Judecata Universala

·0 Perioada dintre judecata particulara si cea universala de la sfarsitul timpurilor

este inca una de provizorat in ceea ce priveste soarta sufletelor: nici dreptii nu
primesc inca fericirea deplina ca rasplata a vredniciei lor, dar nici pacatosii
pedeapsa propriu-zisa.

·1 Acelasi provizorat si in privinta situatiei celor pacatosi. Marcu Eugenicul,

mitropolitul Efesului, spune si el: "Sufletele celor plecati cu pacate de moarte
sunt inchise in iad ca intr-o inchisoare, dar inca nu sunt chinuite de pe acum in
focul general, ci avandu-l pe acesta inaintea ochilor, sufera amarnic de vederea
lui in asteptarea caderii sigure in el. Astfel, chiar si pacatosii extremi, desi se
chinuiesc in parte, n-au cazut chiar in chinuri".

·2 Cu totul alta va fi situatia dupa judecata universala. Cei drepti vor cunoaste
atunci, in sfarsit, pe toti cei care au trait inaintea lor ca si dupa. Atunci li se vor
descoperi toti virtuosii, toti cei vrednici din intreaga istorie umana impreuna cu
care vor mosteni si vor gusta fericirea vesnica a Imparatiei lui Dumnezeu.
Referindu-se la aceasta recunoastere a tuturor de catre toti, Sfantul Ioan Gura de
Aur spune: "Nu vom cunoaste numai pe cunoscuti acolo, ci vom privi si pe cei ce
n-au ajuns niciodata la vederea noastra."

·3 Dar judecata universala nu va insemna numai descoperirea tainei fiecaruia, ci si a

planului divin cu privire la intreaga lume, a acelui plan din veci ascuns in sanul lui
Dumnezeu. Va avea loc atunci marea revelatie asupra sensului creatiei si al
istoriei. Nimic nu va mai ramane ascuns, ci totul va capata, in sfarsit, un sens, o
explicatie definitiva, chiar si pentru ingeri.