Sunteți pe pagina 1din 71

GENERALITĂŢI

Terasamentele:
totalitatea lucrărilor de pământ executate în scopul realizării
infrastructurii drumurilor, inclusiv stratul de formă.

Pământul – material predominant


• proprietăţile sale fizico-mecanice determină forma şi dimensiunile
profilului transversal, sistemul de scurgere şi evacuare al apelor, procesul
tehnologic de execuţie etc.

• drumul este o constructie ce se desfasoara pe zone întinse în ceea ce


priveste lungimea sa ⇒ caracteristici variate ale pamântului care este supus în
permanenta variatiilor de temperatura si umiditate

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


GENERALITĂŢI

Pământul - acumulare de particule minerale solide

- este produs prin dezagregare fizică sau chimică a rocilor care pot
conţine sau nu materii organice

- este un corp complex, alcătuit din fragmente solide de natură


mineralogică, de forme şi mărimi diferite, cuprinzând în golurile rămase apă şi aer
sau doar apă

- este un sistem trifazic, comportarea pământului fiind dată de


interacţiunea dintre faze

Raporturile dintre faze (solidă, lichidă şi gazoasă) sunt influenţate de acţiunea


factorilor externi (solicitări, temperaturi etc.).

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


GENERALITĂŢI

Faza solida = scheletul mineral

Faza lichida = apa

Faza gazoasa = aer

Este posibil ca una din faze sa lipseasca:


- daca lipseste faza lichida, pamântul este uscat
- daca toate golurile dintre granule sunt umplute cu apa, pamântul este
saturat

În funtie de proportia în care intra cele trei faze în compozitia pamnântului, de


marimea granulelor, de modul de asociere a elementelor componente rezulta
diverse tipuri de pamânturi cu diverse caracateristici fizico-mecanice.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

• Densitatea pamântului:
m
unde m este masa pamântului umed ρ=
V – volumul pamântului umed
V

• Greutate volumica:
G
γ =
unde G este greutatea pamântului umed V
V – volumul pamântului umed

greutatea / masa volumică a pământului în stare normală de umiditate, w:


Gw n w
γw = = (1 − )γ S (1 + ) [kN/m3]
V 100 100
Mw n w
ρw = = (1 − ) ρ S (1 + )
V 100 100 [t/m3]

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

greutatea / masa volumică a pământului în stare uscată:


n
γ d = (1 − )γ S [kN/m3]
100
n
ρ d = (1 − )ρ S [t/m3]
100

greutatea / masa volumică a pământului complet saturat:

n n [kN/m3]
γ sat = (1 − )γ S + γw
100 100
n n
ρ sat = (1 − )ρ S + ρw [t/m3]
100 100

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice γd
γw
Aer
Aer
Apa Solid
Solid γsat
Stare uscată
Stare parţial saturată (normală)

Apa

Solid

Stare saturata

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice
V gol
• Porozitatea (%) : n= 100
Vtot
unde Vgol este volumul golurilor
Vtot – volumul total al materialului
V gol
• Indicele porilor: e=
VS
unde Vgol este volumul golurilor
VS - volumul particulelor solide
e n
n= e=
1+ e 1− n

VS = (1 − n)Vtot Vtot
Vtot = VS (1 + e) VS =
1+ e

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

• Capacitatea de îndesare
proprietatea pamânturilor nisipoase de a-si micsora volumul porilor prin
rearanjarea particulelor solide:
emax − emin
Ci =
emin
unde emax este indicele porilor unui pamânt necoeziv în starea cea mai afânata
emin – indicele porilor pamântului în starea cea mai îndesata

Clasificarea nisipurilor dupa capacitatea de indesare:

nisipuri cu capacitate de îndesare mica: Ci < 0.4

nisipuri cu capacitate de îndesare mijlocie: Ci = 0.4 … 0.6

nisipuri cu capacitate de îndesare mare: Ci > 0.6


DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici fizice

• Umiditatea (%) :
mw
w= 100
mS
unde mw este masa apei continuta în porii unei cantitati de pamânt
mS – masa particulelor solide

• Permeabilitatea
proprietatea unor pamânturi de a permite circulatia apei libere printre
golurile particulelor solide sub actiunea câmpului gravitational
v
k=
I
unde k este coeficientul de permeabilitate (cm/s)
v – viteza de infiltrare a apei in pamânt (cm/s)
I – gradientul hidraulic (%)

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

Identificarea pământurilor se face baza caracteristicilor sale, în funcţie de două


mari categorii de elemente semnificative:

- granulozitate

- plasticitate

Această caracterizare este una subiectivă deoarece nu ia în considerare şi starea


pământului.

