Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

GENERALITĂŢI
Terasamentele:
totalitatea lucrărilor de pământ executate în scopul realizării
infrastructurii drumurilor, inclusiv stratul de formă.
Pământul – material predominant

• proprietăţile sale fizico-mecanice determină forma şi dimensiunile
profilului transversal, sistemul de scurgere şi evacuare al apelor, procesul
tehnologic de execuţie etc.
• drumul este o constructie ce se desfasoara pe zone întinse în ceea ce

priveste lungimea sa ⇒ caracteristici variate ale pamântului care este supus în
permanenta variatiilor de temperatura si umiditate
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

GENERALITĂŢI
Pământul - acumulare de particule minerale solide
- este produs prin dezagregare fizică sau chimică a rocilor care pot
conţine sau nu materii organice
- este un corp complex, alcătuit din fragmente solide de natură

mineralogică, de forme şi mărimi diferite, cuprinzând în golurile rămase apă şi aer
sau doar apă
- este un sistem trifazic, comportarea pământului fiind dată de

interacţiunea dintre faze
Raporturile dintre faze (solidă, lichidă şi gazoasă) sunt influenţate de acţiunea

factorilor externi (solicitări, temperaturi etc.).

GENERALITĂŢI
Faza solida = scheletul mineral
Faza lichida = apa
Faza gazoasa = aer
Este posibil ca una din faze sa lipseasca:

- daca lipseste faza lichida, pamântul este uscat
- daca toate golurile dintre granule sunt umplute cu apa, pamântul este
saturat
În funtie de proportia în care intra cele trei faze în compozitia pamnântului, de

marimea granulelor, de modul de asociere a elementelor componente rezulta
diverse tipuri de pamânturi cu diverse caracateristici fizico-mecanice.

Caracteristici fizice
• Densitatea pamântului:
m
unde m este masa pamântului umed ρ=
V – volumul pamântului umed
V
• Greutate volumica:
G
γ =
unde G este greutatea pamântului umed V
V – volumul pamântului umed
greutatea / masa volumică a pământului în stare normală de umiditate, w:

Gw n w
γw = = (1 − )γ S (1 + ) [kN/m3]
V 100 100
Mw n w
ρw = = (1 − ) ρ S (1 + )
V 100 100 [t/m3]

greutatea / masa volumică a pământului în stare uscată:

n
γ d = (1 − )γ S [kN/m3]
100
n
ρ d = (1 − )ρ S [t/m3]
100
greutatea / masa volumică a pământului complet saturat:
n n [kN/m3]
γ sat = (1 − )γ S + γw
100 100
n n
ρ sat = (1 − )ρ S + ρw [t/m3]
100 100

Caracteristici fizice γd
γw
Aer
Aer
Apa Solid
Solid γsat
Stare uscată
Stare parţial saturată (normală)
Apa
Solid
Stare saturata

V gol
• Porozitatea (%) : n= 100
Vtot
unde Vgol este volumul golurilor
Vtot – volumul total al materialului
V gol
• Indicele porilor: e=
VS
unde Vgol este volumul golurilor
VS - volumul particulelor solide
e n
n= e=
1+ e 1− n
VS = (1 − n)Vtot Vtot
Vtot = VS (1 + e) VS =
1+ e

• Capacitatea de îndesare
proprietatea pamânturilor nisipoase de a-si micsora volumul porilor prin
rearanjarea particulelor solide:
emax − emin
Ci =
emin
unde emax este indicele porilor unui pamânt necoeziv în starea cea mai afânata
emin – indicele porilor pamântului în starea cea mai îndesata
Clasificarea nisipurilor dupa capacitatea de indesare:
nisipuri cu capacitate de îndesare mica: Ci < 0.4
nisipuri cu capacitate de îndesare mijlocie: Ci = 0.4 … 0.6
nisipuri cu capacitate de îndesare mare: Ci > 0.6

• Umiditatea (%) :
mw
w= 100
mS
unde mw este masa apei continuta în porii unei cantitati de pamânt
mS – masa particulelor solide
• Permeabilitatea
proprietatea unor pamânturi de a permite circulatia apei libere printre
golurile particulelor solide sub actiunea câmpului gravitational
v
k=
I
unde k este coeficientul de permeabilitate (cm/s)
v – viteza de infiltrare a apei in pamânt (cm/s)
I – gradientul hidraulic (%)

Identificarea pământurilor se face baza caracteristicilor sale, în funcţie de două

mari categorii de elemente semnificative:
- granulozitate
- plasticitate
Această caracterizare este una subiectivă deoarece nu ia în considerare şi starea

pământului.
În concluzie, pentru aprecierea pământurilor trebuie precizate: natura pământului

şi starea sa fizică (umiditate, îndesare etc.).

