Prezentare Curs 2 Drumuri II-Infrastructura

Drumurile sunt supuse actiunii mai multor categorii de ape:
- apele din precipitatii atmosferice (ploaia + topirea zapezilor)

santuri si rigole laterale, sisteme de canalizare
influenteaza rezistenta si stabilitatea terasamentelor

erodare sau chiar spalare a taluzurilor
- apa de suprafata care se scurge spre terasamente de pe terenul înconjurator

santuri de garda si canale de evacuare a apei
- apa subterana (vapori, apa de higroscopicitate, apa adsorbita, apa libera etc.)
drenuri
- ape curgatoare (râuri, pârâuri)

regularizari de râuri, aparari de taluzuri si de maluri,
constructii pentru combaterea râpelor, canale de scurgere etc.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

- santuri la marginea platformei
- santuri de garda
- rigole la marginea platformei
- rigole la bordura trotuarului
- rigole de acostament
- casiuri (pentru descarcarea rigolei de acostament la rambleu)
- lucrari de canalizare
- canale de evacuare
- puturi absorbante

Santuri laterale
Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata
La deblee se executa obligatoriu, la marginea platformei, rigole / santuri
r
i
g
o
l
a
s
a
n
t
La rambleele mici se prevad la piciorul taluzului santuri sau rigole

2
:
3
2
:
3
1.75
1.00
2
1
:
:
3
1
sant trapezoidal
1
:
0.50
3
rigola
1
:
0.25
1
0.50

Rigole si Santuri
Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata
Evacuarea apelor din santuri se face la cel mult 500 m

iar a apelor din rigole la cel mult 250 m, în depresiuni sau în cursuri de apa
1:m 1:m rigola

sant trapezoidal n
1:
n 1:
h
h
Adâncimile minime si maxime prevazute sunt urmatoarele:

rigole: 0.20 m ... 0.40 m (atunci când se justifica tehnic si economic)
santuri: 0.30 m ... 0.50 m

Exemple de dispozitive pentru colectarea si evacuarea apelor din precipitatii
Rigola la marginea platformei cu

sectiune neprotejata

sectiunea partial pavata

sectiunea pavata (pereu sau placi
prefabricate din beton simplu)
Rigola cu sectiunea betonata la

marginea platformei

Rigola cu sectiunea betonata în
interiorul acostamentului cu placuta
carosabila din beton armat
Rigola de acostament cu sectiunea

pavata sau placa prefabricata din
beton simplu pentru partea
carosabila

Sant la marginea platformei cu sectiune pavata sau cu placa
prefabricata din beton simplu

Cazul debleelor
Conditie:
fundul santului sau al rigolei trebuie sa fie situat la o cota cu 15 cm mai
mica decât cota la care sunt situate gurile de descarcare ale drenurilor de
acostament
Rezulta:
în functie de de grosimea structurii rutiere,
ht ≠ hr sau hs
hr
ht
0.15
d
r
er
na
dd
er
an
ca
on
s
t
ac
mo
en
n
tn
/u
s
t
t
e
t
i
u
Cazul rambleelor
taluz de acostament parte carosabila

rambleu
p%
s
t
r
u
c
t
u
r
a
r
u
t
i
e
r
a
s
t
r
a
t
d
r
e
n
a
n
t
c
o
n
t
i
n
u
u

Santuri de garda = aparare
- rolul de a colecta apele de pe coasta si de a le conduce la punctele de

descarcare, în scopul protejarii taluzurilor împotriva degradarilor prin eroziune
de catre apele de suprafata
- studii geotehnice
- pereere sau pavare
- dimensiuni: aceleasi ca ale santurilor trapezoidale laterale.
- amplasare in debleu: distanta minima de 5.00 m de la muchia taluzului
- amplasare în rambleu: distante de minim 2.00 m de la piciorul taluzului

Exemple de santuri de garda:
Santuri de garda pentru rambleu
Santuri de garda în profil mixt

Exemple de santuri de garda:
Santuri de garda în debleu

Casiuri
- pentru descarcarea rigolelor de acostament pe taluzurile de rambleu.
- se trateaza diferit în functie de înaltimea rambleului:
h = 1.50 ... 3.00 m