În concluzie, pentru aprecierea pământurilor trebuie precizate: natura pământului


şi starea sa fizică (umiditate, îndesare etc.).

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

• Granulozitatea

repartiţia, în procente din greutatea totală, a materialului uscat, a


diferitelor fracţiuni granulare

Fracţiunea granulară este grupa de fragmente solide cuprinsă între două limite.

Pământurile se denumesc în funcţie de dimensiunea (fracţiunea) principală, dar se


amintesc şi celelalte caracteristici (de exemplu PNA = praf nisipos argilos).

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

Clasificarea pământurilor, după mărimea particulelor constituente:

blocuri.................. peste 200 mm


bolovăniş ............. 70 – 200 mm
pietriş ................... 2 – 70 mm
mare ..................... 20 – 70 mm
mic ...................... 2 – 20 mm
nisip ..................... 0.05 – 2 mm
mare ..................... 0.5 – 2 mm
mijlociu ............... 0.25 – 0.5 mm
fin ........................ 0.05 – 0.25 mm
praf ...................... 0.005 – 0.05 mm
argilă .................... sub 0.005 mm

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

Pentru determinarea granulozităţii pământului, în laborator se face analiza


granulometrică, prin cernere pe ciururi şi site cu ochiuri pătrate sau prin
sedimentare.

Astfel rezultă curba granulometrică (reprezentare grafică a compoziţiei


granulometrice).

Reprezentarea grafică a compoziţiei granumoletrice a pământurilor se face şi prin


diagrama ternară. Această reprezentare este avantajoasă pentru compararea
pământurilor.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice 0 100

25

Ar
ip

gi l
Ni s

a
45

100 0
0 25 100

Praf
Diagrama ternară: Nisip:25%,
Praf: 25%, Argilă: 45%

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Categorii de pamanturi dupa cum predomina fractiunea argila sau fractiunea nisip

argila grasa:
minim 60% fractiune argila, restul praf si foarte putin nisip

argila:
30% ... 60% fractiune argila, restul praf si foarte putin nisip

argila nisipoasa:
30% ... 50% fractiune argila, restul nisip si foarte putin praf

lut:
20% ... 30% fractiune argila, restul nisip si foarte putin praf

nisip argilos:
10% ... 20% fractiune argila, restul nisip si foarte putin praf

nisip fin:
sub 10% fractiune argila

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

Pe baza curbei granulometrice se poate aprecia cât de uniform sau neuniform


este un pământ, cu ajutorul coeficientului sau gradului de neuniformitate, Un:

treceri, %
d 60
100 Un =
90 d10
80

70

60
d60 este diametrul particulelor de
50
pământ corespunzător procentului de 60 %;
40
d10 - diametrul particulelor de pământ
30
20
corecpunzător procentului de 10 %.
10

0.001 0.005 0.02 0.1 0.2 0.5 1 2 d, mm


d10 d60

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

Clasificarea pământurilor, din punct de vedere al gradului de neuniformitate:

- pământuri foarte uniforme .......... Un < 5

- uniforme .......................................... 5 < Un < 15

- neuniforme ...................................... Un > 15

Cu cât un pământ este mai uniform cu atât curba sa granulometrică este mai
apropiată de verticală.

Un pământ bun pentru lucrările de terasamente trebuie să aibă Un ≥ 7.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

• Plasticitatea
proprietatea pământului de a se comporta, într-un anumit
domeniu de umidităţi, ca un corp plastic

Pentru umidităţi reduse pământurile au proprietăţile unui corp tare.

Pe măsură ce umiditatea creşte, ele devin plastice, adică suferă deformaţii


permanente sub sarcini constante fără modificarea volumului, apoi curgătoare,
adică se deformează sub propria lor greutate, tinzând să capete o suprafaţă
superioară apropiată de un plan orizontal.

Umidităţile care definesc domeniul în care pământul se comportă ca un corp


plastic se numesc limite de plasticitate.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

Limita inferioară de plasticitate sau limita de frământare, wP, este umiditatea care
corespunde trecerii pământului din stare solidă în stare plastică.

Limita superioară de plasticitate sau limita de curgere, wL, este umiditatea care
corespunde trecerii pământului din stare plastică în stare curgătoare.

Caracterizarea unui pământ din punct de vedere al plasticităţii se face prin


indicele de plasticitate, IP, care reprezintă intervalul de umiditate în care pământul
se află în stare plastică:

I P = wL − w P
w, %
wP wL

IP

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

Pământurile se clasifică din punct de vedere al plasticităţii, după cum urmează:

neplastice, IP = 0 %;

cu plasticitate redusă, IP ≤ 10 %;

cu plasticitate mijlocie, IP = 11 % ... 20 %;

cu plasticitate mare, IP = 21 % ... 35 %;

cu plasticitate foarte mare, IP > 35 %.

Pentru lucrările de terasamente se recomandă pământuri cu IP ≤ 15% şi wL ≤ 60%.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Fracţiunea granulară
Nr
Indice de Argilă Praf Nisip
.
Pământuri coezive plasticitate (< 0.005 (0.005 ... 0.05 (0.05 ... 2
crt
Ip mm) mm) mm)
.
Caracteristici fizice Conţinut procentual

1 Argilă grasă >35 > 60 Variabil


Clasificarea
pamanturilor 2 Argilă 25..60 35..60
Mai puţin
< 30
decât argilă
coezive
Mai mult Mai puţin
3 Argilă prăfoasă 15..35 30..50
decât argilă decât praf
Mai puţin
4 Argilă nisipoasă 15..35 30..60 > 30
decât argilă
Argilă prăfoasă Mai mult
5 15..25 30..35 > 30
nisipoasă decât argilă
Mai mult
6 Praf argilos 10..25 15..30 < 30
decât nisip
Mai mult
7 Praf nisipos argilos 5..20 15..30 > 30
decât nisip
Mai mult
8 Praf 5..15 0..15 < 30
decât argilă
Mai mult
9 Praf nisipos 0..10 0..15 > 30
decât nisip
Mai puţin Mai mult
10 Nisip argilos 5..20 15..30
decât nisip decât praf
Mai puţin Mai mult
11 Nisip prăfos 0..10 0..15
decât nisip decât praf

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

• Starea de consistenţă a pământurilor

Starea fizică a pământurilor coezive depinde de


conţinutul lor în apă = stare de consistenţă

indicele de consistenţă, Ic [%] :


wL − w
Ic =
IP
unde: wL este limita de curgere, %;
w – umiditatea naturală, %;
Ip – indicele de plasticitate, %.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici fizice

Conform STAS 1243, clasificarea pământurilor după indicele de consistenţă:

curgătoare, Ic = 0 %;

plastic curgătoare, Ic = 0.1 % ... 0.25 %;

plastic moale, Ic = 0.26 % ... 0.50 %;

plastic consistentă, Ic = 0.51 % ... 0.75 %;

plastic vârtoasă, Ic = 0.76 ... 0.99 %;

tare, Ic = 1 % (aceasta se întâmplă pentru w = wL).

Pentru lucrările de terasamente se recomandă pământuri cu Ic > 0.50 %.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

proprietatea pământurilor de a se deforma sub acţiunea unor


solicitări de compresiune, devenind mai îndesate

Un pământ, chiar dacă este saturat, nu este caracterizat numai prin umiditate. La o
umiditate dată, există o infinitate de stări posibile în funcţie de volumul de aer
conţinut în pământ, fiecare stare fiind definită de densitatea în stare uscată (ρd).

Se consideră că un pământ nesaturat poate fi compactat dacă se poate elimina


aerul (umiditatea rămâne constantă, dar creşte ρd).

Dacă există posibilitatea de a se elimina şi apa, procesul se numeşte consolidare


(creşte ρd şi se micşorează umiditatea).

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

Consolidarea:
proces de desfăşurare în timp, sub încărcare constantă, a deformaţiilor
pământului

proces caracteristic argilelor care au o permeabilitate foarte scăzută

La nisipuri nu se pune problema consolidării deoarece, datorită permeabilităţii lor


mari, apa este expulzată din pori, practic odată cu aplicarea încărcării, dând
posibilitatea particulelor să ocupe poziţia corespunzătoare noii stări de îndesare.

În problemele de construcţii interesează în general deformarea pe verticală,


numită tasare.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor
se studiază în laborator cu ajutorul edometrului prin urmărirea tasărilor şi
evoluţia acestora în timp sub efectul unor încărcări axiale aplicate în trepte, în
condiţiile deformărilor laterale împiedicate
microcomparator

Încercarea de laborator cu edometrul se face dispozitiv de


incarcare
pe probe cilindrice de pământ cu diametrul
placa rigida
7-10 cm şi înălţimea 2-4 cm, aplicându-se
încărcarea pe faţa superioară a probei şi
măsurându-se tasarea (deformaţia pe
proba de pamant
varticală a probei) la microcomparator. cilindrica

Sub încărcarea aplicată se observă modul de


pietre poroase
consolidare al probelor de pământ:
•la început tasarea se produce repede
•cu timpul tasarea este din ce în ce mai mică
până se opreşte