• Granulozitatea
repartiţia, în procente din greutatea totală, a materialului uscat, a

diferitelor fracţiuni granulare
Fracţiunea granulară este grupa de fragmente solide cuprinsă între două limite.
Pământurile se denumesc în funcţie de dimensiunea (fracţiunea) principală, dar se

amintesc şi celelalte caracteristici (de exemplu PNA = praf nisipos argilos).

Clasificarea pământurilor, după mărimea particulelor constituente:
blocuri.................. peste 200 mm

bolovăniş ............. 70 – 200 mm
pietriş ................... 2 – 70 mm
mare ..................... 20 – 70 mm
mic ...................... 2 – 20 mm
nisip ..................... 0.05 – 2 mm
mare ..................... 0.5 – 2 mm
mijlociu ............... 0.25 – 0.5 mm
fin ........................ 0.05 – 0.25 mm
praf ...................... 0.005 – 0.05 mm
argilă .................... sub 0.005 mm

Pentru determinarea granulozităţii pământului, în laborator se face analiza

granulometrică, prin cernere pe ciururi şi site cu ochiuri pătrate sau prin
sedimentare.
Astfel rezultă curba granulometrică (reprezentare grafică a compoziţiei

granulometrice).
Reprezentarea grafică a compoziţiei granumoletrice a pământurilor se face şi prin

diagrama ternară. Această reprezentare este avantajoasă pentru compararea
pământurilor.


Caracteristici fizice 0 100
25
Ar
ip
gi l
Ni s
a
45
100 0
0 25 100
Praf
Diagrama ternară: Nisip:25%,
Praf: 25%, Argilă: 45%

Categorii de pamanturi dupa cum predomina fractiunea argila sau fractiunea nisip
argila grasa:
minim 60% fractiune argila, restul praf si foarte putin nisip
argila:
30% ... 60% fractiune argila, restul praf si foarte putin nisip
argila nisipoasa:
30% ... 50% fractiune argila, restul nisip si foarte putin praf
lut:
nisip argilos:
nisip fin:
sub 10% fractiune argila

Pe baza curbei granulometrice se poate aprecia cât de uniform sau neuniform

este un pământ, cu ajutorul coeficientului sau gradului de neuniformitate, Un:
treceri, %
d 60
100 Un =
90 d10
80
70
60
d60 este diametrul particulelor de
50
pământ corespunzător procentului de 60 %;
40
d10 - diametrul particulelor de pământ
30
20
corecpunzător procentului de 10 %.
10
0.001 0.005 0.02 0.1 0.2 0.5 1 2 d, mm

d10 d60

Clasificarea pământurilor, din punct de vedere al gradului de neuniformitate:
- pământuri foarte uniforme .......... Un < 5
- uniforme .......................................... 5 < Un < 15
- neuniforme ...................................... Un > 15
Cu cât un pământ este mai uniform cu atât curba sa granulometrică este mai
apropiată de verticală.
Un pământ bun pentru lucrările de terasamente trebuie să aibă Un ≥ 7.

• Plasticitatea
proprietatea pământului de a se comporta, într-un anumit
domeniu de umidităţi, ca un corp plastic
Pentru umidităţi reduse pământurile au proprietăţile unui corp tare.
Pe măsură ce umiditatea creşte, ele devin plastice, adică suferă deformaţii

permanente sub sarcini constante fără modificarea volumului, apoi curgătoare,
adică se deformează sub propria lor greutate, tinzând să capete o suprafaţă
superioară apropiată de un plan orizontal.
Umidităţile care definesc domeniul în care pământul se comportă ca un corp

plastic se numesc limite de plasticitate.

Limita inferioară de plasticitate sau limita de frământare, wP, este umiditatea care
corespunde trecerii pământului din stare solidă în stare plastică.
Limita superioară de plasticitate sau limita de curgere, wL, este umiditatea care
corespunde trecerii pământului din stare plastică în stare curgătoare.
Caracterizarea unui pământ din punct de vedere al plasticităţii se face prin

indicele de plasticitate, IP, care reprezintă intervalul de umiditate în care pământul
se află în stare plastică:
I P = wL − w P
w, %
wP wL
IP

Pământurile se clasifică din punct de vedere al plasticităţii, după cum urmează:
neplastice, IP = 0 %;
cu plasticitate redusă, IP ≤ 10 %;
cu plasticitate mijlocie, IP = 11 % ... 20 %;
cu plasticitate mare, IP = 21 % ... 35 %;
cu plasticitate foarte mare, IP > 35 %.
Pentru lucrările de terasamente se recomandă pământuri cu IP ≤ 15% şi wL ≤ 60%.