Casiuri
h = 3.00 ... 5.00 m

Casiuri
h > 5.00 m

Recomandari:
- ramblee cu h ≤ 0.50 m: utilizarea rigolelor de tip rigola la marginea

platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau cu sectiune pavata, în
vederea sporirii sigurantei circulatiei
- ramblee cu h = 0.50 ... 3.00 m: utilizarea rigolelor de tip rigola la

marginea platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau cu sectiune
pavata sau santuri de tip sant la marginea platformei cu sectiunea neprotejata,
partial pavata sau cu sectiune pavata
- ramblee cu h = 3.00 ... 5.00 m: utilizarea rigolelor si santurilor de tip

rigola/sant la marginea platformei cu sectiunea neprotejata, partial pavata sau
cu sectiune pavata împreuna cu rigole de acostament în cazul curbelor
convertite si supraînaltate atunci când se suprapun cu racordari concave în
profilul în lung; decarcarea rigolelor de acostament se face prin casiuri

Recomandari:
- ramblee cu h > 5.00 m: utilizarea rigolelor si santurilor de tip

rigola/sant la marginea platformei împreuna cu rigole de acostament si casiuri
pe taluz pentru evitarea ravinarii taluzurilor
- deblee: utilizarea, de la caz la caz, a rigolelor si santurilor sau a altor

lucrari speciale de colectare si scurgere a apelor meteorice (de exemplu
canalizari) în functie de cantitatile de apa si de posibilitatile de evacuare.

Panta fundului santului o urmeaza pe cea a drumului
Pe portiunile unde drumul este în palier:
panta fundului santului: min. 0.25% în teren natural
min. 0.1% daca se paveaza fundul (santuri pereate)
Santuri sau rigole neprotejate:

pantele maxime admise sunt în functie de tipul de pamânt:
- pentru pamânturi coezive: 2 ... 3%
- pentru pamânturi necoezive: 2 ... 5 %
Santuri sau rigole protejate:

pantele maxime admise sunt în functie de tipul de protectie:
- pereu uscat din piatra bruta negeliva, rostuit: 5%
- pereu zidit din piatra bruta negeliva sau piatra de râu cu mortar de ciment sau
pereu din dale prefabricate din beton simplu pe pat din beton: 15%
- pereu din dale de beton simplu turnat monolit pe pat de nisip: 10%
- casiuri pe taluzuri înalte din piatra bruta sau

piatra de râu zidita cu mortar de ciment pe pat de beton : 67%
Cascade si canale de fuga
- drum cu declivitate accentuata:

⇒ viteza mare a apei ⇒ se poate eroda fundul santului
⇒ masuri pentru a împiedica eroziunea:

se proiecteaza cascade sau canale de fuga prin prevederea de trepte
care sa conduca la caderi de nivel de pâna la 50 .. 60 cm.
Se vor amplasa la capete disipatoarelor pentru amortizarea socului produs de

apa în cadere (din saltele de apa si praguri)

Distanta, d, între punctele de rupere ale pantei: în functie de înaltimea de cadere
propusa, h:
h
d=
i − i0 (m)
unde i este panta terenului

i0 – panta fundului santului
i0
Daca pe sectorul de sant considerat se
h
i
executa “n” trepte iar H este diferenta de d
nivel totala între capetele sectorului:
H = n ⋅ h + (n − 1)d ⋅ i0
Fundul santului poate avea latime constanta sau variabila

Elementele unei cascade:
- pragul cascadei (punctul de cadere) care împarte constructia în doua parti:

bieful superior si bieful inferior
- peretele cascadei (zidul de cadere), care se face vertical sau cu un mic fruct
- radierele de intrare si de iesire din cele doua biefuri
- camera de amortizare a caderii
- praguri pentru linistirea apei
- aripi laterale pentru consolidarea taluzurilor
se executa din zidarie de piatra bruta sau din beton
Santurile se consolideaza in amonte si în aval de cascade si de canalele de fuga

Canale de evacuare a apei
pentru evitarea construirii unui podet
lungimea canalului: minim 500 m
panta longitudinala: 0.5 – 0.7 %
latimea canalului la fund: ≥ 0.40 m
adâncimea: ≥ 0.50 m.

