meticilino-resistenți Vancomicina Tercoplanina Rifampicină,
Sulfaprim
Staphylococcus
Vancomicina PSRP
epidermides
Penicilina G, Betalactamice,
Streptococcus spp. -
Penicilina V Eritromicină
Numeroase antibiotice,
Streptococcus Rifampicina +
Penicilina G Chinolone,
pheumoniae vancomicina
Fluorochinolone
Penicilina G,
Enterococcus spp. Vancomicina + Gentamicina Ampicilina
Ampicillina + Gentamicina
Bacili Gram pozitivi
Ciprofloxacina, Penicilina G,
Bacilus anthracis -
Doxiciclina Eritromicina
Clostridium tetani Metronidazol Doxicilina Imipenem
Eritromicina,
Cloramfenicol,
Clostridium perfringens Clindamicina + penicilina G Doxiciclina
Cefoxitina,
Imipenem
Clostridium difficile Metronidazol Vancomicina Bacitracina
Corynebacterium Clindamicina,
Eritromicina Penicilina G
diphteriae Rifampicina
Eritromicina,
Listeria monocytogenes Ampicilina Sulfaprim Penicilina G ,
Aminoglicozide
Coci Gram negative
Cefuroxima,
Cefotaxima,
Doxiciclina,
Neisseria meningitidis Penicilina G Ceftriaxona
Sulfonamide
Cloramfenicol
(profilactic)
Ofloxacina,
Neisseria gonorrhoeae Ceftriaxona, Cefixima Ciprofloxacina, Kanamicina
Spectinomicina
Bacili Gram negativi
Clindamicina,
Imipenem,
Timentinul,
Bacteroides Metronidazol Cefoxitina
Piperacilina B,
Tazobactan,
Unacina
Imipenem,
Enterobacter Timentin, Cefalosporine
Peniciline,
Ciprofloxacina Generația 4
Aminoglicozide
Peniciline,
Cefalosporine Generația 3,
Escherichia coli Florochinolone, - -
Sulfaprim, Aminoglicozide,
Imipenem

40
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Aminoglicozide, Peniciline,
Cefalosporina G3,
Klebsiella pneumoneae Timentina, Imipenem,
Ciprofloxacina
Unacina Aztreonam
Cefaclor,
Proteus mirabilis Ampicilină Sulfaprim Cefalosporine G1,
G2, G3
Imipenem,
Proteus mirabilis indolic - -
Aztreonam
Proteus indolic +
Cefalosporine G3, Imipenem,
(P. providencia, vulgari, Aminoglicozide
Florochinolone Aztreonam
morganis)
Acitromicina, Cloramfenicol,
Salmonella typhi Ceftriazona, Amoxacilína, -
Cefoperazona Sulfaprim
Amikacina,
Cefalosporine G3
Serratia marcescens Aztreonam -
Imipenem,
Florochinolone
Sulfaprim,
Shigella Florochinolone -
Ampicilina
Cefalosporine G3,
Yersinia enterocolitica Ciprofloxacina -
Aminoglicozide,
S-au raportat deja rezistențe
Imipenem,
Acinetobacter (5%) la imipenem și
Fluorochinolone + Amicacina -
creșterea rezistenței la
Ceftaxidima
amikacină și fluorochinolone
Doxiciclina,
Brucellas Doxiciclina + gentamicina
Sulfaprim, -
Doxiciclina + rifampicina
Cloramfenicol
Gardnerella vaginalis Metronidazol Clindamicina -
Meningitis Cefotaxime Sulfaprim Cloramfenicol
Imipenem,
Infecții grave și epiglotite Ceftriaxone Ciprofloxacina, -
Ampicilínă
Clamoxil,
Cefalosporine G2 și G3
Infecții ușoare - -
Sulfaprim, Azitromicina,
Claritromicina, Unacina
Sulfaprim,
Azitromicina,
Legionella pneumophila Eritromicina + Rifampicina Pefloxacina,
Claritromicina
Ciprofloxacina
Germeni diverși
Mycoplasmas Eritromicina,
Claritromicina Doxicilina
pneumoniae Azitromicina
Penicilina G,
Leptospira - -
Doxiciclina
Tetraciclina,
Treponema pallidum
Penicilina G Eritromicina, -
Cloramfenicol
Chlamydias Aztromicín,
Doxiciclina Eritromicina
pneumoneae Claritromicina
Acitromicina, Ofloxacina,
Chlamydias trachomatis Ciprofloxacina
Doxiciclina Eritromicina
Citrobacter freundi Imipenem Fluorochinolone Aminoglicozide
Peniciline Ciprofloxacina,
Pseudomonas
Cefalosporine G3 Cefalosporine G4,
aeruginosa -
Imipenem, Timentín,
Tobramicina Aztreonan
Sulfaprim,
Pseudomonas cepacea Minociclina,
Imipenem, -
Cloramfenicol
Ciprofloxacina
Doxiciclina,
Vibrion cholerae Sulfaprim -
Florochinolone
Clindamicina,
Campilobacter jejuni Florochinolone Eritromicina
Doxiciclina

41
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Tabelul 7.
Principalele complicații și / sau efecte secundare determinate de antibiotice
(Sinteză după: 9, 25, 26, )

Antibioticul Tipul de toxicitate

I. Peniciline alergie maculopapulară, eritem polimorf, greață, vărsături, diaree, erupții


în general cutanate veziculoase, dermatită de contact, vasculită,
Peniciline
nefrotoxicitate, febră, alergie, nefrită interstițială, hematuria, eozinofilie
antiestafilococice
Peniciline
diateza plachetară
antipseudomonas
II. Cefalosporine hipersensibilitate, nefrotoxicitate
flebită sau disconfort la locul de infecție, alergie, erupții cutanate ușoare, greață,
III. Monobactame
vărsături, diaree, transaminaze și fosfataza alcalină crescută
III. Carbapeneme convulsii, nosee, vomă, diaree, erupții cutanate alergice
flebită, hepatită colestatică (la eritromicină estolat), febră medicamentosă,
IV. Macrolide
exantem
hipersensibilitate,fotosensibilitate, hepatotoxicitate, diabet insipid renal (după
V. Tetracicline
democlociclina), Nosee, vomă, edem papilar
VI. Cloramfenicol depresia măduvei osoase

VII. Aminoglicozide ototoxicitate, nefrotoxicitate, bloc neuro-muscular, alergie

VIII. Sulfamide hipersensibilitate, necroliză toxică, lupus eritematos sistemic exacerbate

IX. Lincosamide enterocolită pseudo-membranoasă (Clostridium), anafilaxie, leucopenia


parestezie, bloc neuromuscular, convulsii, hipersensibilitate la polipeptide,
X. Polipeptidice
nefrotoxicitate, hepatotoxicitate, ototoxicitate, la glicopeptide, hipotensiune
XI. Metronidazol hepatotoxicitate, anorexia, vomă, polineurită, suprainfecție candidozică
XII. nosee, vomă, convulsii, alergii, enzime hepatice ridicate, leucopenie,
Quinolone neutropenie, anemie, toxicitate SNC

42
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Tabelul 8.
Medicamente înregistrate cu utilizare ca promotori de creștere pentru animale în: Australia,
Danemarca, Uniunea Europeană (EU), Canada și SUA
Sursa: A.K. Sarmah et al. / Chemosphere 65 (2006) (112).

Țara Specii la care se


Grupul Structura
utilizatoare folosește
Arsenicale Australia Acid 3-Nitro-Arsonic Suine, Păsări
Acid arsanilic, Păsări
SUA
Roxarsona, Carbazona Păsări
Aminoglicozide Canada Neomicina Bovine
Elfamicină SUA Efrotomicina Suine
Canada Babermicina Curcani
Glicolpide
SUA Babermicin Suine, Păsări
Lasalocid, Bovine
Australia Monensin, Bovine
Narasin, Salinomicin Purcei, Bovine
Lasolocidul sodic, Bovine
Ionofori/ Monensin, Bovine
Canada
Polieteri Narasina, Suine
Salinomicin sodic Suine, Bovine
European Monensin Bovine
Union Salinomicin Purcei
SUA Monensin, Lasalocid Bovine
Lincosamide Canada Lincomycin hidrocloric ca breeder
Kitasamicina Purcei
Australia Oleandomicina Bovine
Tilozina Purcei
Eritromicina Broileri
Canada
Tilosin a Sheep
Macrolide
Erithromicina Bovine
Oleandomicina Păsări, Curcani
SUA Tilosina Bovine, Suine, Pui
Tiamulin Suine
Lincomicina Suine
Oligozaharide Eu Avilamicina Purcei, Pui, Curcani
Penicilina G potasică Pui, Curcani
Canada
Penicilina G procainică Pui, Curcani, Oi
Peniciline
Penicilina Păsări
SUA
Acidul arsanilic Păsări
Polipeptide Australia Bacitracina Păsări
Canada Bacitracina Pui, Suine, curcani
Australia Olaquindox Purcei
Quinoxaline Canada Carbadox Suine
SUA Carbadox Suine
Streptogramine Australia Virginiamicina Purcei, Păsări
Canada Sulfametazina Swine, Cattle
Sulfonamide Sulfametazina Bovine, Suine
SUA
Sulfatiazolul Suine
Pui
Clortetraciclina
Canada Curcani, Suine, Bovine,
Oxitetraciclina
Oi
Tetracicline
Tetraciclină Suine
SUA Clortetraciclină Bovine, Suine, Păsări
Oxitetraciclină Bovine, Suine

43
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Vânzările de antibiotice / clase / UE (36).

Bibliografie 7) Antimicrobial Resistance Learning Site. Site


The Human Health Impact of Antimicrobial
1) Aarestrup FM, Seyfarth AM, Emborg Resistance In Animal Populations
HD, Pedersen K, Hendriksen RS, Bager http://amrls.cvm.msu.edu/veterinary
http://amrls.cvm.msu.edu/veterinary-
F. 2001.. Effect of Abolishment of the Use public-health-module/ii.
module/ii.-the-human-health-
of Antimicrobial Agents for Growth impact-of-antimicrobial
antimicrobial-resistance-in-
Promotion on Occurrence of Antimicrobial animal-populations
Resistance in Fecal Enterococci from 8) Bîlbîe V, Pozsgi N (1985). Bacteriologie
Food Animals in Denmark. Antimicrob Ag medicală, Vol. II, Ed. Medicală, Bucureşti;
Bucu
Chemother. 45(7):2054-2059.
2059. 9) oerlin P and White DG (2006).
Boerlin
2) Aarestrup FM, Wegener HC, Collignon Antimicrobial Resistance and its
P (2008). Resistance in bacteria of the Epidemiology. Antimicrobial therapy in
food chain epidemiology and control Veterinary Medicine 4th edn S Giguère, JF
strategies. Expert Rev Anti Infect Ther, Prescott, JD Baggot, RD Walker and PM
6(5):733-750. Dowling, Eds. Blackwell Publishing, Ames
3) Aarestrup MF (2006). Antimicrobial Iowa, USA.
resistance in bacteria of animal origin, Ed. 10) tobberingh EE (2000).
Bogaard AE, Stobberingh
ASM Press, Washington, DC, SUA. Epidemiology of resistance to antibiotics:
4) American Veterinary Medical Links between animals and humans. Int J
Association (AVMA) (2005). Judicious Antimicrob Ag,, 14:237-335.
14:237
Therapeutic Use of Antimicrobials. 11) Bond R, Howell SA, Haywood PJ, Lloyd
Disponibil la: DH (1997). Isolation of Malassezia
https://www.avma.org/KB/Policies/Pages/J sympodialis and Malassezia globosa from
udicious-Therapeutic-Use--of- healthy pet cats. Vet. Rec, 141:200–201.
Antimicrobials.aspx 12) Bowman HHM. 1947. Antibiosis. Ohio J
5) Angulo FJ, Nunnery JA, Bair HD (2004). Sci., 47(5):177-191.
Antimicrobial resistance in zoonotic enteric 13) Carson CF, Hammer KA, Riley TV
pathogens. Rev Sci tech Off Int Epiz. Epiz (2006). Melaleuca alternifolia (Tea Tree)
23(2):485-496. oil: a review of antimicrobial and other
6) ANSVSA - Institutul pentru Controlul medicinal properties, Clin Microbiol Rev,
Produselor Biologice și 19(1):50-62.
Medicamentelor de uz Veterinar Raport 14) Cernea M, Cristina RT, Stefanut LC,
privind consumul de produse medicinale Carvalho LM, Taulescu MA, Cozma V
veterinare antimicrobiene in Romania (2015). Screening for anthelmintic
pentru anul 2015 Disponibil la: resistance in equid strongyles (Nematoda)
http://www.ansvsa.ro/download/antimicrobi in Romania. Fol Parasitol (Praha),
(Praha) 62:023.
eni/Raportul-Institutului-pentru
pentru-Controlul- doi:10.14411/fp.2015.023
Produselor-Biologice-si-MeMedicamentelor- 15) Chiurciu C., Chiurciu V, Oporanu M,
de-Uz-Veterinar.pdf Pătrașcu
șcu IV, Mihai I, Tablică M, Cristina

44
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

RT (2017). PC2 Ovotransferrin: Albendazole sensitive vs. resistant


Characterization and Alternative nematodes the mitochondrial ultra-
Immunotherapeutic Activity. Ev-Based structural changes. Istanbul Univ Vet Fak
Complement Alternat Med, Vol. 2017, Dergisi, 41(1):43-49.
Article ID 8671271, 11 pages. doi:10.16988/iuvfd.2015.34662
16) Chopra I, Roberts M. (2001). Tetracycline 25) Cristina RT (2006). Introducere în
Antibiotics: Mode of Action, Applications, farmacologia și terapia veterinară, Ed.
Molecular Biology and Epidemiology of Solness, Timişoara.
Bacterial Resistance. Microbiol Mol Biol 26) Cristina RT, Chiurciu V (2010). Elemente
Rev., 65(2):232-260 de farmacovigilență și toxicovigilență în
17) Cohen ML (1992). Epidemiology of drug medicina veterinară, Ed. Brumar Timisoara
resistance: Implications for a post- 27) Cristina RT (2016). Orientari privind
antimicrobial era. Science, 257:1050-1055. utilizarea prudentă si ratională a
18) Colombo S, Nardoni S, Cornegliani L, antibioticelor la animale – Cursurile SNEC
Mancianti F (2007). Prevalence of 2016.
Malassezia spp. yeasts in feline nail folds: http://www.veterinarypharmacon.com/docs
a cytological and mycological study. Vet /1634-
Dermatol, 8(4):278-283. 2016_SNEC_CRISTINA_T_Romeo.pdf
19) Commission Guidelines for the prudent 28) Cristina RT (2018). Evoluția / implicațiile
use of antimicrobials in veterinary fenomenului rezistenței la medicamentele
medicine / Orientări pentru utilizarea antiinfecțioase și antiparazitare de uz
prudentă a substanțelor antimicrobiene în veterinar. Prezentare ASAS, 06.06.2018.
medicina veterinară (2015/C 299/04) http://www.veterinarypharmacon.com/docs
20) Commission Regulation (EU) No /1934-2018-ASAS.pdf
37/2010 of 22 December 2009 on 29) Csuma A, Cristina RT, Dumitrescu E,
pharmacologically active substances and Muselin F, Alexa EC, Butnariu M,
their classification regarding maximum Gergen I. (2015). Application of
residue limits in foodstuffs of animal origin. QuEChERS - High Performance Liquid
21) Comunicare a Comisiei către Consiliu Chromatography with Postcolumn
și Parlamentul European (2017) - Un Fluorescence Derivatization (HPLC-FLD)
plan de acțiune european „O singură method to analyze Eprinomectin B1a
sănătate” (One Health) împotriva residues from a pour-on conditioning in
rezistenței la antimicrobiene (RAM) bovine edible tissues. Open Chem,
SWD(2017) 240 final. 13(1):769-779. doi: 10.1515/chem-2015-
https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/r 0097.
ep/1/2017/RO/COM-2017-339-F1-RO- 30) Dall' Acqua CS, Fedullo JD, Corrêa SH
MAIN-PART-1.PDF (2006). Isolation of Malassezia spp. from
22) Comunicare a Comisiei către Consiliu cerumen of wild felids, Medical Mycology,
și Parlamentul European (2011) - Plan 44(4):383-387.
de acțiune împotriva amemințărilor tot mai 31) Davies J (1994). Inactivation of antibiotics
mari reprezentate de rezistenţa la and the dissemination of resistance genes.
antimicrobiene Bruxelles, 15.11.2011. Science, 264(5157):375-381.
COM(2011) 748 final. 32) Dixon B. 2006. Sulfa’s true Significance.
http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/re Microbe, 1(11): 500-501.
p/1/2011/RO/1-2011-748-RO-F1-1.Pdf 33) Dégi J, Cristina RT, Stancu A (2010).
23) Crespo MJ, Abarca ML, Cabañes FJ Otitis externa caused by bacteria of the
(2000) Atypical Lipid Dependent genus pseudomonas in dogs. Lucrări
Malassezia species Isolated from Dogs Ştiintifice Medicină Veterinară Timisoara,
with Otitis Externa. J Clin Microbiol, Vol. XLIII (1): 143-147.
38(6):2383-2385. 34) Doma AO, Chirila AB, Dumitrescu E,
24) Cristina RT; Dumitrescu E, Pentea MC, Muselin F, Cristina RT (2014). Influence
Stancu AC, Muselin F (2015). of tiamulin therapy on weight gain in

45
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Brachyspira dysentery in piglets. Anim Sci 42) European Food Safety Authority (EFSA)
Biotechnol, 47(1):372-376. (2015). Romania - Trends and sources of
35) Doma AO, Chirila AB, Dumitrescu E, zoonoses and zoonotic agents in
Muselin F, Cristina RT (2015). The foodstuffs, animals and feedingstuffs
importance of antibiotic resistance 43) European Food Safety Authority (EFSA)
evolution in Western Romania's swine (2018). The European Union summary
units. J Biotechnol, 208 Suppl., 2015, report on antimicrobial resistance in
S102. doi:10.1016/j.jbiotec.2015.06.320 zoonotic and indicator bacteria from
36) ECDC (2010). European Centre for humans, animals and food in 2016 The
Disease Prevention and Control. European Union summary report on
Antimicrobial resistance surveillance in antimicrobial resistance in zoonotic and
Europe 2009. Annual Report of the indicator bacteria from humans, animals
European Antimicrobial Resistance and food in 2016. EFSA J;16(2):5182
Surveillance Network (EARS-Net). 44) Ewers C, Bethe A, Semmler T, Guenther
Stockholm. S, Wieler LH (2012). Extended-spectrum
37) EFSA - European Food Safety Authority β-lactamase-producing and AmpC-
and European Centre for Disease producing Escherichia coli from livestock
Prevention and Control 2012 - The and companion animals and their putative
European Union Summary Report on impact on public health: a global
antimicrobial resistance in zoonotic and perspective. Clin Microbiol Infect, 18:646–
indicator bacteria from humans, animals 655.
and food in 2010. EFSA Journal, 45) Forbes BA, Sahm DF, Weissfeld AS
10(3):2598 [233 pp], (1998). Bailey and Scott’s Diagnostic
doi:10.2903/j.efsa.2012.2598. Microbiology, 10th ed. Mosby Inc., USA.
38) Eidi S, Khosravi AR, Jamshidi S, 46) Ghosh S, LaPara TM (2007). The effects
Soltani, M (2011). Molecular of subtherapeutic antibiotic use in farm
characterization of Malassezia species animals on the proliferation and
Isolated from dog with and without otitis persistence of antibiotic resistance among
and seborrhoeic dermatitis, World Journal soil bacteria. ISME J, 1:191-203.
of Zoology, 6 (2):134-141. 47) Giguère S. (2006). Antimicrobial Drug
39) EMA (2000). VICH guideline 7 on the Action and Interaction: An Introduction.
efficacy of anthelmintics: general Antimicrobial therapy in Veterinary
requirements Disponibil Medicine 4th edn , S Giguère, JF Prescott,
la:http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/ JD Baggot, RD Walker and PM Dowling,
document_library/Scientific_guideline/2009 Eds. Blackwell Publishing, Ames Iowa,
/10/WC500004529.pdf USA.
40) EMEA/CVMP/SAGAM/62464/2009 - Joint 48) Gootz TD (2006). The forgotten Gram-
scientific report of ECDC, EFSA and negative bacilli: What genetic determinants
EMEA on meticillin resistant are telling us about the spread of antibiotic
Staphylococcus aureus (MRSA) in resistance. Biochem Pharmacol, 71:1073-
livestock, companion animals and foods 1084.
EFSA-Q-2009-00612 301, 1-10 /. 49) Gootz TD. (1990). Discovery and
Disponibil la: Development of New Antimicrobial Agents.
http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/do Clin Microbiol Rev 3(1)13-31.
cument_library/Report/2009/10/WC500004 50) Grundmann H, Aires-de-Sousa M,
306.pdf Boyce J, Tiemersma E (2006).
41) EPRUMA 2018 - Best-practice framework Emergence and resurgence of methicillin-
for the use of antibiotics in food-producing resistant Staphylococcus aureus as a
animals Disponibil la: public-health threat. Lancet, 368:874–885.
file:///E:/Downloads/Responsible%20Use% 51) Guardabassi L, Courvalin P (2006).
20of%20Anthelmintics_%20EPRUMA_FIN Modes of Antimicrobial Action and
AL%20.pdf Mechanisms of Bacterial Resistance.

46
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Antimicrobial Resistance in Bacteria of of Resistance and Transfer. Microbial


Animal Origin. FM Aarestrup, ed. ASM Food Safety in Animal Agriculture Current
Press, Washington DC, USA. Topics. ME Torrence and RE Isaacson,
52) Guillot J, Bond R (1999). Malassezia eds. Iowa State Press, Ames, Iowa, USA.
pachydermatis: a review. Med. Mycol, 61) Leeming JP, Notman FH (1987).
37:295–306. Improved methods for isolation and
53) Guillot J, Chermette R, Gueho E (1994). enumeration of Malassezia furfur from
Prevalence du genre Malassezia chez les human skin. J Clin Microbiol, 25:2017–
mammiferes. J Mycol Med, 4:72–79. 2019.
54) Gupta A, Nelson JM, Barrett TJ, Tauze 62) Lefebvre SL, Waltner-Toews D,
RV, Rossiter Sp, Friedman CR, Joyce Peregrine AS, Reid-Smith R, Hodge L,
KW, Smith KE, Jones TF, Hawkins MA, Arroyo LG, Weese JS (2006). Prevalence
Shiferaw B, Beebe JL, Vugia DJ, of zoonotic agents in dogs visiting
Rabatsky T, Benson JA, Root TP, hospitalized people in Ontario: implications
Angulo FJ (2004). Antimicrobial for infection control, J Hosp Infect,
resistance among Campylobacter strains 62(4):458-466.
in United States - 1997-2001. Emerg Infect 63) Levy SB. 2002. The Antibiotic Paradox,
Dis, 10(6):1102-1109. 2nd edn. Perseus Publishing, USA
55) Hammer KA, Carson CF, Riley TV 64) Lista O.I.E a agentilor antimicrobieni
(2000). In vitro activities of ketoconazole, importanti în medicina veterinară
econazole, miconazole and Melaleuca http://cmvro.ro/files/download/noutati/Lista
alternifolia (Tea Tree) oil against _OIE_a_agentilor_antimicrobieni.pdf
Malassezia species, Antimicrob Ag Chem, 65) Literak I, Dolejska M, Janoszowska D,
464-469. Hrusakova J, Meissner W, Rzyska H,
56) Hossain HV, Landgraf R, Weiss M, Bzoma S, Cizek A, (2010). Antibiotic-
Hayatpour CJ, Chakraborty T, Mayser P Resistant Escherichia coli bacteria,
(2007) Genetic and biochemical including strains with genes encoding the
characterization of Malassezia extended-spectrum beta-lactamase and
pachydermatis with particular attention QnrS, in waterbirds on the Baltic sea coast
RAPD marker diversity within and of Poland. App Environ Microbiol,
divergence among to pigment-producing 76(24):8126–8134.
subgroups. Med Mycol, 45(1): 41-9. 66) Lorin D, Cristina RT, Teusdea V,
57) Joint Interagency Antimicrobial Mitrănescu E, Muselin F, Butnariu M,
Consumption and Resistance Analysis David G, Dumitrescu E (2017).Efficiency
(JIACRA) (2017) Report European Centre of four currently used decontamination
for Disease Prevention and Control conditionings in Romania against
(ECDC), European Food Safety Authority Aspergillus and Candida strains. J Mycol
(EFSA) and European Medicines Agency Med, 27(3):357-363.
(EMA) Approved: 28 June 2017 EFSA 67) Lorin D, Teusdea V, Mitranescu E,
J;15(7):4872, doi: Muselin F, Dumitrescu E, Stancu A,
10.2903/j.efsa.2017.4872 Militaru D, Cristina RT (2017). The
58) Karcı A, Balcıoğlu IA (2009). Hazardous Activity of Yeasts Embedded in
Investigation of the tetracycline, Biofilm and Planktonic Estimated Through
sulfonamide, and fluoroquinolone the Effectiveness of four Commonly Used
antimicrobial compounds in animal manure Biocidal Conditionings. Mat Plast
and agricultural soils in Turkey. Sci Tot 54(2):239-243.
Environ, 407:4652-4664; 68) Martinez JL (2009). Environmental
59) Kemper N (2008). Veterinary antibiotics in pollution by antibiotics and by antibiotic
the aquatic and terrestrial environment. resistance determinants. Environ Poll,
Ecol Ind, 8:1-13. 157:2893-2902.
60) Keyes K, Lee MD, Maurer JJ (2003). 69) Martínez-Carballo E, González-Barreiro
Antibiotics: Mode of Action, Mechanisms C, Scharf S, Gans O (2007).

47
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Environmental monitoring study of animals (2011). EFSA J 2011; 9(8):2322.


:
selected veterinary antibiotics in animal 95 pp. Disponibil la
manure and soils in Austria. Environ Poll, www.efsa.europa.eu/efsajournal
148(2):570-579. 78) Selzer PM (2009). Antiparasitic and
70) Mochel JP, Tyden E, Hellmann K, Antibacterial Drug Discovery - From
Vendrig JC, Şenel S, Dencker L, Molecular Targets to Drug Candidates.
Cristina RT, LindenH, Schmerold I Wiley-Blackwell-VCH, DE. (ISBN:978-3-
isponibil :
(2018). Network on veterinary medicines 527-32327-2) D la
initiated by the European Federation For http://file.zums.ac.ir/ebook/072-
Pharmaceutical Sciences. J Vet Antiparasitic%20and%20Antibacterial%20
Pharmacol Therap, 41(3):378-383 Drug%20Discovery%20rom%20Molecular
71) Molbak K, Gerner-Smidt P, Wagener HC %20Targets%20to%20Drug%20Candidate
(2002). Increasing quinolone resistance in s%20(D.pdf
Salmonella enterica serotype Enteritidis. 79) Spohr A, Schjøth B, Wiinberg B, Houser
Emerg Infect Dis, 8(5):514-515. G, Willesen J, Rem Jessena L,
72) Moraru R, Pourcher A-M, Jadas-Hecart Guardabassi L, Schjær M, Eriksen T,
A, Kempf I, Ziebal C, Kervarrec M, Frøkjær Jensen V. (2009). Antibiotic Use
Comunal PY, Mareș M, Dabert P (2012). Guidelines for Companion Animal Practice
Changes in concentration of (Antibiotikavejledning til familiedyr). Danish
fluoroquinolones and of ciprofloxacin- Small Animal Veterinary Association
resistant enterobacteriaceae in chicken (SvHKS) (ISBN 978-87-870703-0-0)
feces and manure stored in a heap. J 80) The European Centre for Disease
Environ Quality, 41(3):754-63. Prevention and Control (ECDC) (2012).
73) Morris DO (2005). Malassezia Antimicrobial resistance surveillance in
pachydermatis carriage in dog owners, Europe Annual report of the European
Emerg Infect Dis, 11(1):83-88. Antimicrobial Resistance Surveillance
74) Pappas G (2012). You can teach old Network (EARS-Net) Disponibil la:
pathogens new tricks: the zoonotic https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/me
potential of Escherichia coli, Clostridium dia/en/publications/Publications/antimicrob
difficile, Staphylococcus aureus, and ial-resistance-surveillance-europe-
enterococci, or from Noah’s Ark to 2012.pdf
Pandora’s Box. Clin Microbiol Infect, 81) Theelen BM, Silvestri E, Gueho A, Van
18(7):617-618. Belkumand T (2001) Identification and
75) Rodriguez-Siek KE, Giddings Catherine typing of Malassezia yeasts using
W, Doetkott C, Johnson TJ, Fakhr MK, amplified fragment-length polymorphism
Nolan LK (2005). Comparison of (AFLP), random amplified polymorphic
Escherichia coli isolates implicated in DNA (RAPD) and denaturing gradient gel
human urinary tract infection and avian electrophoresis (DGGE). FEMS Yeast
colibacillosis, Microbiology, 151(6):2097- Res,1(2): 79-86.
2110. 82) Weese JS (2006). Prudent Use of
76) Sales of veterinary antimicrobial agents Antimicrobials. Antimicrobial therapy in
in 30 European countries in 2015. Veterinary Medicine 4th ed, S Giguère, JF
Trends from 2010 to 2015 (2017). Prescott, JD Baggot, RD Walker and PM
Seventh ESVAC report 30 October 2017 Dowling, Eds. Blackwell Publishing, Ames
(document EMA/184855/2017) Iowa, USA.
http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/do 83) Wegener HC (2003). Antibiotics in animal
cument_library/Report/2017/10/WC500236 feed and their role in resistance
750.pdf development. Curr Op Microbiol, 6:439-
77) Scientific opinion on the public health risks 445.
of bacterial strains producing extended- 84) Wegener HC, Aarestrup FM, Jensen LB,
spectrum β-lactamases and / or AmpC β- Hammerum AM, Bager F (1999). Use of
lactamases in food and food-producing antimicrobial growth promoters in food

48
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

animals and Enterococcus faecium 94) http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/do


resistance to therapeutic antimicrobial cument_library/Scientific_guideline/2009/1
drugs in Europe. Emer Infect Dis, 0/WC500004307.pdf
5(3):329-335. 95) http://www.ema.europa.eu/ema/index.jsp?
85) Welch RA, Burland V, Plunkett I (2002). curl=pages/medicines/landing/vet_mrl_sea
Extensive mosaic structure revealed by rch.jsp&mid=WC0b01ac058008d7ad
the complete genome sequence of 96) http://images.forbes.com/media/magazine
uropathogenic Escherichia coli. Proc Natl s/forbes/2006/0619/Forbes_0619_p70_f1.
Acad Sci, 99(26):1720-1724. 97) http://www.medscape.com/viewarticle/756
86) World Health Organisation (WHO) 378_2
(2015). Data Global Antimicrobial 98) http://www.ruma.org.uk/antiparasitics/
Resistance Surveillance System: Manual 99) http://www.veterinarypharmacon.com/docs
for Early Implementation. (ISBN 978-92-4- /899-Curs-4-5.S.II.pdf
154940-0). Disponibil la: 100) http://www.vetresponsable.es/vet-
http://www.who.int/antimicrobial- responsable/documentos/uso-prudente-
resistance/publications/surveillance- deantihelminticos_295_1_ap.html
system-manual/en/ 101) http://www.who.int/drugresistance/docume
87) World Health Organisation (WHO) nts/baselinesurveynov2015/en/
(2015). Worldwide country situation 102) https://amr-
analysis: response to antimicrobial review.org/sites/default/files/160518_Final
resistance ISBN 978-92-4-156494-6 %20paper_with%20cover.pdf
Disponibil la: 103) https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/me
http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10 dia/en/publications/Publications/antimicrob
665/163468/9789241564946_eng.pdf?seq ial-resistance-europe-2015.pdf
uence=1 104) http://cmr.asm.org/content/25/4/661/F3.lar
88) World Health Organization (WHO) ge.jpg
(2001). Antibiotic resistance: synthesis of 105) http://www.nature.com/nrmicro/journal/v4/n
recommendations by expert policy groups. 1/fig_tab/nrmicro1325_F2.html
WHO/CDS/CSR/DRS/2001.10 106) https://www.frontiersin.org/articles/10.3389
89) World Health Organization Study Group /fmicb.2016.01196/full
(WHO) (2002). Future trends in veterinary 107) www.EPRUMA.com
public health. World Health Organ Tech 108) http://www.scops.org.uk/workspace/page-
Rep Ser., 907:1-85. images/resistance-develops-over-time-
http://whqlibdoc.who.int/hq/2001/WHO_CD 1519255471.jpg
S_CSR_DRS_2001.10.pdf 109) http://www.bio.umass.edu/micro/klingbeil/5
90) Yang H, Chen S, White DG, Zhao S, 90s/Lectures/12590Lect23.pdf
McDermott P, Walker R, Meng J (2004). 110) https://i.ytimg.com/vi/zgIPVrG7qJs/maxres
Characterization of Multiple-Antimicrobial- default.jpg
Resistant Escherichia coli Isolates from 111) http://bvs.sld.cu/revistas/act/vol8_1_98/act
diseased chickens and swine in China. J 198.pdf
Clin Microbiol, 42(8):3483-3489. 112) https://www.researchgate.net/publication/7
102739_A_Global_Perspective_on_the_U
Site-uri web: se_Sales_Exposure_Pathways_Occurrenc
91) http://amrls.cvm.msu.edu/images/vph/HU e_Fate_and_Effects_of_Veterinary_Antibi
MAN-HEALTH-IMPACT otics_VAs_in_the_Environment
92) http://ecdc.europa.eu/ro/eaad/antibiotics-
get-
informed/factsheets/Pages/experts.aspx#s
thash.uXbW02F7.dpuf
93) http://www.ema.europa.eu/docs/en_GB/do
cument_library/Report/2009/11/WC500008
770.pdf

49
Cristina și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

50
Alexandru (Albu) și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Efectele adverse consecutive tratamentului citostatic la animalele de companie

Side effects following cytostatic treatment in pets

Diana M. Alexandru (Albu)*, Maria Crivineanu, Răzvan Dobre


Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Facultatea de Medicină Veterinară

E-mail: *albu.dm@gmail.com

Cuvinte cheie: oncologie veterinară, cancer, chimioterapie, citostatice, efecte adverse


Key words: veterinary oncology, cancer, chemotherapy, cytostatics, side effects

Rezumat

Dezideratul tratamentului citostatic este acela de a distruge cât mai multe celule neoplazice, având cât
mai puţine efecte adverse asupra organismului. Acest obiectiv este dificil de atins datorită toxicităţii
mărite şi neselectivităţii agenţilor citostatici. Citotoxicitatea chimioterapicelor determină apariţia efectelor
adverse, ce sunt întâlnite la nivelul tuturor ţesuturilor, aparatelor şi sistemelor organismului. În prezent,
complicaţiile şi efectele nedorite apărute în urma chimioterapiei sunt studiate, încercându-se o reducere
a acestora. Scopul acestui referat este analiza informaţiilor acumulate privind efectele adverse întâlnite
consecutiv terapiei citostatie, fiind prezentatecauzele şi factorii care duc la apariţia lor, gradele de
toxicitate asupra organismului precum şi metode de reducere a acestora.

Abstract

The purpose of cytostatic treatment is to destroy as many neoplastic cells as possible with as few
adverse effects on the body as possible. This goal is difficult to achieve due to the increased toxicity and
non-selectivity of the cytotoxic agents. The cytotoxicity of chemotherapies results in adverse effects
occurring in all body tissues, organs and systems. Nowadays, complications and unwanted effects
resulting from chemotherapy are being studied trying to reduce them. The purpose of this review is to
analyze the gathered information on the side effects following cytostatics therapy, presenting the causes
and factors leading to their occurrence, the levels of toxicity to the organism as well as methods of
reducing them.

1. Introducere consecutive terapiei. Cuantificarea şi


evaluarea efectelor adverse induse de
Boala canceroasă este una dintre cele citostatice, sunt necesare pentru a putea folosi
mai răspândite patologii, ocupând locul 2 ca doza maxim tolerată de organism în condiţiile
frecvenţă după afecţiunile cardiovasculare. celei mai reduse citotoxicităţi (18).
Abordarea terapeutică în oncologie constituie Deși sunt numeroși factori care
o provocare datorită rezultatelor inconstante şi influențează reușita planului de tratament în
efectelor secundare negative (4). oncologia veterinară, prevenirea, detectarea
Atât în medicina umană, cât şi în cea timpurie și gestionarea corectă a efectelor
veterinară, efectele adverse datorate terapiei secundare reprezintă obiective de bază pentru
citostatice au dus la apariţia unei percepţii orice clinician (10).
negative privind tratamentul şi prognosticul în
maladiile canceroase. 2. Clasificarea efectelor adverse
În prezent, proprietarii animalelor de
companie diagnostiate cu cancer sunt reticenţi Efectele adverse consecutive administrării
sau chiar refuză instituirea chimioterapiei terapiei citostatice pot fi clasificate după
citostatice, fiind îngrijoraţi de efectele nedorite mecanismul de acţiune în efecte de tip:

51
Alexandru (Albu) și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

• alergic; 3. Relația doză – efecte adverse


• idiosincrazic;
• mutagen-teratogen; Relaţia doză – efecte adverse este
• cancerigen; variabilă în chimioterapie, efectele
• toxic. farmacodinamice manifestându-se diferit în
funcţie de concentraţie, repetabilitattea
Reacţiile alergice pot fi imediate (în urma administrărilor, durata tratamentului, forma
administrării L-asparginaza) sau tardive medicamentoasă, calea de administrare,
(hipersensibilizarea consecutiv administrării de asocierea cu alte substanţe medicamentoase
doxorubicină). şi particularităţile pacientului tratat (6).
Manifestările clinice variază în funcţie de În ultimele două decenii, polichimioterapia
tipul reacţiei alergică (I, II, III, IV), întâlnindu-se a reprezentat strategia de bază în tratarea
pruritul, edemul capului, cianoza mucoaselor, cancerului datorită avantajelor oferite
decompensare acută cardiorespiratorie şi comparativ cu monochimioterapia.
colaps periferic; în orice situaţie se impune Citostaticele trebuie combinate astfel
intervenţia cu tratament specific de urgenţă. încat prin doză, intervalul dintre cicluri şi calea
Reacţiile de tip idiosincrazic sunt de administrare să se obţină efectele
independente de doză, au determinism genetic terapeutice maxime şi minimul efectelor
şi se referă la modificări ale sintezei unor adverse (5).
proteine specifice. Totuși, eficacitatea polichimioterapiei este
Citostaticele sunt cunoscute ca având limitată de rezistența multidrug, remisiuni
proprietăţi mutagene, inducând o serie de scurte urmate de recidiva tumorii. Creșterea
efecte carcinogenetice şi eredopatii. dozei poate ajuta la depășirea rezistenței la
Efectele teratogene sunt maxime în medicament dobândită consecutiv expunerii
perioada de organogeneză (perioada prelungite, determinând o creștere
embrionară), având ca rezultat fie avortul consecventă a ratei de supreviețuire.
spontan, fie efecte embrio sau fetotoxice. Toxicitatea mare împiedică totuși
Efectele de tip toxic sunt dependente de utilizarea unei doze crescute (14, 19).
doză şi se manifestă prin tulburări funcţionale Dozele de citostatic folosite pentru
la nivelul unor aparate şi sisteme (4,6). tratarea unui pacient sunt frecvent limitate de
În funcţie de ţesutul afectat acestea pot fi efectele secundare apărute datorită
clasificate în efecte: neselectivității agenților antineoplazici. În
• neurotoxice (ataxie, letargie, tulburări tratarea cancerului, clinicienii sunt nevoiți sa
senzitive şi motorii) ajusteze doza unui medicament sau chiar sa îl
• hematotoxice (anemie, leucopenie, înlocuiască cu un agent mai puțin toxic sau
neutropenie, trombocitopenie) mai bine tolerat de organismul gazdă.
Astfel, oncologul utilizează răspunsul toxic
• dermatotoxice (alopecie, erupţii
la tratament pentru a defini doza optimă
maculo papuloase, întârzierea
individuală. De exemplu, gradul de leucopenie
cicatrizării plăgilor)
este adesea evaluat pentru a facilita ajustarea
• hepatotoxice (icter, fibroză hepatică)
dozajului (10, 13).
• nefrotoxice (necroză tubulară,
Dozele mari de citostatic nu sunt
insuficienţă renală acută/cronică)
singurele care pot determina apariția efectelor
• cardiotoxice (tahicardie, extrasistole
secundare, ci și dozele mici dar frecvent
supraventriculare, insuficienţă
administrate, prin efectul cumulativ, pot
cardiacă)
determina apariția toxicității severe.
• toxicitate pulomară (dispnee,
Ciclofosfamida, foarte eficientă și frecvent
tahipnee, tuse)
utilizată în oncologia veterinară, poate provoca
• toxicitate digestivă (stomatită, vomă, cistită hemoragică (efect advers grav) chiar
diaree, constipaţie) (2, 7) dacă dozele administrate sunt reduse.

52
Alexandru (Albu) și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Pe lângă mielosupresie și simptomele apărând fenomene de toxicitate severă prin


afectării gastro-intestinale, cistita hemoragică prelungirea timpului de înjumătățire al
este o complicație frecvent raportată atât la citostaticului.
oameni (între 2-40%) cât și la câinii tratați cu Chimiopterapia modernă presupune
ciclofosfamidă (10%). adesea utilizarea unor combinații de citostatice
Toxicitatea întârziată rezultă din dozele pentru o rată mai mare de remisie, dar
cumulative, iar efectele urotoxice se datorează polichimioterapia presupune și intensificarea
metabolitului acroleină, care provoacă edeme, efectelor adverse.
ulcerație, hemoragie și necroză la nivelul De exemplu, pacientul tratat cu
uroteliului. În cazuri rare, atât la oameni cât și ciclofosfamida, doxorubicină și vincristină
la câini, secundar terapiei cu ciclofosfamidă au poate prezenta stomatită, ducând la
fost raportate cazuri de carcinom cu celule incapacitatea ingerării hranei și adăpării, ceea
tranziționale al vezicii urinare. ce va crește riscul de cistită hemoragică (efect
Profilactic, pentru a reduce riscul apariției secundar frecvent întâlnit consecutiv
acestor efecte adverse, studiile de specialitate administrării ciclofosfamidei).
au demonstrat eficacitatea utilizării unui Deoarece ciclofosfamida și doxorubicina
diuretic (furosemid) concomitant cu provoacă mielosupresie, infecția bacteriană
administrarea ciclofosfamidei (1, 3, 8, 12). poate complica stomatita, formându-se un cerc
Studiile de actualitate în managementul vicios (6, 10).
efectelor adverse ale chimioterapiei susțin
combinarea unor substanțe medicamentoase 5. Gradele de toxicitate
pentru a reduce efectele secundare.
De exemplu, asocierea metotrexatului cu Gradele generale de toxicitate rezultate
acid folinic permite mărirea dozei deoarece consecutiv chimioterapiei la animalele de
acidul folinic reduce toxicitatea metotrexatului. companie se încadrează între 1 şi 5, în funcţie
Prin urmare, cercetările științifice curente se de simptomatologie şi severitatea efectelor
concentrează pe maximizarea dozei pentru a adverse.
obține cel mai mare răspuns curativ și efectele • Grad 1 – slabă toxicitate;
secundare minime (19). asimptomatic sau simptome uşoare,
intervenţia nu este indicată
4. Factorii de risc • Grad 2 – toxicitate moderată;
simptomatologie minimă care limitează
Doza, calea și metoda de administrare pot activităţile zilnice, intervenţia se
determina în cea mai mare măsură gradul de realizează prin manevre terapeutice
deteriorare sau deces al celulelor. simple, neinvazive
În orice caz, există anumiți factori ce pot • Grad 3 – toxicitate severă; semne
spori gradul toxicității, precum vârsta, starea clinice severe, care împiedică
fizică a pacientului, starea de întreținere, tipul activitatea zilnică normală dar care nu
și agresivitatea tumorii. pun viaţa pacientului în pericol;
De exemplu, pacienții cahectici, geriatrici, necesită intervenţia terapeutică şi
cu multiple metastaze și sindroame spitalizare
paraneoplazice nu pot tolera o cură intensă de • Grad 4 – toxicitate ce ameninţa viaţă
citostatic. pacientului; complicaţiile pun viaţa
Tineretul are un metabolism mai intens, pacientului în pericol, se impun
realizându-se astfel o descompunere mai intervenţie şi spitalizare obligatorie
rapidă a medicamentului administrat, prin • Grad 5 – decesul datorat efectelor
urmare doza va fi mai mare. adverse (17)
În cazul metastazării extinse, în urma
afectării masive a organelor și metabolismului, Chimioterapia afectează organismul în
excreția medicamentului poate fi întârziată, întregime, procentul celulelor afectate depinde

53
Alexandru (Albu) și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

însă de numărul de celule aflate în diviziune. 6. Concluzii


Deși pot fi afectate toate celulele aflate în orice
stadiu, moartea celulară nu apare decât dacă Terapia animalelor de companie
celula se divide. diagnosticate cu cancer este puternic
Astfel, populațiile celulare cu un grad influenţată de frecvenţa şi severitatea efectelor
ridicat de multiplicare, precum măduva osoasă secundare şi complicaţiilor, astfel înţelegerea
și mucoasa gastro-intestinală sunt mai adecvată a întregului spectru de efecte
sensibile la terapia citostatică. Se anticipează adverse este o etapă esenţială (9).
un anumit grad de toxicitate consecutivă În prezent sunt cercetate diverse scheme
chimioterapiei datorită acțiunii agenților de tratament ce reduc toxicitatea substanțelor
antineoplazici asupra celulelor sănătoase antitumorale asupra organelor și țesuturilor
aflate în diviziune. sănătoase.
Efectele secundare cu gradele 1, 2 sau 3, Alegerea protocolului terapeutic, dozei şi
frecvent întâlnite precum anorexia, greața, medicaţiei profilactice corespunzătoare
vomă nu justifică modificarea schemei de contribuie la combaterea efectelor adverse
tratament. consecutive chimioterapiei (19).
Efectele neașteptate sau toxice, cu Complicațiile și efectele favorabile
gradele 4 și 5, indică severitatea toxicității, rezultate în urma terapiei trebuie evaluate
periclitând viața pacientului. astfel încât beneficiile să depășească riscurile
În aceste situații se impune reducerea asumate.
dozei, schimbarea medicației sau chiar Pentru remisia rapidă și completă a
încetarea tratamentului pentru o perioadă de tumorii este necesară utilizarea unor doze cât
recuperare a organismului. mai mari, însă acest obiectiv nu poate fi atins
Exemple de efecte adverse grave sunt de fiecare dată datorită citotoxicității crescute
granulocitopenia severă, insuficiența cardiacă (5).
datorată leziunilor musculare cardiace Monitorizarea post-terapeutică,
(apărute în urma administrării antraciclinelor), cunoașterea efectelor adverse și utilizarea
ulcerații hemoragice ce împiedică hidratarea medicației preventive pentru a le combate a
adecvată (10). dus la îmbunătățirea actului medical în
Efecte secundare ușoare dar cel mai des domeniul oncologiei veterinare (10).
întâlnite sunt la nivelul mucoasei gastro-
intestinale. De cele mai multe ori, terapia Bibliografie
citostatică este asociată cu o terapie 1. Best MP, Fry DR (2013). Incidence of
profilactică cu scopul de a preveni vomituriţia sterile hemorrhagic cystitis in dogs receving
şi vomitarea. Prevenirea emesisului se cyclophosphamide orally for three days
realizează prin utilizarea antivomitivelor without concurrent furosemide as part of
(maropitant, metoclopramid) şi corticosteroizi chemotherapeutic treatment for lymphoma.
pentru efectele întârziate (11, 15). JAVMA – Journal of the American
Eficienţa utilizării profilactice a unui Veterinary Medical Association, 243 (7),
antivomitiv reiese din studiul efectuat de Vail şi 1025-1029.
col. în 2007, de unde dintr-un lot de 122 de 2. Calman KC, Smyth JF, Tattersall MHN
câini, 94,9% nu au vomitat atunci când a fost (1980). Basic principles of cancer
administrat maropitant înainte de tratamentul chemotheraphy. The Macmillan Press,
cu cisplatină, comparativ cu doar 4,9% din London.
câinii tratați cu placebo. 3. Charney SC, Bergman PJ, Hohenhaus
S-a demonstrat că maropitantul este sigur AE, McKnight JA (2003). Risk factors for
şi eficient nu doar în reducerea ci chiar în sterile hemorragic cystitis in dogs with
prevenirea completă a emesisului indus de lymphoma receving cyclophosphamide with
or without concureent administration of
cisplatină (16).
furosemide. JAVMA – Journal of the

54
Alexandru (Albu) și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

American Veterinary Medical Association, injectable maropitant (Cerenia) in a


222 (10), 1388-1393. randomized clinical trial for prevention and
4. Crînganu D. (2009). Patologia animalelor treatment of cisplatin-induced emesis in
de companie. Oncologie generală. Ed. dogs presented as veterinary patients,
Printech, Bucureşti. Veterinary and Comparative Oncology, 5:
5. Crînganu D, Crivineanu M (2009). Terapie 38-46.
oncologică veterinară. Ed. Printech, 17. Veterinary Cooperative Oncology Group,
Bucureşti. (2011). Common terminology criteria for
6. Crivineanu M, Nicorescu V. (2012). Bazele adverse events (VCOG-CTCAE) following
farmacologiei veterinare. Ed. Printech, chemotherapy or biological antineoplastic
Bucureşti. therapy in dogs and cats v1.1. Veterinary
7. Crump K, Thamm DH (2011). Cancer and Comparative Oncology, 5:1–30.
Chemotheraphy for the Veterinary Health 18. Vols KK, Heden AM, Kristensen TA,
Team. Wiley – Blackwell. Sandoe P (2017). Quality of life assessment
8. Dobson J (2014). Reducing the side effects in dogs and cats receving chemotherapy – a
of cyclophsophamide chemotherapy in review of current methods, Veterinary and
dogs. Veterinary Record, 174: 248-249. Comparative Oncology, 15:684-691.
9. Giuffrida AM, (2017). A systematic review 19. Wujcik D (1992). Current Research in Side
of adverse event reporting in companion Effects of High-Dose Chemotherapy,
animal clinical trials evaluating cancer Seminar in Oncology Nursing, 8: 102-112.
treatment, JAVMA – Journal of the
American Veterinary Medical Association,
249:1079-1087.
10. Goodman M (1989). Managing the Side
Effects of Chemotherapy, Seminar in
Oncology Nursing, 5: 29-52.
11. Havsteen H, Nielsen H, Kjaer M (1986).
Antiemetic Effect and Pharmacokinetics of
High Dose Metoclopramide in Cancer
Patients Treated with Cisplatic-Containing
Chemotherapy Regimens. European
Journal of Clinical Pharmacology, 31:33-40.
12. Laberke S, Zenker I, Hirschberger J,
(2014). Mesna and furosemide for
prevention of cyclophosphamide – induced
sterile haemorrhagic cystitis in dogs – a
retrospective study. Veterinary Record, 174
(10) 250.
13. Polton G (2012). Chemotherapy protocols
used in veterinary practice. In practice,
34:382-391.
14. Powis G, Ames MM, Kovach JS (1981).
Dose-dependent Pharmacokinetics and
Cancer Chemotherapy. Cancer
Chemotherapy and Pharmacology, 6: 1-9.
15. Schiff E, Ben-Arye E, (2011).
Complementary therapies for side effects of
chemotherapy and radiotherapy in the upper
gastrointestinal system, European Journal
of Integrative Medicine, 3: 11-16.
16. Vail DM, Rodabaugh HS, Conder GA,
Boucher JF, Mathur S (2007). Efficacy of