Fracţiunea granulară
Nr
Indice de Argilă Praf Nisip
.
Pământuri coezive plasticitate (< 0.005 (0.005 ... 0.05 (0.05 ... 2
crt
Ip mm) mm) mm)
.
Caracteristici fizice Conţinut procentual
1 Argilă grasă >35 > 60 Variabil

Clasificarea
pamanturilor 2 Argilă 25..60 35..60
Mai puţin
< 30
decât argilă
coezive
Mai mult Mai puţin
3 Argilă prăfoasă 15..35 30..50
decât argilă decât praf
Mai puţin
4 Argilă nisipoasă 15..35 30..60 > 30
decât argilă
Argilă prăfoasă Mai mult
5 15..25 30..35 > 30
nisipoasă decât argilă
Mai mult
6 Praf argilos 10..25 15..30 < 30
decât nisip
Mai mult
7 Praf nisipos argilos 5..20 15..30 > 30
decât nisip
Mai mult
8 Praf 5..15 0..15 < 30
decât argilă
Mai mult
9 Praf nisipos 0..10 0..15 > 30
decât nisip
Mai puţin Mai mult
10 Nisip argilos 5..20 15..30
decât nisip decât praf
Mai puţin Mai mult
11 Nisip prăfos 0..10 0..15
decât nisip decât praf

• Starea de consistenţă a pământurilor
Starea fizică a pământurilor coezive depinde de

conţinutul lor în apă = stare de consistenţă
indicele de consistenţă, Ic [%] :

wL − w
Ic =
IP
unde: wL este limita de curgere, %;
w – umiditatea naturală, %;
Ip – indicele de plasticitate, %.

Conform STAS 1243, clasificarea pământurilor după indicele de consistenţă:
curgătoare, Ic = 0 %;
plastic curgătoare, Ic = 0.1 % ... 0.25 %;
plastic moale, Ic = 0.26 % ... 0.50 %;
plastic consistentă, Ic = 0.51 % ... 0.75 %;
plastic vârtoasă, Ic = 0.76 ... 0.99 %;
tare, Ic = 1 % (aceasta se întâmplă pentru w = wL).
Pentru lucrările de terasamente se recomandă pământuri cu Ic > 0.50 %.

Caracteristici mecanice
Compresibilitatea pământurilor
proprietatea pământurilor de a se deforma sub acţiunea unor

solicitări de compresiune, devenind mai îndesate
Un pământ, chiar dacă este saturat, nu este caracterizat numai prin umiditate. La o
umiditate dată, există o infinitate de stări posibile în funcţie de volumul de aer
conţinut în pământ, fiecare stare fiind definită de densitatea în stare uscată (ρd).
Se consideră că un pământ nesaturat poate fi compactat dacă se poate elimina

aerul (umiditatea rămâne constantă, dar creşte ρd).
Dacă există posibilitatea de a se elimina şi apa, procesul se numeşte consolidare

(creşte ρd şi se micşorează umiditatea).

Consolidarea:
proces de desfăşurare în timp, sub încărcare constantă, a deformaţiilor
pământului
proces caracteristic argilelor care au o permeabilitate foarte scăzută
La nisipuri nu se pune problema consolidării deoarece, datorită permeabilităţii lor

mari, apa este expulzată din pori, practic odată cu aplicarea încărcării, dând
posibilitatea particulelor să ocupe poziţia corespunzătoare noii stări de îndesare.
În problemele de construcţii interesează în general deformarea pe verticală,

numită tasare.

se studiază în laborator cu ajutorul edometrului prin urmărirea tasărilor şi
evoluţia acestora în timp sub efectul unor încărcări axiale aplicate în trepte, în
condiţiile deformărilor laterale împiedicate
microcomparator
Încercarea de laborator cu edometrul se face dispozitiv de

incarcare
pe probe cilindrice de pământ cu diametrul
placa rigida
7-10 cm şi înălţimea 2-4 cm, aplicându-se
încărcarea pe faţa superioară a probei şi
măsurându-se tasarea (deformaţia pe
proba de pamant
varticală a probei) la microcomparator. cilindrica
Sub încărcarea aplicată se observă modul de

pietre poroase
consolidare al probelor de pământ:
•la început tasarea se produce repede
•cu timpul tasarea este din ce în ce mai mică
până se opreşte

Se pot realiza două tipuri de încercări:
• încercarea de compresiune – tasare:

♦se stabilişte relaţia tensiune – tasare şi se determină modulul de
deformaţie edometric (modul de compresibilitate), M, pentru intervalul de presiuni
2 ... 3 daN/cm2:
Δp 100
M= = [daN/cm2]
Δε ε p =3 − ε p = 2
sau se exprimă prin curba de compresiune – porozitate, stabilindu-se coeficientul
de compresibilitate, av (raport între variaţia indicelui porilor şi variaţia
corespunzătoare a tensiunii de compresiune) pentru acelaşi interval al presiunilor
2 ... 3 daN/cm2:
Δe e2 − e1
a = =
v
[cm2/daN]
Δp p 2 − p1
p1 p2 presiunea, p
2 3
εp1
εp2 încărcare
descărcare
tasarea ε,%
Curba de compresiune - tasare

porozitatea, e
e1
e2
încărcare
descărcare
p1 p2 presiunea, p

Curba compresiune – tasare se execută pentru construcţiile la care este necesară

stabilirea tasărilor probabile.
Deformabilitatea pământului se mai poate exprima şi prin modulul de tasare (εΔp