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

Se pot realiza două tipuri de încercări:

• încercarea de compresiune – tasare:


♦se stabilişte relaţia tensiune – tasare şi se determină modulul de
deformaţie edometric (modul de compresibilitate), M, pentru intervalul de presiuni
2 ... 3 daN/cm2:
Δp 100
M= = [daN/cm2]
Δε ε p =3 − ε p = 2
sau se exprimă prin curba de compresiune – porozitate, stabilindu-se coeficientul
de compresibilitate, av (raport între variaţia indicelui porilor şi variaţia
corespunzătoare a tensiunii de compresiune) pentru acelaşi interval al presiunilor
2 ... 3 daN/cm2:
Δe e2 − e1
a = =
v
[cm2/daN]
Δp p 2 − p1
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

p1 p2 presiunea, p

2 3

εp1

εp2 încărcare

descărcare

tasarea ε,%

Curba de compresiune - tasare

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

porozitatea, e

e1

e2

încărcare

descărcare

p1 p2 presiunea, p

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

Curba compresiune – tasare se execută pentru construcţiile la care este necesară


stabilirea tasărilor probabile.

Deformabilitatea pământului se mai poate exprima şi prin modulul de tasare (εΔp


[cm/m]), care este valoarea deformaţiei specifice corespunzătoare unui spor de
compresiune dat.

Pentru o încărcare de 2daN/cm2 pământurile se împart din punct de vedere al


compresibilităţii:
pământuri foarte compresibile, εΔp > 10cm/m

pământuri compresibile, εΔp = 10 ... 1 cm/m

pământuri puţin compresibile, εΔp = 1 ... 0,1 cm/m

pământuri necompresibile, εΔp < 0,1 cm/m


DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor

•încercarea de compresiune – consolidare:


♦constă în stabilirea relaţiei tensiune – tasare – timp şi se execută pe
pământuri argiloase saturate, pentru acele construcţii la care interesează
precizarea duratei de stabilizare a tasărilor

Pentru studiul consolidării cu ajutorul edometrului se procedează astfel: pentru


aceeaşi treaptă de încărcare se înregistrează deformaţiile la diferite intervale de
timp [(ΔH)t1; [(ΔH)t2; ...; [(ΔH)tfinal].

Gradul de consolidare corespunzător timpul t se determină astfel:

(ΔH ) t
U= 100
(ΔH ) final

Se desenează curba de consolidare ca variaţie în timp a gradului de consolidare.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Compresibilitatea pământurilor
24 48 timp, ore

-la nisipuri timpul de consolidare


este foarte mic, deoarece evacuarea
apei din pori este rapida

- in prafuri si argile, din cauza


0.6 permeabilitatii lor reduse, timpul de
consolidare este mult mai mare,
tasarile producându-se în timp
1.0 îndelungat.
nisip praf Argilă prafoasa argilă
(pământ)

grad de consolidare, U
Curba de consolidare a pământurilor prin tasare

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

În practică, relaţia dintre încărcări şi deformaţiile corespunzătoare ale pământului


se apreciează pe baza unor parametrii care stau la baza dimensionării elementelor
de construcţie (de exemplu, suprastructura drumurilor).

a) Indicele de capacitate portantă, ICP sau CBR (Californian Bearing Ratio)

reprezintă rezistenţa pe care o opune un pământ la pătrunderea unui dorn


standardizat

se calculează ca raport între presiunea, p necesară pătrunderii unui dorn


cu diametrul de 50 mm pe o anumită adâncime în materialul care se studiază şi
presiunea, p0 necesară pătrunderii dornului în aceleaşi condiţii, într-un material
etalon (piatră spartă, p0 = 70 daN/cm2):
p
CBR = ICP = 100 %
p0
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

p p0 presiunea, p

h
material standard

material analizat

adâncimea h, mm Curba C.B.R.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

Valori C.B.R. determinate în laborator pe diverse materiale sunt după cum


urmează:

- macadam ................................. 90 – 150%


- piatră spartă nesorată .............. 80 – 120 %
- pietriş ....................................... 40 – 80 %
- nisip argilos .............................. 25 – 40 %
- argilă nisipoasă ........................ 5 – 15 %
-argilă plastică ........................... 1–5%

Pentru a fi bun de utilizat în lucrări de terasamente, un pământ trebuie să aibă


C.B.R.min = 20 ... 40 %.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

b) Modulul de reacţie sau coeficientul patului, K

este raportul între presiunea „p” exercitată pe suprafaţa pământului prin


intermediul unei plăci rigide cu diametrul D = 75 cm şi tasarea corespunzătoare
„t”:
p
K= [daN/cm3]
t

Schema de determinare a modulului de reactie

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

b) Modulul de reacţie sau coeficientul patului, K

Se determină fie direct pe teren (cu placa de încărcare), fie indirect, prin
relaţii de legătură cu alţi parametri ce caracterizează deformabilitatea
pământurilor.