Dimensionarea dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor de suprafata
doua categorii de calcule:
calcul hidrologic, în urma caruia rezulta debitul hidrologic
calcul hidraulic, în urma caruia rezulta debitul hidraulic

Calculul hidrologic
cantitatea apelor de suprafata colectata în bazinul de receptie
aferent fiecarui dispozitiv de colectare si evacuare în parte
în functie de debitul maxim dat de apele de ploaie
În calculul hidrologic, ploile sunt caracterizate prin:

durata: timp, în minute, de la începerea pâna la încetarea ploii
intensitate: grosimea stratului de apa cazuta în unitatea de timp
pe o suprafata de 1 m2
frecventa: numarul de repetari ale unei ploi de aceeasi durata si
cu intensitatea mai mare sau cel putin egala
cu cea considerata, într-o anumita perioada de timp
Qhg = m ⋅ S ⋅ ic ⋅ F
m - coeficient de reducere care tine seama de capacitatea de înmagazinare
pe santuri si canale; se stabileste în functie de durata de curgere, t:
- pentru t < 40 min., m = 0.8
- pentru t > 40 min., m = 0.9
S – suprafata bazinului de receptie aferent santului sau canalului, [ha] –

se alege suprafata cea mai defavorabila în lungul drumului

k
ic – intensitatea de calcul a ploii: ic = f [l/s ha]
t
Relatia dintre ic si t este de tipul unei parabole:

k – coeficientul ecuatiei parabolice (ic si t);
se stabileste în functie de zona: ses, deal, munte
f – frecventa ploii de calcul
f = 1/1 pentru drumuri obisnuite,
f = 1/2, pentru autostrazi
f = 1/3, 1/5 pentru aeroporturi
t – durata ploii de calcul, [min.]
15 minute pentru ses,
10 minute pentru deal,
5 minute pentru munte

F – coeficient de scurgere (< 1), dat de raportul între cantitatea de apa
care se scurge si cantitatea de apa din precipitatii.
Depinde de natura pamântului, de panta transversala,

de gradul de acoperire cu vegetatie a suprafetei respective.
Coeficientul de scurgere, F
Situatia locala Teren Teren Teren

impermeabil semipermeabil permeabil
Munte 1000 m 0.70-0.60 0.60-0.50 0.50-0.30

Munte 500 – 1000 m 0.60-0.50 0.50-0.30 0.30-0.20
Deal 150 – 500 m 0.50-0.30 0.30-0.20 0.20-0.10
Podisuri 150 m 0.30-0.20 0.20-0.10 0.10-0.05
Ses 150 m 0.20-0.10 0.10-0.05 0.05-0.00

Calculul hidraulic:
se determina capacitatea de scurgere a dispozitivelor de colectare
si evacuare a apelor din precipitatii,
care depinde de forma si de marimea sectiunii transversale,
de panta longitudinala si de rugozitatea fundului si a peretilor
Qhc = v ⋅ ω [m3/s]
v este viteza medie admisibila în sectiune v = C R ⋅ I [m/s]
C – coeficientul de viteza functie de rugozitatea si raza hidraulica

87 1 y
C= (Bazin) C = R (Pavlovski)
n n – coeficient de rugozitate
1+ n
R

ω
R – raza hidraulica R= [m]
P
P – perimetrul udat al sectiunii, [m]
I – panta hidraulica a santului sau canalului în ipoteza scurgerii uniforme

(se considera egala cu declivitatea drumului pe zona respectiva)
ω– sectiunea efectiva de scurgere, [m2]

(cu 5 cm mai putin plina decât sectiunea totala).
debitul hidrologic trebuie sa fie mai mic decât debitul hidraulic

Apele subterane:
apele care se gasesc si care se misca în straturile de sub nivelul

terenului natural
Stratul de roci în care se afla si circula apa subterana: strat acvifer
Pozitia si nivelul stratului acvifer:

prin sondaje
se raporteaza pe harta curbele de nivel ale suprafetei apelor subterane.
- din precipitatiile atmosferice