[cm/m]), care este valoarea deformaţiei specifice corespunzătoare unui spor de
compresiune dat.
Pentru o încărcare de 2daN/cm2 pământurile se împart din punct de vedere al

compresibilităţii:
pământuri foarte compresibile, εΔp > 10cm/m
pământuri compresibile, εΔp = 10 ... 1 cm/m
pământuri puţin compresibile, εΔp = 1 ... 0,1 cm/m
pământuri necompresibile, εΔp < 0,1 cm/m

•încercarea de compresiune – consolidare:

♦constă în stabilirea relaţiei tensiune – tasare – timp şi se execută pe
pământuri argiloase saturate, pentru acele construcţii la care interesează
precizarea duratei de stabilizare a tasărilor
Pentru studiul consolidării cu ajutorul edometrului se procedează astfel: pentru

aceeaşi treaptă de încărcare se înregistrează deformaţiile la diferite intervale de
timp [(ΔH)t1; [(ΔH)t2; ...; [(ΔH)tfinal].
Gradul de consolidare corespunzător timpul t se determină astfel:
(ΔH ) t
U= 100
(ΔH ) final
Se desenează curba de consolidare ca variaţie în timp a gradului de consolidare.

24 48 timp, ore
-la nisipuri timpul de consolidare

este foarte mic, deoarece evacuarea
apei din pori este rapida
- in prafuri si argile, din cauza

0.6 permeabilitatii lor reduse, timpul de
consolidare este mult mai mare,
tasarile producându-se în timp
1.0 îndelungat.
nisip praf Argilă prafoasa argilă
(pământ)
grad de consolidare, U
Curba de consolidare a pământurilor prin tasare

Parametri de calcul
În practică, relaţia dintre încărcări şi deformaţiile corespunzătoare ale pământului

se apreciează pe baza unor parametrii care stau la baza dimensionării elementelor
de construcţie (de exemplu, suprastructura drumurilor).
a) Indicele de capacitate portantă, ICP sau CBR (Californian Bearing Ratio)
reprezintă rezistenţa pe care o opune un pământ la pătrunderea unui dorn

standardizat
se calculează ca raport între presiunea, p necesară pătrunderii unui dorn

cu diametrul de 50 mm pe o anumită adâncime în materialul care se studiază şi
presiunea, p0 necesară pătrunderii dornului în aceleaşi condiţii, într-un material
etalon (piatră spartă, p0 = 70 daN/cm2):
p
CBR = ICP = 100 %
p0
Parametri de calcul
p p0 presiunea, p
h
material standard
material analizat
adâncimea h, mm Curba C.B.R.

Parametri de calcul
Valori C.B.R. determinate în laborator pe diverse materiale sunt după cum

urmează:
- macadam ................................. 90 – 150%

- piatră spartă nesorată .............. 80 – 120 %
- pietriş ....................................... 40 – 80 %
- nisip argilos .............................. 25 – 40 %
- argilă nisipoasă ........................ 5 – 15 %
-argilă plastică ........................... 1–5%
Pentru a fi bun de utilizat în lucrări de terasamente, un pământ trebuie să aibă

C.B.R.min = 20 ... 40 %.

Parametri de calcul
b) Modulul de reacţie sau coeficientul patului, K
este raportul între presiunea „p” exercitată pe suprafaţa pământului prin

intermediul unei plăci rigide cu diametrul D = 75 cm şi tasarea corespunzătoare
„t”:
p
K= [daN/cm3]
t
Schema de determinare a modulului de reactie

Parametri de calcul
Se determină fie direct pe teren (cu placa de încărcare), fie indirect, prin
relaţii de legătură cu alţi parametri ce caracterizează deformabilitatea
pământurilor.
• pentru placa cu D = 75 cm: p = 0.7 daN/cm2. Se mentine aceasta presiune pâna

când deformatia înceteaza sa mai creasca sau creste cu mai putin de 5/100
mm/min:
0.7(daN / cm 2 )
k= (daN/cm3)
t (cm)
• pentru placa cu D = 75 cm: se aplica presiunea p uniform distribuita pâna când
se atinge tasarea admisibila sub placa de 1.27 cm:
p
k= (daN/cm3)
1.27
Parametri de calcul
Valoarea lui „K” depinde de:
- calităţile elastice ale pământului
- de dimensiunile şi de forma suprafeţei de încărcare
- de structura şi starea de compactare a pământului.
CBR
k= +3
5

