Sunteți pe pagina 1din 421

Grile REZIDENTIAT 2016

Complement simplu

1.In rezectia modelanta a osteoamelor periferice de dimensiuni mari NU se face:

 A Anestezie locoregionala
 B Incizie in U
 C Decolarea lamboului mucoszal
 D Decolarea lamboului muco-periostic
 E Sutura cu fire separate

2.In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:

 A tumefactia, marirea de volum a papilelor gingivale


 B aparitia pungilor false
 C culoarea rosie deschisa a gingiei
 D modificarea aspectului suprafetei gingivale
 E sangerarea gingivala, pe seama microulceratiilor de la nivelul epiteliului gingival si al
meiopragiei (fagilitatii) capilarelor din corion

3.Conform clasificarii despicaturilor labio-maxilo-palatina realizata de Valerian Popescu (1964),


bazata pe criterii morfologice si embriologice, despicaturile totale pot fi:

 A anterioare
 B meziale
 C unilaterale
 D posterioare
 E incomplete

4.Ectopia dentara se manifesta in ordine descrescatoare la urmatorii dinti:

 A canin superior, canin inferior, premolar secund


 B canin inferior, canin superior, premolar secund inferior
 C canin superior, premolar secund inferior, canin inferior
 D premolar secund inferior, canin inferior, canin superior
 E premolar secund inferior, canin superior, canin inferior

5.Sistemul Obtura necesita ramolirea gutapercii la temperatura de:

 A 30 grade
 B 160 grade
 C 70 grade
 D 90 grade
 E 200 grade
B

??6.Rezistenta mecanica cea mai mare se constata la urmatoarele materiale de obturatie de baza
propriu-zise:

 A cimentul fosfat de zinc


 B cimentul fosfat de zinc
 C cimentul policarboxilat de zinc
 D cimentul vanilat de zinc
 E cimentul fosfat de cupru

??7.Dupa Iliescu si Gafar, vascozitatea relativa a salivei sublinguale este de :

 A5
 B4
 C4
 D5
 E3

8.Diagnosticul diferential in parodontita apicala acuta hiperemica NU se face cu:

 A pulpita acuta seroasa toatala


 B pulpita acuta purulenta totala
 C parodontita apicala seroasa (difuza) in care exista semne locale foarte pregnante
 D osteita paradentara (Melkior)
 E parodontita apicala cronica recidivanta

9.Boala parodontala este considerata ca fiind localizata atunci cand procentul dintilor afectati, din
totalul dintilor prezenti pe arcade, este mai mic de:

 A 30 %
 B 40 %
 C 50 %
 D 60 %
 E 45 %

10.In clasificarea TNM a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale. T inseamna:

 A tumora care invadeaza structurile adiacente, operabila


 B nu exista dovezi despre existenta unei tumori primare
 C tumora primara nu poate fi evaluata
 D tumora care invadeaza structurile adiacente, inopeabila
 E tumora in situ

11.Dintele cel mai afectat de transpozitie este:


 A primul premolar superior
 B caninul superior
 C caninul inferior
 D incizivul lateral superior
 E incisivul lateral inferior

12.Teoria inductiei lui Cadenat explica aparitia:

 A anodontiei
 B incluziei
 C dintilor supranumerari
 D diastemei
 E transpozitiei

??13.Lacurile dentare prezinta urmatoarele indicatii de aplicare:

 A sub coafajele indirecte


 B sub bazele cu CIS
 C sub linerii sau bazele cu efect terapeutic pulpodetinar
 D pentru sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
 E sub obturatiile din rasini acrilice

14.In anodontia de premolar secund, predecesorul temporar poate persista pe arcada pana la
varsta de:

 A 15-20 ani
 B 20-30 ani
 C 30-40 ani
 D 40-45 ani
 E 45-50 ani

??15.Unul din urmatoarele oligoelelmente favorizeaza aparitia cariilor in perioada de formare a


dintilor:

 A bor
 B seleniu
 C fluor
 D molibden
 E mangan

16.Semnul patognomic al parodontitelor marginale cronice superficiale, care o diferentiaza de


gingivita, este:

 A pruritul gingival
 B usturime gingivala
 C jena dureroasa gingivala
 D sangerari frecvente ale gingiei
 E senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si
interradiculara

17.O administrare suplimentara de mepivacaina este permisa:

 A imediat in continuarea primei administrari


 B la fiecare 10 minute
 C numai dupa cel putin 90 de minute
 D doar o singura data
 E numai dupa cel putin o jumatate de ora

18.Semnul Quintero este un semn patognomonic pentru:

 A ectopie
 B incluzie
 C reincluzie
 D rotatie
 E transpozitie

19.In tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen se utilizeaza:

 A glicerol
 B carbamazepina
 C xilina
 D alcool
 E clorhexidina

20.Tehnica Wassmundt este:

 A o alveolotomie cu cresterea unei ferestre ososase medii


 B alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase vestibulare
 C o alveolotomie cu rezectie a tablei osoase
 D indicata dintilor temporari
 E extractia pe cale alveolara inalta pentru resturile radiculare impinse sub mucoasa sinusala

21.Din categoria chisturilor salivare ale partilor moi orale face parte:

 A chistul teratoid
 B chistul cu incluzii epidermale
 C mucocelul
 D chistul limfoepitelial oral
 E chistul gastrointestinal heterotopic

C
22.Parodontita agresiva prezinta un maximum de incidenta a episoadelor agresive si de pierdere a
unor dinti in jurul varstei de:

 A 20-22 ani
 B 23-25 ani
 C 30-35 ani
 D 45-50 ani
 E 55-60 ani

23.Raportul conectorului principal mandibular sub forma de placuta cu elementele campului


protetic este doar:

 A mucozal
 B dento-mucozal
 C dentar
 D supracingular
 E supraecuatorial

??24.Tipul IV de modificari ale mucoasei sinusale, aveluata sinusoscopic (Sarafolceanu), consta in:

 A modificari importante ale mucoasei, polipi, chisturi, secretii muco-purulente


 B hiperplazii si metaplazii si cazeum
 C mucoasa ingrosata, secretii abundente, desen vascular intens accentuat
 D mucoasa usor edematiata, desen vascular accentuat, secretii seroase
 E dilatatii chistice ale glandelor submucoase si modificari in corion

25.Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice in formele cronice se realizeaza prin


administrarea de:

 A Nistain sau Stamicin


 B Clotrimazol
 C Pimafucin
 D Amfotericina B
 E Haloprogin

26.Simularea reflexului de ocluzie molara, utilizata la determinarea relatiilor intermaxilare


realizeaza:

 A compresiunea partilor moi prevertebrale asupra mandibulei pentru conducerea acesteia in


relatie centrica
 B tractiunea catre posterior a muschilor subhioidieni
 C pozitia retudata a mandibulei fata de relatia centrica
 D compresiunea maseterului
 E redesteptarea reflexelor parodonto-musculare de pozitionare centrica a mandibulei

E
??27.Urmatoarele afectiuni NU constituie factori generali favorizanti ai fasciitei necrozate:

 A diabet
 B aterocsleroza
 C obesitate
 D disfunctii tiroidiene
 E etilism cronic

28.Tumora Warthin:

 A este o tumora maligna cu carcter chistie a glandelor salivare


 B afeceteza aproape exclusiv parotidele
 C apare mai frecvent la tineri
 D are o prevalenta mult mai crescuta decat adenomul pleomorf
 E macroscopic este slab delimitate

29.Zona cea mai periferica, din punct de vedere morfopatologic, in granulomul simplu conjunctiv
este:

 A zona exudativa
 B zona de stimulare
 C zona de iritatie
 D zona de proliferare granulomatoasa
 E zona inflamatorie

30.In tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale, complicatia postoperatorie imediata este:

 A ramanerea de material de obturatie in campul operator


 B suprainfectarea
 C sectionarea incompleta a apexului
 D necroza osului prin frezaj intempestiv
 E leziuni ale apexului dintilor vecini

??31.Conectorul principal acrilic lingual al protezei partiale acrilice:

 A trece in punte peste parodontiul marginal


 B se sprijina pe parodontiul marginal
 C are marginea inferioara subtiata
 D are marginea inferioara plasata supracingular la nivelul dintilor restanti
 E este ameliorat prin rascroire distal

COMPLEMENT MULTIPLU
32.Elementele componente ale unei punti dentare sunt:

 A elementele de agregare
 B corpul de punte
 C dintii stalpi
 D bonturile protetice
 E intermediarii puntii

ABE

33.Diastema falsa este cauzata de:

 A insertia joasa a frenului buzei superioare


 B dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare
 C anodontia de incisiv lateral superior
 D sept fibros interincisiv
 E meziodens

CE

34.Dupa Gafar si Iliescu, necroza de coagulare este produsa de:

 A arsenic
 B papaiana
 C tripsina
 D fenol
 E antiformina

AD

35.Dupa Stivaros si Mandall, gradul de severitate al incluziei de canin, apreciat prin inaltimea
verticala a coroanei acestuia in raport cu incisivul adiacent este:

 A gradul 1 – sub nivelul jonctiunii smalt-cement


 B gradul 2 – deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement la mai putin de 1/3 din inaltimea
radacinii
 C gradul 3 – deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement la mai mult de ½ din inaltimea radacinii,
neajungand insa la apex
 D gradul 3- deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement la mai mult de 2/3 din inaltimea radacinii,
neajungand insa la apex
 E gradul 4- deasupra apexului

ACE

36.Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta, seroasa se pune pe baza urmatoarelor


elemente:

 A durere cu caracter acut


 B raspunsuri pozitive la testele de vitalitate la intensitati crescute ale excitantului
 C tumefierea mucoasei si a tegumentelor
 D stare generala afectata
 E durere la percutia in ax al dintelui

ACDE
??37.Conform legii lui Ante referitoare la aprecierea posibilitatilor de solicitare a dintilor stalpi ai
unei viitoare punti dentare:

 A suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa fie egala cu cel putin 2/3 din suprafata
radiculara a dintilor inlocuiti
 B suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa egaleze suprafata radiculara a dintilor inlocuiti
 C suprafata radiculara a dintilor restanti poate sa depaseasca suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
 D un dinte care a fost pierdut poate si inlocuit cu succes daca dintii vecini sunt sanatosi
 E orice proteza fixa care restaureaza o bresa de mai mult de doi dinti este considerata riscanta

BCDE

38.Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare cum ar fi:

 A coloratiile galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbii
 B depunerea crescuta de tartru subgingival
 C modificari permanente ale senzatiei gustative
 D reactii alergice
 E iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in soecial la copii

ACD+E??

??39.Pentru tumorile maligne ale maxilarului, alte semne asociate sunt:

 A semnul Vincente d’Alger


 B senzatie de “obraz de carton”
 C modificarea acuitatii vizuale
 D trismus
 E epistaxis unilateral

BCDE

40.Urmatoarele sunt semne clinice de intrerupere a continuitatii osoase (dupa V. Popescu):

 A diminuarea sau absenta trensmiterii miscarilor in ATM, de partea lezata


 B crepitatii osoase
 C luxatii sau fracturi dentare
 D tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior
 E modificari ale raporturilor de ocluzie

ABE

??41.Apulisul fibros:

 A este localizat pe creasta alveolara dentata


 B are culoare rosu-roz
 C are culoare rosu-violaceu
 D are consistenta moale
 E are consistenta ferma

ABE

42.Dintre metodele antropomentrice fara repere preexistente utilizate pentru determinarea


dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei amintim:
 A metoda Silvermann
 B metoda Leonardo DaVinci modificata
 C metoda Wright
 D metoda Willis
 E metoda Robinson

BD

??43.Sunt leziuni premaligne:

 A boala Bowen
 B “leucoplazia candidozica”
 C leucoplazia
 D eritroleucoplazia
 E lichemul plan

ACD

44.Tumorile benigne ale glandelor salivare pot fi reprezentate de:

 A adenomul pleomorf
 B carcinomul mucoepidermoid
 C adenomul cu celule bazale
 D carcinomul adenoid chistic
 E adenocarcinomul polimorf bine diferentiat

AC

45.Urmatoarele afirmatii legate de hidroxidul de calciu ca antiseptic in tratamentul endodontic al


gangrenei pulpare sunt adevarate:

 A prezinta solubilitate crescuta in apa


 B opreste secretiile persistente din canale
 C se resoarbe greu in caz de depasire a foramenului apical
 D dizolva detritusurile orgnice necrozate si infectate din canale
 E are actiune bactericida

BDE

46.Cimenturile autopolimerizabile (Dycal, Reocap) au o actiune certa bactericida asupra speciilor


de:

 A Streptococcus mutans
 B Fusobacterium Vibrio
 C Lactobacilul casei
 D Veillonella
 E Treponema

AC

??47.Referitor la terapia distemei interincisive, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

 A anomalia se trateaza cat mai precoce


 B terapia trebuie inceputa atunci cand 2/3 din radacinile incisivului centrali sunt formate
 C terapia trebuie inceputa inainte ca cele 2/3 din radacinile incisivilor centrali sunt formate
 D tratamentul tardiv este imposibil avand in vedere densitatea osoasa
 E tratamentul tardiv este dificil, dar posibil

ABE

??48.Dupa tratamentul despicaturilor labio-maxilo-palatine pot apare o serie de sechele post-


operatorii cum ar fi:

 A comunicari oro-nazale
 B fistule ale planseului oral
 C columela subdimensionata
 D subdimensionarea rosului de buza
 E insuficienta velopalatina

ACE

??49.Placa bacteriana contine, printre altele:

 A agregate bacteriene
 B fibroblasti
 C celule fagocitare
 D componente organice cum sunt sarurile de calciu si fosfor
 E mici cantitati de magneziu, potasiu si sodium

ACD

50.Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular
sunt:

 A Penicilina
 B Amoxacilina
 C Ampicilina
 D Doxiciclina
 E Clindamicina

ABC

??51.Diagnosticul diferential al chistului canalului tireoglos se face cu:

 A lipomul
 B adenopatii metastatice submentoniere
 C osteomielita arcului mentonier
 D chistul dermoid
 E chisturi radiculare ale dintilor frontali inferiori, fistulizate tegumentar

ABD

??52.Dintre tumorile maligne ale gingiei fac parte:

 A carcinomul sau epiteliomul


 B sarcomul
 C granulomul periferic cu celule gigante
 D papilomul gingival
 E granulomul eozinofil

AB

53.Urmatoarele afirmatii legate de obturatia de canal prin tehnica Endotec sunt adevarate:

 A permite reluarea manevrelor de condensare in cazul unor obturatii incomplete


 B realizeaza sigilarea mai redusa a spatiului endodontic fata de tehnicile conventionale la rece
 C determina densitatea mai redusa a obturatiei
 D asigura adaptare superioara a gutapercii la peretii canalului prin ramolire
 E asigura grad de omogenitate deosebita a obturatiei

ADE

54.In sfera OMF, infectiile nespecifice secundare pot afecta urmatoarele spatii fasciale:

 A parotidian
 B prevertebral
 C sublingual
 D pterigomandibular
 E infratemporal

ABD

55.Caria aproximala a dintilor temporari mai ales in zona de sprijin determina:

 A tulburari ale relatiilor verticale interarcade


 B scurtarea arcadei
 C pierderea spatiului de rezerva
 D dificultati in eruptia caninilor si premolarilor secunzi
 E dificultati in eruptia incisivilor centrali

BCD

56.Faza initiala de tratament a gingivitelor si parodontitelor marginale cuprinde:

 A igienizarea efectuata de medic


 B tratamentul complicatiilor acute
 C desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
 D proceduri chirurguicale
 E instruirea pacientilor privind igiena bucala

ABCE

57.La proteza partiala scheletata, conectorul principal metalic sub forma de bara are urmatoarele
forme pe sectiune:

 A ovalara
 B rotunda
 C semiovalara
 D dreptunghiulara
 E trapezoidala

ABC
58.Chisturi odontogene sunt:

 A defectul osos Stafine


 B chistul median palatinal
 C chistul gingival al adultului
 D hematomul de eruptie
 E chistul Gorlin

CDE

59.Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:

 A apare doar la mandibula


 B apara doar la maxilarul superior
 C erupe sau ramane inclus
 D este unic, mai rar dublu
 E coroana are forma unui incisiv central normal

BCD

60.Semnele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare extracapsulare sunt:

 A limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii


 B imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
 C relief mentonier sters, barbia fiind mult retrudata
 D devierea mandibulei de partea afectata
 E miscarile de protruzie si lateralitate posibile, dar reduse ca amplitutine

ADE

61.Conectorul principal sub forma de bara:

 A se aplica la limita de reflexie a valului palatin


 B nu se aplica la limita de reflexie a valului palatin
 C este posibil sa prezinte curburi pentru ocolirea torusului palatin
 D nu poate prezenta curburi pe traseul sau
 E se ingusteaza la unirea cu elementele pe care le conecteaza

BC

62.Intermediarul unei punti dentare corect conceputa din zona laterala trebuie sa prezinte
urmatoarele caracteristici:

 A toate suprafetele sa fie concave, netede si finisate corespunzator


 B contactul cu versantul vestibular al crestei sa fie maxim
 C tabla ocluzala sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dintilor
 D mecanismele bucal si lingual de alunecare a particulelor alimentare sa fie similare cu cele ale
dintilor adiacenti
 E lungimea suprafetelei vestibulare sa fie egala cu cea a dintilor stalpi adiacenti sau a
intermediarilor

CDE

63.In anodontia de incisiv lateral superior se remarca:


 A tulburari de ordin estetic, in zona frontala
 B dezvoltarea insuficienta a arcadei alveolare superioare
 C dezvoltarea insuficienta a arcadei alveolare
 D raport de ocluzie inversa frontala
 E raport de ocluzie inversa lateral

ABD

64.Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen primordial multilocular se face cu:

 A ameloblastomul
 B o malformatie vasculara de mici dimensiuni
 C tumora centrala cu celule gigante
 D hematom post-traumatic
 E malformatii arterio-venoase osoase central

NICIUN RASPUNS CORECT Gresit->rasp:A,E

65.In medicina dentara si chirurgia oro-maxilo-faciala la adulti sanatosi:

 A doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 3-4 mg/kg-corp


 B doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 7 mg/kg-corp, fara a depasi 500 mg
 C doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 7 mg/kg-corp
 D doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 4,5 mg/kg-corp, fara a depasi 300 mg
 E doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 2,5 mg/kg-corp, fara a depasi 100 mg

BD

66.Urmatorii factori usureaza odontectomia M3 inferior:

 A radacini conice sau fuzionate


 B spatiu fata de molarul doi
 C radacini divergente
 D incluzie in tesut moale
 E contactcu spatial

ABD

67.Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie seroasa modereta si persistenta pe canal


implica urmatoarele manopere terapeutice:

 A cauterizare chmica sau electrica


 B tratament cu antiseptice si paste cu antibiotice
 C rezectie apicala
 D crearea unei fistule artificiale medicamentoase prin obturatie cu pasta Walkhoff
 E chiuretaj apical

AB

68.Simptomatologia in granulomul chistic consta in :

 A teste de vitalitate negative


 B lipsa sangerarii pe canal
 C teste de vitalitate pozitive
 D prezenta sangerarii pe canal
 E modificari de culoare a dintelui

ABE

69.Tratamentul profilactic in caria dentara simpla se referea la:

 A modificarea dietei
 B terapia protetica
 C folosirea fluorurilor
 D sigilarea fisurilor, santurilor si fosetelor
 E tratamentul cariilor secundara marginale

ACD

??70.Tractionarea si alinierea unui dinte inclus pe

 A incepe la 3 zile de la interventia chirurgicala


 B incepe la 8-15 zile de la interventia chirurgicala
 C se realizeaza cu forte moderete
 D se realizeaza cu forte mai puternice
 E incepe imediat dupa terminarea interventiei chirurgicale

BC

??71.Dintre formele de gingivite descrise de Fermin Carranza Jr. in 1996, enumeram:

 A gingivita marginala cronica


 B gingivita acuta ulcero-necrotica si leziunile gingivale care apar in SIDA
 C gingivite alergice
 D gingivostomatita cronica herpetica si alte afectiuni gingivale de origine virotica, bacteriana sau
micotica
 E gingivite asociate cu dermatoze

ABCE

72.Examenul radiologic este necesar inaintea oricarei extractii dentare, pentru a evidentia:

 A spatiul periradicular
 B directia radacinilor
 C gradul de mineralizare al smaltului
 D prezenta sau absenta leziunilor periapicale
 E raporturile cu elementele anatomice adiacente

ABDE

73.Parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare necesita:

 A extirpare pulpara
 B pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
 C pulpotomie vitala
 D obturatie de canal in aceeasi sedinta
 E drenaj alveolar prin extractia dintelui

AB

??74.Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de:

 A sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal suprainfectat


 B rinita purulenta unilaterala secundara unei rinolitiaze
 C supuratiile geniene de cauza dentara
 D tumorile maligne de mezo- si suprastructura in faza debut
 E sinuzita cronica rinogena

ADE

75.Referitor la meziopozitia generalizata (MPG), ca factor etiologic al ectopiei, urmatoarele


afirmatii sunt adevarate:

 A MPG unilaterala poate fi pusa in evidenta cu ajutorul simetroscopului


 B MPG bilaterala poate fi pusa in evidenta cu ajutorul simetroscopului
 C MPG (uni si bilaterala) apare ca urmare a extractiilor precoce din zona de sprijin cu Korkhaus
 D MPG bilaterala poate fi pusa in evidenta teleradiografic prin aprecierea pozitiei molarului prim
inferior fata de linia E
 E MPG bilaterala poate fi pusa in evidenta teleradiografic prin aprecierea pozitiei molarului prim
inferior fata de linia E

ACD

76.Diagnosticul de parodntita agresiva se face pe baza urmatoarelor criterii:

 A este mai frecventa in comparatie cu parodontita cronica


 B apare mai frecvent la persoanele tinere
 C disjunctia gingivo-dentara (distructia epiteliului jonctional) si distructia osoasa se realzeaza
rapid
 D cantitatea de placa bacteriana este redusa in raport cu gradul avansat de distructie a tesutului
parodontal
 E titrul de anticorpi este semnificativ redus in parodontitele agresive localizate si mai crescut in
forma generalizata

BCD

77.Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje:

 A nu necesita o largire excesiva a canalului


 B nu necesita mult timp
 C este o tehnica excelenta
 D asigura obturatie omogena
 E nu este laborioasa

CD

??78.Protezarea in cazul anodontiei totale la copii tine cont de :

 A obtinerea unei eficiente masticatorii


 B schimbarea (inlocuirea) protezelor la 1 an si jumatate
 C schimbarea (inlocuirea) protezelor la fiecare 6 luni
 D schimbarea (inlocuirea) protezelor la 2 ani
 E obtinerea unei dimensiuni verticale a etajului inferior care sa imbunatateasca aspectul
fizionomic

ABE

79.Complicatiile grave ale gingivostomatitelor ulcero-necrotice sunt:

 A stomatita gangrenoasa
 B edem faringian
 C septicemia
 D edem laringian
 E meningita

ACE

80.Factorii etiologoci ai transpozitiei dentare sunt:

 A pierderea precoce a caninului temporar


 B extractii precoce ale molarilor primi
 C cronologia dentara
 D anodontia de incisiv centrali inferiori
 E pozitia intraosoasa a germenilor dentari

ACE

81.Dupa Milicescu, reincluzia dentara apara mai frecvent al:

 A sexul feminin
 B sexul masculin
 C in dentitia temporara mai frecvent la mandibula
 D in dentitia temporara mai frecventa la maxilar
 E in dentitia permanenta mai frecvent la maxilar

ACE

82.Crosetul Nally-Martinet:

 A este un croset circular


 B are pintenul ocluzal situat in foseta meziala
 C are pintenul ocluzal situat in foseta distala
 D se utilizeaza de obicei pe premolar
 E favorizeaza bascularea dintelui spre edentatie

ABD

83.Gingivita de pupertate:

 A apare doar la fete


 B e prezenta in special in zonele bogate in placa bacteriana si tartru
 C in producerea ei au fost implicate mai frecvent speciile A.actinomycetemcomitans si
Fusobacterium nucleatum
 D tumefactia prin edem prezinta caracter reversibil
 E se observa hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
BDE

84.Metodele conservatoare de obtinere a spatiului pe arcada in incluzia de canin sunt:

 A marimea perimetrului arcadei


 B extractia premolarului prim
 C distalizarea zonelor laterale la meziopozitii generalizate
 D mezializarea zonelor laterale in meziopozitii generealizate
 E extractia premolarului second

AC

85.Urmatoarele leziuni osteitice periapicale prezinta o imagine radiologica neconturata:

 A granulomul epitelial
 B parodontita apicala cronica difuza Partsch
 C granulomul chistic
 D abcesul cronic apical
 E parodontita apicala cronica condensate

BE

86.Anestezia intraligamentara prezinta o serie de avantaje certe, printre care:

 A absenta durerii locale postanestezice


 B folosirea unei centitati reduse de substanta anestezica (0,15-0,20 ml)
 C nu necesita seringi speciale
 D lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
 E durata scurta de instalare a anesteziei (24-40 de secunde)

BDE

87.Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala sunt:

 A incizia nu trebuie sa intereseze o cavitate osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi creata
intraoperator
 B inciziile verticale se extind totdeauna 1-2 mm in mucoasa mobila
 C inciziile verticale trebuie practicate pe convexitatea maxima a eminentelor radiculare
 D baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera
 E incizia vericala nu se va extinde in mucoasa mobile

ADE

??88.Sindromul toxico-septic in flegmoanele fetei se instaleaza atunci cand la infectie se asociaza


urmatoarele semne ale disfunctiilor de organ:

 A insuficienta cardiaca
 B hipoxie arteriala
 C trombocite mai putin de 100.000/mm cub
 D oligurie (sub 0.5 ml/kg corp/h
 E creatinina mai mare de 2 mg/dl

BCDE

??89.In functie de criteriul topografic incluziile pot fi (dupa Bucur si Navaro):


 A dinti inclusi cu angulatie corono-radiculara
 B incluzii dentare intraosoase
 C incluzie dentara de cauza locala
 D incluzii dentare submucoase
 E incluziidentare simetrice sau asimetrice

BDE

90.In ectopia dentara reducerea spatiului pe arcada se datoreaza:

 A macrodentiei relative
 B dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan sagital (retrodentii, retrognatii)
 C dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan vertical
 D macrodontii absolute
 E dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan transversal (endalveolii)

ABDE

??91.Clinic, fracturile verticale ale ramului mandibular prezinta:

 A ocluzie modificata
 B trismus discret
 C manevra Lebourg pozitiva
 D dureri la presiune
 E dureri post-traumatice regional

BDE

92.Modul de transmitere al anodontiei este:

 A autozomal dominant neregulat


 B autozomal dominant regulat
 C recesiv autozomal
 D prin mutatii
 E nu exista transmitere ereditara

ACD

93.Principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:

 A mobilitate dentara patologica


 B retractie gingivala
 C migrari patologice ale primilor premolari si caninilor
 D pungi parodontale adevarate
 E hiperestezie dentinara

ABDE

94.Cimenturile cu ionomer de sticla (CIS) cu mecanism dublu de priza prezinta urmatoarele


avantaje comparativ cu cele conventionale:

 A aciditate mai crescuta


 B crestere mai rapida a pH-ului
 C priza mai rapida
 D friabilitate mai redusa
 E rezistenta mai mare la compresiune

BCDE

95.In hiperemia preinflamatorie sunt evidente urmatoarele modificari morfopatologice:

 A prezenta vaselorsangvine ingustate


 B prezenta fosfatazelor alcaline in apropierea stratului de odontoblasti
 C agenti microbieni in canaliculele dentinare
 D celule odontoblastice si in parte fibroblasti cu un volum marit
 E agenti microbieni in pulpa dentara

BCD

96.Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt:

 A teoria atavica
 B teoria mecanica
 C teoria anchilotica
 D teoria tulburarilor metabolismului local
 E teoria filogenica

BCD

97.Crosetul divizat in T al protezei mobilizabile scheletate are urmatoarele caracteristici:

 A face parte din sistemul Roach


 B face parte din sistemul Ney
 C conectorul secundar propriu bratului elastic porneste din sa, trecand in punte peste procesul
alveolar
 D nu prezinta conector secundar proximal
 E ambele extremitati libere ale bratului retentiv se plaseaza intotdeauna in zona retentiva
subecuatoriala

AC

98.Postextractional, pacientului i se reconmanda:

 A clatiri usoare cu ape de gura, imediat dupa indepartarea pansamentului supraalveolar


 B reluarea dietei dupa indepartarea pansamentului
 C evitarea consumului de bauturi carbogazoasee in primele zile dupa extractie
 D spalatul pe dinti se reia la 3-4 zile dupa extractie
 E mentinerea pansamentului supraalveolar timp de o ora

BCE

99.Orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii:

 A decolarea larga a lamboului muco-periostal pentru vizualizarea buna a osului subiacent


 B realizarea inciziilor pe coama crestei, fara incizii de descarcare
 C cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
 D realizarea incizivilor la 1 mm distanta si paralel cu coama crestei
 E decolarea lamboului muco-periostal sa fie minima

BCE
100.Dupa HT Dumitriu, saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:

 A lactoferina
 B lizozimul
 C complementul
 D sistemul peroxidata
 E anticorpii din clasa IgG in procent ridicat

ABD

101.Urmatorii factori predispun la infectie sau impiedica sterilizarea canalelor si procesului de


vindecare periapicala:

 A resturi tisulare necrozate


 B pungi prodontale medii. Mobilitate gradul I
 C spatii vide din canale
 D secretia din canale
 E corpi straini din canale

ACDE

102.Pentru asigurarea retentiei si stabilitatii unui inlay:

 A peretii verticali sunt preparati cu freze cilindrice


 B peretii verticali sunt preparati aproape paraleli, cu o usoara divergenta spre ocluzal
 C peretii verticali sunt preparati aproape paraleli, cu o usoara convergenta spre ocluzal
 D cavitatile cu pereti verticali mai inalti sunt mai retentive
 E conturul ocluzal al cavitatii se face rotund, simetric

ABD

103.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicala sunt:

 A incizie si decolare facile


 B nu necesita o anestezie locala extinsa
 C permite un acces minim
 D nu se intervine asupra marginii gingivale libere
 E pacientul poate mentine o buna igiena orala

ABDE

104.Referitor la litiaza glandei submandibulare, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

 A este mai frecventa decat litiaza parotidiana


 B este mai rar intalnita comparativ cu litiaza parotidiana
 C este favorizata de traiectul canalului Stenon
 D este favorizata de prezenta unei secretii salivare
 E calculii care se pot palpa in planseul bucal, situati pe canal sau in bazinet, trebuie inlaturati
chirurgical

ADE

105.In tratamentul plagii dentinare linerii prezinta urmatoarele avantaje:

 A protectie chimica, prin sigilarea canaliculelor dentinare


 B izolare termica corespunzatoare
 C utilizarea in coafajul direct ( linerii cu hidroxid de calciu)
 D solubilizare si dezintegrare in lichidele bucale
 E rezistenta mecanica semnificativa

AC

106.Dupa raportul intermediarilor cu creasta, puntile dentare pot fi:

 A suspendate
 B turnate
 C in semisa
 D intramusculare
 E intraalveolare

ACDE??-A C

107.In determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total exista situatii de exceptie, cand
orientarea planului de ocluzie in zonele laterale nu se face paralel cu planul lui Camper:

 A dismorfii grave
 B malrelatii mandibulo-craniene accentuate in sens antero-posterior
 C profil drept
 D atrofie si resorbtie exagerata la nivelul unui maxilar
 E linia bipupilara inclinata

AB

108.Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor sunt:

 A sinuzita maxilara
 B septicemie
 C tromboflebita sinusului cavernos
 D colecistita prin piofagie
 E osteite si osteomielite ale oaselor maxilare

BD
Bucuresti 2015 doctorul de dinti
1. Incizia pentru crearea accesului in cazul rezectiei apicale este preferabil sa fie realizata cu:

 A Forfecuta de plastie
 B Bisturiu lama nr 10
 C Bisturiu lama nr 11
 D Bisturiu lama nr 15
 E Oricare dintre acestea

2. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale bimaxilare, la controlul arcadelor


artificiale, se verifica:

 A Directia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei maxilare


 B In regiunea laterala montarea se face fara sa se tina seama de axul interalveolar
 C Inocluzia sagitala trebuie sa respecte reperele de pe model
 D Linia mediana interincisiva trebuie sa corespunda cu cea trasata pe model
 E Dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dinti (din ratiuni mecanice)

6. Hipoestezia postoperatorie a lobului urechii dupa parotidectomie este o complicatie posibila a


lezarii nervului:

 A Auriculotemporal
 B Auricular mare
 C Coarda timpanului
 D Facial
 E Plexul cervical superficial

7. Dupa Forna, functia de stabilizare a crosetelor turnate din structura protezei scheletate:

 A Este functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta
dintelui
 B Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
 C Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale
 D Se datoreaza bratului retentiv al crosetului
 E Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp

10. Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte care va fi folosit ca stalp intr-o protezare fixa
este:

 A 2/3
 B 1/1
 C 3/2
 D 1/2
 E 2/1
11. Restaurarile protetice fixe cu intermediari integrali ceramici au urmatoarele caracteristici, CU
EXCEPTIA:

 A Au performante estetice superioare celor metalo-ceramice


 B Pot fi realizate punti de mica amplitudine
 C Pot fi realizate prin tehnici de frezare computerizata
 D Sunt biocompatibile
 E Sunt indicate in zona molarilor

Vezi raspunsul corect R:

12. In protezarea partiala mobilizabila, primul timp al analizei modelului la paralelograf este, dupa
Forna:

 A Trasarea ecuatorului protetic


 B Stabilirea locului unde se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
 C Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei
 D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
 E Tripodarea

Vezi raspunsul corect R:

13. Care dintre urmatoarele baze propriu-zise este cea mai putin elastica (dupa Iliescu si Gafar):

 A Cimentul eugenolat de zinc


 B Cimentul policarboxilat de zinc
 C Cimentul fosfat de zinc
 D Cimentul cu ionomeri de sticla
 E Cimentul non-eugenolat de zinc

R:

15. Bara linguala a unei proteze scheletate mandibulare are, dupa Forna, urmatoarele
caracteristici:

 A Distanta de la parodontiu marginal la bara de minim 6 mm


 B Latimea barei de 3 mm
 C Grosimea barei de 4 mm
 D Poate fi aplicata indiferent de inclinarea linguala a procesului alveolar
 E Poate fi insotita de un croset continuu cu rol antibasculant

Vezi raspunsul corect R:

16. Urmatorul termen NU se foloseste pentru a desemna anodontia:

 A Pleiodontia
 B Atelectodontia
 C Aplazia dentara
 D Oligodontia
 E Agenezia dentara

Vezi raspunsul corect R:


19. Dupa Bucur, chiuretajul periapical este contraindicat in cazul obturatiilor radiculare in exces:

 A Recente
 B Cu ciment iodoformat
 C Cu ciment tip ZOE
 D Cu glassionomeri
 E Vechi

Vezi raspunsul corect R:

22. Timpul de injumatatire plasmatica la articaina este de:

 A 45-50 min
 B 90 min
 C 100-110 min
 D 120-130 min
 E Peste 3 ore

Vezi raspunsul corect R:

??23. Referitor la zona AH a campului protetic edentat total maxilar:

 A Este o zona cheie periferica cu rol in realizarea sprijinului


 B Latimea ei nu variaza in functie de pozitia valului palatin
 C Pozitia verticala a valului palatin este cea mai favorabila
 D Pozitia oblica a valului palatin este cea mai favorabila, permitand realizarea succiunii interne si
externe
 E Se examineaza exclusiv prin inspectie

Vezi raspunsul corect R:

25. Urmatoarele modificari morfopatologice se intalnesc in hiperemia preinflamatorie, CU


EXCEPTIA:

 A Marginatie leucocitara
 B Microorganisme in canaliculele dentinare
 C Prezenta vaselor sanguine dilatate
 D Celule odontoblastice si fibroblasti cu volum redus
 E Ribozomi si lizozomi in numar crescut

Vezi raspunsul corect R:

26. La sapaliga de detartraj, unghiul intre partea activa si partea pasiva este de:

 A 70 grade
 B 110 grade
 C 90 grade
 D 99-100 grade
 E 45 grade

Vezi raspunsul corect R:

??27. Spatiul sublingual are ca delimitare posterioara:


 A Muschiul milohioidian
 B Osul hioid
 C Muschii genioglosi
 D Muschii geniohioidieni
 E Mucoasa bucala

Vezi raspunsul corect R:

28. Dupa Dumitriu, cel mai eficient efect de natura chimica al clorurii de zinc in concentratie de
30% este cel:

 A Vasoconstrictor
 B Astringent
 C Cauterizant
 D Vasodilatator
 E Bacteriostatic

Vezi raspunsul corect R:

30. Care din urmatoarele proceduri NU se indica in planul de tratament al cariei dentare simple
(dupa Iliescu si Gafar):

 A Tratamentul profilactic
 B Inlocuirea restaurarilor existente
 C Tratamentul abraziilor
 D Restaurarea leziunilor incipiente
 E Tratamentul cariilor radiculare fara cavitatie

Vezi raspunsul corect R:

31. Dupa Dumitriu, testul TOPAS evidentiaza:

 A Aspartat-aminotransferaza
 B Proteinaze neutre
 C Metaboliti toxici ca β glucuronidaza
 D Elastaze
 E Enzima care hidrolizeaza Benzoyl-DL-arginine-naphtylamide

Vezi raspunsul corect R:

33. Pe imaginea ariei limita a cinematicii mandibulare in plan sagital, dupa Posselt (citat de Forna)
se pot recunoaste urmatoarele repere, CU EXCEPTIA:

 A Pozitita de relatie centrica


 B Pozitia de lateralitate maxima
 C Pozitia de intercuspidare maxima
 D Deschiderea maxima a gurii
 E Pozitia cap la cap

Vezi raspunsul corect R:

??34. Inaltimea spatiului protetic potential este marita prin:

 A Abraziunea sau distructia coronara a dintilor limitrofi bresei edentate


 B Atrofii accentuate ale crestei alveolare
 C Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti
 D Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
 E Lipsa atrofiei crestei alveolare

Vezi raspunsul corect R:

35. Dupa Nance (citat de E. Ionescu), extractia dentara se impune cand “necesarul de spatiu” pe
arcada in vederea alinierii caninului inclus este mai mare de:

 A 2 mm
 B 4 mm
 C 5 mm
 D 6 mm
 E 8 mm

Vezi raspunsul corect R:

36. Faza secundara de tratament in gingivitele si parodontitele marginale cuprinde mai multe
proceduri, CU EXCEPTIA:

 A Proceduri chirurgicale
 B Igienizarea efectuata de medic
 C Restaurari odontale
 D Restaurari protetice
 E Tratament ortodontic

Vezi raspunsul corect R:

37. Referitor la stereotipurile dinamice de masticatie, urmatorul enunt este FALS (dupa Boboc):

 A Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin supraocluzie incisiva accentuata


 B Stereotipul dinamic tocator prezinta o panta atenuata a tuberculului articular
 C Stereotipul dinamic frecator prezinta o masticatie viguroasa
 D Stereotipul dinamic frecator prezinta o dezvoltare puternica a aparatului dento-maxilar
 E Stereotipul dinamic tocator se caracterizeaza prin dinti cu cuspizi proeminenti

Vezi raspunsul corect r:

38. Manifestarile sistemice apar la niveluri plasmatice ale lidocainei nelegate de peste:

 A 2-3 µg/ml
 B 6 µg/ml
 C 10 µg/ml
 D 15 µg/ml
 E 8 µg/ml

Vezi raspunsul corect r:

41. Crosetul circular cu 3 brate se mai numeste:

 A Bonwill
 B Boinyhard
 C Ackers
 D Kroll
 E Soyer
Vezi raspunsul corect r:

42. Electromiografia utilizata ca examen paraclinic (dupa Forna) in disfunctia craniomandibulara:

 A Ofera siguranta diagnostica maxima


 B Aparatura necesara este la indemana oricarui serviciu
 C Musculatura superficiala, in special maseterii, se abordeaza de obicei prin intermediul
electrozilor de suprafata
 D Nu da diagnostice fals pozitive
 E Nu da rezultate contradictorii

Vezi raspunsul corect r:

46. Semnul lui Quintero (citat de E. Ionescu), patognomic pentru incluzia caninului superior,
presupune:

 A Pozitie palatinizata a coroanei incisivului lateral superior


 B Pozitie mezio inclinata a incisivului lateral superior
 C Vestibularizarea coroanei si mezio-vestibulo-rotatia incisivului lateral superior
 D Mezio-palato-rotatia incisivului central superior, cu pastrarea pozitiei verticale
 E Rotatia disto-vestibulara a incisivului lateral superior

Vezi raspunsurile corecte r:

48. Dupa Dimitriu, adancimea santului gingival, masurata clinic cu o sonda parodontala, variaza in
mod normal intre:

 A 1-5 mm
 B 2,5-4,5 mm
 C 0,5-1,5 mm
 D 1-3 mm
 E 2-4 mm

Vezi raspunsul corect r:

50. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente, in stadiul endoosos, cuprinde
urmatoarele indicatii terapeutice, CU EXCEPTIA:

 A Drenaj endodontic asociat cu analgetice


 B Drenaj combinat endodontic si osteotomie transmaxilara
 C Incizia mucoasei
 D Drenaj alveolar prin extractia dintelui
 E Medicatie antialgica, tranchilizanta

Vezi raspunsurile corecte r:

COMPLEMENT MULTIPLU

51. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul oligoelementelor in perturbarea matricei
organice a smaltului sunt ADEVARATE (dupa Iliescu si Gafar):

 A Cantitati exagerate de strontiu maresc frecventa cariilor dentare


 B Aportul marit de seleniu este carioprotector
 C Cantitati exagerate de molibden si bor scad frecventa cariilor
 D Borul si fluorul pot induce largirea santurilor ocluzale
 E Molibdenul modifica morfologia coronara prin rotunjirea varfurilor cuspizilor

Vezi raspunsurile corecte

52. Zona periferica din granulomul simplu conjunctiv, din punct de vedere morfopatologic, se mai
numeste (dupa Iliescu si Gafar):

 A Zona de stimulare
 B Zona de iritatie
 C Zona de incapsulare
 D Zona exudativa
 E Zona de necroza

Vezi raspunsurile corecte

53. Simptomele initiale ale toxicitatii induse de anestezic asupra SNC sunt:

 A Parestezii ale limbii


 B Parestezii ale buzelor
 C Hipotensiune arteriala
 D Hipertensiune arteriala
 E Ameteli

Vezi raspunsurile corecte

54. Spatiul canin este delimitat inferior de:

 A Marginea infraorbitara
 B Muschiul ridicator al buzei superioare
 C Tegument
 D Muschiul ridicator al aripii nasului
 E Osul maxilar

Vezi raspunsurile corecte

55. In anodontia subtotala, semiologia include (dupa E. Ionescu):

 A Arcada inferioara se limiteaza la o zona fibroasa ingusta


 B Dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca forma
 C Dintii existenti au o dispozitie asimetrica, haotica, cu macrodontie compensatorie
 D Crestele alveolare sunt reduse vestibulo-oral
 E Baza mandibulara este hiperdezvoltata, ca fenomen compensator adaptativ pentru lipsa
procesului alveolar

Vezi raspunsurile corecte

??56. Utilizarea adezivilor dentinari la obturatiile cu amalgam de argint, in locul lacului


conventional de copal, prezinta urmatoarele AVANTAJE:

 A Reduce microinfiltratia marginala


 B Pret de cost mai scazut decat al lacului de copal
 C Consolideaza rezistenta mecanica a peretilor
 D Reduce transmiterea variatiilor termice spre pulpa
 E Tehnica de lucru mai complicata in cazul aplicarii lacurilor
Vezi raspunsurile corecte

57. Radioterapia postoperatorie dupa tumorile maligne parotidiene este necesara in cazul:

 A Tumorilor maligne de dimensiuni mari (T3,T4)


 B Tumorilor maligne ale lobului superficial
 C Tumorilor maligne ale lobului profund
 D Recidivele dupa tumori maligne
 E Tumorilor cu malignitate crescuta

Vezi raspunsurile corecte

58. Dupa Glicman (citat de Forna), conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca, in general,
intermediarii unei punti sunt:

 A Sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonistii


 B Sa aiba un raport cat mai strans cu creasta edentata fara sa permita existenta unei pelicule de
saliva
 C Sa permita un acces maxim pentru asigurarea unei igiene corespunzatoare
 D In zona laterala mandibulara sa fie intotdeauna raport semisa
 E Sa respecte aliniamentul coletelor sirului dentar

Vezi raspunsurile corecte

60. Leucemiile acute contraindica total extractia dentara deoarece:

 A Plaga sangereaza
 B Pot aparea mai frecvent accidente de supradozare a anestezicului
 C Poate aparea osteomielita
 D Medicatia interactioneaza cu anestezicele
 E Poate aparea o gingivostomatita ulceronecrotica

Vezi raspunsurile corecte

??61. Factorii locali care ar putea contribui la aparitia unor stomatopatii protetice includ:

 A Igiena necorespunzatoare a piesei protetice


 B Imperfectiunile de executie a piesei protetice
 C Alimentatia predominant bazica
 D Inaintarea in varsta
 E Cauze ocluzale

Vezi raspunsurile corecte

62. Papilomul bucal:

 A Apare mai ales la femei


 B Apare mai ales la barbati
 C Nu are prevalenta in functie de sex
 D Apare mai frecvent la perioada 30-50 de ani
 E Apare mai frecvent la copii

Vezi raspunsurile corecte

63. La controlul stabilitatii protezei totale maxilare, cauzele bascularii transversale pot fi:
 A Folierea insuficienta a torusului maxilar
 B Rezilienta scazuta a mucoasei fixe de pe creste
 C Montarea dintilor laterali in afara crestei
 D Erori de amprentare
 E Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste

Vezi raspunsurile corecte

65. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele aspecte:

 A Caracterul pulsatil al durerii


 B Cedarea durerii la calmante locale sau analgetice
 C Calmarea temporara a durerii la lichide reci
 D Sensibilitate la percutia in ax
 E Teste de vitalitate reduse

Vezi raspunsurile corecte

66. Scurtarea timpului de clearance al glucidelor este favorizate de (dupa Iliescu si Gafar):

 A Utilizarea unor alimente detergente


 B Ritmul scazut al secretiei salivare
 D Folosirea gumei de mestecat dupa consumul de dulciuri
 C Periajul imediat dupa mese
 E Factori retentivi bucali

Vezi raspunsurile corecte

68. Dupa Dumitriu, tratamentul afectarii de gradul al II-lea a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor
laterali cuprinde urmatoarele proceduri terapeutice:

 A Premolarizare
 B Amputatie radiculara
 C Operatie cu lambou si terapie de aditie
 D Combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata cu tehnicile de aditie
 E Chiuretaj subgingival

Vezi raspunsurile corecte

??69. Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa fie in contact intim cu
mucoasa, de regula sunt:

 A Torusul mandibular
 B Exostozele
 C Zona de inchidere palatinala posterioara
 D Creasta zigomatico-alveolara
 E Gaura mentoniera

Vezi raspunsurile corecte

??70. Dupa Dumitriu, lipsa contactului ocluzal se poate manifesta la nivelul parodontiului marginal
prin:

 A Condensarea structurii osului trabecular


 B Ingrosarea ligamentului periodontal
 C Reducerea spatiului dento-alveolar
 D Reducerea grosimii ligamentului periodontal
 E Radiotransparenta crescuta a osului alveolar

Vezi raspunsurile corecte

71. Sindromul toxicoseptic din flegmon se instaleaza cand la infectie se asociaza:

 A Hipoglicemie
 B Temperatura peste 38 de grade C
 C Hipertensiune arteriala
 D Temperatura sub 36 de grade C
 E Tahipnee

Vezi raspunsurile corecte

??73. Punctul de plecare pentru supuratiile spatiului bucal este reprezentat de dintii:

 A Incisivii maxilari
 B Premolari mandibulari
 C Molari maxilari
 D Molari mandibulari
 E Canini mandibulari

Vezi raspunsurile corecte

76. Dupa E. Ionescu, anodontia totala si subtotala constituie un semn patognomonic in cadrul unor
boli sistemice cu interesare organica complexa ecto-mezodermala, cum ar fi:

 A Sindromul Miculiez
 B Sindromul Patau
 C Displazia dento-faciala
 D Sindromul Down
 E Sindromul oro-digito-facial

Vezi raspunsurile corecte

80. Dupa Boboc, reeducarea deglutitiei prin exercitii:

 A Se incepe dupa 12 ani, pentru ca dentitia permanenta sa stabilizeze functional rezultatele


dinamice obtinute
 B Are ca obiectiv gravarea in sistemul nervos a unor imagini reflexe noi, pentru o coordonare a
miscarilor
 C Nu necesita corectarea anomaliilor morfologice, acestea eliminandu-se treptat pe masura
reeducarii functionale
 D Se poate face cu ajutorul unui aparat simplu, compus dintr-un arc palatinal, care in regiunea
retroincisiva are aplicata o bila mica, mobila
 E Presupune asezarea unei bomboane lipicioase pe cerul gurii, pentru ca sugand-o, pacientul sa
isi aplice limba pe bolta, in timpul deglutitiei

81. In contextul mecanismelor masticatiei, incizia alimentelor (dupa Boboc):

 A Solicita incisivii la basculare in jurul punctului de rotatie (hypomochlion radicular)


 B Are traiecte functionale care variaza dupa natura alimentelor
 C Se refera la faramitarea si triturarea alimentelor
 D Se asociaza cu o mica inocluzie molara, care ar avea rol si in protectia parodontala
 E Se realizeaza in 4 etape distincte, in care prima este faza libera

Vezi raspunsurile corecte

82. Prin compararatie cu alaptarea la san, alimentarea artificiala prezinta unele inconveniente
(dupa Boboc):

 A Aerofagie
 B Cresterea secretiei salivare
 C Travaliul muscular suplimentar determina propulsia exagerata a mandibulei
 D Copilul evita sa faca miscari de propulsie
 E Se reduce secretia salivara

Vezi raspunsurile corecte

84. Simptomatologia contuziei ATM cuprinde:

 A Trismus moderat
 B Trismus marcat
 C Devierea mentonului de partea sanatoasa
 D Devierea mentonului de partea afectata
 E Articulatie sensibila la palpare

Vezi raspunsurile corecte

85. Dupa Dumitriu, utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare
ca:

 A Reactii alergice
 B Tulburari digestive prin ingestia voluntara sau accidentala
 C Tumefactii parotidiene
 D Tulburari renale
 E Depunerea crescuta de tartru supragingival

Vezi raspunsurile corecte

86. In conceperea puntilor dentare, alegerea unui dinte stalp trebuie sa tina seama de morfologia
lui dento-parodontala. Din acest punct de vedere, premolarii maxilari:

 A Au implantare mai precara decat incisivii centrali


 B Au radacini mono sau biradiculare
 C Permit aplicarea coroanelor partiale
 D Nu permit aplicarea coroanelor semifizionomice
 E Au implantare mai buna decat incisivii centrali

Vezi raspunsurile corecte

87. Sunt considerate metode simple de determinare a relatiei centrice la edentatul total:

 A Homotropismul lingo-mandibular
 B Deglutita
 C Stimularea reflexului de ocluzie molara
 D Memoria ocluzala Lejoyeaux
 E Autoocluzorul Lende
Vezi raspunsurile corecte

91. Dupa Boboc, in compresiunea de maxilar cu prodentie si ocluzie distalizata (clasa II Angle
subdiviziunea 1) deglutitia are urmatoarele particularitati:

 A Varful limbii este plasat retroincisiv inferior


 B Limba este latita si exercita presiuni pe fata orala a arcadelor
 C Limba se proiecteaza mult peste incisivii inferiori
 D Limba ocupa o pozitie posterioara in palat, contribuind la crearea unui palat adanc
 E Deplasarea limbii inainte pare pasiva si este legata de gradul de separatie a buzelor in pozitia de
repaus

Vezi raspunsurile corecte

92. Coroana fizionomica acrilica are urmatoarele dezavantaje:

 A Rezistenta crescuta la abraziune


 B Se modifica cromatic in timp
 C Sunt placofobe
 D Au un grad de porozitate
 E Reflecta excesiv lumina

Vezi raspunsurile corecte

93. Referitor la etapele evolutive ale timpului bucal al delutitiei, urmatoarele afirmatii sunt
ADEVARATE (dupa Boboc):

 A Etapa tranzitionala apare dupa eruptia incisivilor temporari, limba ia o pozitie mai posterioara
inapoia lor si portiunile ei periferice patrund in regiunile laterale edentate
 B Deglutitia viscerala la nou nascut este insotita de departarea maxilarelor, limba asezata in
partea anterioara, buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii bucale
 C In deglutitia infantila a nou nascutului, nu exista spatiu intre crestele alveolare maxilare
 DDeglutitia somatica se realizeaza cu arcadele in contacte.
 E Etapa tranzitionala este considerata normala pana la varsta de 4-5 ani, cand fenomenele de
abraziune fiziologica la canini vor permite a 2-a mezializare a mandibulei

Vezi raspunsurile corecte

94. Tulburarile masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dento-


maxilare, intervin prin mai multe cai (dupa Boboc):

 A Secretia salivara reflexa mai crescuta, consecinta a leziunilor odontale in faza dureroasa
 B Abraziunea precoce a caninilor temporari (4-5 ani) impiedica stabilizarea unui stereotip
dinamic masticator
 C Secretia salivara scazuta
 D Datorita activitatii insuficiente, musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai
putin
 E Migrari verticale si inclinari anormale ale unor dinti determina rezultante orizontale puternice,
care sunt sursa unor malpozitii dentare la distanta

Vezi raspunsurile corecte


96. In disfunctia craniomandibulara dupa Murakami, citat de Forna, rezonanta magnetica
nucleara ca examen complementar, este utilizata pentru:

 A Diagnosticarea afectiunlor intracapsulare temporo-mandibulare


 B Confirmarea localizarii dismorfiei meniscului articular
 C Identificarea degenerescentei tesuturilor articulare
 D Reevaluarea dimensiunii verticale
 E Prefigurarea planului de ocluzie

Vezi raspunsurile corecte

98. Dupa Dumitriu, gingivita hiperplazica din leucemii prezinta ca simptomatologie obiectiva
urmatoarele:

 A Leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic


 B Ulceratii
 C Gingivoragii
 D Atrofia epiteliului gingival
 E Xerostomie

Vezi raspunsurile corecte

100. Dupa Dumitriu, la nivelul zonelor ulcerate si necrozate din gingivostomatita ulcero-
necrotica se descriu urmatoarele zone:

 A Zona granulomatoasa
 B Zona bacteriana
 C Zona bogata in plasmocite
 D Zona de necroza
 E Zona de infiltratie spirochetala

Vezi raspunsurile corecte

102. Diagnosticul diferential in pulpita cronica inchisa propriu-zisa, se face cu:

 A Pulpita acuta seroasa totala


 B Necroza pulpara
 C Gangrena pulpara
 D Pulpita acuta seroasa partiala
 E Granulomul intern

Vezi raspunsurile corecte

103. Linerii din eugenolatul de zinc (EOZ) prezinta urmatoarele AVANTAJE:

 A Adera de dentina
 B Neiritant pulpar
 C Efect sedativ pulpar
 D pH in apropierea neutralitatii
 E Stimuleaza polimerizarea rasinilor

Vezi raspunsurile corecte


104. Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se
face cu:

 A Epulis fibros
 B Papilomul mucoasei orale
 C Fibromul mucoasei orale
 D Epulis cu celule gigant
 E Limfangiomul crestei alveolare

Vezi raspunsurile corecte

107. Cimenturile autopolimerizabile pe baza de hidroxid de Calciu (Dycal) folosite in


coafajul indirect au actiune certa bactericida asupra urmatoarelor microorganisme:

 A Eikenella corrodens
 B Streptococul mutans
 C Micromonas micro
 D Lactobacillus casei
 E Pseudomonas

Vezi raspunsurile corecte

108. Biocalexul, in obturarea canalelor radiculare, prezinta urmatoarele indicatii:

 A Parodontite apicale acute


 B Gangrena pulpara simpla
 C Persistenta pulpei vii in canal
 D Parodontite apicale cronice
 E Curburi accentuate ale treimii apicale a radacinii, care nu permit instrumentarea portiunii
respective a canalului

Vezi raspunsurile corecte

109. In cazul protezelor scheletate, elementele care se opun miscarii de infundare sunt:

 A Pintenii ocluzali
 B Portiunea subecuatoriala a bratelor crosetelor
 C Pintenii supracingulari
 D Gherutele incizale
 E Portiunea supraecuatoriala a bratelor crosetelor

Vezi raspunsurile corecte

110. Care dintre urmatoarele semne radiologice se pot intalni in parodontita marginala
cronica superficiala:

 A Halistereza axiala
 B Resorbtia varfului septului alveolar
 C Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar
 D Demineralizare in aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul corticalei interne
 E Crater septal interproximal
Vezi raspunsurile corecte

111. In parodontita marginala cronica profunda lent progresiva, in epiteliu apar


urmatoarele modificari histopatologice:

 A Vasodilatatie cu caracter paralitic


 B Leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie
 C Degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare
 D Disjunctia epiteliului jonctional de dinte
 E Vasoconstrictia intensa

Vezi raspunsurile corecte

112. Care dintre urmatoarele afirmatii privind lizozimul sunt ADEVARATE (dupa
Iliescu si Gafar):

 A Scindeaza peptidoglicanii din constitutia peretelui celular al microorganismelor


 B Inhiba aderenta bacteriilor la hidroxilapatita
 C Inhiba autolizinele bacteriene
 D Concentratie constanta de-a lungul vietii, atat in saliva cat si in transudatul santului gingival
 E Actioneaza in vitro asupra Streptococului mutans

Vezi raspunsurile corecte

115. Alegerea materialului de amprenta in protezarea fixa trebuie sa tina seama de


urmatoarele criterii:

 A Toleranta la umiditate
 B Timpul de pastrare a amprentei pana la realizarea modelului
 C Manipulare facila adaptata la cazul clinic
 D Sa fie rigid
 E Necesitatea realizarii succesive a mai multor modele exacte dupa aceeasi amprenta

Vezi raspunsurile corecte

116. In cadrul tratamentului medicamentos al nevralgiei de trigemen valproatul de sodiu


are ca efecte adverse:

 A Greata
 B Hirsutism
 C Alopecie
 D Hipertrofie gingivala
 E Crestere in greutate

122. Parodontita apicala acuta seroasa (difuza), ca si complicatie a unei gangrene


pulpare, pezinta urmatoarele semne, CU EXCEPTIA:

 A Lipsa sangerarii in camera pulpara


 B Prezenta unei secretii seroase pe canal
 C Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate
 D Durere la percutia in ax
 E Prezenta sangerarii pe canal
128. Dupa Peterson, sunt spatii fasciale primare:

 A Bucal
 B Maseterin
 C Infratemporal
 D Pterigomandibular
 E Canin

Vezi raspunsurile corecte

129. La prepararea unui incisiv central maxilar pentru o coroana ceramica, obiectivul
final consta in obtinerea unui bont care:

 A Are ¾ din lungimea coroanei dentare naturale


 B Are 2/3 din lungimea coroanei dentare naturale
 C Are muchii rotunjite
 D Are muchiile desfiintate
 E Nu are prag

Vezi raspunsurile corecte

130. In timpul II, faringian, al deglutitiei, patrunderea alimentelor in laringe este


impiedicata prin:

 A Contractia muschiului palatofaringian


 B Inspiratia deglutitiei
 C Reflex de tuse
 D Alaturarea corzilor vocale
 E Contractia muschiului tirohiroid

Vezi raspunsurile corecte

131. Sunt dezavantaje ale coroanelor metalo-acrilice:

 A Fateta se desprinde de pe metal cand retentiile sunt ineficiente


 B Supraconturare cand nu s-a preparat suficient
 C Cer preparari mai ample fata de cele metalo-ceramice
 D Sunt greu de realizat tehnic
 E Modificarea culorii

Vezi raspunsurile corecte

132. Dupa Luca, sunt DEZAVANTAJE ale cimenturilor glassionomeri conventionale, cu


reactie de priza chimica autopolimerizabila, urmatoarele:

 A Au timp de priza lung


 B Se comporta ca materiale inerte
 C Au adeziune chimica la structurile dure dentare
 D Prezinta sensibilitate in mediul umed
 E Au timp de priza redus

Vezi raspunsurile corecte


134. Sunt caracteristici ale scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice:

 A Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ferme


 B Capa metalica sa fie rigida
 C Nu sunt necesare macroretentii
 D Sunt necesare macroretentii
 E Capa metalica sa aiba o grosime de maximum 0.30 mm

Vezi raspunsurile corecte

138. Dupa Gafar, Iliescu, urmatoarele afirmatii privind granulomul chistic sunt
ADEVARATE:

 A Reprezinta stadiul final al granulomului epitelial netratat


 B Cavitatea chistica este plina cu lichid clar
 C Prezenta sensibilitatii si a sangerarii pe canal
 D Prezinta un perete conjunctivo-epitelial foarte bine constituit
 E Epiteliul care acopera peretele chistului (spre interior) este pluristratificat

Vezi raspunsurile corecte

139. Dupa E. Ionescu, incluzia de canin:

 A Predomina la maxilar
 B Predomina la sexul masculin
 C Predomina in pozitie orala
 D Este incadrata in clasificarea clinico-antropologica in grupa anomaliilor dentare izolate
 E Este incadrata in clasificarea germana in grupa anomaliilor dento-alveolare

Vezi raspunsurile corecte

140. Sunt indicatii ale inlay-urilor (dupa Forna):

 A Reconstituire morfo-functionala a dintilor cu procese carioase prea extinse sau profunde


 B Retentori pentru punti de intindere mare
 C Prevenirea disfunctiilor ocluzale prin oprirea abraziei
 D Retentori pentru punti de intindere mica
 E Refacerea ocluziei functionale

142. Chiuretele Gracey “mini cinci” au urmatoarele caracteristici, care le diferentiaza de


chiuretele Gracey standard:

 A Partea pasiva mai lunga cu 5 mm


 B Partea activa mai scurta, cu o lungime cat ½ din partea activa a chiuretelor standard
 C Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70 de grade fata de axul longitudinal al primei parti
pasive
 D Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat chiuretele standard
 E Partea activa mai ingusta cu 3 mm
Vezi raspunsurile corecte

144. Dupa Boboc, eficienta masticatorie:

 A Este crescuta compensator in ocluzia deschisa


 B Este scazuta in progenie
 C Se refera la capacitatea de triturare a aparatului dento-maxilar
 D Este crescuta in ocluzia adanca
 E Este crescuta compensator in retrognatismul mandibular

Vezi raspunsurile corecte

145. Care dintre urmatoarele parodontite cronice NU intra in categoria leziunilor


osteitice periapicale cu imagine radiologica circumscrisa:

 A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza


 B Parodontita apicala cronica specifica
 C Parodontita apicala cronica difuza progresiva PARTSCH
 D Parodontita apicala cronica condensanta
 E Osteita paradentara (merkior)

Vezi raspunsurile corecte

147. Dintre obiceiurile vicioase care declanseaza forte potential nocive in timpul
desfasurarii paranormale a unor functii fac parte (dupa Boboc):

 A Sugerea degetului
 B Masticatia unilaterala
 C Dormitul cu capul in hiperextensie
 D Fonatia cu interpozitii
 E Sprijinitul diurn al mentonului pe pumn

Vezi raspunsurile corecte

148. Tratamentul chirurgical in luxatia ATM anterioara recidivanta cronica, dureroasa


si frecventa consta in:

 A Capsulorafie
 B Capsuloplastie
 C Meniscopexie
 D Rezectie modelanta a tuberculului articular
 E Rezectie modelanta a condilului articular

Vezi raspunsurile corecte

149. ??Urmatoarele afirmatii referitoare la reincluzia dentara sunt ADEVARATE (dupa


E. Ionescu):

 A Reincluzia dentara precoce are o evolutie lenta, ritmica


 B Este o anomalie dentara progresiva
 C Reincluzia dentara tardiva nu prezinta fenomene de anchiloza dento-alveolara
 D Evolutia sa depinde de potentialul de crestere individual
 E Evolutia sa depinde de momentul instalarii

Vezi raspunsurile corecte

151. La determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total bimaxilar, orientarea


planului de ocluzie in zona laterala se va face:

 A Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a II-a Angle
 B Divergent cu planul Camper la pacientii care au avut ocluzie de clasa a III-a Angle
 C Paralel cu planul Camper la pacientii cu profil drept
 D Convergent cu planul Camper la pacientii cu profil convex
 E Convergen cu planul Camper la pacientii cu profil concav

Vezi raspunsurile corecte

156. Care dintre urmatoarele afirmatii, ca principiu de imobilizare a dintilor


parodontotici, NU se refera la principiul extinderii maxime (dupa Dumitriu):

 A Angrenarea dintilor se realizeaza cat mai departe de axul de rotatie al dintilor


 B Imobilizarea se realizeaza cat mai aproape de marginea incizala a dintilor
 C Angrenarea in sistemul de imobilizare sa cuprinda un numar cat mai mare de dinti, incluzand si
dinti cu mobilitate normala
 D Imobilizarea sa cuprinda cel putin trei grupe (directii) de dinti
 E Imobilizarea sa respecte ambrazura gingivala

Vezi raspunsurile corecte

161. Conceptia ocluzala “freedom in centric” presupune:

 A Deglutitie efectuata in IM
 B Necesita o cotactare interarcadica prin tripodarea contactelor ocluzale
 C Permite o mai buna adaptare a musculaturii masticatorii la iregularitatile ocluzale
 D Lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate
 E Necesita contacte de tip cuspid-suprafata

Vezi raspunsurile corecte

163. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au urmatoarele caracteristici:

 A Suprafata linguala in sens C-O se modeleaza usor convex


 B Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mic
 C Totdeauna se ingusteaza in sens V-O
 D Nu se deosebesc de cele de la maxilar
 E Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

Vezi raspunsurile corecte

164. In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt incriminati urmatorii factori (dupa E


Ionescu):

 A Inversarea locului de formare a mugurilor dentari intraosos


 B Pierderea precoce a caninului temporar cu eruptia incisivului lateral in locul lui
 C Pierderea caninului temporar inaintea eruptiei premolarului I, care erupe in locul sau. Ulterior,
caninul va erupe pe locul lasat liber de pierderea molarului I temporar
 D Actiunea iatrogena
 E Ereditatea

Vezi raspunsurile corecte

166. In determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total bimaxilar, pot fi folosite


urmatoarele metode antropometrice fara repere preextractionale:

 A Profilometrul Sears
 B Masca faciala Swenson
 C Matoda Boianov
 D Metoda Willis
 E Metoda compasului de aur Appenrodt

Vezi raspunsurile corecte

167. Respiratia orala intervine asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar si fetei in


general prin urmatoarele cauze aerodinamice fizice, mecanice (dupa Boboc):

 A Presiunea din sinus creste si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica


 B Presiunea din sinus se reduce si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica
 C Gura este deschisa, apare o intindere si aplicarea musculaturii obrazului pe peretii laterali ai
maxilarului superior, are un rol de compresiune
 D Gura este deschisa si limba contrabalanseaza hipertonia musculaturii obrazului
 E Modificari in comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaza o retropozitie a mandibulei
si limbii, cu tulburari in dez voltarea sagitala

Vezi raspunsurile corecte

168. Avantajele extractiei alveoloplastice sunt:

 A Grosime mica a crestei alveolare restante


 B Reduce atrofia postextractionala
 C Permite deretentivizarea corticalei orale
 D Se conserva periostul local
 E Inaltimea crestei alveolare scade

Vezi raspunsurile corecte

169. Avantajele amprentarii cu alginat, dupa Forna, sunt:

 A Simplitatea echipamentului necesar


 B Detaliile sunt fidel inregistrate
 C Usurinta de manipulare
 D Afecteaza duritatea de suprafata a ghipsului
 E Timpul de priza este scurt

Vezi raspunsurile corecte

170. In terapia edentatiei totale, ammprentele functionale mucodinamice au fost descrise


de:
 A Schreinemakers
 B Herbst
 C Granger
 D Page
 E Slack

Vezi raspunsurile corecte

171. Deglutita cu impingerea limbii – arcadele in contact cel putin in regiunile


posterioare (dupa Boboc):

 A Cand tonusul labial este puternic, produce ocluzie deschisa


 B Determina retrodentie inferioara
 C Cand tonusul labial este scazut, produce vestibularizare incisiva, cu inocluzie sagitala (unele
anomalii clasa II subdiviziunea 1 Angle)
 D Limba preseaza in regiunile laterale, fiind vizibile impresiunile dentare
 E Cand tonusul labial este scazut, produce vestibularizare fronata bimaxilara, spatieri frontale cu
raporturi de ocluzie normale

Vezi raspunsurile corecte

172. Care dintre urmatoarele afirmatii, privind implicatille clinice si practice asupra
mucoasei de captusire a cavitatii bucale, sunt ADEVARATE (dupa Dumitriu):

 A Reprezinta locul de electie al injectiilor submucozale


 B Inciziile chirurgicale si suturile se fac cu usurinta
 C Procesele inflamatorii evolueaza cu dureri mai accentuate decat in zonele cu mucoasa
masticatorie
 D Injectarea anestezicelor este dificila
 E Procesele inflamatorii se raspandesc cu usurinta

Vezi raspunsurile corecte

173. Privitor la lamboul intrasulcular trapezoidal sunt ADEVARATE afirmatiile:

 A Vascularizatia lamboului este deficitara


 B Igiena orala ese mai dificit de mentinut
 C Tensiunea in lambou este minima
 D Este indicat pentru abordul a unul, maxim 2 dinti
 E Tensiune mare in lambou dupa sutura

Vezi raspunsurile corecte

176. In pericoronarita molarului III ainferior, ganglionii implicati sunt:

 A Submentonieri
 B Submandibulari
 C Genieni
 D Parotidieni
 E Pretragieni

Vezi raspunsurile corecte


177. Principalele inconveniente ale determinarii relatiei centrice la edentatul total, dupa
Forna, deriva din:

 A Mobilitatea mandibulei in toate directiile spatiului


 B Schimbarea continua a starii de tonicitate a muschilor mobilizatori ai mandibulei
 C Relaxarea musculara si indepartarea durerii
 D Imbibitia tisulara postedentatie
 E Stergerea reflexelor

Vezi raspunsurile corecte

182. Care dintre urmatoarele antiseptice denatureaza proteinele microbiene (dupa


Dumitriu):

 A Permanganatul de potasiu
 B Acidul citric
 C Acidul salicilic
 D Aminoalcoolii
 E Bicarbonatul de sodiu

Vezi raspunsurile corecte

184. La nivelul buzei, debutul cancerului poate fi:

 A Ulceratie
 B Nodul
 C Forma terebranta
 D Forma schiroasa
 E Forma vegetanta

Vezi raspunsurile corecte

186. Tratamentul diastemei vera (dupa E Ionescu) are urmatoarele particularitati:

 A Pozitia finala a dintilor este disto-inclinata pentru asigurarea hipercorectiei si a unei contentii
naturale
 B La adult este suficient un interval de 6-8 saptamani de stabilizare
 C Necesita deplasarea coroporala a dintilor
 D Deplasarea se realizeaza in doi timpi (in primul timp se realizeaza deplasarea meziala a
coroanei si in al 2-lea timp deplasarea meziala a radacinii)
 E La copii se aplica o contentie artificiala permanenta pana la incheierea fenomenelor de crestere,
pentru a evita recidiva

Vezi raspunsurile corecte

194. Dupa Forna, inlay-urile din aliaje metalice au urmatoarele avantaje:

 A Refac corect punctul de contact


 B Au un anumit grad de pericliitare a dintelui mai ales la premolarii cu pereti restanti subtiri
 C Sunt exigente privind executia clinica si tehnica
 D Refac corect morfologia ocluzala
 E Sunt neutre chimic si biologic
Vezi raspunsurile corecte

195. Purificarea aerului la nivelul pasajului aerian nazofaringian se realizeaza prin


(dupa Boboc):

 A Trecerea curentului de aer prin fosele nazale care antreneaza si aerul din sinusurile maxilare
 B Glandele calciforme care secreta mucus
 C Secretia glandelor din mucoasa nazala, foarte bogata in lizozim
 D Reflexul nazal de stranut
 E Tesutul venos erectil

Vezi raspunsurile corecte

196. Sistemul de crosete Roach, dupa Forna, are urmatoarele caracteristici:

 A Se mai numesc si crosete divizate


 B Au elasticitate mai mare datorita bratelor divizate
 C Sunt mai estetice fata de sistemul Ney
 D Sunt mai usor de proiectat
 E Bratele crosetului pornesc separat din conectorul principal sau seaua protetica

Vezi raspunsurile corecte

198. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate patogene in producerea


parodontitei juvenile:

 A Aggregatibacter actinomycetemcomitans
 B Capnocytophaga sputigena
 C Treponema pallidum
 D Tannerella forsithensia
 E Fusobacterium nucleatum

Vezi raspunsurile corecte

199. Necroza de coagulare apare dupa utilizare unor substante ca:

 A Arsenicul
 B Fenolul
 C Antiformina
 D Papaina
 E Tricrezolformalina

Vezi raspunsurile corecte

200. Dezavantajele noradrenalinei fata de adrenalina sunt:

 A Hipotensiune arteriala marcata


 B Hipertensiune arteriala marcata
 C Vasoconstrictie locala marcata
 D Vasoconstrictie locala mult redusa
 E Tensiunea arteriala ramane nemodificata
BUCURESTI 38.B 70.CDE 108.BDE 139.ACD
2015
41.C 71.BDE 109.ACDE 140.CDE
1.D
42.C
73.BCD 110.ACD 141.ADE
2.D
46.C
6. B 76.CDE 111.BCD 142.BD
48.D
7.B 80.BDE 112.ABDE 144.BC
50.C
10.A 81.ABD 115.ABCE 145.CD
COMPL
11.E MULTIPLU 82.ADE 116.ACE 147.BD
12.C 51.ABDE
84.ACE 117.ABE 148.AD
13.C 52.AC
85.ABCE 118.CD 149.BDE
15.E 53.ABE
86.BCE 119.BCD 151.BCD
16.A
54.BD
87.ABC 120.CDE 156.ABDE
19.E
55.ABD
22.C 91.CE 122.CE 161.ACDE
56.ACD
23.D 92.BD 123.BCD 163.ABE
57.ACDE
25.D 93.ABD 125.ACE 164.ABC
58.ACE
26.D 94.CDE 128.ACE 166.CDE
27.B 60.ACE
96.ABC 129.BC 167.BCE
28.C 61.ABE
98.BC 130.DE 168.BD
30.E 62.CD
100.BDE 131.ABE 169.ACE
31.C
63.ACDE
102.BCE 132.AD 170.AB
33.B
65.ACDE
34.B 103.BCD 133.ACE 171.ACE
66.ACD
35.C 104.AD 134.BCE 172.ABE
68.CDE
36.B 107.BD 138.ABDE 173.ABC
69.ABE
37.B
176.BCE

177.ABDE

182.BCDE

184.AE

186.CD

194.ADE

195.ABC

196.ABCE

198.AB

199.ABE

200.BD
BUCURESTI 2014

COMPLEMENT SIMPLU

1. Ce concentratie de clorhexidina se foloseste in irigatia supragingivala pentru a produce o


inhibare totala a formarii placii supragingivale ( dupa Dumitriu)?

 A 0,2%
 B 0,02%
 C 20%
 D 0,5%
 E 2%

2. Antibioprofilaxia pentru copii cu afectiuni cardiovasculare de risc major sau mediu se face
cu amoxicilina in doza de:

 A 5-10 mg/kg corp


 B 20 mg/kg corp
 C 30-40 mg/kg corp
 D 50 mg/kg corp
 E 75 mg/kg corp

3 Referitor la terminologia anodontiei, urmatoarea afirmatie este FALSA (dupa


E.Ionescu)

 A Hipodontia presupune absenta a 1-4 dinti


 B Agenezia presupune nedezvoltarea unui tesut dentar in cursul perioadei embrionare
 C Pleiodontia presupune absenta unui numar mare de dinti
 D Cei mai frecvent folositi termeni sunt: anodontie, hipodontie, oligodontie, agenezie, aplazie
dentara
 E Atelectodontia este un termen care se refera la reducerea numerica a dintilor

4 Care dintre urmatoarele afirmatii, privind rolul dietei in formarea tartrului, este
FALSA?

 A Deficienta vitaminelor B6, PP favorizeaza formarea tartrului


 B Aportul de acid ascorbic scade cantitatea de tartru
 C Depunerea de tartru este influientata mai mult de consistenta dacat de continutul alimentelor
 D La animalele de experienta tartrul nu se formeaza in absenta alimentarii pe cale orala
 E Alimentele bogate in fosfor, bicarbonat favorizeaza formarea tartrului

5 In cazul fracturii de maxilar Le Fort I, semnul Guerin presupune:

 A Echimoze vestibulare in funcdul de sac “in potcoava”


 B Palpare dureroasa in vestibulul superior in dreptul liniei de fractura
 C Palpare dureroasa retrotuberozitara, in deptul apofizei pterigoide
 D Tulburari de ocluzie
 E Epistaxis uni sau bilateral

6 Dupa Iliescu, Gafar, cantitatea de plasa bacteriana acumulata supragingival


prezinta un maximum de acumulare, dupa ce dintele a fost curatat mecanic sau
chimic, la:

 A 2 zile
 B 1 saptamana
 C 30 zile
 D 2 ore dupa periaj
 E 2 saptamani

7 Care au fost primii germeni incriminati in etiologia cariei dentare ( dupa Iliescu,
Gafar)?

 A Streptococii sanguis
 B Streptococii mitior
 C Lactobacil
 D Streptococul salivarius
 E Streptococul mutans

8 Cand durerea relatata are caracter pulsatil, posibil localizata, exacerbata la cald si
diminuata la rece, la care adaugam prezenta picaturii de puroi la deschiderea
camerei pulpare si teste de vitalitate la intensitati mai mari decat cele obisnuite,
punem diagnosticul de ( dupa Gafar, Iliescu):

 A Hiperemie preinflamatorie
 B Pulpita acuta seroasa partiala
 C Pulpita acuta seroasa totala
 D Pulpita acuta purulenta partiala
 E Pulpita acuta purulenta totala

9 Pasajul aerian nazofaringian realizeaza prin functiile specifice ale epiteliului de la


acest nivel ( dupa Boboc):

 A Purificarea aerului
 B Incalzirea aerului
 C Reglarea schimbarii de directie a fluxului aerian
 D Umectarea aerului
 E Reglarea cantitatii fluxului aerian

10 Ce aspect radiologic este sugestiv pentru keratochistul odontogen primordial?

 A Aspect unilocular
 B Aspect multilocular
 C Lipsa dintelui intralezional
 D Resorbtia radacinilor dintilor adiacenti erupti pe arcada
 E Apare ca o leziune osoasa radiotransparenta, cu limite nete
11 Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se datoreaza si pH-ului alcalin. In
functie de produs cat este aceasta?

 A 7-8
 B9
 C 10
 D 11-12
 E 13

12 Diagnosticul pozitiv in incluzia dentara se pune pe urmatoarele semne clinice, CU


EXCEPTIA ( dupa E. Ionescu):

 A Prezenta unor fistule cronice fara raspuns terapeutic


 B Pericoronarite si gingivostomatite
 C Torsionari si mortificari ale dintilor vecini
 D Mezio-inclinarea incisivului lateral datorita presiunii exercitate de caninul inclus
 E Dureri cu caracter nevralgiform

13 Cand pe imaginea radiologica constatam deformari ale conturului radicular ca


urmare a depunerilor excesive de cement radicular, fie de-a lungul intregii radacini,
fie numai in zona apicala, punem diagnostic de:

 A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza


 B Parodontita apicala cronica specifica (TBC, actinomicoza, etc)
 C Osteita paradentara Merkior
 D Abcesul apical cronic
 E Parodontita apicala cronica difuza progresiva Partsch

14 In care din situatiile de mai jos este INDICAT detartrajul cu ultrasunete:

 A Bolnavii cu boli infectioase, contagioase


 B Copii mici
 C Pacientii cu reflexe de voma exagerate
 D Bolnavii hemofili
 E Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cerdiac

15 Cum se mai numeste crosetul circular cu sase brate?

 A Ackers
 B Roach
 C Ney
 D Kennedy
 E Bonwill

16 Dupa Iliescu, Gafar, ameloplastia unei fisuri se practica atunci cand penetreaza

 A Mai putin de 1/3 din grosimea smaltului


 B Mai mult de 1/3 din grosimea smaltului
 C ½ din grosimea smaltului
 D 1/3 din grosimea dentinei
 E ½ din grosime

17 Dupa Forna, legat de pozitia de intercuspidare maxima si de importanta ei, care


dintre afirmatiile urmatoare este FALSA?

 A Este o pozitie diagnostica


 B Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
 C Permite concentratia asimetrica, egala si maxima a muschilor ridicatori ai mandibulei
 D Erienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintilor
 E Anuleaza di compenseaza fortele orizontale

 a dentine

COMPLEMENT MULTIPLU

18 Ce tratament chirurgical se aplica in cazul luxatiilor ATM frecvente si dureroase?

 A Meniscectomie
 B Capsulorafie
 C Rezectie modelanta a condilului mandibular
 D Rezectie modelanta a tuberculului articulor
 E Injectarea intraarticulara de solutii sclorozante

19 Urmatoarele afirmatii referitoare la diastema sunt ADEVARATE ( dupa


E.Ionescu):

 A Diastema falsa este consecinta insertiei joase a frenului bucei superioare


 B Diastema este o anomalie de pozitie
 C Diastema este anomalie de eruptie
 D Diastema secundara este intotdeauna asimetrica
 E Diastema adevarat este intotdeauna simetrica

20 Care dintre urmatoarele manifestari reprezinta complicatii loco-regionale in


abcesul parodontal marginal (dupa Dumitriu)?

 A Celulite
 B Adenite
 C Abces cerebral
 D Necroze pulpare
 E Lacune cuneiforme

21 Spatiile fasciale secundare sunt:

 A Pterigomandibular
 B Infratemporal
 C Temporal superficial
 D Temporal profund
 E Laterofaringian
22 Germenii cel mai frecvent implicati, dupa Bucur, in supuratiile sferei maxilo-faciale
sunt:

 A Pseudomonas aeruginosa
 B Streptococul viridans
 C Streptococul betahemolitic
 D Corinebacteriile
 E Stafilococul auriu

23 In etiopatogenia incluziei dentare este incriminat ca factor locoregional existenta de


obstacole in calea eruptiei dintelui, care pot fi reprezentate de ( dupa E. Ionescu):

 A Meziopozitie generalizata
 B Macrodontie absoluta
 C Chistul perisoronar
 D Osteoscleroza procesului alveolar dupa traumatisme
 E Formarea mugurelui dentar prea profund in interiorul oaselor maxilare

24 Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta CONTRAINDICATII relative ale


inlay-urilor?

 A Predispozitie mercata la carii


 B Pacienti cu igiena dentara deficitara
 C Dinti vitali
 D Ocluzii nefavorabile
 E Retentori pe stalpi terminali sau intermediari in edentatii intercalate intinse

25 Care dintre urmatoarele leziuni osteitice periapicale prezinta imagine radiologica


conturata (dupa Gafar, Iliescu)?

 A Parodontita apicala cronica fibroasa


 B Abcesul cronic apical
 C Osteita paradentara (Merkior)
 D Parodontita apicala cronica specifica ( infectii specifice: TBC, lues, actinomicoze)
 E Parodontita apicala cronica condensata

26 Evolutia favorabila intr-un flegmon de planseu bucal este reprezentata de:

 A Remisia febrei
 B Disparitia secretiei purulente
 C Disparitia fenomenelor toxicoseptice
 D Aparitia secretiei purulente
 E Aparitia unei ascensiuni termice

27 Urmatoarele afirmatii referitoare la etiologia reincluziei dentare sunt


ADEVARATE (dupa E. Ionescu):

 A Etiologia este plurifactoriala


 B Teoria mecanica se refera la fenomelnele contractile determinate de anchiloza dintre osul
alveolar si cementul radicular
 C Reincluzia dentara poate fi consecinta unei solutii de continuitate genetica sau congenitala la
nivelul membranei parodontale, care poate explica anchiloza dentara la dintii neerupti
 D Reincluzia dintilor permanenti poate fi explicata de tulburari de dezvoltare la nivelul lamei
dentare secundare
 E Reincluzia dintilor temporari poate fi explicata de tulburari de dezvoltare la nivelul lamei
dentare primare

28 Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la timpul faringian al deglutitiei sunt


ADEVARATE (dupa Boboc)?

 A Este un timp scurt


 B Este un timp autonom
 C Debuteaza cu un inspir, apoi apare inhibita completa a inspiratiei
 D Progresiunea bolului alimentar se face prin unde peristaltice ale muschiului constrictor superior
al faringelui
 E Dureaza 6-7 secunde

29 Care sunt DEZAVANTAJELE prezentate de coroanele metalo-acrilice?

 A Legatura metal-acrilat este numai mecanica (necesita retentii)


 B Fateta se poate uza inclusiv prin periaj dentar
 C Cer preparari dentare reduse
 D Afectare parodontala, mai ales cand colereta este acoperita cu acrilar (frecvent)
 E Modificarea culorii in timp, placofilie si “imbatranirea” prin imbibitie cu apa

30 Ce tipuri de tumori maligne prezinta mai des invazie perinervoasa:

 A Carcinomul bazocelular
 B Carcinomul adenoid chistic (cilindromul)
 C Carcinomul spinocelular
 D Sarcomul Kaposi
 E Melanomul

31 In etiopatogenia transpozitiei dentare sunt incriminati urmatorii factori ( dupa E.


Ionescu):

 A Ereditatea
 B Etuptia precoce a caninului
 C Pierderea precoce a caninului de lapte
 D Inversarea intraosoasa a locului de formare a mugurilor
 E Inversarea cronologica a ordinii de eruptie canin superior/premolar 1 superior

32 Nevralgia simtomatica de trigemen (secundara) poate fi determinata de afectiuni


localizate la nivelul unghiului pontocerebelos, cum ar fi:

 A Neurinomul de nerv acustic


 B Neurinomul de nerv trigemen
 C Tromboflebita de sinus cavernos
 D Sinuzite etmoidale
 E Maningeom
33 Influenta negativa a anomaliilor dentomaxilare asupra respiratiei este sustinuta de
urmatoarele argumente si observatii (dupa Boboc):

 A Obstructia nazala unilaterala


 B Insuficienta functionala primitiva
 C O predispozitie la inflamatii in mod frecvent favorizata de ingustimea pasajului nazal
 D Fenomene de staza limfatica si circulatorie favorizate de ingustimea pasajului nazal
 E Variatiile de pozitie ale limbii

34 Ce tip de incizie se practica pentru odontectomia molarului de minte inferior?

 A Incizie la coletul dintilor cu crearea unui lambou plic


 B “in baioneta”
 C Incizie cu decolarea unui lambou “cu trei laturi”
 D Trapezoidala
 E Luebke-Ochsenbeim

35 Ce complicatii pot apare la odontectomia molarului de minte inferior?

 A Deschiderea canalului mandibular


 B Hemoragie postextractionala
 C Dehiscenta plagii
 D Supuratie
 E Durere postoperatorie

36 In parodontita marginala cronica superficiala, in epiteliu se descriu urmatoarele


aspecte histopatologice, cu EXCEPTIA:

 A Proliferare intensa a celulelor din stratul bazal


 B Alterari distrofice citoplasmatice
 C Vasodilatatie pasiva
 D Endarterita
 E Hiperkeratoza in stratul cornos

37 In caz de granulom chistic, diagnosticul pozitiv se pune pe urmatoarele ( dupa


Gafar, Iliescu):

 A Toate testele de vitalitate negative


 B Imagine radiologica caracteristica. Conventional o marime de peste 0,5 cm
 C Imagine radiologica caracteristica. Conventional o marime sub 0,5 cm
 D Crepitatii, depresibilitate in dreptul apexului
 E Se constituie intr-un focar de infectie in boala de focar

38 Care dintre urmatoarele afirmatii privind gradele de afectare a furcatiei, dupa


clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, sunt ADEVARATE?

 A Gradul I : leziuni incipiente cu demineralizarea septului interradicular


 B Gradul II: sonda patrunde interradicular pe o distanta de 1-3 mm; se evidentiaza resorbtia
limbusului interradicular
 C Subdiviziunea A cu o dimensiune verticala de 3-4 mm
 D Subdiviziunea B cu o dimensiune verticala de 5-7 mm
 E Gradul III: sonda patrunde interradicular, dar nu ajunge pe versantul opus

39 In etiologia gingivostomatitei ulcero-necrotica sunt incriminate urmatoarele


bacterii:

 A Treponema denticola
 B Fusobacterium nucleatum
 C Prevotella intermedia
 D Porphyromonas gingivalis
 E Selenomonas noxia

40 Care dintre urmatoarele aspecte se pot intalni in parodontita marginala cronica


superficiala?

 A Hiperplazie gingivala
 B Mobilitate dentara de gradul 1
 C Pungi parodontale adevarate
 D Culoare rosu-violaceu
 E Retractie gingivala

41 Care sunt DEZAVANTAJELE folosirii linerilor pe baza de hidroxid de calciu?

 A Manipularea dificila in suspensii apoase


 B Rezistenta slaba la compreisune
 C Efect becteriostatic
 D Alcalinitate crescuta
 E Stimuleaza indirect dep unerea de dentina secundara

42 Trauma ocluzala NU produce urmatoarele modificari adaptative la nivelul


parodontiului marginal:

 A Cresterea mobilitatii dentare


 B Largirea spatiului dento-alveolar
 C Subtierea laminei dura
 D Ingustarea spatiului dento-alveolar
 E Ingrosarea laminei dura

43 DEZAVANTAJELE utilizarii conurilor de titan la obturarea canalelor radiculare


sunt:

 A Rigiditatea superioara comparativ cu cele din argint


 B Sunt nedeformabile
 C Lipsa coroziunii ( da 176 de ori mai lenta decat a argintului)
 D Biocompatibilitate (potential inflamator minim)
 E Inchiderea canalului posibila numai prin asocierea cu un ciment de sigilare

44 In caz de parodontita apicala cronica difuza Partsch, diagnosticul diferential se face


cu urmatoarele:
 A Granulomul chistic
 B Parodontita apicala cronica fibroasa
 C Osteomielita
 D Actinomicoza
 E Adenopatiile supurate

45 Care dintre urmatoarele afirmatii ne permit sa punem diagnosticul pozitiv de


hiperemie preinflamatorie?

 A Durerea persista cateva minute dupa indepartarea excitantului


 B Durerea este vie, spontana sau provocata care dureaza de la cateva minute la cateva ore
 C Sensibilitate la percutie in ax
 D Exista un proces carios fara deschiderea camerei pulpare, iar testele de vitalitate sunt pozitiva
 E Pacientul ne semnaleaza afectuarea pe dintele in cauza a unor tratamente cu putin timp in urma

46 Care dintre urmatoarele valori sunt normale in cazul sialometriei ( dupa Iliescu,
Gafar)?

 A 1-3 ml/minut pentru secretia salivara stimulata


 B 0,01-0,1 ml/minut pentru secretia salivara de repaus
 C 0,25-0,35 ml/minut pentru secretia salivara de repaus
 D 0,5-0,7 ml/minut pentru secretia salivara stimulata
 E 3-5 ml/minut pentru secretia salivara stimulata

47 AVANTAJELE extractiei alveoloplastice sunt:

 A Rezulta o grosime mica a crestei alveolare


 B Permite deretentivizarea corticalei vestibulare
 C Nu modifica inaltimea crestei edentate
 D Reduce atrofia postextractionala
 E Favorizeaza inserarea ulterioara a unor implante

48 In clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti, in categoria gingivitelor


induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice, din cursul unor boli
sistemice se regasesc:

 A Gingivita din diabet


 B Gingivita din carenta vitaminei C
 C Gingivite descuamative
 D Gingivita din boli imunodeficitare
 E Gingivita din trombocitopenii

49 Ce afirmatii sunt ADEVARATE in cazul tehnicii Obwegesser de plastie


concomitenta a santului pelvilingual si a fundului de sac vestibular?

 A Se utilizeaza lambouri partiale labiale si jugale


 B Este indicata la o creasta cu inaltime de cel putin 15 mm
 C Se indica anestezie generala
 D Este indicata cand osul alveolar nu are un contur favorabil protezarii
 E Este indicata cand creasta alveolara are o inaltime sub 10 mm
50 Ionoforeza, ca procedeu fizioterapeutic folosit in endodontie, este
CONTRAINDICATA in:

 A Parodontite apicale acute


 B Parodontite apicale cronice
 C Corpi straini imposibil de indepartat din canale
 D Perforatii ale podelei camerei pulpare
 E In caz de infectare a canalelor dupa pansamente arsenicale

51 Mucoasa nazala constituie punctul de plecare pentru numeroase reflexe ( dupa


Boboc):

 A Nazocardiace
 B Nazodentare
 C Olfactoenterice
 D Laringoglotice
 E Olfactorenale

52 Care sunt rolurile meniscului articulatiei temporo-mandibulare (dupa Forna)?

 A Transforma cele doua suprafete articulare in congruente


 B Separa cavitatea articulara in doua compartimente: unul superior temporo-meniscal si unul
inferior menisco-condilian
 C Limiteaza miscarea sagitala a mandibulei
 D Faciliteaza, prin caracterul ginglimo-artroidal al articulatiei, propulsia mandibulei
 E Are rol de tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulatiilor

53 Dupa Boboc, intre mecanismele prin care anomaliile dentomaxilare influenteaza


masticatia se regasesc:

 A In ocluzia deschisa, cresterea secretiei salivare contribuie pozitiv la realizarea masticatiei


 B Reducerea suprafetei de contact ocluzal in ocluzie deschisa
 C Dificultatea in efectuarea unor miscari masticatorii in progenii cu inocluzie sagitala inversa
 D Lezarea directa a mucoasei de pe maxilarul antagonist in ocluzii foarte adanci
 E In ocluzii adanci moderate eficienta masticatorie este crescuta prin efectuarea cu precadere a
miscarilor masticatorii verticale, stimulandu-se functional cresterea armonioasa a masivului facial

54 Dormitul in decubitus lateral, cu una sau ambele maini sub fata, poate deternima la
copil (dupa Boboc):

 A Lordoza cervicala
 B Cifoza toracica superioara
 C Retrognatism mandibular
 D Scolioza cervicala
 E Asimetrii faciale

55 Diagnosticul diferential al chistului folicular se face cu:

 A Fibromul ameloblastic
 B Chistul rezidual
 C Ameloblastomul
 D Chistul radicular
 E Elemente anatomice din regiune

56 Dupa Boboc, prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie

 A Determina o deplasare spre lateral a mandibulei


 B Determina deplasarea inainte a mandibulei
 C Determina o usoara extensie a capului cu o deplasare distala a mandibulei, cand obstacolul
limfoepitelial este inalt
 D Are ca si consecinta directa indusa hiperemierea patologica a mucoasei nazale
 E Induce consecutiv perturbari in jocul antagonist al suprafetelor masticatorii ale molarilor

57 Care dintre urmatoarele afirmatii privind gingivita alergica sunt ADEVARATE?

 A Cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala si dispare brusc la nivelul gingiei fixe
 B Consistenta gingiei este crescuta
 C Gingia are o culoare rosie intensa
 D Se mai numeste si gingivita “cu plasmocite”
 E Gingia sangereaza cu usurinta la atingere si masticatie

58 Dupa E. Ionescu, atitudinea terapeutica in transpozitia incompleta:

 A Icisiv central/oncisiv lateral transformata in transpozitie completa presupune remodelarea


incisivului lateral prin tehnici adezive
 B Incisiv central/incisiv lateral transfromata in traspozitie completa presupune remodelarea
incisivului central prin stripping
 C Necesita asigurarea deplasarii dentare cele mai mici
 D Canin/incisiv lateral intotdeauna se corecteaza pentru a aduce caninul pe pozitia 3,
corespunzator stalpului de rezistenta faciala
 E Canin/premolar 1 intotdeauna se corecteaza, pentru ca premolarul 1 are o structurare
parodontala slaba si nu suporta efortul ocluzal in dreptul stalpului de rezistenta faciala

59 Care dintre afirmatiile de mai jos reprezinta obiective urmarite in coafajul indirect?

 A Blocarea activitatii “bacteriilor pionere”


 B Stimularea neodentinogenezei
 C Actiune antihiperemianta
 D Actiune sedativa pulpara
 E Economisirea materialelor de obturatie coronara

60 Sub ce denumiri mai este cunoscuta gingivita hiperplazica ereditara (dupa


Dumitriu)?

 A Elefantiazis gingival
 B Fibrom gingival difuz
 C Gingivita cu plasmocite
 D Fibromatoza idiopatica
 E Fibromatoza familiala congenitala
61 Biocalexul, ca metoda de obturare a canalelor radiculare, prezinta o serie de
CONTRAINDICATII. Care sunt acestea?

 A Parodontite apicale cronice


 B Gangrena pulpara simpla
 C Persistenta pulpei vii in canal ( induce inflamatie acuta)
 D Parodontite apicale acute
 E Aplicarea in jumatatea apicala a canalului, mai ales in canalele largi, pentru a evita reactiile
inflamatorii ( cu exceptia fistulelor)

62 Faza initiala in tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale implica (dupa


Dumitriu):

 A Tratament de corecatare morfofunctional prin preoceduri chirurgicale


 B Tratament ortodontic
 C Tratementul complicatiilor acute
 D Igienizarea efectuata de medic
 E Imobilizari dentare

63 Dupa Boboc, au fost incriminate ca si cauze aerodinamice fizice, cauze mecanice de


influenta a respiratiei orale asupra dezvoltarii aparatului dentomaxilar:

 A Actiunea directa a aerului inspirat pe gura asupra boltei, cu producerea palatului inalt
 B Hipertonia muschilor orbiculari determina incongruenta dentoalveolara
 C Presiunea din sinusul maxilar se reduce si nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica ce
se exercita pe peretii laterali ai maxilarului superior, ingustandu-l
 D Presiunea din sinusul maxilar creste, prin lipsa evacuarii aerului la acest nivel, determinand
coborarea palatului dur
 E Mandibula fiind coborata, limba nu-si mai poate exercita apasarea pe peretii laterali ai boltii

64 Dupa Gafar,Iliescu, produsele cu hidroxid de calciu sunt INDICATE endodontic in:

 A Gangrena pulpara simpla – aplicatie unica pentru 1-2 saptamani


 B Parodontitele apicale cronice – ca medicatie – antiseptica endodontica de lunga durata
 C Resorbtie radiculara interna cu sau fara perforare radiculara
 D Cai false radiculare
 E Obturatie coronara provizorie

65 Dupa Boboc, se considera interpozitii autotrope:

 A Interpozitia obrajilor in partile laterale


 B Interpozitia limbii in somn sau deglutitie
 C Interpozitia policelui cu presiune anteroposterioara pe mandibula
 D Sugerea coditelor la fetite
 E Muscarea buzelor

66 Mucoasa masticatorie este reprezentata de (dupa Dumitriu):

 A Mucoasa de pe fata dorsala a limbii


 B Mucoasa planseului bucal
 C Gingie
 D Mucoasa care acopera bolta palatina osoasa
 E Mucoasa suprafetei ventrale a limbii

67 Teoria reductiei terminale (Bolk) incriminata in etiopatologia anodontiei aduce


argumente pentru anodontia redusa, precizand urmatoarele etape plauzibile in
disparitia unui dinte (dupa Quinet, citat de E. Ionescu):

 A Distrugerea lamei dentare secundare


 B Insuficienta potentialului formativ al teritoriilor prezumtiv ododntogene
 C Trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie
 D Labilitatea volumetrica, morfologica si variabilitate de pozitie
 E Distrugerea germenilor dentari formati si partial mineralizati

68 Formele minore de manifestare clinica a accidentelor de supredozare la anestezicele


locale presupun:

 A Cefalee
 B Nistagmus
 C Confuzie
 D Logoree
 E Convulsii tonico-clinice

69 Care din urmatoarele proceduri terapeutice din cadrul tratamentului


gingivostomatitei aftoase recidivante sunt INDICATE?

 A Spalaturi cu solutii antiseptice


 B Infiltartii cu penicilina si xilina
 C Badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen 2%
 D Infiltratii cu hidrocortizon
 E Aplicatii de colutorii cu antibiotice

70 Unde si in ce situatii clinice puntea dentara efectuata poate prezenta intermediari


metalici?

 A In zona de sprijin, mai ales mandibular


 B Cand spatiul protetic este cel putin de 8 mm
 C In zona de sprijin, cand creasta edentata este extrem de atrofiata
 D Cand spatiul protetic este mai redus de 5 mm
 E Cand curba sagitala este extrem de accentuata

71 Diagnosticul diferential in gingivostomatita ulcero-necrotica se face cu:

 A Gingivostomatita herpetica
 B Gingivostomatita aftoasa
 C Leziuni difterice
 D Tuberculoza
 E Gingivita hiperplazica ereditara

72 In pulpita acuta seroasa totala INDICATIILE de tratament sunt:


 A Coafaj direct in dublu timp
 B Amputatie vitala
 C Extirpare vitala
 D Extirpare devitala, in mod exceptional si numai calmarea durerilor prin pansament calmant
 E Extirpare vitala cu tratament medicamentos dupa metoda aseptico-antiseptica endocanaliculara
(puntru 48-72 ore). Se mai pot face aplicatii de agenti fizici (ozonoterapie, diatermie) sau
antibiotice endodontal

73 Printre consecintele reincluziei dentare se numara ( dupa E. Ionescu):

 A Parodontopatie marginala cronica prin denudarea dintilor vecini


 B Carii de colet si radiculare prin erodarea de zone retentive subgingivale
 C Denivelarea planului de ocluzie prin suprapozitia dintilor vecini
 D Hipoestezie in teritoriul incluziei dentare
 E Hiperestezie si hipersensibilitate prin denudarea dintilor vecini

74 Care sunt AVANTAJELE cimetului cu ionomeri de sticla (CIS) cu mecanism dublu


de priza comparativ cu cele conventionale?

 A Pastrarea capacitatii de cuplare chimica prin chelare


 B Priza mai lenta
 C Aciditate mai redusa
 D Cresterea mai rapida a pH-ului
 E Friabilitate mai redusa

75 Dupa E.Ionescu, examenul radiologic in diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare


informeaza prin:

 A Teleradiografia de profil asupra relatiei dintre molarul de 6 ani si baza craniului prin axa Y
 B Ortopantomograma asupra structurii osului si aspectului fibromucoasei
 C Ortopantomograma asupra rizalizei patologice a dintelui ectopic
 D Ortopantomograma despre angularea coronoradiculara a dintelui ectopic
 E Teleradiografia de profil asupra relatiei mezializate scheletate

76 Care dintre urmatoarele entitati sunt tumori benigne ale gingiei ( dupa Dumitriu)?

 A Fibromul gingival
 B Epitelomul
 C Fibrosarcomul
 D Papilomul gingival
 E Granulomul eozinofil

77 In cazul protezelor partiale scheletate, care sunt AVANTAJELE sistemelor speciale


de mentinere sprijin si stabilizare?

 A Prin distribuirea corecta a fortelor la nivelul campului protetic pot reduce sau amortiza, intr-o
anumita masura, fortele care se transmit de la proteze la dintii restanti
 B Sunt elemente putin vizibil, discrete
 C Au o buna rezistenta in timp
 D Tehnica executarii lor este dificila, aplicarea lor necesita o instruire speciala a intregii echipe
stomatologice
 E Exista posibilitati de reoptimizare in caz de dezectivare

78 Reperele de suprafata utilizate pentru anestezia plexului cervical profund sunt:

 A Apofiza stiloida
 B Apofiza mastoida
 C Procesul transvers al C6
 D Procesul transvers al C5
 E Marginea anterioara a muschiului SCM

79 Dupa proba machetelor protezelor totale, pe model transmitem laboratorului o serie


de date. Care sunt acestea?

 A Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinala posterioara


 B Materialul din care se va realiza baza protezei
 C Zonele de despovarare
 D Detalii asupra localizarii si grosimii zonelor de foliere
 E Zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezei

80 Care dintre urmatoarele situatii clinice pot reprezenta complicatii ale parodontitei
apicale acute seroase?

 A Fistulizare si vindecare temporala


 B Pierderea dintilor invecinati procesului inflamator
 C Adenopatie loco-regionala
 D Supuratia spatiilor si lojilor cervico-faciale
 E Sinuzita maxilara

81 Care sunt proprietatile cimentului eugenolat de zinc folosit in obturatiile de baza?

 A Efect sedativ pulpar


 B Actiune de stimulare a odontoblastilor
 C Solubilitate scazuta
 D pH neutru
 E rezistenta la compresiune minim acceptabila

82 Care dintre urmatoarele specii microbiene prezinta preferinta pentru a coloniza


suprafetele dintelui (dupa Iliescu, Gafar)?

 A Bacteroides
 B Streptococcus mutans
 C Streptococcus sanguis
 D Lactobacillus
 E Spirochete

83 In literatura americana de specialitate (dupa Gafar, Iliescu), termenul de abces


apical acut se refera la urmatoarele forme de parodontie apicale acute:
 A Hiperemica
 B Forma abortiva
 C Seroasa
 D Purulenta
 E Cronica fibroasa

84 Care sunt INDICATIILE coroanelor integral ceramice?

 A In situatiile cand exigentele estetice sunt deosebite


 B Cand dintii prezinta leiuni extinse la nivelul fetelor proximale si/sau vestibulare
 C Cand dintii prezinta fracturi ale marginii incizale cel putin pana in treimea mijlocie a coroanei
clinice
 D In ocluzie favorabila, cu contacte dento-dentare realizate in treimea medie a fetelor palatinale
ale frontalilor maxilari
 E Cand exista ocluzie frontala cap la cap

85 La trecerea coloanei de aer prin pavilionul faringobucal au loc urmatoarele


fenomene ( dupa Boboc):

 A Sunetele sunt intarite


 B Se produce o reducere reltiv marcata a intensitatii sunetului
 C Sincinezia lui Galli si De Quiros
 D Se produc absorbtii de naturi multiple asupra “valurilot acustice”
 E Peretii elastici sunt antrenati in vibratie, pa care o amplifica

86 Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe:

 A Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare


 B Aparitia picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
 C Inteparea straturilor profunde pulpare poate produce sensibilitate si sangerare
 D Raspuns pozitiv la intensitati crescute ale excitantului
 E Raspuns negativ la percutia in ax a dintelui

87 Care dintre urmatoarele afirmatii NU vizeaza tratamentul profilactic al cariei


dentare ( dupa Iliescu, Gafar)?

 A Remineralizarea lexiunilor incipiente


 B Sigilarea fisurilor
 C Folosirea fluorurilor
 D Restaurarea leziunilor incipiente
 E Tratemtnul abraziilor, eroziunilor
Bucuresti 2014 raspunsuri

1B 44 ACDE
45 ADE
2D 46 AC
3C 47 BCD
4D 48 ABDE
5C 49 ABC
6C 50 ACDE
7C 51 ABC
8D 52 ABDE
9A 53 BCD
10 C 54 DE
11 D 55 AC
12 D 56 BC
13 A 57 CDE
14 D 58 ABC
15 E 59 ABCD
16 A 60 ABDE
17 NICI UN RASPUNS CORECT 61 CDE
18 BD 62 CD
19 BC 63 ACE
20 ABC 64 ABCD
21 ACDE 65 ABE
22 ACE 66 CD
23 CD 67 CD
24 ABDE 68 CD
25 ABCD 69 ACE
26 CDE 70 AD
27 AC 71 ABCD
28 AB 72 CD
29 ABDE 73 ABE
30 BC 74 ACDE
31 CD 75 AB
32 ABE 76 ADE
33 CDE 77 ABCE
34 ABC 78 BC
35 BCDE 79 ACE
36 CD 80 NICI UN RASPUNS CORECT
37 ABD 81 ABDE
38 CD 82 BCD
39 ABCD 83 CD
40 ABDE 84 ABD
41 AB 85 BD
42 CD 86 ACDE
43 BE 87 DE
BUCURESTI 2013

COMPLEMENT SIMPLU

1. Dupa Korber, citat de Forna, ocluzia functionala este caracterizata de existenta urmatorilor
factori, cu EXCEPTIA:

 A Factorul cantitativ
 B Factorul de miscare
 C Factorul calitativ
 D Factorul forma
 E Factorul forta

3. Cand examenul radiologic arata o largire a spatiului periapical sub forma unei calote,
diagnosticul este de:

 A Parodontita apicala cronica fibroasa


 B Granulomul simplu conjunctiv
 C Osteita paradentara a lui Merkior
 D Parodontita apicala cronica difuza progresiva Partcsh
 E Parodontita apicala cronica condensata

8. Urmatoarele afirmatii caracterizeaza tartrul supragingival, CU EXCEPTIA:

 A Este un depozit organo-mineral


 B Are consistenta redusa la inceput
 C Originea principala a componentelor sale este din extravazatul sanguin
 D Este moale, friabil imediat dupa depunere
 E Se disloca cu usurinta

10. In care dintre situatiile clinice de mai jos NU este indicat detartrajul cu ultrasunete?

 A Hiperestezia dentinara
 B Pete colorate depuse pe suprafata smaltului
 C Tartru supragingival
 D Bolnavii hemofilici
 E Gingivostomatita ulcero-necrotica

12. Determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior, in terapia prin punti dentare, se
poate realiza prin urmatoarele metode antropometrice, CU EXCEPTIA:

 A Metoda Leonardo Da Vinci


 B Metoda Leonardo Da Vinci modificata
 C Metoda Boianov
 D Metoda Wild
 E Metoda planului de la Frankfurt

14. Metronidazolul se administreaza in tratamentul parodontitelor marginale sub forma de:


 A Comprimate 0,100 g
 B Comprimate 0,250 g
 C Unguent 6 %
 D Gel 6 %
 E Gel 35%

16. Ce forma de artrita temporomandibulara specifica NU determina niciodata anchiloza


temporomandibulara:

 A Actinomicotica
 B TBC
 C Luetica
 D Traumatica
 E Reumatoida

19. La copiii de peste 4 ani, doza maxima de articaina este de:

 A 2 mg/kg corp
 B 3 mg/kg corp
 C 6 mg/kg corp
 D 7 mg/kg corp
 E 9 mg/kg corp

21. Cand la mandibula ne propunem sa indicam proteza scheletata si conector principal bara
linguala, trebuie ca versantul lingual al crestei alveolare sa prezinte o inaltime de minim:

 A 8 mm
 B 9-10 mm
 C 12 mm
 D 14-15 mm
 E Peste 15 mm

22. Termenul de “diastema vera” se referea la:

 A Spatiul intre incisivii centrali superiori, cand exista anodontia unui incisiv lateral
 B Anomalia de eruptie si pozitie care presupune existenta unui spatiu intre incisivii centrali
superiori pana la definitivarea eruptiei (7-9 ani)
 C Spatiul intre incisivii centrali superiori, cand exista un fren unit cu papila retroincisiva
 D Spatiul intre incisivii centrali superiori cand exista un meziodens inclus
 E Spatiul intre incisivii centrali superiori cand exista un meziodens erupt

23. Cat din volumul zilnic al secretiei salivare globale este produs la nivelul glandelor salivare
accesorii?

 A5%
 B 10 %
 C 15 %
 D 20 %
 E 25 %

24. Care dintre urmatoarele materiale folosite ca baza intermediara ( coafaj indirect) prezinta
cea mai mare rezistenta la compresiune si rigiditate?

 A Cimentul de hidroxid de calciu


 B Cimentul de eugenat de zinc
 C Cimentul cu ionomeri de sticla (CIS)
 D Adezivii dentinari
 E Rasinile de cimentare

26. Tripodarea ca timp al analizei modelului de studiu la paralelograf inseamna:

 A Stabilirea celei mai acceptabile axe de inserie si dezinsertie a protezei


 B Trasarea ecuatorului protetic
 C Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
 D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf
 E Nici una dintre acestea

27. Odontectomia molarului 3 inferior este extrem de dificila, dupa Peterson, in situatia
incluziei:

 A Verticale
 B Orizontale
 C Distoangulare
 D Mezioangulare
 E Submucoase

28. Referitor la transpozitia dentara, urmatoarea afirmatie este EDEVARATA ( dupa


E.Ionescu):

 A Ce mai frecventa transpozitie este cea intre canin/incisiv lateral superior


 B Transpozitia presupune inversarea axului unui dinte inclus, acesta fiind indreptat cu coroana
spre baza maxilara
 C Transpozitia este o anomalie de eruptie si pozitie care presupune aparitia la distanta a unui
dinte permanent fata de locul unde ar trebui sa se afle
 D Cea mai frecventa transpozitie este cea intre canin/premolar 1 superior
 E Frecventa ce mai mare a transpozitiei se inregistreaza la sexul masculin pentru canin/premolar
1 inferior

28. Referitor la transpozitia dentara, urmatoarea afirmatie este EDEVARATA ( dupa


E.Ionescu):

 A Ce mai frecventa transpozitie este cea intre canin/incisiv lateral superior


 B Transpozitia presupune inversarea axului unui dinte inclus, acesta fiind indreptat cu coroana
spre baza maxilara
 C Transpozitia este o anomalie de eruptie si pozitie care presupune aparitia la distanta a unui
dinte permanent fata de locul unde ar trebui sa se afle
 D Cea mai frecventa transpozitie este cea intre canin/premolar 1 superior
 E Frecventa ce mai mare a transpozitiei se inregistreaza la sexul masculin pentru canin/premolar
1 inferior

29. Crosetele dentare turnate trebuie sa indeplineasca o serie de functii. Una dintre acestea este
pasivitatea, care inseamna:

 A Functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
 B Functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
 C Functia crosetului prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv care
solicita orizontal dintele stalp in timpul insetiei si dezinsertiei
 D Functia crosetului prin care acesta, dupa ce este aplicat corect pe dintele stalp, nu trebuie sa
mai exercite forte active
 E Functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala, asigurand
sprijinul parodontal

32. Antibioprofilaxia pentru copiii cu afectiuni cardiovasculare de risc major sau mediu, se face
cu clindamicina in doza de:

 A 10 mg/kg corp
 B 20 mg/kg corp
 C 25 mg/kg corp
 D 30 mg/kg corp
 E 50 mg/kg corp

33. Care din urmatoarele forme de pulpite cronice se dezvolta sub influenta unor factori
umorali, care activeaza mitoza celulara?

 A Pulpita cronica deschisa ulceroasa


 B Pulpita cronica granulomatoasa
 C Pulpita cronica inchisa propiru-zisa
 D Pulpita cronica inchisa hiperplazica
 E Necroza pulpara de cauza chimica

34. Spatiul sunmandibular este delimitat inferior de:

 A Osul hioid
 B Mandibula
 C Muschiul stiloglos
 D Muschiul stilohioidian
 E Muschiul maseter

36. Dintre urmatoarele substante, care este agentul degresant cel mai eficient si care nu
genereaza efecte nedorite asupra tesuturilor dentare sau a tesuturilor moi?

 A Cloroformul
 B Acetona
 C Benzonele
 D Alcoolii
 E Titeiul distilat (neofilina)

37. In functie de directia axului dintelui inclus, Winter (citat de E. Ionescu) clasifica incluziile
dentare in incluzii:

 A Gradul 1: 0-15 grade


 B Gradul 2: suprapunere peste dintele adiacent
 C Gradul 3: mai mult de 30 grade
 D Deasupra apexului dintelui adiacent
 E Vestibulara/vestibulo-palatinala- cu coroana situata vestibular si radacina orientata spre
palatinal- pozitie denumita si “a cheval”

39. Ce tip de lambou se utilizeaza in tehnica Wassmundt de extractie a resturilor radiculare


impinse sub mucoasa sinuzala:

 A Partsch
 B Pichler
 C Luebke-Ochsenbein
 D Triunghiular
 E Trapezoidal

42. Urmatoarea afirmatie referitoare la anodontia intinsa este ADEVARATA (dupa E.


Ionescu):

 A Tulbularile functionale, masticatorii si fizionomice se observa tarziu datorita persistentei


dintilor temporari corespunzatori
 B Profilul este accentuat convex prin lipsa de dezvoltare sagitala mandibulara
 C In anodontiile subtotale, dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si
atipici, cu radacini scurte
 D Intereseaza frecvent maxilarul inferior, la sexul masculin, asimetric
 E In anodontiile subtotale, dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, mariti de volum si
atipici, cu radacini lungi, ca o adaptare la o formula dentara viitoare

43. Semnul lui Quintero este citat de E. Ionescu in diagnosticul pozitiv al incluziei dentare si se
traduce printr-o:

 A Pozitie vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior si rotatia sa mezio-vestibulara


 B Pozitie vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior si rotatia sa disto-vestibulara
 C Mezio-inclinarea incisivului lateral superior si rotatia sa mezio-vestibulara
 D Disto-inclinarea incisivului lateral superior si rotatia sa mezio-vestibulara
 E Disto-inclinarea incisivului lateral superior si rotatia sa disto-vestibulara

44. In cazul in care diagnosticul pus este de pulpita acuta purulenta partiala, tratamentul
indicat este:

 A Coafaj direct in dublu timp


 B Amputatie vitala
 C Extirpare vitala
 D Extirpare devitala
 E Tratamnetul de gangrena simpla

45. Spatiul bucal este delimitat superior de:

 A Tegument
 B Spatiul infratemporal
 C Arcul zigomatic
 D Muschiul buccinator
 E Rafeul pterigo-mandibular

48. Durerea cea mai intensa in tumorile maligne apare la:

 A Fibrosarcom
 B Condrosarcom
 C Limfosarcom
 D Osteosarcom
 E Metastaze osoase

49. Sapaliga de detartaj prezinta intre partea activa si pasiva, de legatura cu manerul, un unghi
de:

 A 90 grade
 B 45 grade
 C 99-100 grade
 D 45-90 grade
 E 70 grade

50. Urmatoarea afirmatie NU reprezinta o contraindicatie a coroanelor de invelis nemetalice (


dupa Forna):

 A Pe molari, premolari si canini


 B Pe dintii scurti
 C Fracturi dentare in 1/3 incizala
 D Carii profunde si extinse
 E La tineri sub 17 ani

COMPLEMENT MULTIPLU

51. Care sunt avantajele folosirii linerilor pe baza de eugenolat de zinc (EOZ)?

 A Nu adera la dentina
 B pH-ul aproape neutru
 C neiritant pulpar
 D inhiba polimerizarea rasinilor
 E efect sedativ pulpar

52. Persistenta deglutitiei de tip infantil se poate datora ( dupa Boboc):

 A Unei maturizari premature neuromusculare


 B Unui tic de imitare conjucturala
 C Pierderii precoce a dintilor din zona de sprijin
 D Unor cauze generale care determina aparitia macroglosiei
 E Imaturitati neuromusculare

54. In caz de pulpita cronica deschisa granulomatoasa, diagnostiul diferential se face cu:

 A Pulpita acuta purulenta totala


 B Polipul gingival
 C Necroza pulpara
 D Pulpita cronica deschisa ulceroasa
 E Pulpita cronica inchisa hiperplazica

57. Principalele semne clinice la nivelul tesuturilor moi ale cavitatii bucale intalnite in gingivita
leucemica sunt:

 A Gingivoragiile precoce
 B Pungi parodontale adevarate
 C Zone descuamate de culoare rosu intens
 D Ulceratii
 E Hiperplazia gingivala

58. Dezvoltarea sistemului dentomaxilar si muscular poate fi deviata prin urmatoarele cauza
comune (dupa Boboc):

 A Extractiile precoce
 B Ereditatea
 C Sindromul Down
 D Obiceiuri vicioase
 E Distalizarea sistemului dentar, indusa terapeutic

59. Care dintre urmatoarele tumori ale glandelor salivare au o malignitate crescuta:

 A Carcinomul cu celule acinoase


 B Carcinomul oncocitic
 C Chistadenocarcinomul
 D Carcinomul mioepitelial
 E Adenocarcinomul sebaceu

60. Care dintre urmatoarele entitati clinice sunt pseudochisturi:

 A Chistul osos anevrismal


 B Chistul median mandibular
 C Chistul rezidual
 D Chistul nazolabial
 E Chistul osos traumatic

63. Examenul radiologic in ectopia dentara (dupa E. Ionescu) ofera relatii:


 A Prin ortopantomograma asupra structurii osului si fibromucoasei
 B Prin radiografia retroalveolara asupra raportului coronar al dintelui ectopic cu apexurile dintilor
vecini
 C Prin ortopantomograma asupra posibilei anodontii de incisiv lateral, cand exista ectopia
caninului
 D Prin ortopantomograma existenta posibila a rizalizei patologice a unui canin superior ectopic
 E Prin teleradiografia de profil permite in situatii de meziopozitie generalizata stabilirea relatiei
sagitale a molarului de 6 ani fata de axa de crestere

64. Mucocelul apare mai frecvent:

 A La copii si tineri
 B La nivelul buzei superioare
 C La nivelul buzei inferioare
 D La nivelul valului palatin
 E La nivelul mucoasei jugale

65. Dupa Dumitriu, edentatia isi exercita rolul de factor favorizant in aparitia
parodontopatiilor marginale cronice prin:

 A Desfiintarea continuitatii arcadelor dentare


 B Intreruperea continuitatii sistemului ligamentelor supraalveolare
 C Eruptia pasiva a dintilor fara antagonisti
 D Migrarea in plan orizontal a dintilor
 E Aparitia de blocaje ocluzale in urma eruptiei active accelerate

66. Ce afirmatii sunt ADEVARATE in cazul vestibuloplastiei la maxilar dupa tehnica


Obwegesser (1964)?

 A Atrofia severa a crestei edentate


 B Atrofia medie a crestei edentate
 C Sant vestibular neutru
 D Lungimea mucoasei mobile labiale trebuie sa fie satisfacatoare
 E Sant vestibular accentuat

67. Dupa Dumitriu, sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii privind placa subgingivala
asociata suprafetei dentare:

 A Are o structura apropiata de a placii supragingivale


 B Flora dentara predominanta este gram-negativa
 C Marginea apicala a placii asociata dintelui este la distanta de epiteliul jonctional
 D Este prezent un numar mic de bacili si coci gram-pozitivi
 E Intre placa si epiteliu jonctional se interpune un numar relativ mare de leucocite

68. Sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii legate de abcesul parodontal marginal (dupa
Dumitriu):

 A Subiectiv, mai rar, pacientii acuza dureri intense, violente, ce iradiaza in zonele invecinate
 B Testele de vitalitate a dintilor limitrofi sunt pozitive la intensitati mai mari ale stimulilor folositi
 C Se produce prin exacerbarea virulentei germenilor care populeaza continutul pungilor
parodontale
 D Poate fi serpiginos cand exudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine aparent
pe alta
 E Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesului este mai putin dureroasa decat cea verticala

69. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula prezinta urmatoarele caracteristici


(dupa Forna):

 A Marirea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj


 B In sens cervico-ocluzal, suprafata linguala se modeleaza usor convex
 C Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschise
 D Ingustarea lor e direct proportionala cu dimensiunea spatiului protetic
 E Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai inchise

70. In etiopatogenia incluziei dentare sunt incriminati ca factori generali (dupa E. Ionescu):

 A Despicaturile labio-maxilo-palatine
 B Reducerea filogenetica a dimensiunii oaselor maxilare
 C Macrodontia absoluta
 D Boala Paget
 E Tulburari neuro-psihice

71. Care cunt complicatiile care pot apare in caz de parodontita apicala seroasa (difuza)?

 A Prinderea dintilor invecinati in procesul inflamator


 B Adenopatie locoregionala
 C Supuratia spatiilor si lojelor cervico-faciale
 D Cronicizarea
 E Sinuzita de maxilar

73. In amprentarea functionala a edentatiilor terminale pentru mandibula, Herbs propune o


serie de miscari de modelare. La deschiderea larga a gurii se urmareste:

 A Modelarea zonei distale, a pungii Fisch


 B Modelarea la nivelul pungii Eisenring
 C Modelarea versantului vestibular al tuberculului piriform
 D Se pune in tensiune ligamentul pterigo-mandibular
 E Modelarea zonei milohioidiene in dreptul molarilor

76. Diagnosticul diferential al reincluziei totale se realizeaza cu:

 A Intruzia posttraumatica totala


 B Rizaliza completa
 C Anodontie
 D Incluzia dentara
 E Foliculita expulziva Capdepont

77. Retentiometrele, ca elemente componente ale paralelografului, prezinta urmatoarele


marimi:
 A 0,25 mm
 B 0,50 mm
 C 0,75 mm
 D 1 mm
 E 1,5 mm

78. In gingivita hiperplazica consecutiva administrarii de antagonisti de calciu sunt CORECTE


urmatoarele aspecte clinice:

 A Volumul hiperplaziei este variabil in functie de perioada de timp in care s-a administrat
medicamentul
 B Consistenta gingiei este moale, depresibila, chiar si la pacientii cu o buna igiena bucala
 C Volumul hiperplaziei nu este influentat de doza de medicament administrata
 D Culoarea variaza de la rosu congestiv la rosu inchis
 E Gingia hiperplazica este, in general, decolabila de coroana dintelui

80. Abcesul de spatiul infratemporal trebuie deosebit de:

 A Abcesul laterofaringian
 B Abcesul de spatiu bucal
 C Adenita geniana supurata
 D Tumorile de fosa infratemporala
 E Nevralgia de trigemen

81. Pasajul aerian nasofaringian realizeaza adaptarea curentului de aer la conditiile cerute de
respiratia pulmonara prin (dupa Boboc):

 A Arhitectonica speciala care regleaza cantitatea de aer si schimbarile de directie a fluxului aerian
 B Tesutul venos erectil care determina umectarea aerului
 C Functiile specifice ale epiteliului, care determina reglarea cantitatii de aer si schimbarile de
directie a fluxului aerian
 D Inervatie, care prin activitate reflexa comanda incalzirea aerului
 E Functiile specifice ale epiteliului care determina purificarea aerului

82. Cuspizii de ghidaj sunt reprezentati de:

 A Cuspizii linguali mandibulari


 B Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari
 C Cuspizii vestibulari maxilari
 D Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
 E Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari

84. Pulpitele cronice deschise pot succede urmatoarelor procese inflamatorii acute:

 A Hiperemiei preinflamatorii
 B Pulpitei seroase partile
 C Pulpitei seroase totale
 D Pulpitei purulente partiale
 E Pulpitei purulente totale

85. Pozitia de intercuspidare maxima, definita ca relatia stabila interarcade dentare


antagoniste, este o pozitie extrem de importanta deoarece:

 A Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar


 B Permite contractie simetrica, egala si maxima a muschilor ridicatori ai mandibulei
 C Conduce condilii mandibulari in cavitatea glenoida
 D Orienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintilor
 E Anuleaza si compenseaza fortele orizontale

86. Care dintre urmatoarele entitati anatomo-clinice reprezinta parodontite apicale cronice cu
imagine radiologica conturata?

 A Parodontita apicala cronica cu hipercimentoza


 B Osteita paradentara, a lui Merkior
 C Parodontita apicala cronica condensata
 D Abcesul apical cronic
 E Parodontitele apicale cronice specifice (evolueaza in cadrul unor boli generale precum TBC,
actinomicoza, etc)

87. Care sunt AVANTAJELE prezentate de tehnica de condensare termomecanica a gutapercii


(Mc. Spadden)?

 A Necesita o largire a canalului prin telescopare regresiva (step back)


 B Foarte rapida necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului
 C Confera obturariei densitate si omogenitate screscuta
 D Obtureaza cea mai mare parte a intregului spatiu endodontic
 E Asocierea cu un ciment de sigilare asigura o mai buna etanseitate apicala a canalului decat
condensarea latereala la rece

88. Cand diagnosticul este de pulpita acuta purulenta partiala vom realiza diagnosticul
diferential cu:

 A Pulpita acuta seroasa partiala


 B Hiperemia preinflamatorie
 C Pulpita acuta seroasa totala
 D Pulpita purulenta corono-radiculara
 E Pulpita cronica deschisa ulceroasa

89. Ce afirmatii sunt ADEVARATE in cazul extractiei alveoloplastice?

 A Se creeaza un lambou plic


 B Se creeaza un lambou tip Ochsenbein-Luebke
 C Sutura cu fir continuu
 D Sutura cu fire separate
 E Nu se indeparteaza papilele interdentare

91. Metoda Robinson utilizeaza pentru determinarea spatiului minim de articulare fonetica, in
terapia prin proteze totale, urmatoarele fenomene:
 A “me”
 B “fe”
 C “esse”
 D “ve”
 E “ema”

92. Contraindicatiile coroanei de substitutie sunt:

 A Dinti cu infectii cronice periapicale


 B Pereti radiculari prea subtiri
 C Malpozitii care nu pot fi corectate ortodontic
 D Leziuni carioase extinse in suprafata si profunzime
 E Fracturi coronare in 1/3 mijlocie sau cervicala

93. Antiseptice cu actiune antiplaca microbiana ( dupa Dumitriu) sunt:

 A Alexidina
 B Cloramina T
 C Clorhexidina
 D Sanguinarina
 E Marfanil

94. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala cronica condensata se pune pe:

 A Imaginea radiologica care evidentiaza osul periapical cu aspect mai albicios, datorita
hipermineralizarii
 B Spatiul periodontal periapical are tendinta sa fie desfiintat de zona hipermineralizata
 C Testele de vitalitate negative
 D Prezenta fistulei la nivelul mucoasei sau tegumentelor este obligatorie
 E Imaginea radiologica este difuza si cu spatii intertrabeculare marite de volum

96. Sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii privind severitatea bolii parodontale:

 A Se apreciaza in milimetri
 B Se masoara intre jonctiunea smalt-cement si nivelul cel mai decliv al pungilor parodontale
 C Se determina prin sondare exploratorie
 D Este moderata cand adancimea pungilor parodontale este intre 6 si 8 mm
 E Se apreciaza procentual in functie de numarul de suprafete afectate intr-un interval de timp

97. Teoria tulburarii proceselor evolutive dentare incriminata in etiopatogenia reincluziei


dentare:

 A Ar putea explica mai usor reincluziile dintilor temporari fara succesionali


 B Ar putea explica mai usor reincluziile dintilor temporari cu succesionali
 C Se referea la reintoarcerea unui dinte erupt in os, refacand primul traseu al evolutiei sale
 D Se refera la o solutie de continuitate genetica la nivelul membranei parodontele
 E Presupune o enostaza, foarte stransa, pusa in legatura cu tulburarile de crestere si dezvoltare ce
se produc in perioada eruptiei dentare

98. Sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii privind herpangina (dupa Dumitriu)


 A Se poate insoti de infectii cutanate
 B Apare la adulti, in special in anotimpul rece
 C Factorul cauzal este virusul Coxsackie de grup A sau B
 D Se descriu leziuni eritematoase si ulceratii la nivelul valului palatin si istmului faringian
 E Se descriu frecvent leziuni la limita cutaneo-mucoasa

100. Urmatoarele caracteristici privind coroanele din rasini compozite, polisticle si


ceromeri sunt ADEVARATE:

 A Estetica buna
 B Pret de cost scazut fata de cele ceramice
 C Adaptarea marginala deficitara
 D Produc uzura antagonistilor
 E Permit nuantarea culorilor

101. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt reprezentate de:

 A Fractura radiculara verticala


 B Parodotopatie marginala cronica
 C Dinti in vecinatatea gaurii mentoniere
 D Corticala vestibulara groasa
 E Dinti fara valoare protetica

102. Factorii de risc locali, ce intervin in vindecarea intarziata a plagilor, sunt:

 A Sutura plagii in tensiune


 B Plagi zdrobite
 C Radioterapie in antecedente
 D Suprainfectarea plagii
 E Chimioterapia in antecedente

103. Subluxatia anterioara de ATM are drept etiopatogenie:

 A Capsula articulara laxa


 B Spasm muscular
 C Obieiuri vicioase
 D Coordonare musculara deficitara
 E Traumatisme in zona mentonului

104. Urmatoarele afirmatii privind chiuretele Gracey “profilactice” sunt ADEVARATE:

 A Sunt in numar de 4
 B Au partea activa la fel ca si chiuretele standard
 C Portiunea pasiva este mai lunga cu 3 mm decat la o chiureta standard
 D Au un numar de cod precedat de “P”
 E Sunt folosite la indepartarea tartrului supragingival

105. Care sunt DEZAVANTAJELE folosirii tehnicii Endotec de obturare a canalelor


radiculare?

 A Densitate mai mare a obturatiei


 B Permite reluarea manevrelor de condensare in cazul unor obturatii incomplete sau neomogene
 C In cazul supraincalzirii, gutaperca poate genera leziuni termice ale parodontiului si chiar ale
osului alveolar
 D O frecventa mai mare a depasirilor comparativ cu condensarea conventionala la rece
 E Consum mai mare de conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensare conventionala
la rece

107. In prezent, in practica stomatologica exista 3 feluri de lineri si anume:

 A Hidroxid de calciu
 B Lacul de copal
 C Cementul cu ionomeri de sticla
 D Eugenatul de zinc
 E Monofluorofosfatului de sodiu

110. Dupa E. Ionescu, in anodontia de premolar doi, molarul doi temporal poate persista
pana la 45-50 de ani datorita:

 A Compensarii fenomenelor de rizaliza prin incluzie partiala


 B Anchilozei osteo-radiculare
 C Faptul ca, ramanand la nivelul planului de ocluzie, suporta influenta favorabila a stimulului
functional, in special masticator
 D Fenomenelor adaptative complexe compensatorii la nivelul zonelor de sprijin temporare
 E Faptul ca, de obicei, anodontia este simetrica si se realizeaza o adaptare functionala in
economia arcadei dentare

111. In caz de pulpita cronica inchisa propriu-zisa, diagnosticul diferential se face cu:

 A Pulpita cronica deschisa ulceroasa


 B Necroza pulpara
 C Pulpita cronica inchisa granulomatoasa
 D Gangrena pulpara
 E Parodontita apicala acuta

114. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta DEZAVANTAJE ale obturarii


canalelor radiculare cu paste care se intaresc pe canal?

 A Tehnica este simpla si se executa rapid


 B Lipsa unui control precis in timpul introducerii pastei de canal
 C Depasirea frecventa a constrictiei apicale
 D Neomogenitatea obturatiei
 E Variatii volumetrice dupa priza

116. In caz de pulpita acuta seroasa totala indicatiile de tratament sunt:


 A Coafaj direct in dublu timp
 B Amputatie vitala
 C Extirpare vitala
 D Extirpare devitala, in mod exceptional si numai dupa calmarea durerilor prin pansament
calmant
 E Tratament de gangrena simpla

119. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta AVANTAJE ale folosirii conurilor de
titan la obturarea canalelor radiculare?

 A Rigiditatea superioara conurilor de argint


 B Lipsa corziunii
 C Nedeformabile
 D Inchiderea canalului posibila doar cu asocierea unui ciment de sigilare
 E Biocompatibilitate ( potential inflamator minim)

122. In caz de necroza pulpara, diagnosticul pozitiv se pune pe:

 A Modificarea de culoare a dintelui


 B Lipsa sensibilitatii la palpare in camera pulpara si pe canalele radiculare
 C Teste de vitalitate negative
 D Insamantare bacteriana negativa (cu rezerve)
 E Sangerarea la palparea tesutului pulpar in profunzime

123. Dupa Dumitriu, sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii legate de formarea


tartrului dentar:

 A Tartrul subgingival apare dupa varsta de 9 ani


 B Tartrul supragingival are o incidenta de 37-70 % peste 40 de ani
 C Tartrul subgingival poate fi intalnit in 47-100 % din cazuri dupa 40 de ani
 D Tratrul dentar se formeaza pe structurile placii dentare preexistente
 E Ritmul de formare a tartrului dentar consta intr-o crestere zilnica medie de 0.10-0.15 % in
greutate fata de rezidul uscat depus anterior

126. Respiratia orala (dupa Boboc) intervine asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar
si fetei in general prin cauze aerodinamice fizice, cauze mecanice, precum:

 A Presiunea din sinusul maxilar creste pe seama inhibarii cresterii maxilare


 B Modificari in comportamentul complexului hioidian, ce facorizeaza o retropozitie a mandibulei
si limbii, cu tulburari in dezvoltarea sagitala
 C Hipotensiunea expiratiei bucale
 D Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie, poate determina o
deplasare inapoi si inferior a mandibulei
 E Lipsa oscilatiilor presorii respiratorii, ce se gasesc la vase si prin care se poate ajunge la o
inhibare a cresterii osoase

127. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt ADEVARATE in cazul tratamentul


limfangioamelor

 A Tratamentul se instituie precoce


 B Tratamentul sclerozant este indicat
 C Nu apar recidive dupa extirpare
 D Tratamentul chirurgical trebuie evitat
 E Nu se intervine pana la varsta de 5 ani

130. Faza secundara in tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale implica:

 A Igienizarea efectuata de medic


 B Restaurari odontale si protetice
 C Tratament ortodontic
 D Instruirea pacientilor privind igiena bucala
 E Proceduri chirurgicale

133. Avantajele lamboului intrasulcular triunghiular ( in “L”) sunt:

 A Riscul de intersectare a leziunii este eliminat


 B Se poate utiliza la dintii cu radacini lungi
 C Repozitionarea lamboului este usoara
 D Irigatia lamboului este maxima
 E Incizia se poate extinde in mucoasa mobila

134. Diagnosticul diferential al botriomicomului se face cu:

 A Forme de debut al tumorilor maligne ale mucoasei orale


 B Fibromul mucoasei orale
 C Epulis fibros
 D Epulis cu celule gigante
 E Papilomul mucoasei orale

136. Sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii privind etapa maturarii placii bacteriene
(dupa Dumitriu):

 A Substantele anorganice sunt in cantitate crescuta


 B Matriea este alcatuita din complexe polizaharide-proteine
 C Lipidele sunt in cantitate crescuta
 D Matricea contine substante cu actiune toxica locala si inflamatorie
 E Proteinele matricei provin din glicoproteinele salivare

137. AVANTAJELE inlay-urilor din aliaje metalice (dupa Forna) sunt:

 A Refact corect morfologia ocluzala


 B Sunt rezistente, fiabile
 C Sunt exigente privind executia clinica si tehnica
 D Refac corect punctul de contact
 E Sunt neutre chimic si biologic

139. Printre consecintele reincluziei dentare se numara:

 A Parodontopatie marginala cronica prin denudarea dintilor vecini


 B Carii de colet ale dintilor vecini
 C Reincluzie ulterioara a dintelui permanent succesional
 D Rizaliza dintelui permanent succesional
 E Carii ocluzale la nivelul dintelui permanent succesional

141. Care dintre urmatoarele sunt argumente in folosirea hidroxidului de calciu ca


antiseptic de electie in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicare?

 A Bactericid puternic
 B Dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canalele radiculare
 C Dizolva rapid acele de canal fracturate
 D Opreste secretiile persistente din canale
 E Se resoarbe usor in caz de depasire a foramenului apical

142. Semne obiective patognomonice in gingivostomatita ulcero-necrotica sunt (dupa


Dumitriu):

 A Culoarea rosie a gingiei neulcerate


 B Papile interdentare cu aspect decapitat
 C Ulceratii acoperite de depozite pseudomembranoase
 D Aspect crateriform, crenelat al papilelor si a marginii gingivale libere
 E Gingivoragii precoce

143. Efecte ale interpozitiei obrajilor intre partile laterale ale arcadelor dentare sunt
(dupa Boboc):

 A Vestibularizarea dintilor in dreptul regiunii in care se realizeaza interpozitia


 B Laterognatie mandibulara anatomica de partea practicarii interpozitiei
 C Ocluzie deschisa unilaterala
 D Ocluzie adanca si ocluzie inversa laterala ( Cauhepe)
 E Ingrosarea lineara a mucoasei jugale in dreptul planului de ocluzie

144. Reperele relatiei centrice dupa Forna sunt:

 A Articular
 B Reflex
 C Osos
 D Alveolar
 E Labial

146. Dupa catedra de Parodontologie din Bucuresti, in cadrul parodontitelor marginale


cronice se regasesc:

 A Parodontita marginala cronica superficiala


 B Parodontita distrofica
 C Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva
 D Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva
 E Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica
147. Ganglioliza prin radiofrecventa in tratamentul nevralgiei trigeminale poate
determina:

 A Disparitia reflexului corneean


 B Tulburari gustative
 C Oftalmoplegie
 D Parestezii
 E Deficit muscular al muschilor maseteri

149. Urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE in cazul prilocainei:

 A Prezinta risc teratogen clasa C


 B Doza maxima pe sedinta este de 8 mg/kg corp
 C Instalarea anesteziei este rapida
 D Efectul este de durata mare
 E Este un ester al acidului benzoic

150. Chistul folicular apare mai frecvent la:

 A Nivelul unghiului mandibular


 B Sexul masculin
 C Sexul feminin
 D Tineri
 E Adulti

151. Complicatii loco-regionale in afectiunile parodontiului marginal (dupa Dumitriu)


pot fi:

 A Hiperestezia dentinara
 B Celulite
 C Adenite
 D Tromboflebita sinusului cavernos
 E Necroze pulpare

152. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta calitati cerute unui material (ideal)
folosit in coafaj indirect?

 A Biocompatibilitate pulpodentinara
 B Radioopacitate
 C Sa nu coloreze tesuturile dure dentare
 D Sa nu permita aderarea placii dentare microbiene
 E Sa stimuleze neodentinogeneza

153. Coroanele mixte sunt indicate in urmatoarele situatii:

 A Dinti cu afectiuni coronare care nu beneficiaza de alte metode


 B Dinti scurti, cu retentie redusa
 C In ocluzii adanci, unde coroanele fizionomice nu rezista
 D Pentru ancorarea unor proteze mobilizabile
 E Pe dinti in oropozitie, pentru alinierea lor estetica
155. Intre factorii loco-regionali in etiopatogenia incluziei dentare, se regasesc anumite
caracteristici particulare ale dintelui inclus ( dupa E. Ionescu):

 A Angulatii corono-radiculare
 B Existenta unui chist folicular
 C Existenta unui chist pericoronar
 D Pierderea provizorie/definitiva a potentialului de eruptie a dintelui
 E Formarea mugurelui dentar mult prea profund in interiorul oaselor maxilare

156. In tratamentul transpozitiei incomplete:

 A Radiculare incisiv central/incisiv lateral superior, se transforma in transpozitie completa , se


remodeleaza incisivul lateral prin tehnici adezive si se face stripping la incisivul central
 B Coronare incisiv central/incisiv lateral superior, se transforma in transpozitie completa, se
remodeleaza incisivul lateral prin tehnici adezive si se face stripping la incisivul central
 C Radiculare incisiv central/incisiv lateral superior, se transforma in transpozitie completa si se
remodeleaza ambii incisivi prin coroane total fizionomice ceramice
 D Radiculare incisiv central/incisiv lateral superior, se aduce fiecare dinte pe locul normal de pe
arcada
 E Coronare incisiv central/incisiv lateral superior, se aduce fiecare dinte pe locul normal de pe
arcada

157. In 1996, Fermin Carranza Jr. (citata de Dumitriu) descrie urmatoarele forme de
imbolnavire la nivelul parodontiului marginal:

 A Gingivite
 B Parodontite
 C Parodontoame
 D Atrofia parodontala
 E Manifestari parodontale ale unor boli generale

158. Tratamentul de urgenta a abcesului parodontal marginal ( dupa Dumitriu) implica:

 A Incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de aceasta


 B Indepartarea exsudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
 C Instilatii cu pasta TM
 D Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari, voluminoase
 E Chiuretajul subgingival in abcesul simplu la monoradiculari

160. Referitor la elementele structurale ale puntilor dentare, Irving Glicman, citat de
Forna, a enuntat conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca intermediarii in general:

 A Sa fie la o distanta mica de planul de ocluzie pentru a proteja dintii stalpi


 B Sa aiba un raport tangent in zona frontala superioara pentru a asigura igiena corespunzatoare
 C Sa dea impresia ca dintele “iese din gingie”
 D Sa fie concav la nivelul fetelor orale pentru a asigura spatiul functional al limbii
 E Sa respecte ambrazurile crevicale

163. Care dunt indicatiile de tratament in cazul dintelui cu hiperemie preinflamatorie?


 A Tratamentul cariei simple si coafajul indirect
 B Tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in deschiderile accidentale ale
camerei pulpare
 C Ionoforeza cu ioni de argint
 D Amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand prin exereza dentinei ramolite
s-a deschis larg camera pulpara
 E Extirparea vitala

166. Spatii fasciale primare mandibulare sunt:

 A Bucal
 B Laterofaringian
 C Pterigomandibular
 D Maseterin
 E Sublingual

169. Care sunt obiectivele obturatiei de baza?

 A Substituirea dentinei cariate


 B Eliminarea zonelor retentive pentru incrustatii
 C Dezinfectarea si obliterarea canaliculelor dentinare
 D Aderenta la materialul de obturatie definitiva
 E Economisirea materialelor de obturatie coronara

170. In etiopatogenia incluziei dentare sunt incriminati ca factori loco-regionali ( dupa E.


Ionescu):

 A Razele X
 B Disostoza cleido-craniana
 C Macrodontia relativa
 D Meziopozitia generalizata
 E Reducerea filogenetica a dimensiunii oaselor maxilare

172. Hiperfunctia hipofizei, in cadrul sindromului acromegalic (dupa Dumitriu), poate


determina:

 A Cresterea in volum a maxilarelor


 B Gingivoragii
 C Gingivita prin retentie de placa bacteriana
 D Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
 E Cresterea oaselor de la nivelul extremitatilor

173. Complexul bacterian cu virulenta accentuata din parodontitele marginale este


reprezentata de:

 A Porphyromonas gingivalis
 B Tannerella forsithensia
 C Treponema denticola
 D Bacteroides forsythus
 E Capnocytophaga
174. In gingivitele asociate cu diabetul zaharat insulino-dependent, principalele
microorganisme din santul gingival sunt:

 A Fusobacterium
 B Specii de Actinomyces
 C Tannerella forsithensia
 D Treponema denticola
 E Veillonella parvula

175. In caz de parodontita apicala acuta seroasa, diagnosticul pozitiv se pune pe:

 A Durere cu caracter acut si la percutia in axul dintelui


 B Tumefierea mucoaselor si a tegumentelor
 C Fistulizare cu eliminare de puroi
 D Raspuns negativ la testele de vitalitate
 E Stare generala afecatata (febra, frisoane, inapetenta, insomnie)

177. Rezectia segmentara sau hemirezectia de mandibula in tratamentul


ameloblastomului are ca indicatii formele:

 A Pseudotumorale
 B De mari dimensiuni
 C Recidivante dupa chiuretaje
 D Multiloculare
 E Ce depasesc linia mediana

179. Zona “Ah” este o zona cheie care este obiectiva prin (dupa Forna):

 A Inspectie, apreciindu-se diferenta de culoare intre palatul dur si palatul moale


 B Prin manevra Valsalva
 C Prin tuse usoara
 D Prin emisia consoanei “F”
 E Prin emisia vocalei “A”

180. Osteotomia de tip Le Fort I “inalta” in tratamentul anomaliilor dentomaxilare are


drept DEZAVANTAJE:

 A Linia de fractura poate fi necontrolata


 B Creasta zigomaticoalveolara poate proemina mult in cazul unor avansari importante ale
maxilarului
 C Pot apare tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului maxilar
 D Nu pot si utilizate in cazul asimetriilor faciale
 E Sunt dificil de executat si pot apare pseudoartroze

181. In tratamentul endodontic, ionoforeza este contraindicata in urmatoarele situatii:

 A Parodontite apicale acute


 B Cai false la nivelul camerei pulpare
 C Dinti cu canale sinuoase, inguste sau numai partial cateterizabile
 D Prezenta unor corpi straini (obturatii de canal incomplete, pivoturi) ce nu pot fi indepartate
 E Canale care secreta abundent

182. In caz de pulpita acuta seroasa partiala diagnosticul se pune pe:

 A Durerea vie spontana sau provocata care dureaza de la cateva minute pana la cateva ore
 B Caracterul localizat al durerii
 C Durere la percutia in ax
 D Teste de vitalitate pozitive mai ales la rece si curenti electrici
 E Existenta unui proces carios profund, fara deschiderea camerei pulpare si cu hipersensibilitate
la atingerea fundului cavitatii

183. Igienizarea efectuata in cadrul tratamentului gingivitelor si parodontitelor


marginale de catre medic ( dupa Dumitriu), cuprinde urmatoarele proceduri:

 A Debridare gingivala
 B Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
 C Detartraj supragingival
 D Detartraj subgingival
 E Chiuretaj subgingival in camp inchis

184. Sunt ADEVARATE urmatoarele afirmatii privind tumora de sarcina ( dupa


Dumitriu):

 A Nu are caracter malign


 B Este un angiogranulom
 C Incidenta acestei forme variaza intre 10-30 %
 D Apare dupa luna a 3-a de sarcina
 E Clinic are forma unei emisfere turtite

185. Se instituie obligatoriu tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in


urmatoarele situatii:

 A Pulpite acute seroase partiale


 B Pulpite acute purulente partiale si totale
 C Pulpite cronice
 D Cand, in timpul tratamentului, campul operator a fost inundat cu saliva
 E Cand nu putem opri hemoragia

186. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate patogene in producerea


parodontitei juvenile:

 A Aggregatibacter actinomycetemcomitans
 B Capnocytophaga sputigena
 C Porphyromonas gingivalis
 D Prevotella intermedia
 E Specii de streptococi orali

188. Dezavantajele noradrenalinei fata de adrenalina sunt:


 A Hipotensiune generala marcata
 B Hipertensiune generala marcata
 C Vasoconstrictie locala mult redusa
 D Risc teratogen marcat
 E Vasoconstrictie locala marcata

189. Prin evolutie, granulomul epitelial poate produce o serie de complicatii (dupa Gafar,
Iliescu):

 A Se constitue ca focar de infectie in boala de focar


 B Fracturi spontane ale oaselor maxilare
 C Nevralgii de trigemen, prin compresia filetelor nervoase
 D Reacutizari prin suprainfectare si infectii ale partilor moi sau a lojelor de vecinatate
 E Sinuzita “odontogena” in cazul unui dinte sinusal

192. Ce afirmatii sunt ADEVARATE in cazul adenomului cu celule bazale:

 A Este o tumora benigna a glandelor salivare


 B Este o tumora maligna a glandelor parotide
 C Afecteaza glandele salivare mici de la nivelul buzei superioare
 D Apare mai ales la pacientii de varsta a III-a
 E Apare mai ales la tineri

193. Meniscul articulatiei temporomandibulare are multiple roluri si anume:

 A Transforma cele doua suprafete articulare in congruente


 B Asigura reducerea subluxatiei mandibulare
 C Separa cavitatea articulara in doua compartimente, unul superior temporo-meniscal si unul
inferior menisco-condilian, ambele umplute cu lichid sinovial
 D Faciliteaza, prin caracterul ginglimoartroidal al articulatiei, propulsia mandibulei
 E Are rol de tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulatiilor

194. Adenomul pleomorf al glandei submandibulare trebuie diferentiat de:

 A Adenopatia submandibulara
 B Abcesul de loja submandibulara
 C Abcesul “in semiluna” (peribazilar)
 D Litiaza acuta submandibulara
 E Litiaza submandibulara in faza pseudotumorala

196. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta cauze ale producerii parodontitelor
apicale cronice fibroase?