- depind de regimul ploilor si al zapezilor din regiunea respectiva
ape freatice: ape care se gasesc sub forma libera, în straturile de la suprafata
terenului

Apele subterane:
- apa sub forma de vapori: apa care tinde sa migreze catre zone reci unde
condenseaza
- apa higroscopica: apa ce rezulta din condensarea vaporilor de apa pe

granulele solide; cu cât granulele sunt mai fine cu atât cantitatea de apa
higroscopica este mai mare
- apa adsorbita: apa fixata pe suprafata granulelor de pamânt si retinuta de

acestea datorita atractiei moleculare; este o apa puternic legata (legatura mai
puternica pentru granule fine); nu poate fi eliminata prin mijloace curente sau
prin drenaje ci numai prin uscare naturala sau artificiala a pamântului
- apa libera sau gravitationala: apa nelegata; poate fi captata si îndepartata cu

ajutorul drenurilor; provine din infilitratii, circula prin straturile aluvionare sau
prin crapaturile rocilor masive, se aduna si se scurge întotdeauna pe suprafata
unui strat impermeabil

- apa capilara: apa retinuta care circula în golurile cu dimensiuni capilare dintre
granulele pamântului datorita tensiunilor superficiale; ascensiunea capilara este
cu atât mai mare cu cât granulele pamântului sunt mai fine; nu poate fi
îndepartata direct dar prin scaderea nivelului apelor gravitationale scade si
nivelul apelor capilare
Ascensiunea capilara poate fi împiedicata prin interpunerea unui strat format

dintr-un material cu granule peste 0.5 mm sau având particulele cu dimensiuni
neegale si repartizate neuniform în grosimea stratului
- apa solidificata (gheata): acumulare sub forma de gheata, în partile expuse

frigului în timpul iernii, din cauza variatiilor de temperatura care se transmit în
interiorul terasamentelor si care produc o redistribuire a apelor
⇒ masuri care sa combata accesul apei spre patul strazii: drenuri

- se pot îndeparta doar apele gravitationale
- prin asigurarea unei evaporari si a unei ventilari intense se poate obtine o

modificare importanta si a cantitatii de apa adsorbita

Drenuri
- constructie subterana cu permeabilitate ridicata:
- rolul de a intercepta apele libere, de a le colecta si de a le
evacua
- efect usor asupra apelor capilare - coboara nivelul
- nu au efect asupra vaporilor
Drenurile sunt constructii necesare pentru:
- colectarea si evacuarea organizata a apelor de infiltratie;
- coborârea nivelului pânzei freatice când aceasta poate influenta

defavorabil comportarea corpului drumului;
- asigurarea stabilitatii taluzurilor si versantilor;
- asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si infrastructurilor podurilor

Drenurile pot fi executate:
- izolat
- în grupuri
- în retele
Dupa directia de scurgere a apei colectate sunt:
- drenuri verticale
- drenuri orizontale
Dupa adâncimea la care colecteaza apa, drenurile orizontale pot fi
- acoperite
- descoperite
Clasificarea drenurilor
modul de functionare:
- drenuri care functioneaza gravitational
- drenuri care functioneaza prin ventilatie
- drenaj prin lucrari de inginerie biologica
functia drenului si întretinerea lui:
- drenuri de asanare
- drenuri de consolidare pentru taluzuri, terasamente si versanti

alunecatori
- drenuri de evacuare a apei
- drenuri asociate la ziduri de sprijin

tehnologia de executie:
- drenuri executate în sapatura deschisa, manual sau mecanizat
- drenuri executate prin forare de la suprafata terenului sau din

chesoane deschise
- drenaj realizat prin lucrari de inginerie biologica
terenul în care se fundeaza radierul drenului:
- drenuri perfecte
- drenuri imperfecte

pozitia drenului în raport cu axul drumului:
- drenuri longitudinale
- drenuri transversale
- drenuri ventuza sau drenuri pe taluz
- drenuri spice de captare