Parametri de calcul
c) Modulul de deformaţie, Ed
este raportul între presiunea „p” transmisă pe teren de placa de încărcare şi

tasarea relativă „l” a suprafeţei încărcate, multiplicat cu un coeficient „a” care
variază în funcţie de forma în plan, rigiditatea plăcii de încărcare şi natura
pământului cercetat:
p p [daN/cm2]
Ed = α =α
λ l
D
unde: D este diametrul plăcii de încărcare, [cm]
l – tasarea reală, [cm]

Parametri de calcul
p1 p2 p
(presiunea)
λ1
λ2
λ
(tasarea relativă)

Parametri de calcul
Modulul de deformaţie se determină pe teren sau în laborator.
Încercarea pe teren consta în aplicarea unor încarcari verticale în trepte, pe o

placa rigida (din metal sau beton armat) asezata pe suprafata de încercat şi
masurarea tasarilor dupa fiecare treapta. Fiecare treapta se mentine pâna la
stabilizarea tasarii (Ds < 0.05 mm în 5 minute).
Încercarea se opreste dupa obtinerea unei deformatii relative efective s’ > s relativ
de calcul: s
s' =
d
unde s este tasarea medie
d – diametrul placii de încarcare

Parametri de calcul
Se construieste diagrama presiune – deformatie relativa efectiva:

p
Ed =
s'
în mediu semiinfinit, omogen si izotrop
α⋅p
Ed =
s'
în mediu stratificat sau complex rutier
α = 1.20 pentru un mediu alcatuit din doua straturi

α = 1.57 pentru un mediu alcatuit din mai multe straturi

Parametri de calcul
s’ sunt valorile deformatiei relative de calcul:

Tipul de sistem rutier Deformatia relativa de calcul
S.R.Nerigide cu îmbracaminti permanente 0.010
S.R.Nerigide cu îmbracaminti semipermanente sau grosimea totala

mai mica decât diametrul cercului echivalent de contact al suprafetei
pneurilor autovehiculului de calcul 0.020
S.R.Nerigide cu îmbracaminti provizorii 0.030
S.R.Rigide 0.001

Parametri de calcul
Tipul îmbracamintii Deformatia relativa de calcul
Îmbracaminti bituminoase în doua straturi
Straturi de uzura asfaltice pe binder,
executate la cald cu bitumuri de petrol cu 0.035
penetratie de 80..120 (1/10 mm) si mai
scazute
Permanente Straturi de uzura asfaltice pe binder,
executate la cald cu nisipuri bituminoase,
cu bitumuri de petrol cu penetratia peste
0.038
120 (1/10 mm) sau cu bitumuri taiate,
precum si pavaje cu pavele normale,
abnorme sau din calupuri
Covoare bituminoase executate la rece,
0.040
mortare asfaltice, macadamuri asfaltice
Semipermanente
Covoare bituminoase executate din mixturi
0.045
bituminoase
Macadam protejat cu tratamente
superficiale precum si pavaje de bitum sau 0.050
din piatra bruta
Provizorii
Macadam simplu 0.050
Impietruiri din balast sau pietris 0.060

Parametri de calcul
Încercarea în laborator este asemanatoare celei pe teren cu deosebirea ca

încarcarea în trepte se aplica prin intermediul unei stampe de anumite dimensiuni,
pe probe netulburate sau tulburate.
1a – forma metalica
2 – stampa de încarcare
3 – comparatoare
4 – placute metalice si pârghii
5 – presa pârghie

Parametri de calcul
Încercarea în laborator
- Se compacteazala acelasi grad de compactare (98%), trei probe cilindrice din
pamânt pregatit conform STAS 2914/4-89
- Se aplica stampa pe suprafata libera, nivelata, a probei din forma cilindrica a
aparatului
- Se fixeaza microcomparatoarele pentru masurarea deplasarilor pe verticala a
stampei
- Se încarca stampa cu presa-pârghie prin adaugarea treptata de greutati pe
platanul pârghiei tinând seama ca raportul dintre acestea si încarcarea transmisa
este de 1/10
- Se mentine fiecare treapta de încarcare pâna când deplasarea verticala a stampei
practic înceteaza (comparatoarele înregistreaza maximum 0.03 mm în 5 minute)
- Se înregistreaza deplasarile pe verticala, s1, s2 într-un tabel:

Parametri de calcul

Parametri de calcul
- Dupa stabilizarea deformatiei sub încarcarea anterioara se incarca platanul

pârghiei cu treapta urmatoare astfel încât sa se asigure sporul de presiune de:
- 25 ... 50 kPa pentru pamânturi argiloase în stare de consistenta tare,

plastic vârtoasa sau plastic consistenta si nisipuri îndesate sau cu îndesare
mijlocie
- 5 ... 10 kPa pentru pamânturi argiloase în stare de consistenta plastic
moale sau plastic curgatoare si nisipuri afânate
La încercarea pamânturilor necoezive pe suprafata probei se pun greutati inelare

care sa asigure o presiune suplimentara în jurul stampei de 5 kPa.