• pentru placa cu D = 75 cm: p = 0.7 daN/cm2. Se mentine aceasta presiune pâna


când deformatia înceteaza sa mai creasca sau creste cu mai putin de 5/100
mm/min:
0.7(daN / cm 2 )
k= (daN/cm3)
t (cm)
• pentru placa cu D = 75 cm: se aplica presiunea p uniform distribuita pâna când
se atinge tasarea admisibila sub placa de 1.27 cm:
p
k= (daN/cm3)
1.27
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

b) Modulul de reacţie sau coeficientul patului, K

Valoarea lui „K” depinde de:

- calităţile elastice ale pământului

- de dimensiunile şi de forma suprafeţei de încărcare

- de structura şi starea de compactare a pământului.

CBR
k= +3
5

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

este raportul între presiunea „p” transmisă pe teren de placa de încărcare şi


tasarea relativă „l” a suprafeţei încărcate, multiplicat cu un coeficient „a” care
variază în funcţie de forma în plan, rigiditatea plăcii de încărcare şi natura
pământului cercetat:

p p [daN/cm2]
Ed = α =α
λ l
D
unde: D este diametrul plăcii de încărcare, [cm]
l – tasarea reală, [cm]

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

p1 p2 p
(presiunea)

λ1

λ2

λ
(tasarea relativă)

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Modulul de deformaţie se determină pe teren sau în laborator.

Încercarea pe teren consta în aplicarea unor încarcari verticale în trepte, pe o


placa rigida (din metal sau beton armat) asezata pe suprafata de încercat şi
masurarea tasarilor dupa fiecare treapta. Fiecare treapta se mentine pâna la
stabilizarea tasarii (Ds < 0.05 mm în 5 minute).

Încercarea se opreste dupa obtinerea unei deformatii relative efective s’ > s relativ
de calcul: s
s' =
d
unde s este tasarea medie
d – diametrul placii de încarcare

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Se construieste diagrama presiune – deformatie relativa efectiva:


p
Ed =
s'
în mediu semiinfinit, omogen si izotrop

α⋅p
Ed =
s'
în mediu stratificat sau complex rutier

α = 1.20 pentru un mediu alcatuit din doua straturi


α = 1.57 pentru un mediu alcatuit din mai multe straturi

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

s’ sunt valorile deformatiei relative de calcul:


Tipul de sistem rutier Deformatia relativa de calcul

S.R.Nerigide cu îmbracaminti permanente 0.010

S.R.Nerigide cu îmbracaminti semipermanente sau grosimea totala


mai mica decât diametrul cercului echivalent de contact al suprafetei
pneurilor autovehiculului de calcul 0.020

S.R.Nerigide cu îmbracaminti provizorii 0.030

S.R.Rigide 0.001

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed
Tipul îmbracamintii Deformatia relativa de calcul
Îmbracaminti bituminoase în doua straturi
Straturi de uzura asfaltice pe binder,
executate la cald cu bitumuri de petrol cu 0.035
penetratie de 80..120 (1/10 mm) si mai
scazute
Permanente Straturi de uzura asfaltice pe binder,
executate la cald cu nisipuri bituminoase,
cu bitumuri de petrol cu penetratia peste
0.038
120 (1/10 mm) sau cu bitumuri taiate,
precum si pavaje cu pavele normale,
abnorme sau din calupuri
Covoare bituminoase executate la rece,
0.040
mortare asfaltice, macadamuri asfaltice
Semipermanente
Covoare bituminoase executate din mixturi
0.045
bituminoase
Macadam protejat cu tratamente
superficiale precum si pavaje de bitum sau 0.050
din piatra bruta
Provizorii
Macadam simplu 0.050
Impietruiri din balast sau pietris 0.060

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator este asemanatoare celei pe teren cu deosebirea ca


încarcarea în trepte se aplica prin intermediul unei stampe de anumite dimensiuni,
pe probe netulburate sau tulburate.

1a – forma metalica
2 – stampa de încarcare
3 – comparatoare
4 – placute metalice si pârghii
5 – presa pârghie

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator
- Se compacteazala acelasi grad de compactare (98%), trei probe cilindrice din
pamânt pregatit conform STAS 2914/4-89
- Se aplica stampa pe suprafata libera, nivelata, a probei din forma cilindrica a
aparatului
- Se fixeaza microcomparatoarele pentru masurarea deplasarilor pe verticala a
stampei
- Se încarca stampa cu presa-pârghie prin adaugarea treptata de greutati pe
platanul pârghiei tinând seama ca raportul dintre acestea si încarcarea transmisa
este de 1/10
- Se mentine fiecare treapta de încarcare pâna când deplasarea verticala a stampei
practic înceteaza (comparatoarele înregistreaza maximum 0.03 mm în 5 minute)
- Se înregistreaza deplasarile pe verticala, s1, s2 într-un tabel:

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

- Dupa stabilizarea deformatiei sub încarcarea anterioara se incarca platanul


pârghiei cu treapta urmatoare astfel încât sa se asigure sporul de presiune de:

- 25 ... 50 kPa pentru pamânturi argiloase în stare de consistenta tare,


plastic vârtoasa sau plastic consistenta si nisipuri îndesate sau cu îndesare
mijlocie
- 5 ... 10 kPa pentru pamânturi argiloase în stare de consistenta plastic
moale sau plastic curgatoare si nisipuri afânate

La încercarea pamânturilor necoezive pe suprafata probei se pun greutati inelare


care sa asigure o presiune suplimentara în jurul stampei de 5 kPa.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

- Sporurile de presiune se aleg astfel încât sa se atinga deformatia relativa s’ de


0.03 dupa 3 – 4 trepte de încarcare.
- La atingerea deformatiei relative s’ = 0.03 încarcarea se opreste. Încercarea
continua pe suprafata interioara a probei.
- Dupa efectuarea încercarilor se determina umiditatea reala a pamântului încercat
luând câte o proba de pamânt din dreptul stampei, de la adâncimea de 4 cm fata
de ultima suprafata încercata.
- Se calculeaza deformatiile efective s’ corespunzatoare fiecarei trepte de
încarcare.
- Cu datele obtinute se construieste diagrama presiune-deformatii relative efective
si se calculeaza modulele de deformatie liniara corespunzatoare umiditatii cerute
si gradului de compactare de 98%.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Încercarea în laborator

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Modulul de deformaţie Ed prin încercări directe pe teren se determină pentru:

- stabilirea sau precizarea valorilor de calcul ale Ed pe terenul de fundaţie

- verificarea prin încercări directe în timpul execuţiei, a Ed pentru terenul


de fundaţie

- verificarea capacităţii portante a unei structuri rutiere

- verificarea în timpul execuţiei a lui Ed echivalent la nivelul unui strat


rutier sau pentru întregul complex rutier

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

c) Modulul de deformaţie, Ed

Modulul de deformaţie prin încercări de laborator se determină pentru:

- precizarea valorilor de calcul ale Ed când se cunosc valorile de calcul


ale umidităţii şi gradul de compactare

- compararea deformabilităţii diferitelor tipuri de pământuri şi materiale


stabilirea variaţiei Ed în funcţie de grad de compactare, umiditate, temperatură,
viteză de încărcare

E d ≅ 14 CBR

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

d) Modulul de elasticitate, E

este limita raportului dintre variaţia presiunii aplicate pe placa de diametru D şi


deformaţia elastică corespunzătoare, Δl:

Δp [daN/cm2]
E = lim D
Δl

Deformaţia elastică se determină pe baza curbei de revenire a diagramei


compresiune-tasare, la cicluri de încărcare-descărcare.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

d) Modulul de elasticitate, E

Tasarea remananentă Δp p1

Δl p, daN/cm2
(presiunea)
l1

s1

s, cm
(tasarea)

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Parametri de calcul

e) Coeficientul de compresibilitate ME
rezulta din incercarea cu placa LUKAS (VSS) in doua cicluri de incarcare
stabileste caracteristica de portanta:
la nivelul partii superioare a terasamentului
la nivelul inferior al stratului de forma (cand terasamentele
sunt prevazute cu strat de forma)

este indicat pentru determinarea gradului de compactare al terasamentelor


din pamanturi necoezive, materiale stancoase sau din deseuri industriale
pentru care nu pot fi determinate in laborator caracteristicile de compactare

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


e) Coeficientul de compresibilitate ME
principiul incercarii:
se masoara tasarea terasamentului sub o placa circulara rigida supusa
unei presiuni verticale ce creste treptat

placa LUKAS circulara: diametrul = 30 cm


grosimea = 25 mm

Se incarca in doua cicluri:


- ciclul I:
> se aplica o presiune de 0.2 bari si se fac citirile la microcomparatoare;
media citirilor reprezinta zero relativ al tasarii verticale a placii
> se ridica presiunea la 0.5 bari si se fac citirile pentru tasari
> se continua cu trepte de incarcare de 0.5 bari pana la presiunea maxima de
4.5 bari

- se descarca placa pana la presiunea de 0 bari si se fac citiri ale tasarilor


dupa stabilizare ⇒ punctul de plecare pentru al doilea ciclu de incarcare

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


e) Coeficientul de compresibilitate ME
- ciclul II:
> se deruleaza la fel ca primul

- incercarea e considerata terminata dupa cea de-a doua descarcare pana


la 0.02 bari si citirea se face dupa stabilizarea microcomparatoarelor

Pe baza rezultatelor masuratorilor se traseaza diagrama de incarcare


(primul ciclu) – descarcare si incarcare (al doilea ciclu):
Se calculeaza coeficientul de compresibilitate:
Δp
M E = 30
Δs
Unde: 30 este diametrul placii de incarcare
Δp – diferenta de presiune intre doua trepte de incarcare: 1 bar (intre
0.5 bari si 1.5 bari)
Δs – diferenta intre tasarile corespunzatoare treptelor respective de
incarcare, pentru primul ciclu de incarcare (Δs1) si al doilea ciclu de
incarcare (Δs2)

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


e) Coeficientul de compresibilitate ME
Se calculeaza raportul m dintre coeficientii de compresibilitate
corespunzatori celui de-al doilea ciclu de incarcare (ME2) si
primului ciclu de incarcare (ME1):
M E2
m=
M E1

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


e) Coeficientul de compresibilitate ME

Interpretarea rezultatelor:
ME1 caracterizeaza portanta atinsa prin compactare

ME1 trebuie sa fie mai mare sau egal cu criteriul impus; altfel
se determina :
M E2
m=
M E1
cand ME2 > ME1 pamantul nu a atins inca gradul de compactare
maxim: compactarea trebuie continuata

cand ME2 ≅ ME1 pamantul a atins gradul de compactare maxim,


o compactare suplimentare nu va mai aduce nimic; rezulta ca
avem:
pamant de prosta calitate
pamant pus in opera in conditii nefavorabile
portanta straturilor de dedesubt (in special cea a
terenului de fundare) insuficienta.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere
condiţionează stabilitatea pământurilor sub acţiunea diferitelor tipuri de
solicitări. Când aceasta se depăşeşte, se produce ruperea, formându-se o
suprafaţă de rupere

este necesară pentru studiul stabilităţii taluzurilor, a împingerii


pământului asupra lucrărilor de sprijinire etc.

Rezistenţa la tăiere a pământului se exprimă prin relaţia:

τ = σ tgϕ + c
(dreapta caracteristică sau intrinsecă) LEGEA lui COULOMB

unde: t este rezistenţa pământului la tăiere [daN/cm2]


s – presiunea normală pe planul de tăiere [daN/cm2]
ϕ – unghiul de frecare internă
c – coeziunea tăiere [daN/cm2]
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere

τf

τ = σ tgϕ + c

Dreapta intrinsecă

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere

- pentru pământurile argiloase ϕ = 0 ... 15o


- pentru pământurile nisipoase ϕ = 30 ... 40o

În cazul pamânturilor necoezive, rezistenta la taiere depinde de frecarea dintre


particulele solide, iar unghiul de frecare interioara depinde de caracteristicile
particulelor.

În cazul pamânturilor coezive, rezistenta la taiere depinde de caracteristicile


particulelor, de coeziune si de umiditate.

Unghiul de frecare interioara depinde de marimea si forma particulelor solide,


gradul de îndesare, umiditate.

Coeziunea se datoreaza unor forte de legatura interioare dintre particulele


pamântului exercitate prin intermediul apei adsorbite. Coeziunea argilelor variaza
cu umiditatea si cu starea de îndesare.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere

Se studiază în laborator cu ajutorul aparatului pentru tăiere directă (forfecare


directă).
piston

proba de pamant

caseta metalica

pietre poroase
placi dintate

Rezistenţa la tăiere rezultă şi din compresiune monoaxială (pentru pământurile


argiloase) şi compresiune triaxială.
DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Caracteristici mecanice

Rezistenţa la tăiere

Felul pamântului Φ (grade) c (daN/cm2)

Nisipuri prafoase 22 .. 30 0

Nisipuri fine si mijlocii 23 .. 33 0

Nisipuri mari 31 .. 36 0

Prafuri si prafuri argiloase 18 .. 25 0.012 .. 0.060

Argile prafoase 12 .. 22 0.055 .. 0.180

Argile 6 .. 18 0.115 .. 0.325

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Identificarea pământurilor

Blocuri – bucăţi mari de stâncă, cu diametre peste 20 cm. îngrămădite prin


acţiunea torenţilor sau gheţarilor.

Bolovănişuri sau pietrişuri – fragmente necimentate, cu dimensiuni peste 2 mm;


uneori golurile pot fi umplute cu nisip sau argilă (aceasta influenţează
rezistenţa stratului).

Nisipuri – granule colţuroase sau rotunjite cu diametrul cuprins între 0.05 mm şi 2


mm; porozitate redusă, fără coeziune, frecare internă mare;

- la solicitări statice au deformaţii mici;

- la solicitări dinamice au deformaţii mari şi bruşte;

nisipurile mari şi mijlocii sunt foarte bune pentru fundare (nu sunt influenţate de
poziţia faţă de pânza de apă);

nisipurile fine pot fi antrenate de apă şi se transformă în nisipuri curgătoare.


DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Identificarea pământurilor

Prafuri – cu diametrul cuprins între 0.005 şi 0.05 mm, prezintă oarecare plasticitate
şi coeziune (se comportă ca şi chitul);

amestecate cu apă se depun în aproximativ 30 minute;

au rezistenţe scăzute;

trebuie utilizate cu precauţii.

Argila – pământ cu un bogat conţinut de minerale secundare;

unsuroasă la pipăit, aderă de corpurile umede;

se frământă ca ceara iar uscată formează bulgări care se sfărâmă greu;

are porozitate mare şi frecare internă mică;

calitătile mecanice sunt mult influenţate de apă.


DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL
Identificarea pământurilor

Loessul – majoritatea particulelor sunt din fracţiunea „praf”;

prezintă pori foarte mari (vizibili cu ochiul liber = macropori);

comportare foarte mult influenţată de apă. Când este uscat este foarte bun dar
când se umezeşte devine foarte rău, prezentând deformaţii mari.

Marna – pământ argilos, cu calcar uniform răspândit în masa de argilă;

reprezintă o trecere de la argilă la calcar;

denumirea este în funcţie de procentul de CaCO3 (argilă marnoasă, marnă


calcaroasă).

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Identificarea pământurilor

Mâluri – argile prăfoase provenite din depuneri neconsolidate ale apelor


curgătoare sau lacurilor;

uneori conţin nisip sau pietriş;

uscate, sunt tari şi cu crăpături;

au plasticitate mare.

Nămoluri – mâluri cu un conţinut de substanţe organice mai mare de 10%;

au o structură spongioasă datorită gazelor care se degajă din descompunerea


materiilor organice;

se desfac uşor în apă;

prin uscare crapă în bucăţi poligonale.

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Identificarea pământurilor

Dupa rezistenta opusa la sapare (de care trebuie sa tina seama la executarea
lucrarilor de tersamente) pamânturile pot fi:

pamânturi slabe:
pot fi sapate cu orice utilaj terasier iar manual se sapa cu lopata si
cazmaua

sunt argilele nisipoase, prafoase, nisipul argilos, zgura afânata, loessul


(praf argilos, nisipos), pamântul vegetal pâna la adâncimea de 30 cm, turba,
terenurile saraturoase si cele cu saratura de consistenta moale

pamânturi mijlocii:
pot fi sapate cu orice utilaj terasier iar manual se sapa cu cazmaua si
partial cu tarnacopul

sunt argile marnoase, pietris, argila grasa amestecata cu piatra sparta


sau pietris, balast marunt, pamânt vegetal cu radacini

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL


Identificarea pământurilor

pamânturi tari:
se pot sapa cu excavatorul, grederul elevator, draglina iar manual cu
târnacopul si cu cazmaua

fac parte argila grasa compacta, argila grasa amestecat cu piatra sparta
sau pietris, argila marnoasa compacta, pietris cu bolovanis, zgura de furnal
nesfarâmata, pamânt amestecat cu bolovani

pamânturi foarte tari:


se pot sapa cu excavatorul si grederul elevator iar manual cu ranga,
târnacopul, şpiţul, barosul (fara explozivi)

fac parte argila grea compacta umeda, argila grasa sau argila nisipoasa
grea si cu amestec de piatra sfarâmata, pietris, moloz îndesat, bolovani, pietris,
balast compact, argila tare, pamânturi înghetate

DRUMURI II - Infrastructura drumurilor conf.dr.ing. Carmen RACANEL