Drenuri orizontale deschise:
Atunci când stratul acvifer este aproape de suprafata terenului, pentru colectarea
apelor se pot întrebuinta santuri drenante:
În cazul în care apele colectate în sant se pot infiltra, atunci fundul santului va fi
coborât în stratul impermeabil:

Drenuri orizontale închise
- se compun dintr-un sant a carui adâncime trebuie sa coboare în stratul

acvifer
În functie de grosimea stratului acvifer:
- drenuri perfecte (cu baza în stratul impermeabil - strabat complet stratul

acvifer)
- drenuri imperfecte (cu baza în stratul permeabil – stratul acvifer are
grosime mare, nu se poate cobori pâna la stratul impermeabil)

Dren perfect
60 .. 80 cm
NAS (ape subterane)
curba de depresiune
Dren imperfect
strat permeabil
strat impermeabil
radier
strat permeabil
strat impermeabil

Elementele drenului:
- radier pentru colectarea si evacuarea apelor

- corp drenant (umplutura drenanta)
- capac de acoperire (închidere)
capac de inchidere
umplutura drenanta
radier pt. colectarea

si evacuarea apelor
2% 2%
10 cm
Panta longitudinala a drenurilor depinde de declivitatea drumului si de

rugozitatea peretilor dispozitivului de evacuare: 0,2 … 10%
Radierul
se încastreaza în stratul impermeabil pe o adâncime de cca 30 .. 50 cm
se executa din zidarie sau beton simplu pe fundul transeei sapata sub
forma de rigola (cuneta)
În cazul drenurilor imperfecte nu se executa radier, pentru ca sub coloana de

apa de sub curba de depresiune vor avea loc infilitratii.
Radierul drenului poate fi:

rigid
- se realizeaza din beton simplu
- se foloseste în terenuri stabile, practic incompresibile, cu
compresibilitate redusa sau medie
- pentru pante longitudinale de 0.2 ... 0.5 %
elastic
- se realizeaza prin compactarea terenului din talpa sapaturii
drenului (pentru drenuri perfecte) sau dintr-un strat de balast de 20 cm grosime
(pentru drenuri imperfecte)
- se foloseste în pamânturi cu compresibilitate mare sau foarte
mare, sau în pamânturi afectate de fenomene de instabilitate
- pentru pante longitudinale de 0.5 ... 10 %
Umplutura drenanta
- trebuie sa respecte regula filtrului invers: viteza de intrare a apei din
strat în dren nu trebuie sa produca antrenari hidrodinamice. Daca totusi se
produc, debitul solid trebuie sa fie retinut de umplutura drenanta.
- are un coeficient de permeabilitate mai mare decât cel al stratului în care

se executa drenul. Pe masura executiei, apele din pânza freatica se scurg în dren,
se colecteaza în cuneta radierului si se evacueaza.
- poate fi alcatuita din:

pietris ciuruit sau piatra sparta de cariera, cu filtru din nisip sau geosintetice:

balast fara filtru (pentru evitarea colmatarii se executa filtru invers: unul sau mai
multe straturi de nisip si pietris):
prefabricat geotextil drenant:

La alegerea materialului de filtru se recomanda:
- coeficientul de neuniformitate U pentru fiecare strat sa fie cuprins între 5 si 10 iar

între diametrele granulelor a doua straturi vecine sa existe raportul:
d1 d 2 1 1
= = ... = ...
d 2 d3 4 6
- daca D este diametrul unei fractiuni din filtru si d este diametrul unei fractiuni din
pamantul stratului acvifer, sa fie satisfacute conditiile:
D15 D15 D50 D5 > 75μ
≥5 ≤5 ≤ 25
d15 d85 d 25
D15, D50, D5 sunt diametrele corespunzatoare procentelor de 15, 50, 5 de pe

curba de granulozitate a materialului din filtru
d15, d85, d25 – diametrele fractiunilor corespunzatoare procentelor de 15, 85 si 25
de pe curba de granulozitate a pamântului din stratul acvifer
Când filtrul se executa din mai multe straturi, materialul fin se aseaza spre exterior
iar materialul grosier spre interiorul umpluturii.

