Sunteți pe pagina 1din 5

Criza refugiaților în Europa este considerată cea mai mare criză a refugiaților de după cel de-al Doilea Război Mondial. Statele din Grupul de la Visegrád s-au manifestat cel mai vehement împotriva cotelor de refugiați, adică împărțirea refugiaților între statele membre ale Uniunii Europene, așa cum au propus Germania, Austria și Suedia.

Părăsind Grecia, traversând Macedonia și Serbia, migranții au intrat din nou în spațiul Schengen prin granița sârbo-ungară.

În Ungaria, migrația a devenit o problemă care a afectat întreaga societate, iar guvernul maghiar a introdus mai multe măsuri pentru a face față presiunilor: îmbunătățirea protecției frontierei sârbo-ungare și croato-maghiare; modificarea legislații în scopul accelerării procedurii de azil pentru a se asigura că cei care nu au nevoie de protecție internațională se pot întoarce la țările de origine într-un mod mai rapid.

(De la sfârșitul lunii august 2015, Ungaria a dorit să lese migranții să plece doar cu un document de călătorie și o viză valabilă. De aceea, mulțimea migranților din Gara de Est au început să protesteze. In septembrie 2015, mii de migranți au plecat de la stația de est spre Austria și Germania. Poliția maghiară a supravegheat migrația și a încercat să asigure siguranța maselor. În aceeasi zi guvernul a decis să trimită autobuze care sa transporte migrantii la Hegyeshalom, până la granița cu Austria.)

La 5 septembrie 2015, Angela Merkel a declarat că "nu există limită superioară pentru admiterea solicitanților de azil politic". Ca rezultat, mai mulți migranți au trecut prin Ungaria ca să ajungă în Germania.

Mulți dintre migranții și solicitanții de azil care odată au fost disperați să ajungă în Ungaria pareau acum disperați să iasă. Majoritatea vroiau să treacă in alte țări europene, în special în Germania și în cele din Scandinavia.

Cand a fost intrebat de ce nu rămâne aici, domnul Darwish a spus: "Dacă rămânem în Ungaria, nu există nici un loc de muncă pentru noi. Nu putem studia. Limba este foarte ciudată și oamenii nu ajută refugiații ".

Determinarea lor de a continua sa emigreze ridică o întrebare: Ce e atât de rău pentru a nu rămâne în Ungaria?

  • Am analizat Ungaria din aceasta perspectiva:

Conform unor studii, decizia oamenilor de a ramane intr-un stat sau de a emigra depinde de trei lucruri:

  • 1. cât de „fericită” este țara de destinație,

  • 2. cât de teribili au fost condițiile in statul de origine

  • 3. cât de multi sunt acceptate in tara de destinatie

Ungaria este considerată o țară foarte nefericită în Europa de Est și care totodata se află printre lideri în respingerea migranților. În lumina acestora, Ungaria nu este o destinație ideală pentru imigranți. Acest lucru este evident din studiile Gallup caure vizeaza mai mult de 100 de țări și din Raportul mondial privind fericirea din 2018.

  • Motivul emigrarii catre alte taru UE: O speranță pentru o viață mai fericită

Din ce în ce mai mulți oameni speră să aibă o viață mai bună. Oamenii din tarile în curs de dezvoltare sunt deja conștienți în ce măsură viețile lor ar putea fi mai bune într-o altă parte a lumii. Cu toate acestea, întrebarea este dacă au într-adevăr o viață mai bună într-o altă parte? Vor fi mai fericiți într-o țară nouă?

(Mizele sunt enorme, pentru că migrația internațională este în creștere în lume (migrația rural- urban între națiuni este de fapt un fenomen mult mai mare). În timp ce în 1990 am știut doar de 153 de milioane de persoane care și-au părăsit țara lor de origine, conform ultimelor studii, acest numar a depășit deja 244 milioane. Mai mult, conform estimărilor experților, există aproximativ 700 de milioane de oameni din lume care doresc să-și părăsească patria, dar nu au făcut-o încă.)

Un raport publicat în acest an, Raportul Mondial al Fericirii 2018 (realizat de ONU), abordează această problemă.Aceasta a efectuat o analiză a modului în care gradul de fericire a migranților se schimba în anii după ce părăsesc tările lor de origine, dar studiul trateaza problema si din perspectiva celor cause au ramas „acasa”.

De ce depinde fericirea? Succesul migranților de a gasi o viata mai buna a fost măsurat în 117 țări.

Studiul

a

constatat

trei

lucruri

foarte

importante

privind

ceea

ce

determină

fericirea

emigranților:

 
  • 1. In general, imigranții au sansa de a fi la fel de fericiți ca și cetatenii din țările gazdă. Este interesant insa, ca în țările fericite (și, în general, prospere), imigranții vor fi mult mai puțin fericiti decat localnicii. Pe scurt, gradul de fericire a oamenilor care trăiesc în Occident nu poate fi atinsa de imigranti.

  • 2. Nu numai țara de gazdă determină nivelul de fericire al imigranților, ci și locul de proveniență a acestora: viața lor anterioara lasa o urma.

  • 3. Fericirea migranților este influențată de măsura în care sunt acceptate în țările în care sosesc. În cazul în care localnicii sunt mai receptivi imigranții trăiesc mai fericiți.

Cercetătorii au descoperit că dintre aceste trei lucruri capacitatea statelor de a accepta si integra imigrantii este cel mai puternic factor. Cu cat persoana respectiva emigreaza intr-o tara fericita, cu atat are sansa de a fi mai fericita, deci în cazul în care ceilalți doi factori nu constituie o contragreutate, într-adevăr persoana poate găsi o viață mai fericită.

Sunt mai fericiți în altă parte

Pe parcursul studiului s-a constatat că migranții devin mai fericiți, în general cu 0,47 puncte pe o scară de la 0-10. Pe scurt, migranții reusesc sa gaseasca o viață mai fericită emigrand. Si in cadrul refugiatilor au iesit rezultate similare, deși ei sunt în medie mai putin fericiti decât migranții (care nu sunt refugiați).

Care este situatia in tarile de destinatie?

Pe de o parte, se pare că proporția imigranților din populație nu este decisivă pentru fericirea localnicilor. În același timp, o intensitate puternica a migratiei contribuie la o stare de nefericire a localnicilor. În plus, se pare că neacceptarea migrantilor de catre localnici duce la

inrautatirea situatiei. Cu cât localnicii urăsc migranții, cu atât sunt mai nefericiți ambele părți

și cu atât este mai dificil să se integreze migranții, ceea ce duce, bineînțeles, la probleme

suplimentare.

Ungaria se afla în fruntea listei tarilor care au un o abrdoare anti-imigranti confrom unui sondaj (2016-2017). Indicele Ungariei de așa-numită acceptare a migrantilor este de doar 1,69, care pozitioneaza tara la finalul listei a celor 29 de țări. În general, țările din Europa de Est sunt cele mai puțin deschise migranților.

Este ușor de văzut, prin urmare, că Ungaria este într-adevăr o alegere proastă pentru imigranți și refugiați. Din acest motiv, nu este o coincidență faptul că în ultima vreme imigrantii nu au vrut să rămână în Ungaria.

Pe scurt, putem concluziona că majoritatea țărilor care au fost afectate în mod semnificativ de diversele valuri de imigrație tind sa urăsca migranții. Excepții se pot gasi si in acest caz:

Tabelul de mai jos prezinta tarile care accepta migranti si tarile care nu:

Ungaria nu este exact țara de destinație ideală Ca rezul tat final al cercetării, s -

Ungaria nu este exact țara de destinație ideală

Ca rezultat final al cercetării, s-a creat și o listă a țărilor in care imigrantii au avut cele mai mari sanse de a-si gasi fericire. Ungaria nu apare pe aceasta lista.