55
Alexandru (Albu) și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

▼ Lucrări originale / Original papers

56
Vasincu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Studiu experimental preliminar asupra toxicităţii acute a unor extracte din Vernonia
kotschyana la şoarece

Preliminary experimental research on acute toxicity of Vernonia kotschyana extracts


in mice
1 1 1 1 1
A. Vasincu , Daniela Carmen Ababei , Oana Dana Arcan , Delia Bulea , Monica Neamţu , S.
3 1,2,4
Beşchea Chiriac* , Veronica Bild
1
Disciplina de Farmacodinamie şi Farmacie Clinică, U.M.F. „Grigore T. Popa” – Iaşi
2
Centrul de Cercetări Biomedicale, Academia Română, Filiala Iaşi
3
U.S.A.M.V. „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi
4
CEMEX – U.M.F. “Grigore T. Popa” Iaşi

E-mail: sbeschea@yahoo.com

Cuvinte cheie: Vernonia kotschyana, toxicitate acută, şoareci


Key words: Vernonia kotschyana, acute toxicity, mice

Rezumat

În medicina tradiţională din statul Mali, Vernonia kotschyana Sch. Bip. ex Walp (Asteraceae) este folosită
în vederea tratării afecţiunilor gastrice şi ulcerului gastro-duodenal. Din materialul vegetal, reprezentat de
rădăcinile speciei Vernonia kotschyana au fost obţinute trei extracte: în acetat de etil (V-AE), etanol (V-E)
şi apă (V-A). Toxicitatea acută a celor trei extracte a fost evaluată pe şoareci Swiss albino. Cele trei
extracte au fost administrate pe cale orală în doză unică, în următoarea secvenţă: 800, 1600 şi 3200
mg/kg corp. Animalele au fost monitorizate zilnic, timp de 14 zile. Rezultatele experimentale au arătat o
modificare semnificativă statistic a consumului de apă după administrarea extractelor V-A şi V-E. Pentru
extractul V-AE s-a putut determina valoarea DL50 (2021,09 +/- 1484,2 mg/kg corp), pentru secvenţa de
doze studiată, care permite încadrarea extractului în categoria de substanţe cu toxicitate mică. Extractele
V-A si V-E nu s-au dovedit a fi toxice pentru secvenţele de doze administrate. Datele înregistrate
încurajează continuarea cercetărilor asupra materialului vegetal, în ceea ce priveşte caracterizarea
fitochimică a acestuia, cât şi evaluarea unor potenţiale acţiuni biologice.

Abstract

Vernonia kotschyana Sch. Beep. ex Walp (Asteraceae) is used in traditional medicine of Mali to treat
gastric diseases and gastro-duodenal ulcer. Three extracts were obtained from vegetal material,
represented by roots of Vernonia kotschyana: ethyl acetate (V-AE), ethanol (V-E) and water (V-A) extract.
The acute toxicity of the three extracts was studied in Swiss albino mice. The three extracts were
administered orally in single dose in the following sequence: 800, 1600 and 3200 mg/kg body weight.
Animals were monitored daily for 14 days. Experimental results showed statistically significant change in
water consumption after administration of V-A and V-E extracts. On the studied dose sequence LD50
value could be determined for V-AE extract (2021.09 +/- 1484.2 mg/kg b.w.) that is considered slightly
toxic category. V-A and V-E extracts were not found to be toxic on the administered dose sequences. The
recorded data encourage further research on vegetal material in terms of phytochemical characterization
and the assessment of some potential biological actions.

Introducere alternative terapeutice la medicaţia clasică, cu


siguranţă şi eficacitate crescute, precum şi cu
Cu toate progresele făcute în domeniul efecte secundare mai puţine.
chimiei de sinteză şi semisinteză, plantele Vernonia kotschyana Sch. Bip. ex Walp
rămân totuşi o sursă importantă de substanţe (Asteraceae) este o plantă africană, utilizată în
cu potenţial terapeutic. Cercetările actuale medicina tradiţională pentru tratamentul mai
sunt îndreptate spre identificarea de noi multor afecţiuni. În Mali, rădăcinile se folosesc

57
Vasincu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

în tratamentul disfuncţiilor digestive (ulcer utilizată în medicina tradiţională, prin


gastro-duodenal, gastrită, indigestie) şi evaluarea toxicităţii acute.
vindecarea rănilor (Austarheim I. et al., 2012;
Nergard C.S. et al., 2004). 1. Material şi metodă
După spălare, mărunţire şi uscare,
rădăcinile plantei se pulverizează până la Animalele
obţinerea unei pulberi foarte fine. Aceasta se Studiul de toxicitate acută s-a desfăşurat
administrează pacienţilor fie în stare uscată, folosind şoareci Swiss albino, având greutate
fie suspendată în apă caldă, de trei ori pe zi, cuprinsă între 25,00-35,00 g. Animalele au fost
până la dispariţia simptomelor (Inngjerdingen obţinute de la Institutul Cantacuzino,
K. et al., 2004; Nergard C.S. et al., 2004). Bucureşti. Animalele au fost aclimatizate timp
Cercetătorii din cadrul Departamentului de de 10 zile înainte de începerea
Medicină Tradiţională din Mali au efectuat experimentelor, cu acces liber la hrană
screening-ul fitochimic preliminar pe extractul standard şi apă ad libitum.
apos obţinut din rădăcinile acestei specii. A Animalele au fost găzduite în cuşti de
fost pusă în evidenţă prezenţa saponozidelor, polietilenă, în spaţii bine ventilate, cu
taninurilor catehice şi galice şi polizaharidelor temperatura de 21,00 ±2,00 ºC şi un ciclu
(inulină, pectine, mucilagii) (Germano M.P. et lumină-întuneric de 12,00 h.
al., 1996; Sanogo R.). Studiul experimental a fost efectuat în
Studiile efectuate asupra diferitelor părţi concordanţă cu regulile internaţionale ale
ale plantei au relevat faptul că aceasta are privind bioetica studiului pe animale de
diferite acţiuni biologice: antiulceroasă laborator şi cele specifice ale Comisiei de
(Ibrahim G. et al., 2009), de modulare a Etică a Cercetării din cadrul Universităţii de
sistemului imun (Nergard C.S. et al., 2005), Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi
analgezică şi antiinflamatoare (Ibrahim G. et (Directive-UE, 2010).
al., 2009), antibacteriană (activă faţă de Material vegetal
diferite specii de Salmonella şi Staphylococcus Materialul vegetal, reprezentat de
aureus) (Ibrahim G.,Ogaji Y.N., 2012), rădăcinile speciei Vernonia kotschyana Sch.
larvicidă, antiprotozoarică şi moluscicidă,
Bip. ex Walp. a fost furnizat de Departamentul
antioxidantă (Diallo D. et al., 2001). de Medicină Tradiţională, Bamako, Mali.
Pentru extractul apos obţinut din Identitatea materialului vegetal a fost
rădăcinile speciei a fost efectuat un studiu de
confirmată de specialişti din acelaşi
toxicitate in vivo, faţă de crustacee de apă departament. Materialul vegetal, uscat şi
sărată, Artemia salina Leach, utilizând metoda pulverizat, a fost depozitat la loc uscat şi
de determinare a concentraţiei letale 50 (CL50) răcoros, ferit de lumină. O mostră din produsul
propusă de Meyer et al., în 1982 (Meyer B.N. vegetal a fost depozitată la Disciplina de
et al., 1982). Sanogo et al. au stabilit o CL50
Farmacognozie, Facultatea de Farmacie,
superioară valorii prag de 1000 μg/mL Universitatea de Medicină şi Farmacie
(Sanogo R. et al., 1996).
„Grigore T. Popa” Iaşi.
De asemenea, Ibrahim et al. au efectuat
un studiu de toxicitate acută asupra extractului Obţinerea extractelor vegetale
etanolic din frunzele speciei, administrat pe Extractele în acetat de etil (V-AE) şi
cale intraperitoneală, la şoareci Swiss albino. etanol (V-E) au fost obţinute prin metoda
Ca semne de intoxicaţie acută, au fost extracţiilor succesive, folosind solvenţi de
observate apatia şi scăderea motilităţii polarităţi diferite, după cum a fost descris
animalelor (Ibrahim G. et al., 2009). anterior (Vasincu A. et al., 2014).
Obiectivul acestui studiu este investigarea Extractul apos (V-A) a fost obţinut
siguranţei în utilizare a diferitelor extracte ale utilizând o altă metodă de extracţie, similară
plantei, având în vedere că planta este celei folosite în medicina tradiţională (infuzare,
urmată de macerare prelungită). Toate

58
Vasincu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

extractele au fost depozitate la -20°C până la 2. Rezultate şi discuţii


utilizare.
În urma administrării pe cale orală a
Studiul toxicităţii acute suspensiilor din extractele V-A, V-AE şi V-E, în
Şoarecii au fost împărţiţi în mod aleator în dozele menţionate la capitolul Material şi
trei grupe (V-A, V-AE, V-E), corespunzător metodă, s-au obţinut următoarele date.
tipurilor de extract utilizate, fiecare grup Din Tabelul 1 se observă o modificare a
conţinând la rândul său câte trei loturi cu consumului de apă în manieră dependentă de
secvenţele de doze administrate. Cu trei ore doză. Datele au fost semnificative statistic.
înainte de experiment, animalelor le-a fost Pe parcursul a 14 zile de experiment
sistată hrana şi apa. consumul de apă a fost fluctuant, cu abateri
Extractele au fost administrate pe cale semnificative de la consumul mediu de apă pe
orală, în suspensie de CMC-Na în doză unică, zi. Curba ponderală şi consumul de hrană nu
în următoarea secvenţă: 800, 1600 şi 3200 au suferit modificări pe parcursul
mg/kg corp. Animalele au fost monitorizate în experimentului.
prima oră, iar observaţiile au fost notate după Din Tabelul 2 reiese o modificare a
două, patru şi şase ore de la administrarea consumului de apă, însă parametrii statistici nu
extractelor în primele 24 ore. pun în evidenţă semnificaţia consumului.
Timp de 14 zile animalele s-au verificat Greutatea corporală şi consumul de hrană nu
următoarele aspecte: letalitate, comportament au înregistrat modificări.
motor, reacţii la stimuli externi, aspectul blănii Din Tabelul 3 reiese o modificare a
şi cozii, prezenţa convulsiilor, a tremorului, consumului de apă comparativ. Parametrii
modificări de tranzit intestinal. Greutatea statistici pun în evidenţă semnificaţia acestor
animalelor, consumul de hrană şi apă au fost date. Curba ponderală şi consumul de hrană
înregistrate zilnic. În ziua a 15-a, toate nu au înregistrat modificări.
animalele au fost sacrificate pentru evaluarea Din Tabelul 4 se poate observa că pentru
aspectelor histologice (Jung E.-Y. et al., 2010; extractul V-AE s-a putut determina valoare
Traesel G.K. et al., 2014). DL50 pentru secvenţa de doze studiată.
Determinarea dozei letale 50 (DL50) Aceasta permite încadrarea extractului V-AE
pentru calea orală de administrare s-a efectuat în categoria de substanţe cu toxicitate mică,
prin utilizarea metodei Miller-Tainter (varianta conform scalei de toxicitate Hodge-Sterner
computerizată). Interpretarea datelor a fost de (Ahmed M., 2015). Extractele V-A si V-E nu s-
tip cuantal (Miller L.C.,Tainter M.C., 1944). au dovedit a fi toxice pentru secvenţele de
Evaluarea consumului de apă, hrană şi a doze administrate.
greutăţii corporale a fost realizată folosind
testul t Student (GraphPad Prism 6).
Tabelul 1.
Evaluarea greutăţii corporale, a comportamentului
alimentar şi a consumului de apă după administrarea extractului VA
Nr. Substanţă Media / Media / Media / Parametri statistici
Parametru
crt. administrată animal Z1 Lot Z14 animal Z14 (consum de apă)
Lot Extract V-A Greutate m.c. (g) / lot 39,66 115,92 38,64 Valoarea P 0,0040
1 800 mg/kg Consum hrană (g) / lot 4,00 17,85 5,95 Media ± SEM coloana A
corp Consum apă (mL) / lot 3,33 45,00 15,00 3,003 ± 0,3317, n=3
Lot Extract V-A Greutate m.c. (g) / lot 39 92,71 37,88 Media ± SEM coloana B
2 1600 mg/kg Consum hrană (g) / lot 6,34 14,28 5,71 12,23 ± 1,518, n=3
corp Consum apă (mL) / lot 3,34 29,82 11,92 Diferenţa între medii
Lot Extract V-A Greutate m.c. (g) / lot 34 105,42 35,14 9,227 ± 1,554
3 3200 mg/kg Consum hrană (g) / lot 6 16,07 5,35 95% interval de
corp Consum apă (mL) / lot 2,34 29,32 9,77 încredere
4,913 ↔ 13,54
t=5,939, df=4
* SEM, Eroarea standard a
mediei

59
Vasincu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Tabelul 2.
Evaluarea greutăţii corporale, a comportamentului alimentar şi a consumului de apă după
administrarea extractului V-AE
Media / Media / Media /
Nr. Substanţă Parametri statistici
Parametru animal lot animal
crt. administrată (consum de apă)
Z1 Z14 Z14
Lot 1 Extract V-AE Greutate 37,00 109,05 37,40 Valoarea P 0,1578
800 mg/kg corp m.c. (g) / lot Media ± SEM coloana
Consum hrană 6,34 17,14 5,85 A
(g) / lot 7,223 ± 2,001, n=3
Consum apă 3,34 29,82 10,18 Media ± SEM coloana
(mL) / lot B
Lot 2 Extract V-AE Greutate 34 106,00 35,33 10,76 ± 0,3824, n=3
1600 mg/kg corp m.c. (g) / lot Diferenţa între medii
Consum hrană 6,00 17,92 5,97 3,533 ± 2,037
(g) / lot 95% interval de
Consum apă 10 34,46 11,48 încredere
(mL) / lot -2,122 ↔ 9,188
Lot 3 Extract V-AE Greutate 32,33 47,82 22,11 t=1,735 df=4
3200 mg/kg corp m.c. (g) / lot
Consum hrană 5,00 6,57 4,18 * SEM, Eroarea
(g) / lot standard a mediei
Consum apă 8,33 16,64 10,61
(mL) / lot

Tabelul 3.
Evaluarea greutăţii corporale, a comportamentului alimentar şi a consumului de apă după
administrarea extractului V-E
Media / Media / Media /
Nr. Substanţă Parametri statistici
Parametru animal lot animal
crt. administrată (consumul de apă)
Z1 Z14 Z14
Lot 1 Extract V-E Greutate 37,33 112,25 37,41 Valoarea P 0,0032
800 mg/kg corp m.c. (g) / lot Media ± SEM coloana
Consum hrană 6,66 22,14 7,38 A
(g) / lot 2,78 ± 0,56, n=3
Consum apă 3,34 44,42 14,82 Media ± SEM coloana
(mL) / lot B
Lot 2 Extract V-E Greutate 35,00 112,28 37,42 12,32 ± 1,394, n=3
1600 mg/kg corp m.c. (g) / lot Diferenţa între medii
Consum hrană 7,33 16,92 5,64 9,54 ± 1,503
(g) / lot 95% interval de
Consum apă 1,66 30,00 10,00 încredere
(mL) / lot 5,368 ↔ 13,71
Lot 3 Extract V-E Greutate 31,00 110,92 36,97 t=6,349 df=4
3200 mg/kg corp m.c. (g) / lot
Consum hrană 9,00 20,5 6,83 * SEM, Eroarea
(g) / lot standard a mediei
Consum apă 3,34 36,42 12,14
(mL) / lot

Tabelul 4.
Determinarea valorii DL50 pentru extractele V-A, V-AE, V-E, în vederea evaluării toxicităţii acute
Nr. Valoare DL50
Substanţă administrată Mortalitate
crt. (mg/kg)
1 Extract V-A 1/9 n/a
2 Extract V-AE 2/9 2021,09 +/- 1484,2
Y = 0,246 +
1,438*X
3 Extract V-E 0/9 n/a

60
Vasincu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

3. Concluzii animaux utilisés à des fins scientifiques,


Journal officiel de l'Union européenne.
Având în vedere potenţiala acţiune 5. Germano MP, De Pasquale R, Iauk L,
antiulceroasă şi analgezică a plantei, descrisă Galati EM, Keita A, Sanogo R (1996).
în literatura de specialitate, am iniţiat un studiu "Antiulcer activity of Vernonia kotschyana
sch. bip." Phytomedicine 2[3]: 229-233.
preliminar, în vederea evaluării toxicităţii acute
6. Ibrahim G, Abdurahman EM, Ibrahim H,
şi a determinării valorii DL50 pentru extractele
Ibrahim NDG, Yaro AH. (2009). "STUDIES
obţinute.
ON Acute toxicity and anti-inflammatory
Demonstrarea valorii DL50 pentru
effects of Vernonia kotschyana Sch. BIP.
extractul V-AE, la care se adaugă evaluarea
(Asteraceae) ethanol leaf extract." Nigerian
consumului de apă, hrană şi a greutăţii Journal of Pharmaceutical Sciences 8[2]: 8-
corporale permit continuarea studiului pentru 12.
cercetări avansate. 7. Ibrahim G, Ogaji YN (2012). "Crude
Modificarea semnificativă a consumului flavonoids from Vernonia kotschyana
de apă pentru extractele V-A şi V-E possess antimicrobial activity." Nigerian
demonstrată în acest experiment, nu poate fi Journal of Pharmaceutical Sciences 11[2]:
deocamdată explicată. 41-49.
Datele înregistrate încurajează 8. Inngjerdingen K, Nergård CS, Diallo D,
continuarea cercetărilor asupra materialului Mounkoro PP, Paulsen BS (2004). "An
vegetal, în ceea ce priveşte caracterizarea ethnopharmacological survey of plants used
fitochimică a acestuia, cât şi evaluarea unor for wound healing in Dogonland, Mali, West
potenţiale acţiuni biologice. Africa." Journal of Ethnopharmacology 92[2-
3]: 233-244.
Mulţumiri 9. Jung E-Y, Lee H-S, Chang UJ, Bae SH,
Kwon KH,Suh HJ (2010). "Acute and
subacute toxicity of yeast hydrolysate from
Cercetare ştiinţifică finanţată de Universitatea de
Saccharomyces cerevisiae." Food and
Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi, în
Chemical Toxicology 48[6]: 1677-1681.
baza contractului nr. 29029 / 28.12.2016.
10. Meyer BN, Ferrigni NR, Putnam JE,
Jacobsen LB, Nichols DE, McLaughlin JL
Bibliografie
(1982). "Brine shrimp: a convenient general
bioassay for active plant constituents."
1. Ahmed M. (2015). "Acute Toxicity (Lethal Planta Medica 45[5]: 31-34.
Dose 50 Calculation) of Herbal Drug 11. Miller LC, Tainter MC (1944). "Estimation
Somina in Rats and Mice." Pharmacology & of the LD50 and its errors by means of
Pharmacy 6: 185-189. logarithmic-probit graph paper."
2. Austarheim I, Nergard CS, Sanogo R, Proceedings of the Society for Experimental
Diallo D, Paulsen BS (2012). "Inulin-rich Biology and Medicine 57[2]: 261-264.
fractions from Vernonia kotschyana roots 12. Nergard CS, Diallo D, Michaelsen TE,
have anti-ulcer activity." Journal of Malterud KE, Kiyohara H, Matsumoto T,
Ethnopharmacology 144[1]: 82-85. Yamada H, Paulsen BS (2004). "Isolation,
3. Diallo D, Marston A, Terreaux C, Toure Y, partial characterisation and
Paulsen BS, Hostettmann K (2001).. immunomodulating activities of
"Screening of Malian Medicinal Plants for polysaccharides from Vernonia kotschyana
Antifungal, Larvicidal, Molluscicidal, Sch. Bip. ex Walp." Journal of
Antioxidant and Radical Scavenging Ethnopharmacology 91[1]: 141-152.
Activities." PHYTOTHERAPY RESEARCH 13. Nergard CS, Kiyohara H, Reynolds JC,
15: 401-406. Thomas-Oates JE, Matsumoto T, Yamada
4. Directive-UE (2010). Directive 2010/63/UE H, Michaelsen TE, Diallo D, Paulsen BS
du Parlement Européen et du Conseil du 22 (2005). "Structure-immunomodulating
septembre 2010, relative à la protection des activity relationships of a pectic

61
Vasincu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

arabinogalactan from Vernonia kotschyana 16. Traesel GK, de Souza JC, de Barros AL,
Sch. Bip. ex Walp." Carbohydrate Research Souza MA, Schmitz WO, Muzzi RM,
340[11]: 1789-1801. Oesterreich SA, Arena AC (2014). "Acute
14. Sanogo R (2002). Formulation d’un and subacute (28 days) oral toxicity
médicament traditionnel améliore à base de assessment of the oil extracted from
poudre des racines de Vernonia Acrocomia aculeata pulp in rats." Food and
kotschyana. Journées Pharmaceutiques Chemical Toxicology 74: 320-325.
Internationales de Paris, Faculté de 17. Vasincu A, Paulsen BS, Diallo D, Vasincu
Pharmacie, Paris, Département Médecine I, Aprotosoaie AC, Bild V, Charalambous
Traditionnelle. C, Constantinou AI, Miron A, Gavrilescu
15. Sanogo R, De Pasquale R, Iauk L, De CM (2014). "Vernonia kotschyana Roots:
Tommasi N, Germano MP (1996). Therapeutic Potential via Antioxidant
"Vernonia kotschyana Sch. Bip.: Tolerability Activity." Molecules 19: 19114-19136.
and gastroprotective activity." Phytotherapy
Research 10[1]: S169-S171.

62
Vasincu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

63
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Degradarea forțată a produsului Romprogestin 1 %


pentru validarea metodei HPLC și evaluarea stabilității medicamentului

Forced degradation of Romprogestin 1 %


for HPLC-method development and drug stability assessment

Mădălina Enciu, Viorica Chiurciu, Elena Gabriela Oltean, A.G.Nica


Romvac Company SA

Cuvinte cheie: HPLC, degradare forțată, progesteron, injectabil, validare, stabilitate


Key words: HPLC, forced degradation, progesterone, injectable, validation, stability

Rezumat

Degradarea forțată este o tehnică analitică aplicată unui medicament pentru a simula condiții mai severe
decât cele existente în cazul unui studiu de stabilitate în condiții accelerate. Substanțele
medicamentoase pot suferi degradări în timpul depozitării pe perioada de valabilitate; produșii de
degradare și căile de degradare trebuie elucidate pentru a demonstra stabilitatea produsului medicinal.
Soluția injectabilă uleioasă de progesteron este utilizată în zootehnie pentru sincronizarea estrului la
rumegătoare sau în tratamentul unor manifestări clinice diverse la câini și pisici. Metodele chimice
folosite pentru degradarea forțată a produsului Romprogestin 1 % soluție injectabilă au fost: hidroliza
acidă, hidroliza bazică și oxidarea; ca metodă fizică a fost utilizată influența creșterii temperaturii. S-au
evaluat anumiți parametri pentru validarea metodei HPLC (specificitate, liniaritate, limită de detecție etc.)

Abstract

Forced degradation is an analytical technique applied to a drug product in order to simulate conditions
more severe than those in accelerated stability studies. Active substances may suffer degradation during
storage over drugs shelf-life; degradation products and degradation pathways should be elucidated to
demonstrate the stability of the medicinal product. The oily injection of progesterone is used to
synchronize oestrus in ruminants or to treat various clinical manifestations in dogs and cats.
Degradation of drug substances between 5 % and 20 % has been accepted as reasonable for validation
of chromatographic assays [3]. The chemical methods used for forced degradation of Romprogestin 1 %
injectable solution were: acid hydrolysis, basic hydrolysis and oxidation; the physical method used was
the influence of temperature increase. Some parameters were evaluated for validation of the HPLC
method (specificity, linearity, detection limit, etc.).

Introducere medicinal analizat, procedura analitică având


capacitatea de a detecta modificările
Degradarea forțată este sinonimă cu proprietăților compușilor activi.
degradarea intenționată și reprezintă o tehnică O astfel de metodă trebuie să cuantifice
analitică utilizată la dezvoltarea unor cu exactitate compușii activi, fară interferențe
medicamente inovative (cu substanțe active din partea produșilor de degradare sau a
noi) [1,2] sau la evaluarea stabilității unor impurităților potențial prezente în produsul
medicamente generice, ce conțin substanțe medicinal veterinar. Informațiile furnizate de
active bine-cunoscute ori cu utilizare către studiile de degradare aplicate
îndelungată, pentru a putea caracteriza compusului activ și produsului farmaceutic
preparatul medicinal din punct de vedere al final trebuie sa demonstreze specificitatea
purității, eficacității și siguranței administrării. metodei analitice față de eventuale impurități.
Normativele compendiale ICH si FDA In general, a fost acceptată ca rezonabilă,
solicită ca validarea unei metode HPLC să pentru validarea metodelor cromatografice,
ofere informații asupra stabilității produsului

64
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

degradarea substanțelor medicamentoase • Pentru degradarea prin oxidare a fost


între 5 % și 20 % [3]. folosită apa oxigenată, furnizată de
În cadrul metodei cromatografice-HPLC, Merck.
ca indicatori pentru comparare și evaluare se Studiul de degradare chimică au fost
pot folosi următorii parametri: timpul de realizate in paralel pe soluțiile standard și
retentie, aria peak-ului cromatografic, prezența probă (tabelul 1).
peak-urilor suplimentare.
Literatura de specialitate citează o 1.3. Degradarea fizică
multitudine de metode chimice sau fizice de
degradare forțată [4,5] (hidrolize acido-bazice, Metoda fizică aleasă a fost termoliză
oxidări, fotolize, creșterea temperaturii). (supunerea soluțiilor de investigat creșterii
Preparatele hormonale injectabile de uz temperaturii, pentru o perioadă determinata, la
veterinar tebuie să îndeplinească condițiile o turație stabilită).
generale (precizate de farmacopee etc.) Studiul de degradare fizică a fost realizat
privind puritatea, stabilitatea, eficacitatea și în paralel pe soluțiile standard și pe soluțiile de
siguranța utilizării. probă (tabelul 1).
Tabelul 1
1. Materiale si metode Condiții de degradare aplicate produsului
Romprogestin 1 %

1.1. Reactivi standard Agent de


Proprietăți
degradare
• Progesteronul CRS (compus de referință Hidroliză acidă cu soluție
concentrații 1 N, 0,1 N
standard) utilizat pentru verificarea abilității HCl
Hidroliză bazică cu
sistemului (system suitability), lot 1.0 concentrații 1 N, 0,1 N
soluție NaOH
(European Pharmacopoeia). Oxidare cu soluție H2O2 concentrație 3 %
70°C, timp 3 h la o turație
Termoliză
• Progesteronul (grad de puritate de 80 rpm
farmaceutică), lot HTT 170506, valabilitate
17.05.2022 luat in lucru, a fost furnizat de 1.4. Produsul medicinal veterinar suspus
Offichem (Olanda). testării
• Progesteronul cu conținut de impuritate H
Produsul medicinal veterinar, soluție
(European Pharmacopoeia) utilizat drept
uleioasă injectabilă, Romprogestin 1%, este
standard pentru controlul limitei de
fabricat de Romvac Company SA fiind produs
impurități.
ce se comercializează în mod curent
(autorizație de comercializare nr. 150393 din
1.2. Reactivi HPLC și pentru degradarea
15.09.2015.
chimică
1.5. Alte materiale și echipamente
• Acidul fosforic și acetonitrilul cu grad
de puritate HPLC, au fost furnizate de Pentru pregătirea soluțiilor de lucru,
Merck (Germania). pentru manipularea și rularea soluțiilor de lucru
• Apa pentru prepararea soluțiilor a fost au fost mai fost folosite:
obținută in-house cu un system Milli-Q
(Millipore, USA). • pipete calibrate,
• Pentru degradarea prin hidroliza acidă • sticlărie volumetrică,
a fost folosit acidul clorhidric furnizat • filtre PVDF,
de Merck. • coloană cromatografică,
• Pentru degradarea prin hidroliza • balanță analitică de precizie,
bazică a fost folosit hidroxidul de sodiu • baie cu ultrasunete.
furnizat de Merck.

65
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Tabelul 2 10 ml și se e aduce la semn cu soluție


Conditii de separare cromatografica aplicate in acetonitril/apă în raport 3/2.
cazul produsului Romprogestin 1 %. Progesteron cu impuritatea H; H într-un
balon cotat de 10 ml se cântaresc 10 mg
Parametrul Conditii de lucru
substanță
ță de referință, se adaugă 5 ml de
Hypersil Gold C18 cu mărimea
Coloana particulelor 5μ acetonitril, se ultrasonează pentru
L = 100 mm, DI = 4,6 mm omogenizare și se aduce la volum final cu cu
Component A: acetonitril - 60% amestec acetonitril/ apă în raport 3/2. Din
Faza mobila
Component B: H3PO4 – 40 %
Flux (debit) 1,4 ml/min această soluție
ție se ia 1 ml care se aduce la
Detector UV-VIS
VIS cu citire la 242 nm balon cotat de 10 ml cu fază mobilă. Se
Volum de injectare 5 μl injectează un volum de 5 µl.
Concentrația de
0,1 mg/ml
lucru
Temperatura Curba de calibrare
de lucru
25 °C
Pentru dozarea progesteronului a fost
Prepararea soluțiilor
țiilor de probe realizată o curbă ă de calibrare pornind de la o
solutie stoc de progesteron cu concentrația
concentra 1
Într-un
un balon cotat de 10 ml conținând
con mg/ml. Din această soluție solu se fac diluții
aprox. 8 ml solvent acetonitrile / apă în raport progresive în faza mobilă pentru obținereaob
3/2, se pipetează 1 ml produs Romprogestin 1 urmatoarelor concentrații: ții: 0,02, 0,04, 0,08,
%, se ultrasonează 15 min și se aduce la 0,10 și 0,12 mg/ml. Toate probele au fost
semn cu acelasi solvent (rezultând soluțiasolu realizate in triplicat.
mamă progesteron - 1 mg/ml). Din aceasta Toate soluțiile
țiile se prepară ex tempore.
soluție se pipetează 1 ml într-un
un balon cotat de
10 ml și se aduce la semn cu solvent 2. Rezultate si discuții
discu
acetonitril/apă în raport 3/2 (soluția
(solu de lucru –
progesteron 0,1 mg/ml). Sistemul HPLC a fost supus testării
Înainte de injectare se filtrează prin filtru pentru puterea de separare si detecție
detec a
de PVDF de 0,45 µm. progesteronului însoțit
țit de impuritatea H, în
condițiile
țiile de lucru (tabelul 2) rezultând
Prepararea
area solutiilor standard cromatograma din figura 1. Sistemul Si
cromatografic permite integrarea ariilor si
Progesteron CRS; 10 mg progesteron calculul concentratiei progesteronului
CRS se cântaresc în balon cotat de 10 ml și se (substanța ța activa a produsului medicinal
aduc la semn cu acetonitril/apa în raport 3/2.
3/2 veterinar) pe baza curbei de calibrare
Din această soluție
ție se măsoară un volum prezentată în figura 2.
de 1 ml care se transferă într-un
un balon cotat de

Figura 1. Cromatograma soluției


solu de progesteron cu impuritate H

66
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Ecuațiația de gradul I (ecuatia dreptei de


regresie liniară) y = a  x + b,
b

în care:
• x reprezintă concentrația
concentra compusului activ în
mg/ml,
• y este înălțimea
țimea picului cromatogramei, a
reprezintă panta dreptei
reptei iar
• b reprezintă ordonata la origine (tabelul 3),
permite evaluarea liniarității
liniarită răspunsului
Figura 2. Curba de calibrare pentru progesteron din sistemului cromatografic.
soluția
ția de progesteron cu impuritate H
Prepararea soluțiilor
țiilor de lucru pentru
Abilitatea sistemului HPLC pentru degradările acidă, bazică, oxidativă și termică
determinarea liniară a concentrațiilor
concentra de a produsului medicinal veterinar Romprogestin
Romprogest
progesteron (ca parte
arte a procesului de validare) 1 % s-a a facut după schema prezentată în
a fost investigată folosind domeniul
d de tabelul 4.
concentrație: 0,02-0,04-0,08-0,10
0,10-0,12 mg/ml.
Tabelul 3
Analiza regresiei datelor de cuantificare pentru concentrația
concentra de progesteron in metoda HPLC

Parametri statistici Valori realizate


y =1,91295e-008 x - 0,000487191
Ecuația de regresie y = 1,90924e-008 x - 0,000474520
y = 1,90570e-008 x - 0,000636984
Eroarea standard a pantei 0,003625e-008
Eroarea standard a ordonatei la origine 9,03632e-5
0,999834
Coeficientul de corelație
corela (r) 0,999411
0,999625
Intervalul de concentrație
concentra (mg/ ml) 0,02 - 0,04 - 0,08 - 0,10 - 0,12 mg/ml

Tabel 4
Prepararea soluțiilor
țiilor de probe pentru studiul degradării produslui Romprogestin 1 %

Reactiv adăugat Volum final


Indicator degradare Substanța activă
/condiții
ții degradare (ml)
Soluție mamă 1 ml sol.
Romprogestin 1 % 1 mg/ml progesteron fără degradant 10
progesteron 1 mg/ml
Soluție HCl 0,1N 1 ml sol. 1 ml HCl 0,1 N 10
1 mg/ml progesteron
Soluție HCl 1N 1 ml sol. 1 ml HCl 1 N 10
1 mg/ml progesteron
Control hidroliză - 1 ml HCl 0,1 N 10
acida
Soluție NaOH 0,1N 1 ml sol. 1 ml NaOH 0,1 N 10
1 mg/ml progesteron
Soluție NaOH 1N 1 ml sol. 1ml NaOH 1 N 10
1 mg/ml progesteron
Control hidroliză - 1 ml NaOH 0,1 N 10
bazică
Soluție H2O2 3 % 1 ml sol. 1
1 mg/ml progesteron 1 ml H2O2 3 % 0
Control agent oxidant - 1 ml H2O2 3 % 10
Termoliză 1 ml sol. 70 °C 10
1 mg/ml progesteron 2 h, 80 rpm

67
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Produsul Romprogestin 1 % a fost supus termenul "impuritate")) în cromatogramele


degradării forțate,
țate, chimic și fizic, iar parametrii prezentate în figurile 3, 4, 5, 6 și 7 reprezintă
cromatografici sunt prezentați ți în tabelul 5. impuritățile
țile aflate în standardul intern
Cromatogramele și curbele de calibrare (standardul intern este diferit de substanța
substan de
pentru degradările oxidativă, acidă și bazică interes-progesteronul),
progesteronul), adăugat întenționat
înten în
sunt prezentate în figurile 3, 4, 5, 6 și 7. soluțiile
țiile testate, pentru testarea abilității
Se observă impuritățile țile posibile care sunt sistemului cromatografic (calitativ și cantitativ).
nesemnificative (în termeni de arie) în raport Această substanță ță folosită ca standard
de peak-ul
ul principal al progesteronului. intern în cadrul acestui studiu nu este
Impuritățile
țile identificate de softul nominalizată în acest articol.
cromatografic și marcate ca atare (prin

Figura 3. Cromatograma pentru degradarea


degradarea oxidativă a produsului Romprogestin 1 %

Figura 4. Cromatograma pentru degradarea acidă (HCl 0,1 N) a produsului Romprogestin 1 %

68
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Figura 5. Cromatograma pentru degradarea acidă (HCl 1 N) a produsului Romprogestin 1 %

Figura 6. Cromatograma
ma pentru degradarea bazică (NaOH 0,1 N) a produsului Romprogestin 1 %

69
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Figura 7. Cromatograma pentru degradarea bazică (NaOH 1 N) a produsului Romprogestin 1 %

Tabel 5
Studiul degradării forțate
forțate a progesteronului din Romprogestin 1 %
Factor de degradare
Compus activ/ Degradare Degradare Degradare Degrdare
Impuritati acidă bazică oxidativă termică
specifice conc. 0,1N conc. 0,1N conc. 3 % 70 ºC
TR A% R TR A% R TR A% R TR A% R
Progesteron 11,4 99,23 10,3 11,5 99,38 10,2 11,6 93,54 1,1 11,7 99,15 1
Degradare acidă conc. 1 N Degradare bazică conc. 1 N
TR A% R TR A% R
Impuritatea H - - - - - -
Progesteron 11,6 98,71 0,9 11,6 99,02 9,6
Produs nedegradat
TR A% R
Impuritatea H - - -
Progesteron 11,5 99,2 10

Progesteronul CRS a fost supus


upus degradării
degrad forțate,
țate, chimic și fizic, iar parametrii cromatografici apar în tabelul 6.

Tabel 6
Studiul degradării accelerate a compusului activ progesteron CRS.
Factor degradare
Compus activ/ Degradare Degradare Degradare
impuritati Degradare
acidă bazică oxidativă
termica
specifice conc. 0,1 N conc. 0,1 N conc. 3 %
TR A% R TR A% R TR A% R TR A% R
Impuritatea H - - - - - - - - - - - -
progesteron 11,3 99,13 28,2 11,5 97,88 15,6 11,4 91,3 23,5 11,7 99,99 30,3
Degradare acidă conc. 1 N Degradare
are bazică conc.1 N
TR A% R TR A% R
Impuritatea H - - - - - -
progesteron 11,5 98,12 15,7 11,5 98,1 15,7
Produs nedegradat
TR A% R
Impuritatea H - - -
progesteron 11,6 99,97 29,6

70
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Performanța metodei cromatografice compuși exprimate ca arie, fiind


HPLC aleasă pentru studiul de degradare nesemnificative în raport cu substanța activă.
aplicat progesteronului din produsul medicinal Valorile de arie procentuală ale
veterinar Romprogestin 1% a fost demonstrată eventualelor impurități apărute în urma
prin calcularea numărului talerelor teoretice degradării forțate nu depășesc valoarea de
specifice compusului de interes, pe soluțiile de 5%.
standard, respectiv de probă (tabel 7). Metoda HPLC utilizată pentru studiul
limitei de impurități și a produșilor de
Tabel 7
degradare aplicată progesteronului din
Valorile talerelor teoretice specifice produsul farmaceutic Romprogestin 1%,
progesteronului, în studiul de degradare forțată solutie injectabilă este specifică (înalt
selectivă) și sensibilă, pe baza valorilor
Analit Proba Standard rezoluției și a numărului de talere teoretice.
Parametru fizico Talere Talere
chimic teoretice teoretice Bibliografie
Compus nedegradat 7896 8385
Degradare acida 0,1 N 8243 7743 1. FDA Guidance for Industry, (2000),
Degradare acida 1 N 8258 7956
Degradare bazica 0,1 8459 8032 Analytical Procedures and Methods
N Validation (draft guidance), August.
Degradare bazica 1 N 7300 8160 2. ICH guidelines Q1A (R2), (2003). Stability
Degradare oxidativa 8901 7677
Testing of New Drug Substances and
Degradare termica 8662 8675
Products (revision 2), November.
3. Concluzii 3. Szepesi G (1989). Selection of high-
performance liquid chromatographic
Studiul de degradare forțată reprezintă un methods in pharmaceutical analysis. III.
model de studiu care este parte componentă a Method validation, J Chromatogr, 464:265–
studiilor de testare a stabilității unui produs 278.
medicinal veterinar [6]. 4. Reynolds DW, Facchine KL, Mullaney JF,
Alsante KM, Hatajik TD, Motto MG,
În urma studiului efectuat pe produsul
(2002), Available guidance and best
farmaceutic Romprogestin 1%, soluție
practices for conducting forced degradation
injectabilă s-a constatat că produsul este stabil
studies, Pharm Tech, 26 (2):48-56.
la temperatură (la valoarea investigată) și în
5. Blessy M, Patel RD, Prajapati PN,
condiții de degradare acidă/bazică slabă. Agrawal YK (2014). Review Paper:
Degradarea pe cale chimică nu afectează Development of forced degradation and
metoda de separare a compusului activ stability indicating studies of drugs—A
(progesteronul), observabil din valorile review Blessy, Journal of Pharmaceutical
constante ale rezoluției. Analysis;4(3):159–165.
În urma acțiunii chimice de degradare 6. Oltean EG (2014) Determination of
indusă forțat nu apar produși secundari care impurities and degradation products from
să interfere cu compusul de interes studiat și veterinary medicinal products by HPLC
cu impuritatea specifică acestuia. method, Medicamentul Veterinar /
În urma degradării forțate nu apar Veterinary Drug 8(1), mai - iunie.
compuși suplimentari care să influențeze
negativ produsul, concentrațiile acestor

71
Enciu și col. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

72
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Evaluarea riscului pentru mediu a produsului Florfenicol FP 10%

Environmental assessment for Florfenicol FP 10%

Viviana Ciuca
NS Pasteur Institute SA
E-mail: viviana.ciuca@pasteur.ro

Cuvinte cheie: florfenicol, metabolism, toxicitate, mediu, risc


Key words: florfenicol, metabolism, toxicity, environment, risk

Rezumat

Florfenicolul) este derivatul 3-fluor al tiamfenicolului. Produsul Florfenicol FP 10% - solutie orala pentru
galinaceae si suine contine florfenicol, 100 mg/ml si excipientii N-metil-2-pirolidona, propilenglicol si
polietilenglicol 200. Excipientii din compozitia Florfenicol FP 10% nu afecteaza toxicitatea sau persistenta
in mediu a florfenicolului. Această lucrare oferă un suport pentru determinarea adevăratului impact
ecologic al florfenicolului în mediu.. A fost făcută o evaluare preliminară conform arborelui decizional de
fază I si nivelului concentratiei calculate de florfenicol eliberat in mediu (Agenția Europeană pentru
Medicamente - Ghidul revizuit privind evaluarea impactului asupra mediului pentru medicamentele de uz
veterinar (CVMP), EMEA / CVMP / ERA / 418282/2005-Rev.1). Deoarece eliberarea directa în mediu a fost
mai mare de 100 µg/kg, a fost necesară o evaluare a riscului pentru mediu, faza a II-a,,treptele A si B.
Aceasta evaluare include luarea în considerare a proprietăților fizico-chimice ale florfenicolului, studiile
privind impactul asupra mediului înconjurător, efecte acute si cronice asupra mediului. Informațiile
despre florfenicol au fost folosite pentru a calcula Concentrațiile predictibile de mediu (PEC),
concentrațiile predictibile fără efect (PNEC). Valorile PECsoil si PNEC-urile pentru organismele acvatice
si terestre. au fost calculate pentru determinarea riscului de mediu, RQ. Deoarece RQ a fost mai mare
decat 1 pentru toate speciile si categoriile zootehnice tratate s-a trecut la evaluarea riscului de mediu
treapta B. Rezultatele obtinute confirma ca produsul Florfenicol FP 10% nu prezinta risc pentru mediu.

Abstract

Florfenicol is a 3-fluoro derivative of thiamphenicol. The formulation of Florfenicol FP 10% - oral solution
for poultry and pigs, consists of 10% Florfenicol, N-methyl-2-pyrrolidone, propylene glycol and
polyethylene glycol 200. The excipients in the formulation will not affect the toxicity or environmental
persistence of florfenicol. This description provides a background to determining the true environmental
impact of florfenicol in natural environments. A preliminary assessment was made following the Phase I
decision tree and the calculated concentration of florfenicol released in the medium as outlined in EMEA
(European Medicines Agency), Revised guideline on environmental impact assessment for veterinary
medicinal products (CVMP), EMEA/CVMP/ERA/418282/2005-Rev.1). Since direct release into the
environment was greater than 100 μg / kg, an environmental risk assessment, Phase II, Steps A and B,
was required. This assessment includes taking into account the physicochemical properties of
florfenicol, environmental impact studies, acute and chronic environmental effects. Information of
florfenicol is used to calculate the Predicted Environmental Concentrations (PECs), the Predicted No
Effect Concentrations (PNECs). PECsoil values and PNECs for aquatic and terrestrial organisms were
calculated for determination of environmental risk (RQ). Since RQ was greater than 1 for all treated
species and zootechnical categories, has passed to the environmental risk assessment of step B. The
obtained results confirm that Florfenicol FP 10% does not pose a risk to the environment.

1. Introducere sulfonil-metil (figura 1). Florfenicolul este un


derivat de tiamfenicol. În molecula de
Florfenicolul (CAS RN 73231-34-2) este fluorfenicol gruparea hidroxil este substituită
derivatul 3-fluor al tiamfenicolului, analogul cu un atom de fluor, ceea ce determină
cloramfenicolului în care gruparea p-nitro din rezistenţă în cazul producerii de acetil-
inelul aromatic este substituită cu gruparea transferaze bacteriene [5].

73
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Florfenicolul este un antibiotic de sinteză ficat, splină şi ser sanguin. Florfenicolul suferă
cu spectru larg, ce inhibă sinteza proteică din în organism un proces de biotransformare
celula bacteriană [5, 6]. parţială; jumătate din doza administrată se
elimină din organism în forma iniţială [5].
Farmacocinetica florfenicolului a fost
studiată la porci tratati cu doze unice orale și
intramusculare de 15 mg/kgc [16].
Biodisponibilitatea florfenicolului a fost
similară pentru dozele orale și intramusculare.
Florfenicolul a fost absorbit rapid din furaj și
concentrația sa în plasmă a rămas între 2 și 6
μg/ml (peste valorile concentrației minime
inhibitorii pentru agenții patogeni de porc), în
timpul celor trei zile de studiu [16].

2. Evaluarea riscului pentru mediu


a produsului Florfenicol FP 10% - Faza I

Evaluarea preliminară in faza I a produsului


Florfenicol FP 10% s-a facut pe baza
Figura 1. Structura florfenicolului [20].
raspunsurilor la intrebarile cuprinse in
În protoplasmă, florfenicolul se leagă la ”arborele decizional”, respectiv :
nivelul subunităţii ribozomale 70 S, perturbând • produsul nu este exceptat de la
activitatea enzimei peptidiltransferază. reglementare;
Aceasta determină inhibiţia sintezei proteice • nu este un produs natural;
din ribozomii celulei bacteriene susceptibile [5] • produsul este folosit la animalele de
Florfenicolul este, de asemenea, activ faţă interes economic (suine si galinacee);
de bacteriile cloramfenicol-rezistente. • nu este destinat pentru utilizarea la
Florfenicolul are un efect bacteriostatic speciile minore crescute şi tratate
faţă de o gamă largă de bacterii Gram-pozitive similar cu speciile majore pentru care
şi Gram-negative respectiv: există deja EIA;
• Pasteurella multocida, • este metabolizat extensiv la animalul
• P. haemolytica, tratat;
• Actinobacillus pleuropneumoniae, • este utilizat pentru a trata specii
• Bordetella bronchiseptica, crescute în mediul terestru;
• Salmonella spp., • nu este un ecto- sau endoparaziticid,
• Escherichia coli, este un antibiotic;
• Haemophilus spp., • patrunderea substantei active in mediu
• Proteus spp., terestru nu este prevenita;
• Staphylococcus spp., • animalele sunt crescute in sistem
• Streptococcus spp., intensiv;
• Shigella spp., • concentratia PECsol pentru pasari si
• Klebsiella spp., suine depasesc valoarea limita de 100
• Enterobacter spp. şi altele. µg/kg si este necesara continuarea
După administrarea orală, florfenicolul evaluarii impactului asupra mediului cu
este rapid absorbit şi foarte bine distribuit în faza II;
organism. Concentraţii ridicate de substanţă Produsul Florfenicol FP 10% un produs
activă se ating în pulmon, rinichi şi bilă [5]. Pasterur, România, solutie orala pentru
Niveluri importante se realizează, de galinaceae si suine, se administrează pe cale
asemenea, în muşchi, tractul intestinal, cord,

74
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

orală, individual sau colectiv, în apa de băut, în Rezultatele obtinute au fost:


doze diferite, în funcţie de afecţiune şi specie. PECsol initial gaini ouatoare = 103.6190476 µg/kg
PECsol initial gaini de inlocuire =196.4444444 µg/kg
PECsol initial broileri = 886.9565217 µg/kg
PECsol initial porci la ingrasat = 82,506 µg/kg
PECsol initial purcei = 121,644 µg/kg
PECsol initial scroafe = 29,292 µg/kg

3. Evaluarea riscului pentru mediu a


produsului Florfenicol FP 10%
- Faza II - Treapta A

In faza a II-a, treapta


reapta A, se evalueaza, pe
Figura 2. Produsul Florfenicol FP 10%, solutie orala
pentru galinaceae si suine [INC Pasteur, Romania]
Romania baza:
• proprietăților
ților fiz
fizico-chimice ale
Suine: 1,5 - 2 mg substanta activa/kg florfenicolului,
greutate corporala /zi, timp de 7 zile. • studiilor privind impactul asupra
Galinacee: 20 mg substanta activa/ kg mediului înconjurător,
nconjurător,
greutate corporala / zi, timp de 5 zile. • efectelor acute si cronice asupra
Calcularea concetratiei anticipate in mediului,
mediu, PEC sol initial, pentru animalele • potentialului produsului Florfenicol FP
crescute intensiv este dependenta de
10% de a afecta speciile non tinta din
cantitatea de dejectii caree contin reziduu activ
mediu (figura 3).
de florfenicol si care este imprastiata pe ()

pamint. Incarcatura de azot de 170 N/ ha este


incarcatura
a maxima acceptata in tarile UE, in
conformitate cu baza de date Eurostat [8].
PECsol initial se calculeaza utilizind
urmatoarea ecuatie:

DxAdxBWxPx170 xFh
PECsol iniţial = x 100
1500 x10000 x0,05 xNyxH
in care:
• PECsol iniţial = concentraţia anticipata în sol (µg/kg);
(µg/kg)
• D = doza zilnică din substanţa activă (mg/kgc./zi);
(mg/kgc./zi)
• Ad = numărul de zile de tratament;
tratament
• BW = greutatea corporală a animalului, kgc (tab. 3*);
• P = rata de inlocuire a animalelor / loc / an (tab. 3*);
• 170 = limita de răspândire a azotului in UE, kg N/ha;
N/ha Figura 3. Evaluarea riscului în consonanță
consonan cu ziua
• Fh = fracţia de efectiv tratată (val. intre 0-1 (tab 2*); mondiala a mediului ambiant [19]
[
3
• 1500 = densitatea masei de sol uscat (kg/m );

2
10000 = suprafaţa unui hectar (m /ha);
Deoarece nu este posibil sa se evalueze
• 0,05 = adâncimea de penetrare în sol (m); (m) efectele produsului asupra fiecarei specii din
• Ny = azotul produs într-un an / loc, kgN/an, (tab. 3*); mediu au fost alese unele specii
• H = factor de adăpostire, (tab. 3*); reprezentative pentru ru diferitele stadii evolutive.
• 1000 = factor de conversie, µg/mg;
µg/mg Caracteristicile fizice si chimice ale
* vezi EMEA/CVMP/ERA/418282/2005-Rev.1
EMEA/CVMP/ERA/418282/2005 [7] florfenicolului (solubilitatea în apă, polaritatea,
capacitătile
apacitătile de legare si adsorbtie,
Aplicând aceasta formula, se calculeaza fotostabilitatea si biodegradabilitatea) sunt
PECsol initial pentru fiecare specie tinta si foarte importante atunci când se analizează
categorie tehnologica zootehnica în parte. soarta si transportul acesteia în mediu [3, 4].

75
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Florfenicolul sau metabolitii care sunt Studiile privind susceptibilitatea


solubili în apă sunt mult mai susceptibili
susceptibil să florfenicolului și a metaboliților săi la fotoliză și
ajungă în apele de suprafată si în apele hidroliză indică faptul că este puțin
pu probabil ca
subterane. aceste mecanisme sme să joace un rol major în
Florfenicolul are o greutate moleculară degradarea acestor compuși în mediu [7].
mică, la fel ca și metaboliții săi, care variază Florfenicolul
orfenicolul suferă în organism un proces
de la 69 la 89% din masa mamă. Solubilitățile de biotransformare parţială; jumătate din doza
părintelui și metabolitului și valorile administrată se elimină din organism în forma
coeficientului de partitie
tie octanol/ apa, Kow, iniţială [17] (figura 5).
diferă [11, 12] (figura 4). Metabolitii florfenicolului,
lului, care sunt
su amino-
Metaboliții
ții sunt semnificativ mai solubili metabolit, alcool-metabolit bolit si acid oxamic-
oxamic
(cu solubilități
ți cuprinse între 49,7 și > 500 g / l) metabolit, variază de la 69 la 89% din masa
și sunt semnificativ mai puțințin lipofilici (adică au părintelui. Metabolitii (amina, acidul oxamic si
Kow inferior). Teoretic, acești ace factori fac alcoolul) au o activitate antimicrobiană foarte
metaboliții cu u mult mai multe șanse ca redusă [7, 17, 18].
florfenicolul să intre și să rămână în apă în
raport cu sedimentele și să nu se
bioacumuleze în mediu [2].
În plus, florfenicolul este un solid non- non
volatil, are un maxim de absorbție
absorb a luminii
ultraviolete (UV) la 224 nanometri (nm) ( și are
un punct de topire de 153-154 4 °C
° [21].

Figura 5. Reprezentarea grafică a degradarii


florfenicolului in sediment și apă în timpul
studiului de transformare aerobă [8].

Florfenicolul a fost degradat la metaboliti


mai mici, mai polari, care nu au fost
persistenti. S-a
a observat ca metabolitii s-au
s
degradat la rate similare
re sau mai rapide decât
părintele. Singurul metabolit colectat într-o
într
fracție
ie mai mare de 10% a fost
monocloroflorfenicolul marcat, cu un timp de
Figura 4. Căile de metabolizare a florfenicolului
retentie de 18,4 minute [20].
[20]

Degradarea florfenicolului în trei sisteme


siste diferite de sediment-apă [4, 7]:

Grad de degradare pentru sistemele de


Sursa % Carbon sedimente / apă (zile)
Tip sediment Kd Koc
organic
DT50 DT90
Apa de mare pământ gras 3.2 13.0 43.1 0.293 9.1
Apa dulce pământ gras 2.4 8.4 27.8 0.434 18.1
Apa dulce pământ nisipos 0.76 19.4 64.5 0.250 32.9

Timpul de înjumătătire fotolitic al florfenicolului si al metabolitilor săi principali:

76
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Metaboliti
pH Florfenicol Amine Alcool Acid oxamic
metabolit metabolit metabolit
pH 5 - - 22.1 d 24.5 d
pH 7 - 41.2 d 21.0 d 47.9 d
pH 9 94.8 d 51.4 d 22.8 d 23.9 d

Studiile privind susceptibilitatea Valorile Kd și Koc pentru florfenicol au


florfenicolului și a metaboliților săi la fotoliză si fost determinate a fi 0.07 - 0.59 si, respectiv,
hidroliză indică faptul că este putin probabil ca 10 - 27, în concordantă cu caracteristicile de
aceste mecanisme să joace un rol major în sorbtie scăzute:
degradarea acestor compusi în mediu [9, 10].

Metaboliti
Parametrul Florfenicol Amine Alcool Acid oxamic
metabolit metabolit metabolit
% Sorbed 2-10 23.9-39.9 1.3-8.2 7.5-43
% Desorbed 79-93 86.3-99.8 85.6-161 65-172
Kd 0.07-0.59 1.56-3.35 0.07-0.45 0.41-3.78
Koc range 10-27 162-241 7-76.5 36.4-642
(Medie geometrică) (18.38) (202.28) (20.16) (130.40)
Foarte mobil Foarte mobil spre Mobil spre
Mobilitate Moderat
spre mobile moderat mobil putin mobil

Studiile arată degradarea rapidă în înjumătătire pentru estimarea degradării în apă


diferite conditii experimentale cu DT50 -timpi de si solide [13, 14]. Acesta este cel mai adecvat
înjumătătire care variază de la 1,0 la 27,2 zile. set de conditii experimentale pentru a face o
Valoarea medie de 13,6 zile pentru studiul estimare a degradării florfenicolului.
sediment / apă este folosită ca timp de

Timp de injumătatire
Studii principale Matrice / Sistem
(DT50) în zile
Biodegradarea aerobă în solul modificat cu
Sol modificat cu dejectii 3.6 to 27.2
dejectii solide
Dejectii lichide de 2.4 (florfenicol) 3.0
Degradarea aerobă în dejectii lichide
bovine (monochloroflorfenicol)
Determinarea transformării aerobe a [14C] - 13.61
Sistem sediment-water
Florfenicolului în sistemele sediment- apa (8.4 - 19.4)
1.0 (florfenicol) 2.4
Degradarea anaerobă în dejectiile de porc Dejectii lichide de porc
(monochloroflorfenicol).

Toxicitate (MIC) cuprinse între 0,25 mg / l pentru


Pasteurella multocida și > 1,000 mg / l pentru
Evaluarea riscului pentru mediu include Trichoderma viridae si Aspergillus niger [21].
date privind efectele acute si cronice ale Concentratia minima inhibitoare, MIC, al
florfenicolului si a metabolitilor săi, acolo unde florfenicolului este de 65 mg /l pentru
este cunoscut, pentru microorganisme, pesti, Nitrobacter sp. si 2,5 mg /l pentru
nevertebrate acvatice si terestre si plante Nitrosomonas europaea [8].
acvatice si terestre [1, 4, 9-14]. Este important de mentionat că Anabaena
Datele sunt apoi folosite pentru a calcula flos-aquae este mai sensibilă decât celelalte
valorile PNEC pentru fiecare specie. specii. Acest lucru nu este neașteptat, întrucât
Florfenicolul prezintă activitate împotriva unui A. flos-aquae este mai bine clasificata la
spectru larg de microorganisme procariote cu cianobacterii decât la algele verzi și alte plante
valori minime ale concentratiei inhibitoare

77
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

acvatice, iar florfenicolul este un compus concentrație la care se observă 50% din
antibacterian [8]. efectul său maxim, cel mai mic EC50 (0,25 mg /
Toxicitatea acută a florfenicolului si a kg sol uscat) a fost găsit pentru biomasa din B.
metabolitilor săi principali a fost determinată napus.
pentru două specii de apă dulce, păstrăv Cele mai scăzute valori ale concentratiei
curcubeu (Oncorhynchus mykiss) si sunfish fara efect, NOEC (<0,06 mg / kg sol uscat) au
albastru (Lepomis macrochirus), în studii fost găsite pentru S. Lycopersicum [4].
realizate în conditii statice după FDA Guidance Florfenicolul are o greutate moleculară de
4.11 (Freshwater Fish Acute Toxicity) [8]. 358,21, o solubilitate în apă de 1,32 grame pe
Rezultatele indică faptul că florfenicolul nu litru (g / l) la pH 7 si un coeficient de partitie
este toxic pentru speciile de pesti de apa octanol-apă (log Kow) de 0,37, acesta din
dulce, avind valori LC50 cuprinse intre 780 si urmă indicând un mic potential de
830 mg /l. bioacumulare conform criteriilor prezentate în
Desi metabolitii nu au fost testati la faza II a VICH / CVM în care substanțele cu un
aceleasi concentratii, nu s-au observat log Kow < 4.0 nu sunt considerate
mortalităti la niciuna dintre specii atunci când bioacumulative.
au fost expuse la concentratii de până la 20, Pentru alge, cianobacterii si plante
15 si 25 mg / l în cazul metabolitilor de amină, acvatice, a fost selectat EC50 cel mai sensibil.
alcool si acid oxamic.
Datele sustin conceptul conform căruia PNEC-urile pentru speciile de pesti, nevertebrate,
nici florfenicolul, nici produsele sale de specii de plante acvatice-Treapta A [3, 10-12].
degradare nu produc efecte toxice asupra
speciilor de peste care pot fi expuse la Specia
EC50 sau
AF
PNEC
concentratii de mediu estimate (adică PEC) LC50 (mg/l) (mg/l)

[11, 12]. Oncorhynchus mykiss >780 100 7.8


Lepomis macrochirus >830 100 8.3
Florfenicolul a avut un efect tranzitoriu Daphnia magna >330 100 3.3
asupra transformării microbiene a azotului Navicula pelliculosa 61 10 6.1
Pseudokirchneriella
atunci când a fost adăugat la soluri in subcapitata
1 10 0.1
concentratii de 0,1, 0,5 și 2,5 mg / kg în testul Lemna gibba 0.76 10 0.076
Anabaena flos-aquae 0.23 10 0.023
de transformare a azotului [4].
În timp ce concentratiile de nitrati au fost PNEC-urile pentru nevertebrate si plante terestre
similare cu cele din lotul de control în timpul - Treapta A [1, 9, 13]:
studiului, nivelele de amoniu au crescut
semnificativ în solurile tratate cu 0,5 și 2,5 mg / EC50 / NOEC PNEC
Specia AF
(mg/kg) (mg/kg)
kg, înainte de revenirea la nivelul controlului,
Râme NOEC reproduction 1.56 10 0.156
în ziua 28.
Călţunaş EC50 weight 0.5 100 0.005
Florfenicolul nu prezintă risc pentru mediu Muştar EC50 weight 1.7 100 0.017
si este considerat sigur pentru a fi utilizat Grâu EC50 weight 6.7 100 0.067
pentru tratarea bolilor pacu (Piaractus Călţunaş EC50 weight >1 100 >0.01
Varză EC50 weight 0.859 100 0.009
mesopotamicus) datorită toxicitatii acute
Muştar EC50 weight 0.705 100 0.007
scăzute si RQ <1 [3].
Studiile experimentale privind absorbția Pentru studiile privind plantele terestre, în
florfenicolului în rădăcinile de morcov și caracterizarea riscurilor s-a utilizat cel mai
frunzele de salată au arătat prezenta acestuia sensibil rezultat toxic pentru o anumită specie.
in concentratii reprezentand aproximativ 10%
din valorile admisibile zilnice, (ADI), ceea ce PNECapa = PNEC Anabaena flos-aquae = 0,023 mg/l
indică faptul că nu există dovezi ale unui risc PNECsoil = (0,1176 + 0,01764 x Koc) x PNECapa [16]
PNECsol = (0,1176 + 0,01764 x 18,38) x 0,023 = 0,01016mg/l
apreciabil [2]. PNECsed = (0,783 + 0,0217 x Koc) x PNECwater [16]
Datele despre toxicitatea florfenicolului PNECsed = (0,783 + 0,0217 x 18,38) x 0,023 = 0,02718mg/ml
față de plante arata ca cea mai mica

78
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Caracterizarea riscului [5]:


5. Concluzii
PECsol purcei PNEC RQ
Compartiment
(mg/kg, mg/l) (mg/L) (PEC/ PNEC)
Sol 0,121 0,01016 RQsol = 11,9
• Florfenicolul este putin probabil să se
Apa subterana 0,100 0,023 RQapa subt = 4,34 degradeze prin hidroliză sau fotoliză si are
Apa de suprafata 0,091 0,023 RQapasupraf =3,95 o tendintă scăzută de a se sorbi în sol.
Sediment 0,230 0,02718 RQsediment = 8,46
• Degradarea florfenicolului si a
metabolitului monochloro este rapidă în
PECsol broileri PNEC RQ
Compartiment
(mg/kg, mg/l) (mg/L) (PEC/ PNEC) sol, sisteme sediment / apă, dejectii in
Sol 0,886 0,01016 RQsol = 87,2 conditii aerobe si anaerobe.
Apa subterana 0,736 0,023 RQapa subt = 32 • Bacteriile și cianobacteriile sunt
Apa de suprafata 0,667 0,023 RQapasupraf = 29 organismele cele mai sensibile ceea ce
Sediment 1,681 0,02718 RQsediment=61,84
era de asteptat, având în vedere
Caracterizarea riscului perfectionat [5,14,15]: activitatea antibacteriană a florfenicolului.
• Plantele acvatice (algele) sunt un grup
PEC purcei RQperfectionat suplimentar de organisme care sunt
Criteriu de PNEC,
sol perfectionat (PEC /
perfectionare
mg/kg
mg/kg
PNEC) relativ sensibile la florfenicol. Datele
Metabolism 0,060 0,01016 5,90 disponibile indică faptul că florfenicolul a
Degradare in dejectii 0,019 0,01016 1,87 fost algistatic și nu algicidal, ceea ce
Degradare in sol 0,121 0,01016 11,9
înseamnă că populațiile de alge au fost
PEC broiler RQperfectionat inhibate, dar nu au fost ucise.
Criteriu de PNEC,
perfectionare
sol perfectionat
mg/kg
(PEC/ • Valorile PNEC prezentate pentru
mg/kg PNEC)
cianobacterii și alge se bazează pe
Metabolism 0,443 0,01016 43,6
Degradare in dejectii 0,182 0,01016 17,9
inhibarea creșterii, nu a mortalității. Astfel,
Degradare in sol 0,887 0,01016 87,3 se poate aștepta ca atunci când
florfenicolul va fi eliminat, populațiile care
RQ >1, se face evaluarea riscului Treapta B si au fost inhibate de creștere sa fie capabile
se ia în considerare efectele determinate în să se recupereze.
expunerile pe termen lung. • Florfenicolul nu prezintă risc pentru mediu
si este considerat sigur pentru a fi utilizat.
4. Evaluarea riscului pentru mediu a
produsului Florfenicol FP 10% - Bibliografie
Faza II - Treapta B
1. Bealing DJ, Brice A, Feehan M (1999).
Florfenicol: terrestrial plants, growth test.
Evaluarea riscului pentru mediu a
Schering-Plough Report No. 38036.
produsului Florfenicol 10%, faza II - treapta B
2. Boxall A, Johnson P, Smith E, Sinclair
se face pe baza efectelor cronice asupra
CJ, Stutt E, Levy LS (2006). Uptake of
receptorilor acvatici si terestri. veterinary medicines from soil into plants. J
Pentru a determina PNEC-urile, au fost Agric Food Chem, 22(54):2288-2297.
utilizate datele privind efectele cronice din 3. Carraschi SP, Shiogiri NS, Venturini FP,
studiile disponibile in literatura de specialitate DaCruz C, Girio ACF, Machado Neto JG.
si factorii standard de evaluare din ghidul (2011). Acute toxicity and environmental risk
VICH / CVM [7]. of oxytetracyline and florfenicol antibiotics to
Studiile se refera la: inhibarea cresterii pacu (Piaractu mesopotamicus). Bol Inst
algelor si cianobacteriilor [11], ciclul de viată Pesca, São Paulo, 37(2):115-122.
Daphnia pentru nevertebrate [12], 4. Carter IN (2002). Florfenicol effects on soil
reproducerea rotiferelor sau pentru ciclul de non-target microorganisms: nitrogen
dezvoltare pentru pesti [3] si oferă date pentru transformation, carbon transformation.
evaluarea riscului pentru mediu a produsului Schering-Plough Report No. 42754.
Florfenicol 10%, de nivel B [1, 4, 9, 13].

79
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

5. Cristina RT (2006). Introducere în 16. Voorspoels J, D’Haese E, De Craene BA,


farmacologia și terapia veterinară. Ed. Vervaet C, De Riemaecker D, Deprez P,
Solness, Timişoara Nelis H, Remon P (1999).
6. Cristina RT, Teusdea V (2008). Ghid de Pharmacokinetics of florfenicol after
farmacie și terapeutică veterinară. Editura treatment of pigs with single oral or
Brumar, Timisoara intramuscular doses or with medical feed for
7. EMEA (European Medicines Agency) three days. Vet Rec, 145(14):397-399.
(2008). Revised guideline on environmental 17. http://www.chemicaldictionary.org/dic/F/Florf
impact assessment for veterinary medicinal enicol_234.html
products in support of the VICH Guidelines 18. http://www.chemsafetypro.com/Topics/CRA/
GL6 and GL38. Committee for Medicinal How_to_Calculate_Predicted_No-
Products for Veterinary Use (CVMP). Effect_Concentration_(PNEC).html
EMEA/CVMP/ERA/418282/2005-Rev.1, 19. https://t1.uc.ltmcdn.com/images/0/4/9/img_q
London, 17 November 2008. ue_es_el_dia_mundial_del_medio_ambient
8. Environmental assessment for Aquaflor e_y_como_celebrarlo_6940_600.jpg
(Florfenicol) 50% Type A Medicated Article 20. https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound
Fed at a Dose up to 15 mg florfenicol/kg /Florfenicol#section=2D-Structure
body weight/day for Control of Mortality 21. https://www.msdvetmanual.com/pharmacolo
Associated with Bacterial Diseases in gy/antibacterial-agents/phenicols
Freshwater-Reared Finfish in Recirculating
Aquaculture Systems.
9. Farrelly E. (1999a) Florfenicol: Terrestrial
plants, growth test. Schering-Plough Report
No.: 30891.
10. Farrelly E. (1999b) Florfenicol: Acute
toxicity to the earthworm Eisenia foetida.
Schering-Plough Report No.: 30817.
11. Gallagher SP, Kendall TZ, Krueger HO
(2008a). Florfenicol: A 96-hour toxicity test
with the freshwater alga (Anabaena flos-
aquae). Schering-Plough Research Institute
Study No.: 07119.
12. Gallagher SP, Kendall TZ, Krueger HO
(2008b). Florfenicol: A static-renewal life-
cycle toxicity test with the cladoceran
Daphnia magna. Schering-Plough Research
Institute Study No.: 07134.
13. Gray J (2007). Florfenicol terrestrial (non-
target) plant growth test, seedling
emergence. Study No. ESN 0238/064016.
Schering-Plough Report No.: 49956.
14. Richter E, Berkner S, Ebert I, Förster B,
Graf N, Herrchen M, Kühnen U, Römbke
J, Simon M (2016). Results of extended
plant tests using more realistic exposure
scenarios for improving environmental risk
assessment of veterinary pharmaceuticals.
Environ Sci Eur, 28:22 (doi:
10.1186/s12302-016-0089-2)
15. Teusdea V, Mitranescu E (2007). Protectia
mediului, Editia IV, Editura Omega Print,
Bucuresti

80
Viviana Ciucă Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

81
Instructiuni pentru Autori Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

Instrucţiuni pentru autori


Revista Medicamentul veterinar / Veterinary 5. Terapeutică veterinară
Drug (Med. Vet. / Vet. Drug) este publicaţia 6. Varia
oficială a Asociaţiei Naţionale a Fabricanţilor de
În vederea publicării și evaluării prezentarea
Produse de Uz Veterinar din România
lucrărilor către secretariatul ştiinţific se poate
(ANFPUVR) cu apariţie semestrială în lunile Mai
face personal, prin poştă pe adresa: Dr. Romeo
– Iunie și Decembrie.
Teodor Cristina (F.M.V. Timişoara, Calea
Sunt aşteptate spre publicare lucrări din domenii Aradului 119, 300645, tel. 0256277140, fax.
conexe topicului acestei reviste, care să fie 0256277140, sau cel mai simplu ca fişier
asimilabile următoarelor: ataşat, la adresa: rtcristina@yahoo.com
a. Articole ştiinţifice originale care să Lucrările vor fi supuse analizei peer-rewiew de
prezinte rezultate originale ale cercetării către Comitetul Ştiinţific al revistei care are
fundamentale ale medicamentului sau secretariat zonale, cu notificarea autorilor (în
conexe; extindere 4-10 pagini; rezumat, cazul lucrărilor acceptate în forma finală pentru
în engleză, 200-300 cuvinte; 3-6 cuvinte publicare sau pentru scurte corecturi care se
cheie; minim 10 referinţe bibliografice. impun). Refuzarea unei lucrări de la publicare
nu este obligatoriu notificată autorului.
b. Sinteze, extindere maximum 20 pagini,
rezumat, în engleză, 200-300 cuvinte; 3- Disclaimer:
6 cuvinte cheie; referinţe bibliografice Întreaga responsabilitate privind autenticitatea,
conexe. exactitatea şi onestitatea datelor în materialele
prezentate spre publicare revine exclusiv
c. Rapoarte de caz, care să prezinte autorilor !
rezultate originale ale practicii Copyright
©

terapeutice; extindere 2-3 pagini; Legea Copyright-ului impune ca autorii să


rezumat, în engleză, 100-200 cuvinte; 3- semneze un formular tipizat Copyright, prin care
5 cuvinte cheie; 6-10 referinţe aceştia transferă către revistă, reprezentată de
bibliografice, Editorul şef, dreptul de publicare al materialului
d. Comunicări scurte, în care se poate trimis. Autorii lucrărilor acceptate la publicare vor
face prezentarea unor rezultate parţiale primi din partea editorului şef un formular foarte
sau scurte observaţii punctuale din simplu în format Word, care va trebui completat,
cadrul fazelor cercetării ştiinţifice sau a semnat şi retrimis acestuia. La fel vor primi
practicii curente veterinare, opinii formulare și peer-review-erii.
ştiinţifice etc, extindere 1-3 pagini;
După publicare, autorii vor putea folosi
rezumat, în engleză, 100-200 cuvinte; 3-
întotdeauna şi oriunde, fără nici un fel de
5 cuvinte cheie; fără referinţe
notificare sau permisiune prealabilă articolul
bibliografice sau, excepţional, doar una -
propriu (mai puţin publicarea în aceeaşi formă),
două titluri strict legate de tematică.
în conformitate cu deontologia redactării
e. Traduceri din literatura de lucrărilor ştiinţifice, dar cu citarea ca sursă
specialitate, extindere 1-2 pagini; 3-5 primară de publicare a revistei: Medicamentul
cuvinte cheie; referinţe bibliografice. veterinar / Veterinary drug
f. Anunţuri şi reclame, din domeniile
Instrucţiuni de redactare a lucrărilor
conexe (apariţii editoriale, evenimente,
ştiinţifice originale:
prezentări produse noi, agenda
manifestărilor asociaţiei etc). Număr pagini: în conformitate cu tipul de articol,
Lucrările: redactate în limba română și/sau
Structura editorială şi acoperirea tematică a
engleză, obligatoriu în cazul lucrărilor originale!
publicaţiei
Rezumatul: obligatoriu în română şi engleză,
1. Legislaţia medicamentului veterinar, font 9 arial
2. Marketingul medicamentului veterinar, Format pagină: tip pagina: A4 (29,7 x 21cm),
3. Biotehnologia medicamentului, Oglinda paginii: în cm
4. Cercetarea medicamentului top -2,5;

82
Instructiuni pentru Autori Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

left -2,5; 8. Bibliografia: cu majuscule, bold, centrat, 12 p.:


right -2,5; Conţinutul: aliniat stânga – dreapta justify bold, 10 p.,
bottom -2,5; Redactarea bibliografiei se face în ordinea strict
gutter-0, alfabetică a primului autor. Se vor scrie:
Header/Footer: 1,3 cm., - numărul curent;
Paginare: centru – jos, - autorii (bold):
Fonturi: Arial, cu diacriticele limbii române: - primul autor -numele, apoi prenumele, apoi ceilalţi
ă,â, î, ş, Ş, Ă, Â, Î, ţ,Ţ, autori.
Tabs-uri: 0,7 cm. - la bărbaţi, doar iniţiala prenumelui,
1. Titlul lucrării: majuscule, bold, centrat, 12 pt., - la femei, prenumele întreg;
bilingv, mai întâi în limba română, apoi în engleză. - anul în paranteze drepte,
- denumirea publicaţiei citate, preferabil în întregime
2. Autorii: centrat 10 pt., bold, întâi prenumele, sau folosind prescurtările consacrate în literatură,
apoi numele de familie. Penumele bărbaţilor - numai - pentru reviste: autor(i), anul apariţiei denumirea
iniţiala, prenumele femeilor – în întregime. articolului (normal), urmat de denumirea revistei
Instituţia (sub autori imediat) de care aparţine fiecare (italic), volumul (cu bold), numărul (in paranteza [..]),
autor (fără prescurtari), centrat, 9 p. paginile (normal);
- când autorii aparţin mai multor instituţii se marchează - pentru cărţi: autor(i), anul apariţiei, denumirea cărţii,
fiecare autor la sfârşitul numelui, cu un număr capitolului, ediţie, editură, oraş, (toate normal);
corespunzător (ca exponent), fiecare număr va fi - pentru teze: autor, anul apariţiei, denumirea tezei,
asociat unei instituţii. universitatea unde a fost susţinută, localitatea, (toate
Exemplu: normal).
- citarea autorilor, în ordinea din lucrare.
STUDIUL EFICIENŢEI UNOR - în cazul lucrărilor scrise cu litere slave, arabe,
PRODUSE QUINOLONICE asiatice etc. va fi efectuată transcrierea în alfabetul
arab.
STUDIES ON SOME Exemple:
QUINOLONES EFFICACY a. pentru cărţi:
1 1 Cristina R.T. (2006). Introducere în farmacologia şi
R.T. Cristina , Eugenia Dumitrescu ,
2 terapia veterinara. Ed. Solness, Timişoara.
V. Teuşdea
1
b. Lucrări ştiinţifice:
Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara, Cernea, M., Cozma, V., Cristina Cernea, Sas, C.,
2
Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti Anca Mărculescu, (2004). Testarea in vitro a
3. Cuvinte cheie: aliniat stânga sus la un tab, 9 pt., rezistenţei cyathostomelor la albendazol. Lucr. Şt.,
nebolduit, italic, blingv, în limba română, apoi în Med. Vet. Timişoara, 37, 357-360.
limba engleză, cât mai concis şi într-o ordine logică. c. Lucrările unor congrese sau organizaţii:
Exemplu: *** FEDESA (2000) – Antibiotics for animals. A
Cuvinte cheie: quinolone, eficacitate, farmacodinamie FEDESA perspective on antibiotics, Animal Health and
Key words: quinolones, eficacy, pharmacodinamy the Resistance Debate, vol. February: 6;
*** EMEA Committee for Veterinary Medicinal
4. Rezumatul obligatoriu atât în limba engleza, (cu Products – Doxycycline hyclate, Summary report (1),
titlul: Abstract), cât şi în limba română – bold, 9 p.,
EMEA/MRL/270 /97- Final June 1997.
centrat. d. site-uri web
- conţinutul rezumatului, conform tip de articol, 9 pt., www.noahcompendium.co.uk
aliniat stânga – dreapta (justify) J. Antimicrob. Chemother.(2003)
5. Introducere – dacă se impune, fără titlu, aliniat www.jac.oupjournals.org/cgi/content/abstract/dkh007v1
stânga – dreapta (justify), 10,5 p. Citarea autorilor sau a lucrărilor în text:
6. Subtitlurile lucrării: - autorii vor fi citati in text intre paranteze simple,
Material şi metodă, Rezultate şi discuţii, Concluzii numele autorului fiind urmat de anul aparitiei lucrării.
Toate aceste subtitluri: cu majuscule, bold, centrat, - ex.: (Paştea, 1990)[..].
11 p., numerotate. Corpul textului lucrării: 10,5 p., - dacă sunt doi autori, vor fi citaţi ambii: ex. (Teuşdea
aliniat stânga–dreapta (justify).3 şi Mitrănescu, 1999)[..].
7. Mulţumirile (Acknowledgements), dacă este cazul, - dacă sunt mai mulţi de doi: ex. (Taylor şi col., 2004).
normal, centrat, italic, 10 p. - dacă se face referire la un autor, care la rândul lui
- pot fi inscrise mulţumiri la adresa unei anumite este citat de către alt autor: (Trif şi col. cit. de Oros,
persoane, sponzor, sau se poate folosi formularea de 2006)[..].
tipul: „Lucrarea a fost realizată pe baza grantului nr.....
obţinut de către.... din partea ... etc.”

84
83
Instructiuni pentru Autori Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

- verificaţi ca toţi autorii din bibliografie să fie citaţi în mortalitate, exprimarea procentuală (%) a soluţiilor sau
text şi viceversa, toţi autorii din text să apară la alte valori simple care se pretează la această formă de
bibliografie. prezentare fiind folosită recomandabil în aceste
- citarea lucrărilor se face înscriind numărul de ordine situaţii).
al lucrării (lucrărilor) în paranteze drepte, de regula, la Simbolurile:
sfârşitul frazei. ex.:„Aceste aspecte au fost relevate - conform standardelor matematice: ex. >,< ,=,±,≡,≥, ≤,
de numeroşi autori din literatura de specialitate [1, 3, ≠, ≈, ∞, ♂, ♀ etc.
15, 33]”. - semnele statistice: ex.*P<0,05,**P>0,01,***P<0,001
Italicele: se scriu obligatoriu cu italice: etc.
- cuvintele în limba latină: ad libitum, in vitro, in vivo, et Abrevierile:
al., per se, ad hoc, inter alia, inter se etc. - vor fi cele standard ex: FSH, LH, ACTH, DNA, RNA,
- denumirile stiinţifice ale speciilor: Haemonchus approx., I.U.- internaţional units; vs – versus etc.
contortus, Brachyspira spp., Datura stramonium, Redactarea tabelelor:
Candida albicans etc.
- tabelele vor fi concepute astfel încât să ocupe toată
- constante şi necunoscute matematice, lăţimea oglinzii paginii, fără să o depăşească.
- prima folosire în text a unui termen special,
- dacă un tabel trece pe pagina următoare, el va fi
- denumirile anatomice în limba latina: muşchiul
precedat de o linie care să cuprindă repetarea
latissimus dorsi, osul humerus, vena cava caudalis.
capătului de tabel sau daca este de mari dimensiuni,
nu se scriu obligatoriu cu italice: corpus luteum, via, acesta va fi inserat fără cap de tabel pe fiecare
N.B., i.m., i.v., s.c., post mortem, post partum etc.; pagină.
Liniuţa de unire: - corpul de literă la tabele poate fi de 8 sau 9.
- nu se recomandă despărţirea în silabe la capătul - numerotarea tabelelor se face aliniat dreapta,
rândului, ci scrierea cuvântului întreg. italic,astfel: Tabelul 1
- poate fi utilizată după prefixe: anti-estrogenic, pre- - titlul tabelului va fi redactat în limba romană şi în
tratament, non-activ, post-partum, limba engleză, bold, centrat.
Nerecomandabil - numerotarea şi titlul tabelelor vor fi redactate cu
- nu se admite limbajul echivoc, neştiinţific şi imprecis. corpul de litera 10.
- nu sunt recomandate expresii ca: „Un bine cunoscut - textul tabelului, în interiorul acestuia, va fi redactat de
cercetător ...”„de la 10 la 12 ore” etc. asemenea bilingv.
- titlurile tabelelor să fie suficient de detaliate, fără
Parantezele:
prescurtări.
- se pot utiliza toate cele trei tipuri, fără să existe o
- tabelele (ca şi figurile) vor fi obligatoriu citate în text
regulă generală.
şi comentate.
Se scriu cu majusculă: - dacă există tabele care conţin note, acestea, ca şi
- toate denumirile ştiintifice ale speciilor, numele legenda, se vor scrie imediat sub tabel.
claselor, ordinelor şi familiilor (bacteriene, virale,
Materialul ilustrativ:
parazitare etc).
- este reprezenat de figuri (noţiunea incluzând
- numele proprii ale persoanelor, instituţiilor,
fotografii, desene, scheme, grafice etc.).
- abrevierile.
- toate figurile vor fi prezentate în alb-negru sau color,
- numele bolilor nu vor fi capitalizate.
cu un contrast cât mai bun.
Numeralele: - dimensiunea acestora să nu depăşească ¼ din
- se folosesc litere pentru numeralele de la unu la lăţimea oglinzii paginii.
nouă (ex.: doi, cinci, şapte) şi cifre peste nouă (ex.: 10, - numerotarea figurilor se face centrat, sub figură, cu
11, 231 etc.); bold: Fig. 1.
- separarea zecimalelor: prin virgula în cazul redactării - titlul, urmează după numerotare, simplu, centrat, 10
în limba romană şi prin punct, în cazul limbii engleze; pt., adnotările din cadrul figurilor se vor face cu corpul
- pentru numerele mari din text se vor adopta formulări literă 8.
7
cât mai scurte, ex.: 10.000.000 / 10 ; - numerotarea şi textul figurilor vor fi redactate în limba
- pentru înmulţire se foloseste semnul x; ex. 129 x română.
236, - toate figurile vor fi citate în text (şi comentate).
- pentru împărţire, semnul /. Exemplu: 129/236.
Notele de subsol (footnotes)
Unităţile de măsură: - acestea se vor marca cu cifre, mărimea fontului 8.
- se vor exprima conform standardelor intenaţionale - notele de pe o pagina trebuie să se regăsească în
agreate şi utilizate în literatura de specialitate. subsolul paginii respective.
- exprimarea concentraţiei şi a compoziţiei: se preferă Head Editor
exprimarea în moli (M sau mM) sau echivalenţi (Eq Prof. Dr. Romeo T. Cristina
sau mEq) (cu excepţiile legate de procentul de

84
85
Instructiuni pentru Autori Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

84
85
Instructiuni pentru Autori Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug

Vol. 12(1) Iunie - Iulie 2018

85
86