Parametri de calcul
- Sporurile de presiune se aleg astfel încât sa se atinga deformatia relativa s’ de

0.03 dupa 3 – 4 trepte de încarcare.
- La atingerea deformatiei relative s’ = 0.03 încarcarea se opreste. Încercarea
continua pe suprafata interioara a probei.
- Dupa efectuarea încercarilor se determina umiditatea reala a pamântului încercat
luând câte o proba de pamânt din dreptul stampei, de la adâncimea de 4 cm fata
de ultima suprafata încercata.
- Se calculeaza deformatiile efective s’ corespunzatoare fiecarei trepte de
încarcare.
- Cu datele obtinute se construieste diagrama presiune-deformatii relative efective
si se calculeaza modulele de deformatie liniara corespunzatoare umiditatii cerute
si gradului de compactare de 98%.
Parametri de calcul

Parametri de calcul
Modulul de deformaţie Ed prin încercări directe pe teren se determină pentru:
- stabilirea sau precizarea valorilor de calcul ale Ed pe terenul de fundaţie
- verificarea prin încercări directe în timpul execuţiei, a Ed pentru terenul

de fundaţie
- verificarea capacităţii portante a unei structuri rutiere
- verificarea în timpul execuţiei a lui Ed echivalent la nivelul unui strat

rutier sau pentru întregul complex rutier

Parametri de calcul
Modulul de deformaţie prin încercări de laborator se determină pentru:
- precizarea valorilor de calcul ale Ed când se cunosc valorile de calcul

ale umidităţii şi gradul de compactare
- compararea deformabilităţii diferitelor tipuri de pământuri şi materiale

stabilirea variaţiei Ed în funcţie de grad de compactare, umiditate, temperatură,
viteză de încărcare
E d ≅ 14 CBR

Parametri de calcul
d) Modulul de elasticitate, E
este limita raportului dintre variaţia presiunii aplicate pe placa de diametru D şi

deformaţia elastică corespunzătoare, Δl:
Δp [daN/cm2]
E = lim D
Δl
Deformaţia elastică se determină pe baza curbei de revenire a diagramei

compresiune-tasare, la cicluri de încărcare-descărcare.

Parametri de calcul
d) Modulul de elasticitate, E
Tasarea remananentă Δp p1
Δl p, daN/cm2
(presiunea)
l1
s1
s, cm
(tasarea)

Parametri de calcul
e) Coeficientul de compresibilitate ME
rezulta din incercarea cu placa LUKAS (VSS) in doua cicluri de incarcare
stabileste caracteristica de portanta:
la nivelul partii superioare a terasamentului
la nivelul inferior al stratului de forma (cand terasamentele
sunt prevazute cu strat de forma)
este indicat pentru determinarea gradului de compactare al terasamentelor

din pamanturi necoezive, materiale stancoase sau din deseuri industriale
pentru care nu pot fi determinate in laborator caracteristicile de compactare

principiul incercarii:
se masoara tasarea terasamentului sub o placa circulara rigida supusa
unei presiuni verticale ce creste treptat
placa LUKAS circulara: diametrul = 30 cm

grosimea = 25 mm
Se incarca in doua cicluri:

- ciclul I:
> se aplica o presiune de 0.2 bari si se fac citirile la microcomparatoare;
media citirilor reprezinta zero relativ al tasarii verticale a placii
> se ridica presiunea la 0.5 bari si se fac citirile pentru tasari
> se continua cu trepte de incarcare de 0.5 bari pana la presiunea maxima de
4.5 bari
- se descarca placa pana la presiunea de 0 bari si se fac citiri ale tasarilor

dupa stabilizare ⇒ punctul de plecare pentru al doilea ciclu de incarcare

- ciclul II:
> se deruleaza la fel ca primul
- incercarea e considerata terminata dupa cea de-a doua descarcare pana

la 0.02 bari si citirea se face dupa stabilizarea microcomparatoarelor
Pe baza rezultatelor masuratorilor se traseaza diagrama de incarcare

(primul ciclu) – descarcare si incarcare (al doilea ciclu):
Se calculeaza coeficientul de compresibilitate:
Δp
M E = 30
Δs
Unde: 30 este diametrul placii de incarcare
Δp – diferenta de presiune intre doua trepte de incarcare: 1 bar (intre
0.5 bari si 1.5 bari)
Δs – diferenta intre tasarile corespunzatoare treptelor respective de
incarcare, pentru primul ciclu de incarcare (Δs1) si al doilea ciclu de
incarcare (Δs2)

Se calculeaza raportul m dintre coeficientii de compresibilitate
corespunzatori celui de-al doilea ciclu de incarcare (ME2) si
primului ciclu de incarcare (ME1):
M E2
m=
M E1

Interpretarea rezultatelor:
ME1 caracterizeaza portanta atinsa prin compactare
ME1 trebuie sa fie mai mare sau egal cu criteriul impus; altfel
se determina :
M E2
m=
M E1
cand ME2 > ME1 pamantul nu a atins inca gradul de compactare
maxim: compactarea trebuie continuata
cand ME2 ≅ ME1 pamantul a atins gradul de compactare maxim,

o compactare suplimentare nu va mai aduce nimic; rezulta ca
avem:
pamant de prosta calitate
pamant pus in opera in conditii nefavorabile
portanta straturilor de dedesubt (in special cea a
terenului de fundare) insuficienta.
Rezistenţa la tăiere
condiţionează stabilitatea pământurilor sub acţiunea diferitelor tipuri de
solicitări. Când aceasta se depăşeşte, se produce ruperea, formându-se o
suprafaţă de rupere
este necesară pentru studiul stabilităţii taluzurilor, a împingerii

pământului asupra lucrărilor de sprijinire etc.
Rezistenţa la tăiere a pământului se exprimă prin relaţia:
τ = σ tgϕ + c
(dreapta caracteristică sau intrinsecă) LEGEA lui COULOMB
unde: t este rezistenţa pământului la tăiere [daN/cm2]

s – presiunea normală pe planul de tăiere [daN/cm2]
ϕ – unghiul de frecare internă
c – coeziunea tăiere [daN/cm2]
τf
τ = σ tgϕ + c
Dreapta intrinsecă

- pentru pământurile argiloase ϕ = 0 ... 15o

- pentru pământurile nisipoase ϕ = 30 ... 40o
În cazul pamânturilor necoezive, rezistenta la taiere depinde de frecarea dintre

particulele solide, iar unghiul de frecare interioara depinde de caracteristicile
particulelor.
În cazul pamânturilor coezive, rezistenta la taiere depinde de caracteristicile

particulelor, de coeziune si de umiditate.
Unghiul de frecare interioara depinde de marimea si forma particulelor solide,

gradul de îndesare, umiditate.
Coeziunea se datoreaza unor forte de legatura interioare dintre particulele

pamântului exercitate prin intermediul apei adsorbite. Coeziunea argilelor variaza
cu umiditatea si cu starea de îndesare.
Se studiază în laborator cu ajutorul aparatului pentru tăiere directă (forfecare

directă).
piston
proba de pamant
caseta metalica
pietre poroase
placi dintate
Rezistenţa la tăiere rezultă şi din compresiune monoaxială (pentru pământurile

argiloase) şi compresiune triaxială.
Felul pamântului Φ (grade) c (daN/cm2)
Nisipuri prafoase 22 .. 30 0
Nisipuri fine si mijlocii 23 .. 33 0
Nisipuri mari 31 .. 36 0
Prafuri si prafuri argiloase 18 .. 25 0.012 .. 0.060
Argile prafoase 12 .. 22 0.055 .. 0.180
Argile 6 .. 18 0.115 .. 0.325

Identificarea pământurilor
Blocuri – bucăţi mari de stâncă, cu diametre peste 20 cm. îngrămădite prin

acţiunea torenţilor sau gheţarilor.
Bolovănişuri sau pietrişuri – fragmente necimentate, cu dimensiuni peste 2 mm;

uneori golurile pot fi umplute cu nisip sau argilă (aceasta influenţează
rezistenţa stratului).
Nisipuri – granule colţuroase sau rotunjite cu diametrul cuprins între 0.05 mm şi 2

mm; porozitate redusă, fără coeziune, frecare internă mare;
- la solicitări statice au deformaţii mici;
- la solicitări dinamice au deformaţii mari şi bruşte;
nisipurile mari şi mijlocii sunt foarte bune pentru fundare (nu sunt influenţate de
poziţia faţă de pânza de apă);
nisipurile fine pot fi antrenate de apă şi se transformă în nisipuri curgătoare.

Prafuri – cu diametrul cuprins între 0.005 şi 0.05 mm, prezintă oarecare plasticitate
şi coeziune (se comportă ca şi chitul);
amestecate cu apă se depun în aproximativ 30 minute;
au rezistenţe scăzute;
trebuie utilizate cu precauţii.
Argila – pământ cu un bogat conţinut de minerale secundare;
unsuroasă la pipăit, aderă de corpurile umede;
se frământă ca ceara iar uscată formează bulgări care se sfărâmă greu;
are porozitate mare şi frecare internă mică;
calitătile mecanice sunt mult influenţate de apă.

Loessul – majoritatea particulelor sunt din fracţiunea „praf”;
prezintă pori foarte mari (vizibili cu ochiul liber = macropori);
comportare foarte mult influenţată de apă. Când este uscat este foarte bun dar
când se umezeşte devine foarte rău, prezentând deformaţii mari.
Marna – pământ argilos, cu calcar uniform răspândit în masa de argilă;
reprezintă o trecere de la argilă la calcar;
denumirea este în funcţie de procentul de CaCO3 (argilă marnoasă, marnă

calcaroasă).

Mâluri – argile prăfoase provenite din depuneri neconsolidate ale apelor

curgătoare sau lacurilor;
uneori conţin nisip sau pietriş;
uscate, sunt tari şi cu crăpături;
au plasticitate mare.
Nămoluri – mâluri cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10%;
au o structură spongioasă datorită gazelor care se degajă din descompunerea

materiilor organice;
se desfac uşor în apă;
prin uscare crapă în bucăţi poligonale.

Dupa rezistenta opusa la sapare (de care trebuie sa tina seama la executarea
lucrarilor de tersamente) pamânturile pot fi:
pamânturi slabe:
pot fi sapate cu orice utilaj terasier iar manual se sapa cu lopata si
cazmaua
sunt argilele nisipoase, prafoase, nisipul argilos, zgura afânata, loessul

(praf argilos, nisipos), pamântul vegetal pâna la adâncimea de 30 cm, turba,
terenurile saraturoase si cele cu saratura de consistenta moale
pamânturi mijlocii:
pot fi sapate cu orice utilaj terasier iar manual se sapa cu cazmaua si
partial cu tarnacopul
sunt argile marnoase, pietris, argila grasa amestecata cu piatra sparta

sau pietris, balast marunt, pamânt vegetal cu radacini

pamânturi tari:
se pot sapa cu excavatorul, grederul elevator, draglina iar manual cu
târnacopul si cu cazmaua
fac parte argila grasa compacta, argila grasa amestecat cu piatra sparta
sau pietris, argila marnoasa compacta, pietris cu bolovanis, zgura de furnal
nesfarâmata, pamânt amestecat cu bolovani
pamânturi foarte tari:

se pot sapa cu excavatorul si grederul elevator iar manual cu ranga,
târnacopul, şpiţul, barosul (fara explozivi)
fac parte argila grea compacta umeda, argila grasa sau argila nisipoasa
grea si cu amestec de piatra sfarâmata, pietris, moloz îndesat, bolovani, pietris,
balast compact, argila tare, pamânturi înghetate

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

Încărcat de

Informații document

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pre Zen Tare Curs 3 Drumuri II-Infrastructura

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

GENERALITĂŢI

Pământul – material predominant

• drumul este o constructie ce se desfasoara pe zone întinse în ceea ce

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pământul - acumulare de particule minerale solide

- este un corp complex, alcătuit din fragmente solide de natură

- este un sistem trifazic, comportarea pământului fiind dată de

Raporturile dintre faze (solidă, lichidă şi gazoasă) sunt influenţate de acţiunea

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Faza solida = scheletul mineral

Faza lichida = apa

Faza gazoasa = aer

Este posibil ca una din faze sa lipseasca:

În funtie de proportia în care intra cele trei faze în compozitia pamnântului, de

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

greutatea / masa volumică a pământului în stare normală de umiditate, w:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

greutatea / masa volumică a pământului în stare uscată:

greutatea / masa volumică a pământului complet saturat:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Clasificarea nisipurilor dupa capacitatea de indesare:

nisipuri cu capacitate de îndesare mica: Ci < 0.4

nisipuri cu capacitate de îndesare mijlocie: Ci = 0.4 … 0.6

nisipuri cu capacitate de îndesare mare: Ci > 0.6

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Identificarea pământurilor se face baza caracteristicilor sale, în funcţie de două

Această caracterizare este una subiectivă deoarece nu ia în considerare şi starea

În concluzie, pentru aprecierea pământurilor trebuie precizate: natura pământului

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

repartiţia, în procente din greutatea totală, a materialului uscat, a

Pământurile se denumesc în funcţie de dimensiunea (fracţiunea) principală, dar se

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Clasificarea pământurilor, după mărimea particulelor constituente:

blocuri.................. peste 200 mm

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pentru determinarea granulozităţii pământului, în laborator se face analiza

Astfel rezultă curba granulometrică (reprezentare grafică a compoziţiei

Reprezentarea grafică a compoziţiei granumoletrice a pământurilor se face şi prin

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pe baza curbei granulometrice se poate aprecia cât de uniform sau neuniform

0.001 0.005 0.02 0.1 0.2 0.5 1 2 d, mm

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Clasificarea pământurilor, din punct de vedere al gradului de neuniformitate:

- pământuri foarte uniforme .......... Un < 5

- uniforme .......................................... 5 < Un < 15

- neuniforme ...................................... Un > 15

Un pământ bun pentru lucrările de terasamente trebuie să aibă Un ≥ 7.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Pentru umidităţi reduse pământurile au proprietăţile unui corp tare.

Pe măsură ce umiditatea creşte, ele devin plastice, adică suferă deformaţii

Umidităţile care definesc domeniul în care pământul se comportă ca un corp

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL

Caracterizarea unui pământ din punct de vedere al plasticităţii se face prin