Capacul de închidere
Drenul se închide la partea superioara astfel încât apele de suprafata sa nu

patrunda în dren:
- fie cu pereu din piatra bruta asezat pe un strat de beton sau mortar, sub
forma unei cunete sau casiu (când are rolul de a colecta apele de suprafata din
zona drenanta) sau a unei rigole (când acopera drenurile longitudinale amplasate
la marginea platformei)
- fie cu argila batuta cu maiul în straturi de 20 cm grosime, acoperita cu

pamant vegetal

Drenurile fara tuburi
tubul este înlocuit cu o umplutura permeabila care trebuie sa asigure
scurgerea întregului debit de apa colectata
au declivitatea: 1 .. 5 %.
Drenuri orizontale forate

se elimina executia santului si a umpluturii drenante, executându-se un
foraj orizontal cu panta de scurgere de 5 .. 10%
se poate realiza si o retea alcatuita din tuburi de drenaj si conducte de
evacuare introduse în pamânt

Drenuri verticale
se construiesc sub forma de puturi circulare în care se colecteaza apa
foarte rar, evacuarea apei se face prin pompare
de obicei apa este eliminata prin scurgere libera în straturile permeabile

situate mai jos de straturile din care s-au colectat. În acest caz drenurile se
numesc puturi absorbante - puturi forate si puturi de mina - ; ele se executa cu
diametrul de 500 .. 600 mm.

Executia drenurilor
- pe tronsoane de 5 .. 6 m lungime
- când primul tronson este gata, al doilea este în stadiul de executie a
radierului, al treilea la stadiul sapaturii santului de dren
Iesirea la suprafata a drenurilor

- daca un dren nu se leaga la un alt dren orizontal sau vertical, atunci
trebuie sa i se dea scurgere la suprafata

Drenarea terasamentelor:
drenuri executate sub santuri laterale ale drumului, nu în apropierea acestora
drenuri executate în taluzurile debleelor
drenuri executate pentru drenarea rambleelor
drenuri executate pentru drenarea straturilor permeabile din fundatia drumului
drenuri executate în spatele zidurilor de sprijin

Coborârea nivelului apelor subterane
cele mai indicate: drenurile de

sub santuri datorita
posibilitatii întretinerii lor
Cazul unui rambleu situat pe

coasta: dren longitudinal
situat în amonte, sub santul
de garda

Cazul unui profil mixt,
existand o pânza de apa
freatica: dren longitudinal sub
sant
Cazul unui debleu, când

taluzul strabate un strat
acvifer : dren longitudinal
deasupra crestei taluzului
Când exista pericolul

deranjarii echilibrului natural,
solutia de consolidare
consta în executia unui
sistem de drenuri în spic

Drenarea straturilor permeabile din fundatia drumului: dren transversal de
acostament sau dren longitudinal de acostament

Prescriptii de amplasare a drenurilor
- drenurile longitudinale se amplaseaza în lungul drumului sub rigola, sant sau

sub o parte a acostamentului

- drenurile transversale de interceptie se amplaseaza pe sectoare de drum cu

declivitati mai mari de 4% sub patul drumului, la 50...100 m distanta între ele si
înclinare, în sensul pantei, sub un unghi de cca 60º fata de axul drumului, la o
adâncime H = 1.0 ... 1.5 m; are rolul de a intercepta si evacua apele care
circula prin fundatia drumului

- drenurile ventuza se amplaseaza pe taluzurile debleelor în scopul de a capta

si evacua apele din izvoare; evacuarea se face printr-un cap de dren

- drenurile de taluz se compun din

drenuri transversale unite cu drenuri
în forma de unghi; drenurile
transversale se amplaseaza la
distanta de 6 m iar cele în unghi pe
unul sau mai multe niveluri, în
functie de înaltimea taluzului

Calculul drenurilor
Prezenta unui dren într-un strat acvifer are ca efect coborârea nivelului apei
subterane, dupa o suprafata curba, care în sectiune transversala reprezinta o
parabola denumita curba de depresiune.
Se fac doua tipuri de calcule:

- calcul hidrologic: se determina cantitatea de apa colectata de dren
- calcul hidraulic: se determina dimensiunile tubului de dren

Debitul de apa care se scurge în dren (formula lui Darcy):
H − h0
Q=k S = k ⋅I ⋅S
L
k este coeficientul de permeabilitate care depinde de caracteristicile
pamântului (m/s)
I – panta medie a curbei de depresiune (panta piezometrica sau gradientul
hidraulic)
S – sectiunea transversala a masei de pamânt prin care se infiltreaza apa
Q dy
Viteza teoretica de infilitrare: v= = kI = k
S dx
Debitul de apa pe unitatea de lungime de dren si pentru un singur perete:
dy
Q = Sv = ( y ⋅ 1) kI = ky Q ⋅ dx = k ⋅ y ⋅ dy
dx

Prin integrare:
H
Q ⋅ dx = ∫ k y dy
h0
k k
QL = ( H 2 − h0 ) = ( H + h0 )( H − h0 )
2
2 2
H − h0
=I gradient hidraulic
L
kIH
ho este mult mai mic decât H (grosimea stratului permeabil): Q=
2
h0 este aproximativ diametrul tubului
Debitul hidraulic total: QT = 2 ⋅ Q ⋅ lungimea

Prezentare Curs 2 Drumuri II-Infrastructura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare Curs 2 Drumuri II-Infrastructura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drumurile sunt supuse actiunii mai multor categorii de ape:

- apele din precipitatii atmosferice (ploaia + topirea zapezilor)

influenteaza rezistenta si stabilitatea terasamentelor

- apa de suprafata care se scurge spre terasamente de pe terenul înconjurator

- ape curgatoare (râuri, pârâuri)

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

- rigole la marginea platformei

- rigole la bordura trotuarului

- casiuri (pentru descarcarea rigolei de acostament la rambleu)

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata

La deblee se executa obligatoriu, la marginea platformei, rigole / santuri

La rambleele mici se prevad la piciorul taluzului santuri sau rigole

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Ele pot fi cu sectiune neprotejata, partial pavata, pavata sau betonata

Evacuarea apelor din santuri se face la cel mult 500 m

1:m 1:m rigola

Adâncimile minime si maxime prevazute sunt urmatoarele:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Rigola la marginea platformei cu

Rigola la marginea platformei cu

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Rigola cu sectiunea betonata la

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Rigola de acostament cu sectiunea

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

taluz de acostament parte carosabila

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

- rolul de a colecta apele de pe coasta si de a le conduce la punctele de

- pereere sau pavare

- dimensiuni: aceleasi ca ale santurilor trapezoidale laterale.

- amplasare in debleu: distanta minima de 5.00 m de la muchia taluzului

- amplasare în rambleu: distante de minim 2.00 m de la piciorul taluzului

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Santuri de garda pentru rambleu

Santuri de garda în profil mixt

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Santuri de garda în debleu

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

- pentru descarcarea rigolelor de acostament pe taluzurile de rambleu.

- se trateaza diferit în functie de înaltimea rambleului:

h = 1.50 ... 3.00 m

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

h = 3.00 ... 5.00 m

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

- ramblee cu h ≤ 0.50 m: utilizarea rigolelor de tip rigola la marginea

- ramblee cu h = 0.50 ... 3.00 m: utilizarea rigolelor de tip rigola la

- ramblee cu h = 3.00 ... 5.00 m: utilizarea rigolelor si santurilor de tip

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

- ramblee cu h > 5.00 m: utilizarea rigolelor si santurilor de tip

- deblee: utilizarea, de la caz la caz, a rigolelor si santurilor sau a altor

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Santuri sau rigole neprotejate:

Santuri sau rigole protejate:

- casiuri pe taluzuri înalte din piatra bruta sau

- drum cu declivitate accentuata:

⇒ masuri pentru a împiedica eroziunea:

Se vor amplasa la capete disipatoarelor pentru amortizarea socului produs de

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

unde i este panta terenului

Fundul santului poate avea latime constanta sau variabila

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL