Una din Babele acelea a făcut-o pe mă-ta!

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh Amin!

Dragii mei,
A devenit o obișnuință ca unul din cuvintele mele în luma octombrie să fie legat de
ipocrizia unor oameni din mass-media care prezintă într-un anumit fel cele două pelerinaje
mari închinate Sfintei Paraschiva de la Iași și celălalt, peste câteva zile la București, închinat
Sfântului Dimitrie Basarabov.
”În Iași se circulă babă la babă”, ”Oameni leșinați în frig la coada de la moaște”, ”
Sezonul moaștelor”, etc. Am prezentat câteva din titlurile care țin headline-ul multor posturi
Tv și ziare. Este normal să reacționez dragii mei! Nu pot sta fără să spun ceva pentru că
poate se trezește cineva și vede realitatea cum este ea nu cum se prezintă!
Din păcate nu am reușit nici anul acesta să ajung la Iași fiind prins cu o conferință
despre Educație și Familie dar anul viitor, cu ajutorul Bunul Dumnezeu sper să fiu acolo,
între babele acelea să mergem la racla Sfintei Paraschiva ca ea să ne ducă rugăciunile fierbinți
către Dumnezeu.
Aaa domnilor reporteri și ziariști nu știați că pentru asta merg oamenii acolo?! Merg
lângă un ”cadavru” cum spuneți voi, un trup neputrezit, făcător de minuni, un trup de sfânt
cum spunem noi, ca să își spună durerile acelea mari care nu vă aduc vouă audiență.
Pensiile lor mici, copiii plecați prin alte țări și bolile lor nu se vând atât de bine ca
știrile despre celula Doamnei Elena Udrea ...aveți dreptate!
Dau extrem de bine babele acelea pe sticlă atunci când le prezentați prin corturile
voluntarilor că li se măsoară tensiunea, beau un ceai cald sau mănâncă din picioare o supă
caldă ca să își mai găsească putere în trupul bătrân de ani și biciuit de nevoi ca să se reașeze
la rând...
Babele acelea îmbrăcate cu broboade care duc după ele haine și iconițe doar să le
așeze pe lângă raclă și să primească binecuvântare de la Dumnezeu sunt cele care știu că altă
speranță afară de Cer nu mai este!
Ele s-au săturat să aștepte cum așteptăm noi de la alții și cu nevoință fac ceva! Se
roagă! Atât le duce pe ele capul dacă limitare minții tale asta crede! Așa simt ele că fac ceva
pentru copiii care le-au abandonat, pentru nepoții care nu le bagă în seamă, pentru politicienii
care le refuză parcă existența! Se roagă lui Dumnezeu pentru toți aceștia! Așa, murdare pe
picioare și cu hainele mirosind a naftalină, cu baticul pe cap și ciomagul în mână se trag una
pe cealaltă să se roage ca Dumnezeu să nu uite de noi!
Stau la coadă, se mai întreabă una pe alta de vorbă că voi nu aveți timp de ele, mai fac
câțiva pași, mai spun o rugăciune, se mai consolează una cu alta în poveștile despre copii,
mai merg puțin, se mai închină făcând semnul Crucii mare parcă să ajung în Cer la
Dumnezeu și apoi lasă iar privirea în pământ că durerea de spate devine insuportabilă!
Pentru cele câteva minute cât stau lângă racla Sfintei Paraschiva petrec zeci de ore în
rugăciune și nevoință iar tu stai pe scaunul tău cu masaj , la biroul tău unde este cald și ai
aproape cana de cafea fierbinte!
Tu îți dai cu părerea odihnit fiind despre ele care stau lipite de un gard de fier! Care ți
se pare că este mai demn aici? Nu e nevoie să răspunzi ...contul tău vorbește de la sine iar
cupoanele lor de pensie se rușinează!
Au născut eroi care au luptat pentru înfăptuirea unei țări al cărui Centenar îl prăznuim
în câteva luni! Au crescut copii care au murit la revoluție ca tu să ai libertatea de a scrie ce te
taie capul și tot mai prost te folosești de dreptul acesta!
Au educat generații întregi să țină mâinile împreună la rugăciune și mai ales i-au
trimis la școala de care ele nu au avut parte! Au tras în jug la C.A.P. în perioada comunistă și
nu s-au plâns, iar tu faci crize existențiale că vineri nu ai program scurt și că weekendul nu îți
ajunge să te relaxezi!
Se măritau cu niște bărbați care plecau pe front și nu aveau nici Skype, nici conexiune
3G ca să vorbească cu ei. Vorbeau zilnic cu Dumnezeu ca El să le aducă bărbatul acasă și
munceau de dimineața de la 5 până seara la 21 iar apoi de plictiseală mai și tricotau ceva ca
să aibă zestre pentru copil!
Ai crescut în casa lor făcută din chirpici și te-ai încălzit la soba aceea văruită, ai
mâncat pâine făcută în țest și închinată lui Dumnezeu și gogoși împărțite pentru sufletul celor
răposați dimineața înainte să te lase să te bucuri de liniștea curții lor sau de râul din
apropierea casei! Ele îl puneau pe bătrân să te ia în căruță și să te plimbe prin sat ca să ai tu
amintiri frumoase și își ştergeau ochii plini de lacrimi cu colțul șorțului atunci când din
mașină le făceai cu mâna...
Una din Babele acelea care acum stă la rând și despre care tu faci un articol să prezinți
înapoierea poporului și le scriu cu B mare pentru că merită... au făcut-o pe mă-ta!
Amin!
Alin Bolboașă Șofaru