 A Utilizarea intempestiva a substantelor chimice de tipul acizilor si bazelor pe durata


tartamentului mecanic de canal
 B Utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpei dentare
 C Traumatizarea tesutului parodontal apical cu instrumentarul de canal
 D Contuzia dentara
 E Obturarea incorecta a canalului, cu mentinerea unui spatiu neobturat in apropierea apexului
198. Ce afirmatii sunt ADEVARATE in cazul granulomului periferic cu celule gigante:

 A Apare pe creasta alveolara


 B Apare mai frecvent la sexul feminin
 C Apare pe mucoasa jugala si labiala
 D Apare in legetura cu un dinte cu factori iritativi
 E Apare pe creasta edentata
Bucuresti 2013

RASPUNSURI 69.BC 137.ABDE


1.C 70.ADE 139.AB
3.A 71.ABCE 141.ABDE
8.C 73.ACD 142.BCD
10.A 76.ACD 143.DE
12.D 77.ABC 144.ACE
14.B 78.ADE 146.ABCE
16.C 80.DE 147.ADE
19.D 81.AE 149.AC
21.B 82.AC 150.ABD
22.C 84.ABCD 151.BCD
23.B 85.ABDE 152.ABCE
24.C 86.ABDE 153.ACDE
26.D 87.BCDE 155.ADE
27.C 88.AD 156.AE
28.D 89.ACD 157.ABDE
29.D 91.BD 158.ABCD
32.B 92.AB 160.CE
33.D 93.ABCD 163.ABDE
34.A 94.ABCE 166.AE
36.E 96.ABC 169.ABE
37.E 97.AC 170.CDE
39.E 98.ACD 172.ACE
42.C 100.ABE 173.ABCD
43.A 101.ABE 174.ABE
44.C 102.ABD 175.ABDE
45.C 103.AD 177.BC
48.D 104.ABDE 179.ABCE
49.C 105.CDE 180.ABD
50.C 107.ACD 181.ABDE
51.BCE 110.BC 182.ABDE
52.DE 111.ABCD 183.ABCD
54.BCD 114.BCDE 184.ABDE
57.ADE 116.CD 185.BCDE
58.ABD 119.ABE 186.AB
59.BD 122.ABCD 188.BC
60.AE 123.ACDE 189.ACDE
63.AE 126.BE 192.ACD
64.ACE 127.DE 193.ACDE
65.ABDE 130.BCE 194.AE
66.ACD 133.ACD 196.ABCE
67.ACE 134.ABE 198.ABDE
68.ABCD 136.BDE
Craiova 2015

Complement simplu

5. In cadrul terapiei prin protezare totala, manevra maseterina Gysi de determinare a relatiei
centrice consta in:

 A Obtinerea de contractii prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului


 B Compresiunea maseterului bilateral in timp ce bolnavul realizeaza inchiderea gurii cu scopul
obtinerii de contractii echilibrate
 C Stimularea reflexului de ocluzie molara
 D Stimularea reflexelor vestigeale de pozitionare centrica cu ajutorul machetelor de ocluzie
special pregatite
 E Compresiunea fascicolului anterior al temporalului

6. Diviziunea a 2-a a clasei a II-a dupa Angle include:

 A Malocluziile cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie andaca in acoperis


 B Malocluziile cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca acoperita
 C Malocluziile cu raporturi mezializate la nivelul molarilor
 D Malocluziile cu raport neutral la nivelul molarilor de 6 ani
 E Malocluziile cu raporturi mezializate la nivelul caninilor

7. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa totala pune in evidenta:

 A Existenta unui proces carios mediu


 B Deschiderea camerei pulpare provoaca exacerbarea violenta a durerii si aparitia unei picaturi de
puroi
 C Percutia in ax a dintelui este nedureroasa
 D Uneori, in stratul de dentina ce acopera pulpa se poate descoperii un punct de comunicare cu
exteriorul determinat de evolutia progresiva a cariei
 E Prezenta hiperesteziei pulpare

8. Majoritatea celulara a desmodontiului este reprezentata de:

 A Osteoblasti
 B Osteoclaste
 C Celule de aparare
 D Fibroblasti
 E Celule epiteliale

9. Una din complicatiile la distanta si generale ale bolii parodontale este:

 A Sinuzita maxilara
 B Tromboflebita sinusului cavernos
 C Abcesul cerebral
 D Colecistita prin piofagie in conditii de hiperclorhidrie gastrica
 E Septicemia
10. Relaxarea sitemului masticator prin limitarea voluntara a miscarilor mandibulei in terapia
educationala si comportamentala a disfunctiilor cranio-mandibulare miogene se realizeaza
prin:

 A Deschidera maxima a gurii


 B Strangerea si scrasnirea dintilor
 C Evitarea masticatiei dificile
 D Posturi vicioase in timpul somnului
 E Masajul grupelor musculare

11. In necroza pulpara primele elemente care au de suferit sunt:

 A Fibrele nervoase
 B Vasele de sange
 C Celulele
 D Fibrele de colagen
 E Proteinele pulpare

12. Termenul de oligodontie defineste situatia clinica in care:

 A Lipsesc de pe arcada 2-6 dinti


 B Sunt prezenti pe arcada doar 2 pana la 6 dinti
 C Sunt prezenti pe arcada maximum de 4 dinti
 D Lipseste 1 singur dinte de pe arcada
 E Lipsesc toti dintii de pe arcada

13. Unul dintre avantajele linerilor din eugenolat de zinc este:

 A Sunt solubilizati de lichidele de microinfiltratie marginala


 B Sunt neiritanti pulpari
 C Nu adera la dentina
 D Inhiba polimerizarea rasinilor
 E Au pH acid

14. Factorii de prognostic rezervat, legati de adenopatia cervicala in contextul bolii maligne din
teritoriul OMF sunt:

 A Implicarea ganglionilor ipsilaterali


 B Un numar redus de ganglioni cervicali clinic pozitiv
 C Implicarea ganglionilor contralaterali sau bilaterali
 D Prezenta ganglionilor in nivelele superioare cervicale
 E Forma histopatologica a tumorii primare

15. In gingivita cronica prin inflamatie de cauza microbiana, pacientii semnaleaza:

 A Senzatie de usturime
 B Dureri puternice, insuportabile, la periaj
 C Prurit gingival intens
 D Sangereri gingivale spontane
 E Senzatie de egresiune a dintilor, in special la sfarsitul zilei
16. Reincluzia dentara face parte din categoria:

 A Malocluziilor de clasa a III-a Angle


 B Anomaliilor de pozitie
 C Malocluziilor de clasa a II-a Angle
 D Disarmoniilor dento-alveolare
 E Anomaliilor de eruptie

17. In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, corespondenta de angrenare a elementelor


morfologice dentare pentru stopurile ocluzale de clasa a I-a este:

 A Cuspizii palatinali si premolarilor si molarilor contacteaza fosetele distale ale dintilor omologi
inferiori
 B Cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori contacteaza fosetele distale antagoniste
 C Cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contacteaza tripodic cu foseta distala
antagonista
 D Cuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor realizeaza puncte de sprijin cu creasta
marginala meziala a omologului si cea distala a dintelui situat mezial de acesta
 E Cuspizii premolarilor si cei meziali ai molarilor realizeaza puncte de sprijin cu creasta
marginala distala a omologului si cea meziala a dintelui situat mezial de aceasta

18. Transpozitia presupune:

 A Eruptia unui dinte la distanta fata de locul sau normal


 B Prezenta a doi dinti situati unul in dreptul celuilalt, linia arcadei trecand printre ei
 C Inversarea coroanelor a doi dinti vecini
 D Inversarea radacinilor a doi dinti vecini
 E Inversarea totala a doi dinti vecini si alinierea acestora in curbura nermala a arcadei

19. Termenul de “dinte anastrofic” se refera la:

 A Un dinte care se formeaza in alta parte decat in locul sau normal (marginea bazilara, condilul
mandibular)
 B Un dinte inclus al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala
 C Un dinte care a perforat mucoasa cu o mica parte din coroana sa si s-a oprit in aceasta stare
 D Un dinte inclus cu coroana situata vestibulara si radacina orientata palatinal
 E Un dinte cu coroana orientata invers sensului de eruptie

20. Distantarea barei linguale de versantul lingual al crestei alveolare se realizeaza in functie
de:

 A Orientarea versantului lingual al crestei alveolare


 B Distanta de la parodontiul marginal la bara
 C Latimea barei linguale
 D Grosimea barei linguale
 E Inaltimea versantului lingual al crestei alveolare

21. Chisturi ale structurilor epidermului si anexelor sale sunt:


 A Chsitul dermoid
 B Chistul teratoid
 C Chistul branhial
 D Chistul sebaceu
 E Ranula

22. Una dintre diferentele esentiale intre forma de parodontita agresiva localizata si cea
generalizata este:

 A Parodontita agresiva localizata este depistata in preajma varstei de 30 ani dar si mai tarziu, spre
deosebire de cea generalizata, care este depistata la pubertate
 B Parodontita agresiva generalizata afecteaza si primii molari permanenti spre deosebire de
parodontita agresiva localizata care afecteaza doar incisivii
 C Tartrul subgingival este, de obicei, absent in formele localizate si poate fi sau nu prezent in
formele generalizate
 D Tartrul supragingival este, de obicei, abundent si se depune in ritm mai rapid in formele
localizate, coparativ cu formele generalizate
 E Raspunsul imun este mai puternic la pacientii cu parodontita agresiva generalizata si mai slab
contitativ la pacientii cu parodontita agresiva localizata

23. Semne clinice comune de intrerupere a continuitatii osoase in fracturile de mandinula pot
fi:

 A Modificari ale raporturilor de ocluzie


 B Masticatia imposibila
 C Luxatii sau fracturi dentare
 D Durere spontana
 E Jena in deglutitie

24. In parodontita apicala cronica difuza progresiva Partch, in prima faza de dezvoltare
endoosoasa:

 A Apare o usoara hiperemie a mucoasei


 B Apare o subtiere a mucoasei
 C Apara o fistula
 D Apare un nodul ce deformeaza suprafata mucoasei
 E Semnele clinice sunt absente

25. Depunerea tartrului dentar este influentata:

 A Mai mult de continutul alimentelor decat de consistenta lor


 B De deficienta vitaminei K
 C De deficienta vitaminelor B6 si PP care favorizeaza formarea tartului
 D De deficienta vitaminelor B6 si PP care scad cantitatea de tartru dentar
 E De aportul de acid ascorbic din alimente care creste cantitatea de tartru dentar

Intrebari complement multiplu:

26. Clini-pantograful superior destinat inregistrarilor prin sistemul NOR este alcatuit din:
 A Doua aripioare de retentie pe procesul alveolar superior
 B Doua aripioare de retentie pe procesul alveolar inferior
 C O ramura orizontala bipupilara
 D Trei cupe care se vor incarca cu rasina acrilica
 E Doua ramuri laterale amovibile

27. Folosita in tratamentul afectiunilor parodontiului marginal, Clindamicina:

 A Se administreaza numai la adulti


 B Se administreaza in tratamentul parodontitei juvenile
 C Se administreaza in bolile parodontiului marginla, refractare la tratament
 D Nu prezinta efecte secundare
 E Sa administreaza numai la copii

28. Eficienta profilactica a fluorului depinde de anumite aspecte particulare ale clearance-ului
salivar, cum ar fi:

 A Pastrarea unui nivel de baza nimimal in saliva indiferent de variatiile sale


 B Revenirea rapida la nivelul da baza comparativ cu alte substante
 C Restabilirea nivelului fluorului ionic, in caz de reduceri masive ale concentratiei sale prin
eliberarea lenta din fluorura de calciu cand aciditatea bucala coboara spre pH 5
 D Scaderea nivelului fluorului salivar prin revenirea pe cale generala a cantitatii partial inghitite
din fluorul administrat topic
 E Imbogatirea placii bacteriene in fluor dupa administrarea topica prelungesc timpul de clearence
pana la egalizarea concentratiilor din placa si saliva

29. Fortele de rezistenta pasive ce actioneaza asupra unei proteze partial mobilizabile scheletate
prezinta urmatoarele caracteristici:

 A Se manifesta asupra dintilor, restaurarilor fixe sau mobilizabile


 B Sunt generate de rezistenta mecanica a dintelui
 C Sunt generate de rezistenta mecanica a elemnetului gnatoprotetic
 D Apar ca raspuns la fortele active
 E Imprima mandibulei o miscare

30. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in:

 A Evitarea de catre copil a miscarilor de propulsie, deoarece laptele curge mai usor si in cantitate
mai mare
 B Aerofagie
 C Reducerea secretiei salivare
 D Somn agitat
 E Influente de ordin general, deoarece niciun substituent nu poate intruni calitatile nutritive si
imunologice ale laptelui matern

31. Criteriile relative de sacrificare a nervului facial in cadrul parotidectomiilor pentru tumori
maligne sunt:

 A Infiltrarea directa a unuia sau mai multor ramuri ale nervului facial, evidentiabile macroscopic
intraoperator
 B Tumori maligne cu dimensiuni mari (T3, T4)
 C Tumori cu malignitate crescuta
 D Varsta inaintata a pacientului
 E Recidive ale tumorilor maligne parotidiene

32. Factorii generali incriminati in etiopatogenia incluziei dentare sunt:

 A Avitaminaza D
 B Razele X
 C Traumatismele
 D Tendinta filogenetica de reducere dimensionala a structurii osoase scheletate
 E Sindromul Down

33. Contraindicatiile biopsiei incizionale sunt:

 A Zone anatomice cu risc vital


 B Lexiuni provocate de traumatisme recente
 C Tumorile inoperabile care beneficiaza de tratament radio- si chimioterapie
 D Leziuni osoase radiotransparente
 E Leziuni tumorale extinse

34. In etiopatologia reincluziei dentare sunt incriminate urmatoarele teorii:

 A Mecanica
 B Anchilotica
 C Proterogenetica a lui Bolk
 D Tulburarilor metabolismului local
 E Hiperactivitatii lamei dentare

35. Tulbularile decelabile la examenul clinic, care pot sugera prezenta unui dinte inclus, sunt:

 A Mobilitatea dintelui temporar corespondent


 B Reducerea spatiului de pe arcada sau chiar includerea completa a acestuia
 C Dureri cu caracter nevralgiform, fara o cauza precizata
 D Uneori existenta unui spatiu de edentatie
 E Bascularea incisivului lateral cu varful radacinii spre distal si coroana spre mezial

36. In faza subperiostala a parodontitei apicale acute purulente semnele subiective sunt:

 A Durere iradiata in tot hemimaxilarul


 B Durere localizata
 C Senzatie de egresiune accentuata
 D Mucoasa ce acopera procesul alveolar respectiv este dureroasa la resiunea exercitata cu degetul
 E Pacientii tin gura intredeschisa cu o rigiditate tipica a fetei

37. Medicamentele ce pot intarzia vindecarea plagii postextractionale sunt:

 A Hormonii de crestere
 B Anticoagulantele
 C Vitamina A
 D Vitamina E
 E Glucocorticoizii

38. Nevralgia gloso-faringiana are urmatoarele caracteristici:

 A In episoadele severe poate iradia retroorbitar sau temporal


 B Este singura nevralgie ce poate fi acompaniata de bradicardie si chiar sincopa
 C Episodul dureros poate fi declansat si de presiunea pe anumite zone trigger, acestea fiind
situate la nivelul insertiei muschilor splenius capitis
 D Durerea este intensa paroxistica
 E Durerea poate fi localizata in ureche

39. In etiologia parodontitei juvenile sunt implicate urmatoarele mecanisme:

 A Existenta unui deficit de chemotactism al polimorfonuclearelor si monocitelor


 B Eliberarea unui factor ce stimuleaza proliferarea fibroblastilor
 C Ereditatea
 D Producerea unei enzime avand rol in stimularea producerii de fibre de colagen
 E Eliberarea unei endotoxine ce poate produce activarea complementului si resorbtie osoasa

40. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa partiala se pune pe urmatoarele semne clinice:

 A Durere vie, spontana sau provocata ce dureaza de la cateva minute la cateva ore
 B Persistenta durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
 C Caracterul localizat al durerii
 D Teste de vitalitate pozitive, mai ales la race si curenti electrici
 E Exacerbarea durerii la cald si diminuarea la rece

41. Chistul dentiger:

 A Apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei in legatura cu un molar inclus
 B Este practic asimptomatic cand are dimensiuni mici
 C Aspectul radiologic tipic este de radioopacitate inconjurata de un halou radiotransparent
 D Afecteaz cel mai frecvent pacientii de sex feminin
 E Poate deplasa semnificativ dintele de la nivelul caruia deriva

42. Care din urmatoarele afirmatii privind tabla ocluzala sunt corecte:

 A Reprezinta aria dentara cuprinsa intre varfurile cuspizilor vestibulari si orali ale dintilor
posteriori
 B Reprezinta aproximativ 50-60% din dimensiunea V-O a dintilor posteriori
 C Reprezinta aproximativ 50-60% din dimensiunea M-D a dintilor posteriori
 D Suprafata ocluzala situata in afara tablei ocluzale este data de versantii externi cuspidieni
 E Suprafata ocluzala situata in afara tablei ocluzale este data de versantii interni cuspidieni

43. Instabilitatea marcanta a mandibulei, care face dificila determinarea relatiei centrice la
edentatul total, este cauzata de:
 A Indepartarea contactelor premature cu nivelarea perfecta a bordurilor de ocluzie
 B Indepartarea posibilitatilor de derapare ce pot apare intre cele doua borduri de ocluzie
 C Hiperlaxitatea ligamentara
 D Uzura osoasa articulara
 E Stergerea reflexelor de pozitionare centrica

44. Care din urmatoarele afirmatii privind corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula
sunt corecte:

 A Ambrazurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschide


 B Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mare
 C In sens C-O suprafata linguala se modeleaza concav
 D Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj
 E Suprafata linguala se realizeaza cu individualizarea intermediarilor

45. Tratamentul local in gingivitele hiperplazice medicamentoase consta in reducerea


fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi cu:

 A Cloramina 3 la mie
 B Apa oxigenata
 C Permanganat de potasiu
 D Clorhexidina
 E Antihistaminice

46. Factorii implicati in etiopatogenia anodontiei sunt:

 A Despicaturile labio-maxilare-palatine
 B Factorii teratogeni
 C Actul nasterii cu eventuale traumatisme
 D Osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor
 E Necroza initiala a maxilarelor

47. La bolnavii cardiaci netratati cu inhibitori ai canalelor de calciu, aspectele histopatologice


in mucoasa gingivala sunt reprezentate de:

 A Zone reduse de edem


 B Benzile de colagen din corion sunt fragmentate, distruse
 C Creste titrul de anticorpi serici
 D Apare un important infiltrat plasmocitar in corion
 E Vasele din corion prezinta o reducere a grosimii peretilor si largirea lumenului consecutiv
edemului

48. In tehnica obturatiei de canal prin modelare individuala a conului, timpii operatori sunt:

 A Ramolirea simultana prin incalzire a mai multor conuri de gutaperca groase


 B Transformarea conurilor individuale intr-o masa de gutaperca unica, prin rulare sub presiune
intre doua pacute de sticla nesterile
 C Modelarea ruloului de gutaperca intr-un con de grosime adecvata calibrului canalului
 D Incalzirea in apa a conului recent modelat
 E Proba clinico-radiologica a conului individualizat
49. Precizati care din urmatoarele afirmatii despre ectopia dentara sunt corecte:

 A Cea mai frecventa forma de ectopie este cea de canin superior in pozitie palatinala
 B Incidenta maxima a ectopiei de canin se intalneste intre 12-14 ani
 C Atat ca frecventa de aparitie, cat si ca etiopatogenie, evolueaza sincron cu incluzia dentara
 D Printre obstacolele care stau in calea eruptiei dintelui ectopic se numara si macrodontia
absoluta si relativa
 E Prezenta unor formatiuni supranumerare reduce spatiul necesar alinierii dintelui ectopic pe
arcada

50. In gangrena pulpara, responsabile de distructia celulara sunt:

 A Leucocidina
 B Hemolizina
 C Hialuronidaza
 D Gelatinaza
 E Glucuronidaza

COMPLEMENT MULTIPLU

51. In cazul odontectomiei molarului 3 inferior se pot practica urmatoarele tipuri de incizii:

 A Incizia cu decolarea unui lambou “cu trei laturi”


 B Incizia in “plic”
 C Incizia in “baioneta”
 D Incizia in “T”
 E Incizia curba cu concavitatea in jos

52. Specia Eikenella corrodens, implicata in patogenia bolii parodontale:

 A Cuprinde bacilii gram-pozitivi cu aspect helioid


 B Cuprinde bacterii ca au fost izolate de la pacienti cu leziuni avansate de parodontopatii
 C Cuprinde bacterii ce apartin, dupa Socransky, complexului verde
 D Cuprinde bacterii care, alaturi de cele din genul Capnocytophaga, sunt patogeni majori din
complexul rosu, dupa Socransky
 E Cuprinde bacterii gram-pozitive necultivate, dificil de izolat

53. In cadrul clasificarii Angle, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

 A Autorul foloseste relatia molarilor de 6 ani pentru a defini pozitia celor doua maxilare in plan
sagital unul fata de altul
 B Include sindromul de ocluzie deschisa
 C Considera ca pozitia molarilor de 6 ani pe bazele maxilare este fixa
 D Clasificarea nu reflecta aspectele clinice ale anomaliei
 E In clasa a II-a, raportul molar este distalizat
54. In tehnica de condensare laterala la cald a gutapercii, tipurile de spreadere folosite prin
incalzire sunt:

 A Identice cu cele destinate condensarii verticale la cald


 B Identice cu cele destinate condensarii laterale la rece
 C Prevazute cu un condensator de caldura
 D Bivalente, utilizate atat la cald cat si la rece
 E Prevazute cu un dispozitiv de racire

55. Policarbonat-dimetacrilatul utilizat in realizarea coroanelor integral polimerice poate


prezenta urmatoarele avantaje:

 A Rezistenta la incovoiere de 3 ori mai mare ca rasinile diacrilice compozite


 B Rezistenta la fractura cu 55% mai mica decat a rasinilor diacrilice compozite
 C Coeficient de dilatare scazut
 D Coeficient de contractie scazut
 E Rezistenta la soc de 9 ori mai scazuta ca rasinile diacrilice compozite

56. Utilizata in tratamentul afectiunilor parodontiului marginal, Ciprofloxacina:

 A Actioneaza pe bacilii gram-pozititivi


 B Se poate asocia cu metronidazol pentru potentarea actiunii sale
 C Se poate administra impreuna cu tetraciclina si cloramfenicolul
 D Se indica si la bolnavii cu SIDA
 E Nu se administreaza la pacientii cu tulburari ale sitemului nervos

57. Efectele secundare posibile ale epinefrinei (adrenalinei) administrarea in tratamentul de


urgenta al edemului cailor aeriene superioare sunt:

 A Paloare
 B Aritmii
 C Dispnee
 D Nervozitate
 E Greata si varsaturi

58. Complicatiile septice la distanta asociate incluziei molarului 3 inferior sunt:

 A Infectii ale spatiilor fasciale secundare


 B Septicemii
 C Pulmonare
 D Adenite acute
 E Osteomielite

59. In cadrul rapoartelor normale de ocluzie, care dintre afirmatiile privind corespondentele de
angrenare ale elementelor morfologice dentare pentru stopurile de clasa a II-a sunt corecte:

 A Marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijina pe fetele palatinale ale grupului frontal
superior, infracingular
 B Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical poarta denumirea de overjet
 C Gradul de supraacoperire incisiva in plan vertical poarta denumirea de overbite
 D Rapoartele variate ale grupului frontal in intercuspidare recunosc mai multe situatii clinice
(ocluzia psalidodonta, labiodontia, protruzia bimaxilara fiziologica)
 E Reprezinta un raport esential pentru stabilirea ocluziei

60. Care sunt dezavantajele terapiei protetice prin coroane partiale pe dintii frontali

 A Adaptare limitata a axei de insertie


 B Implicare gingivala mai redusa decat la coroanele de invelis
 C Nu este indicata pe dintii devitali
 D Refluare usoara a cimentului si adaptare bune
 E Conservarea structurii dentare

61. Printre efectele adverse ale medicatiei folosite in nevralgia de trigemen se numara:

 A Agitatie
 B Scadere in greutate
 C Rash
 D Hirsutism
 E Hipertrofie gingivala

62. Tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante cuprinde:

 A Spalaturi cu solutii slab antiseptice


 B Aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoizi
 C Administrarea de vitamine A si vitamina D
 D Infiltratii cu penicilina
 E Infiltratii cu hidrocortizon

63. Tratamentul in gingivita cronica (simpla, necomplicata) urmareste depistarea urmatorilor


factori locali favorizanti:

 A Placa bacteriana ( prin teste de colorare)


 B Tartrul
 C Obturatiile in exces
 D Coroanele de invelis neadaptate
 E Diabetul

64. Sprijinul sistemului de crosete Ney poate fi realizat:

 A Pe praguri situate supracingular pe dintii frontali naturali


 B Prin gherute incizale sprijinite deasupra punctului de contact a doi dinti frontali
 C Prin onley ocluzal, mai ales pe dintii suport din zona laterala aflati in infraocluzie
 D Prin incercuirea coroanei dentare pe 2/3 din circumferinta
 E Prin plasarea bratului elastic in conul de retentie

65. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinusale se va realiza in functie
de:

 A Cantitatea si starea tesuturilor disponibile


 B Prezenta lucrarilor protetice fixe
 C Volumul sinusului maxilar
 D Experienta chirurgului
 E Marimea si localizarea defectului

66. Care din urmatoarele afirmatii privind conceptia “freedom in centric” Pankey-Mann-
Schuyler (Florida) sunt corecte:

 A Relatia centrica nu coincide cu intercuspidarea maxima


 B Deglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
 C Deglutitia se efectueaza in relatie centrica
 D In lateralitate exista protectie canina
 E Raportul ocluzal este de tip cuspid/creasta marginala

67. Privind reincluzia dentara, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

 A Este considerata o anomalie de eruptie


 B Majoritatea autorilor considera ca reincluzia se intalneste mai frecvent in dentitia temporara la
nivelul molarului 1 temporar
 C In dentitia permanenta se intalnesc foarte rar, iar frecventa mai mare este in zonele laterale
 D Sexul masculin este cel mai afectat
 E Scoala germana o incadreaza in grupa anomaliilor monocauzale

68. Semnele obiective ale abcesului parodontal marginal sunt:

 A Dinti limitanti indemni de carie


 B Jena dureroasa localizata, de intensitate medie
 C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
 D Consistenta moale a abcesului situat vestibular si lingual
 E Mucoasa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie

69. Urmatoarele afirmatii cu privire la adenomul cu celule bazale al glandelor salivare sunt
adevarate:

 A Este o tumora benigna frecvent intalnita


 B Afecteaza atat parotida, cat si glandele salivare mici
 C Durerea este simptomul dominant
 D Apare mai ales la varta a treia
 E Afecteaza cel mai frecvent glanda submandibulara

70. Care din urmatoarele afirmatii privind functia de stabilizare a unui croset care intra in
alcatuirea unei proteze partiale mobilizabile scheletate sunt corecte:

 A Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale


 B Este functia prin care se neutralizeaza efectul presiunii flexibile a bratului retentiv
 C Prelungirea bratelor opozante rigide pe mai multi dinti mareste stabilizarea
 D Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
 E Este functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a protezei

71. Avantajele prepararii canalelor radiculare prin tehnica step-down sunt:


 A Acces rectiliniu spre portiunea apicala
 B Diminuarea interferentelor mecanice dentinare de pe peretii canalelor radiculare in treimea
apicala a acestora
 C Tratament mecanic rapid si eficient al portiunii apicale
 D Reducerea posibilitatilor de spalaturi endodontice datorita largirii accentuate a treimii coronare
a canalelor
 E Reducerea pericolului acutizarilor in tratamentul gangrenei pulpare prin pistonarea transapicala
a rumegusului dentinar

72. In anul 1986, Dental Advisor stabileste urmatoarele proprietati ideale ale unui sigilant:

 A Penetranta inalta
 B Timp de lucru scurt
 C Timp de priza lung
 D Absorbtie scazuta a apei
 E Rezistenta scazuta la uzura

73. Examenul radiologic in transpozitia dentara completeaza tabloul clinic si arata:

 A Inversarea dentara completa in cazul transpozitiei totale


 B Suprapunerea dintilor in transpozitia incompleta
 C Rizaliza dintilor temporari corespunzatori
 D Inversarea radacinilor dintilor in transpozitie incomplenta
 E Resorbtii radiculare la nivelul dintilor aflati in transpozitie

74. Urmatoarele afirmatii despre rolul anomaliilor dentare de forma in etiopatogenia


anomaliilor dento-maxilare sunt adevarate:

 A Meziodensul creeaza tulburari de ordin fizionomic


 B Incisivul lateral (1 2) in forma de cui poate duce la aparitia diastemei
 C Incisivul lateral in forma de carlig perturba grav dinamica mandibulara
 D Sunt frecvent intalnite la tipul dentar canin
 E Determina intotdeauna malrelatii interarcadice de tipul angrenajelor inverse

75. Anodontia de premolar II se caracterizeaza prin:

 A Poate fi simetrica sau asimetrica


 B Este mai rara decat anodontia de incisiv lateral superior
 C Predecesorul temporar poate persista pana la varste inaintate
 D Pierderea de pe arcada la 16-20 ani a corespondetului temporar se explica prin accelerarea
procesului de rizaliza ca urmare a lipsei stimulului functional
 E Modificari faciale de tipul accentuarii santului labio-mentonier si buzei rasfrante

76. Spatiul dentoalveolar:

 A Este mai larg la adolescenti si tineri decat la verstnici


 B Este mai larg in zona de rotatie a dintelui- hypomochlion
 C Este mai larg in zona cervicala, respectiv apicala
 D Este mai ingusta la dintii neerupti si inclusi
 E Este mai ingust la dintii cu functie normala, activi

77. Care sunt elementele componente ale crosetului RPI al unei proteze partiale scheletate:

 A Au un brat elastic recurbat, formand o bucla in arc de par


 B Un pinten ocluzal plasat in foseta meziala
 C Un conector secundar plasat interdentar
 D O placuta proximo-linguala cu rol de ghidaj al protezei
 E Un brat divizat in Y ce pleaca din sa

78. Care sunt indicatiile terapiei protetice prin onlay:

 A Conector pentru punti de intindere mica


 B Pe canini, premolari, incisivi centrali superiori
 C Ocluzii adanci
 D Ocluzii inverse
 E Element de ancorare pentru proteze scheletate (onley cu culise)

79. In pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa), polipul pulpar prezinta


urmatoarele caracteristici:

 A Inteparea cu sonda a polipului nu provoaca o sensibilitate decat in regiunile mai profunde, dar
provoaca o sangerare minora
 B Are o culoare roz si o suprafata neteda, lucioasa, cand este epitelizat
 C Are o culoare rosie, hemoragica si o suprafata neregulata acoperita de depozite de fibrina
 D La presarea cu degetul, formatiunea este depresibila si elastica
 E Prezinta in partea inferioara o oarecare mobilitate putand fi deplasat

80. Mepivacaina:

 A Este inrudita clinic si farmacologic cu toate celelalte anestezice locale amidice


 B Este inrudita clinic si farmacologic atat cu anestezicele locale amidice, cat si cu cele esterice
 C Se va administra in doze crescute la pacienti in varsta, sau/si cu afectiuni cardiace, hepatice,
renale
 D Are o toxicitate de 1,5-2 fata de procaina
 E Are formula metil-4-metil-3-(2-propil-amino-propanol-amina)-tiophen-2-carboxilat
monohidroclorid

81. Transpozitia incompleta inciziv central-incisiv lateral, transformata in completa nu mai


ridica probleme estetice si functionale, avand in vedere posibilitatile actuale de remodelare:

 A A incisivului lateral, prin tehnici adezive


 B Slefuiri selective in sedinte separate
 C A incisivului central prin stripping
 D Slefuiri selective urmate de pansamentul plagii dentinare
 E Aplicare de coroane de invelis

82. In gingivitele descuamative, urmatoarele aspecte clinice sunt utilizate ca elemente


principale de diagnostic
 A Gingia are culoare rosu-palid ca urmare a fenomenelor atrofice
 B Gingia este dureroasa la periaj si masticatie
 C Gingia sangereaza cu usurinta la stergerea blanda cu o compresa
 D Frecventa mai mare in perioada ciclului menstrual
 E Gingia are culoare rosu viu

83. Granulomul simplu conjunctiv poate fi confundat radiologic cu urmatoarele elemente


anatomice:

 A Gaura mentoniera
 B Sinusul maxilar
 C Fosele nazale
 D Gaura incisiva
 E Gaura palatina mare
90. Fumatul actioneaza local ca factor favorizant al imbolnavirilor parodontale prin:

 A Depuneri de benzodiazepina, o nitrozamina specifica din tutun


 B Depuneri de hidrocarburi policiclice aromate
 C Iritatii directe, care favorizeaza instalarea de gingivite
 D Cresterea riscului de aparitie a eroziunilor de colet
 E Vasodilatatia periferica si edemul in teritoriul vascular gingivo-parodontal

91. Succesul primingului in hibridizarea plagii dentinare depinde de:

 A Aplicarea rasinii adezive care incheie hibridizarea prin fotopolimerizare


 B Obtinerea unui aspect lucios prin uscarea plagii dentinare tratate cu primer
 C Eliminarea incompleta a apei reziduale din matricea dentinara demineralizata
 D Evaporarea excesului de solvent dupa priming printr-o uscare scurta moderata, inaintea
aplicarii rasini adezive
 E Aplicarea repetata a primerilor anhidri pe baza de acetona in tehnicile ce necesita indepartarea
DDR

92. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri:

 A Asigura transmiterea fortelor ocluzale catre osul alveolar


 B Asigura rezistenta fata de fortele ocluzale de impact
 C Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe asupra marginii
gingivale libere si in santul gingival
 D Asigura nutritia cementului, a osului alveolar si a gingiei prin vase de sange si asigura drenajul
sanguin si limfatic
 E Intareste structura corionului gingival, confera marginii gingivale libere consistenta si
rezistenta fata de impactul alimentar exercitata in conditii fiziologice

93. Fractura corticalei alveolare este un accident al extractiei dentare, frecvent la


nivelul:

 A Tuberozitatii maxilare
 B Corticalei vestibulare la nivelul grupului frontal superior
 C Corticalei vestibulare la nivelul caninului superior
 D Corticalei vestibulare la nivelul molarilor superiori
 E Corticalei linguale de la nivelul grupului frontal inferior

94. Compusii de amoniu cuaternari, folositi in ape de gura impotriva placii bacteriene:

 A Au eficienta mai crescuta decat a clorhexidinei in reducerea depunerilor de placa bacteriana


 B Pot produce senzatia de arsuri linguale
 C Pot produce modificari ale gustului, similar clorhexidinei
 D Pot produce iritatii ale mucoaselor
 E Determina eroziuni ale smaltului dupa o folosinta indelungata

95. Precautiile ce trebuie luate in obturarea canalelor radiculare cu Biocalex sunt:

 A Evitarea eugenatului de zinc, deoarece, prin chelare rezulta eugenatul de calciu, ce blocheaza
expansiunea Biocalex-ului
 B Evitarea largirii canalului pana la acul Kerr numarul 80
 C Evitarea contactelor premature printr-o obturatie coronara provizorie incorecta, ce poate
declansa o parodontita apicala acuta severa
 D Rezolvarea puseurilor acute declansate prin indepartarea Biocalex-ului din canal si aplicarea
unor paste cu antibiotice si corticoizi
 E Rezolvarea puseurilor acute declansate prin indepartarea Bicalex-ului din canal si aplicarea
unor paste cu antihistaminice

96. Diagnosticul diferential al papilomului oral se face cu:

 A Botriomicomul
 B Fibromul mucoasei orale
 C Osteoame periferice
 D Forme de dubut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos
 E Abcesul palatinal

97. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este


indicata in urmatoarele situatii:

 A La dintii cu volum coronar mare


 B La dintii cu procese carioase mari
 C La dintii care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale
 D La dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la testele de vitalitate
 E La dintii cu volum coronar mic

98. Obiectivele rezectiei conform liniilor directoare privind aprecierea calitatii


tratamentului endodontic stabilit de Societatea Europeana de Endodontie este:

 A Simpla inlaturare a materialului de obturatie in exces


 B Inlaturarea unei cantitati osoase si drenajul colectiei purulente
 C Facilitarea accesului in vederea realizarii unei preparari la nivel apical care sa permita obturatia
retrograda
 D Indepartarea acelei portiuni apicale a radacinii dentare care nu a putut fi obturata tridimensional
si care a determinat sau intretinut o inflamatie
 E Diagnosticarea unor leziuni periodontale

99. Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicala sunt:

 A Corticala osoasa este bine evidentiata


 B Tensiunea in lambou este minima
 C Incizie si decolare faciala
 D Nu necesita o anestezie locala extinsa
 E Repozitionarea lamboului nu ridica probleme, existand puncte de referinta

100. Aspectele clinice caracteristice ectopiei vestibulare de canin sunt:

 A Deformarea buzei in dreptul caninului


 B Modificarea formei arcadei
 C Aspectul de edentatie
 D Angrenaj invers la nivelul dintelui ectopic vestibular
 E Ulceratii traumatice ale mucoasei vestibulare

101. Printre metodele conservatoare de obtinere a spatiului necesra evolutiei


dintelui inclus se numara:

 A Extractia in focarul de incongruenta


 B Descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui
 C Marirea perimetrului arcadei sub influienta fortelor declansate de aparatele ortodontice
 D Distalizarea zonelor laterale in cazul meziopozitiilor generalizate
 E Combinarea maririi perimetrului arcadei cu distalizarea zonelor laterale

102. Diagnosticul diferential in cazul tumorii centrale cu celule gigante se face cu:

 A Leziunea vasculara oasoasa cu flux crescut, indiferent de varsta


 B Keratochistul odontogen, pentru pacientii la varsta copilariei
 C Torusul madibular
 D Carcinomul spinocelular
 E Ameloblastomul, dupa varsta de 15 ani

103. In gingivita hiperplazica hidantoinica, la examenul histopatologic se


constata:

 A Prezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu dispozitie mai neregulata


 B Demineralizarea septurilor interdentare si halistereza
 C Reducerea numarului de fibroblasti
 D Prezenta a numeroase fibre de oxytalan
 E Acantoliza in epiteliu

104. Cauzele mecanice prin care respiratia orala intervine asupra dezvoltarii
aparatului dento-maxilar si sunt:

 A Prezenta vegetatiilor linfo-epiteliale


 B Perturbarea jocului antagonist al suprafetelor masticatorii ale molarilor
 C Presiunea din sinusul maxilar creste si, astfel nu mai este contrabalansata presiunea atmosferica
 D Modificarea comportamentului complexului hioidian, ce favorizeaza o retropozitie a
mandibulei si limbii, cu tulburari in dezvoltarea sagitala
 E Limba nu-si mai poate exercita actiunea sa de apasare pe peretii laterali ai boltii palatine

105. Care din urmatoarele afirmatii privind determinarea relatiei centrice prin
metoda stimularii electrice bilaterale Jenkelson sunt corecte:

 A Se bazeaza pe aplicarea unor stimuli electrici preauricular


 B Stimulii pot fi unici
 C Stimulii pot fi sub forma de trenuri de impulsuri
 D Apare o contractie musculara dezechilibrata
 E Contractia musculara este asimetrica

106. Terapia enzimatica in gangrena pulpara simpla prezinta urmatoarele


avantaje:

 A Facilitarea difuzarii antisepticelor, antibioticelor si chimioterapicelor in canalele secundare


 B Fluidificarea secretiilor sau colectiilor purulente
 C Scaderea circulatiei colaterale
 D Prezenta fenomenului de rezistenta microbiana
 E Posibilitatea folosirii alternativ cu antisepticele

107. Rezistenta mecanica la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi


compromisa prin:

 A Raportul scazut pulbere/lichid


 B Agitarea celor doua flacoane
 C Spatularea incorecta
 D Contactul prematur cu lichidele bucale
 E Utilizarea unei spatule din otel inoxidabil

108. Tehnologia de obtinere a restaurarilor protetice ceramice fara suport


metalic prin injectarea intr-un tipar la temperatura inalta prezinta urmatoarele
caracteristici:

 A Tiparul, ceramica si pistonul pozitionate in cuptorul de injectare sunt incalzite pana la 850
grade Celsius, cu 6 grade Celsius pe minut
 B Tiparul, ceramica si pistonul sunt incalzite la 850 grade Celsius, cu 25 de grade Celsius pe
minut
 C Ceramica feldspatica utilizata este intarita cu leucit 40-50%
 D Prezinta calitati optice foarte bune
 E Tiparul, ceramica si pistonul sunt mentinute 90 de minute la temperatura de 850 grade Celsius

109. Diagnosticul diferential in gangrena simpla se face cu:

 A Necroza pulpara
 B Parodontita apicala acuta
 C Pulpitele acute
 D Parodontita apicala cronica
 E Pulpitele cronice

110. Despicatura labiala totala bilaterala se caracterizeaza prin:

 A Premaxila (prolabium) se prezinta ca o formatiune rotunda, proeminenta, hipoplazica


 B Premaxila este unita cu septul nazal si vomerul
 C Premaxila (prolabium) se prezinta ca o formatiune rotunda, proeminenta, hipoplazica
 D Columela este alungita
 E Nasul mult aplatizat

111. Care sunt principalele repere, necesare alegerii si montarii dintilor artificiali
ai protezelor totale:

 A Linia caninilor
 B Linia surasului
 C Linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale in ceara bordurilor de ocluzie
 D Linia mediana
 E Practicarea unor lacase in cele doua valuri de ocluzie la nivelul primilor premolari

112. Avantajele folosirii laserului in modificarile reactiei de priza a sigilantilor


fotopolimerizabili sunt:

 A Cresterea timpului de priza


 B Cresterea cantitatii de rasina ramasa nepolimerizata
 C Cresterea rezistentei la intindere
 D Cresterea rezistentei la legare
 E Smaltul expus laserului are rezistenta crescuta la factorii cariogeni

113. Dintre contraindicatiile relative generale ale extractiei dentare fac parte:

 A Tumori maligne in teritoriul OMF


 B Infarct miocardic recent (sub 6 luni)
 C Chimioterapia
 D Sinuzita maxilara rinogena
 E Corticoterapia

114. Necrozele pulpare pot fi o complicatie a bolii parodontale prin urmatoarele


mecanisme:

 A Fracturi in treimea apicala a radacinilor dintilor parodontotici cu mobilitate patologica


 B Rupturi ale pachetului vasculo-nervos apical la dintii parodontotici, cu mobilitate patologica
 C Leziuni indirecte asupra dintilor parodontotici vitali in cursul extractiei unui dinte vecin
 D Leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale parodntale in pungi adanci, fara devitalizare
prealabila
 E Pa cele retrograde, in pungile adanci, insotite de resorbtii osoase parcelare
Craiova 2015 RASPUNSURI

5.B
6.A
7.D
8.
9.E
10.
11.C
12.B
13.B
14.
15.A
16.E
17.D
18.
19.E
20.A
21.D
22.C
23.A
24.E
25.C

CRAIOVA 2014

Intrebari complement simplu:

2. Stratul spinos al epiteluiului gingival oral:


 A Este mai redus ca grosime fata de stratul granulos
 B Are drept caracteristica principala prezenta granulelor de keratohialina
 C Contine tonofilamente mai numeroase decat cele din stratul bazal
 D Se mai numeste si germinativ sau cu celule germinative
 E Este format din celule cuboidale dispuse in palisada

3. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta o caracteristica a bontului preparat pentru o


coroana de invelis ceramica:

 A Un plan incizal in unghi de 45 de grade in vederea intalnirii fortelor de masticatie in unghi


drept
 B Toate suprafetele axiale usor divergente spre axul prepararii
 C Treimea gingivala a fetei palatinale usor divergenta spre incizal
 D Prag gingival circular care formeaza cu peretii axiali un unghi de 60 de grade
 E Suprafata vestibulara concava gingivo-incizal si mezio-distal

5. Unul dintre factorii generali, care actionand in timpul organogenezei poate conduce la
anodontii, este reprezentat de:

 A Osteomielita acuta
 B Insuficienta potentialului formativ al teritoriilor prezumtiv odontogene
 C Despicaturi labio-maxilo-palatine
 D Bolile infecto-contagioase ale mamei
 E Epuizarea distala a gradientului de molarizare

6. Dintre avantajele lamboului “in plic” se enumera:

 A Interesarea festonului gingival este completa


 B Se poate modifica inseria gingivala dupa necesitati
 C Cu cat radacina dintelui interesat este mai lunga, cu atat lamboul este mai extins
 D Tensiunea asupra lamboului poate fi uneori excesiva
 E Accesul chirurgical este foarte bun

7. In granulomul simplu conjunctiv, formarea tesutului de granulatie are loc in:

 A Zona de necroza
 B Zona exudativa
 C Zona de iritatie
 D Zona de stimulare
 E Atat in zona de necroza cat si in zona exudativa

9. Leziunea initiala, ca stadiu al inflamatiei gingivale:

 A Apare la circa o saptamana de la debutul inflamatiei printr-o leziune precoce


 B Corespunde clinic unei gingivite subclinice
 C Se insoteste de fenomene de meiopragie
 D Este caracterizata de fragmentarea laminei bazale
 E Se caracterizeaza prin aparitia unui numar foarte crescut de macrofage, limfocite si plastocite la
nivelul corionului epitelial jonctional
10. Tehnica corecta a tratamentului endodontic ultrasonic presupune:

 A O etapa premergatoare efectuata manual pana la acul de tip Kerr nr.15


 B Utilizarea aparatelor tip Sonic-Air
 C Folosirea sistemului Giromatic
 D Utilizarea unui laser pulsatoriu de 35 W
 E Efectuarea numai de miscari de rotatie

11. Axamenul obiectiv la un pacient cu pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta
urmatoarele:

 A Durere vie, loclizata la un anumit dinte


 B Dinte de coloratie normala, cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata
 C Durerea este provocata de excitanti termici
 D Camera pulpara deschisa
 E Tumefactierea mucoasei vestibulare si a tegumentelor

12. Egresiunea dentara este o situatie clinica des intalnita la:

 A Pacientii parodontopati
 B Pacienti diabetici
 C Pacienti cu creasta alveolara antagonisa edentata terminal de o lunga perioada de timp
 D Pacienti cu anomalii dento-maxilare
 E Dinti limitrofi edentatiilor vechi

14. Functia de sprijin a unui croset al protezei partiale mobilizabile scheletate reprezinta
functia prin care crosetul:

 A Se opune deplasarii orizontale a protezei


 B Se opune deplasarii verticale ale protezei in directie mucozala
 C Trebuie sa cuprinda mai mult de 180 de grade din circumferinta dintelui
 D Neutralizarea efectului portiunii flexibile a bratului retentiv
 E Impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic

15. Din punct de vedere histopatologic, in gingivita din diabet, se produce:

 A Subtierea membranei bazale dintre epiteliu si corion


 B Usoara mobilitate prin edem inflamator
 C Cresterea nutritiei epiteliului gingival prin osmoza, cat si a corionului subiacent
 D Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
 E Un miros caracteristic de acetona

16. functionale de determinare a dimensiunii verticale la edentatul total se bazeaza pe:

 A Determinarea relatiei de postura


 B Utilizarea unor masti faciale
 C Utilizarea unor fotografii din perioada dentata
 D Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice
 E Masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului

17. In cursul manevrelor Lebourg se exercita:

 A Presiune latero-sagitala pe creasta alveolara


 B Presiune bilaterala transversala pe condili
 C Presiune pe menton de jos in sus
 D Presiune bilaterala verticala pe unghiurile mandibulare
 E Presiune simultana pe creasta alveolara si pe marginea bazilara efectuata bimanual

18. Ectopia dentara se intalneste destul de frecvent in cadrul populatiei tarii nostre, vizand cu
precadere anumiti dinti, in urmatoarea ordine descrescatoare:

 A Caninul superior (cel mai frecvent), premolarul II inferior, caninul inferior si premolarul
superior
 B Caninul superior ( cel mai frecvent), molarul superior (in special de minte), premolarul II
superior
 C Incisivul lateral, premolarul II superior, molarul de minte ( in special cel superior)
 D Caninul inferior, premolarul I inferior si incisivul lateral superior
 E Incisivul lateral superior, premolarul II superior, caninul superior

19. Diagnosticul diferential al luxatiei anterioare unilaterale temporo-mandibulare se face cu:

 A Fractura ramului ascendent mandibular cu deplasare


 B Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei
 C Hiperplazia de condil
 D Hemiatrofia faciala progresiva
 E Hipoplazia mandibulara

20. Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin urmatoarele metode antropometrice fara
repere preextractionale

 A Metoda Wright
 B Metoda Silvermann
 C Metoda Willis
 D Metoda Swenson
 E Metoda ce utilizeaza profilometrul Sears

21. Diagnosticul diferential al reincluziei totale trebuie realizat cu:

 A Intruziile posttraumatice partiale


 B Extractia dentara
 C Trenspozitia dentara
 D Meziopozitia generalizata
 E Ectopia dentara

22. Printre caracteristicile chistului dermoid remarcam:


 A Are continut lichidian cenusiu – galbui
 B Este aderent pe planurile profunde
 C Lasa godeu la presiune
 D Creste rapid in dimensiuni
 E La formele localizate in planseul bucal da aspect de “limba dubla”

23. In perioada de stare, formele ulcero-distructive ale tumorilor maligne orale au printre
caracteristici:

 A Aspect conopidiform
 B Suprafata brazdata de santuri mai mult sau mai putin adanci
 C Marginile tumorale crateriforme
 D Prezinta muguri carnosi, unii dintre ei cu aspect hemoragic
 E Marginile au forma unui burelet

25. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se manifesta prin:

 A Cresterea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile


 B Tamponarea alcalinitatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline
 C Inhibarea metabolismului bacterian uneori chiar prin efect bactericid
 D Crestera adeziunii microbiene
 E Saturarea placii bacteriene cu substante demineralizante

27. Elementul comun al malocluziei de clasa a II 2-a (endognatia sau sindromul de compresiune
maxilara cu inghesuire dentara) cu clasa a II 1-a (endognatia sau sindromul de compresiune
maxilara cu protruzie si spatiere dentara) este:

 A Etiopatogenia
 B Prevalenta
 C Relatia molara antero-posterioara
 D Tipul de raport interlabial
 E Relatia interincisiva in cele trei planuri ocluzale

28. Printre aspectele care caracterizeaza abcesul ca forma anatomo-patologica, se numara:

 A Este o supuratie difuza, cu caracter extensiv


 B Prezenta crepitatiilor gazoase
 C Tegumentele acoperitoare sunt destinse, cianotice sau livide
 D Este o colectie supurata, limitata
 E Este expresia clinica a unei inflamatii seroase

30. Crosetul din sarma cervico-ocluzala deschis dental al unei proteze partiale acrilice este
indicata:

 A In edentatiile terminale, cand intre dintele stalp si vecin exista o trema


 B Pe dintii cu retentivitatie moderate
 C In zonele retentive vestibulare si orale ale crestei alveolare
 D Pe molarii mezializati
 E In zona frontala, ancorat pe o matrice situata pe o microproteza cimentata pe dintele limitrof
spatiul edentat

32. In necroza pulpara, primele elemente care au de suferit sunt:

 A Celulele
 B Fibrele nervoase
 C Vasele de sange
 D Dentina
 E Cementul

34. Parodontitele agresive:

 A Apar mai frecvent la femeile la menopauza


 B Apar ca urmare a tratamentului cu antagonisti de calciu
 C Pot debuta circumpubertar
 D Se insotesc de stare generala de sanatate alterata
 E Au un ritm de evolutie mai lent decat parodontitele cronice

35. Printre factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei plagii
postextractionale se numara:

 A Nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind ingrijirile postextractionale


 B Persistenta tesutului de granulatie in alveola
 C Perioada menstruatiei
 D Lezarea unor vase
 E Vasodilatatia secundara in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor

36. La examinarea radiologica, prezenta unui keratochist odontogen primordial poate fi


sugerata de:

 A Absenta dintelui intralezional


 B Existenta dintelui neerupt
 C Leziunea osoasa radiotransparenta ce circumscrie un dinte inclus
 D Resorbtia radacinilor dintilor adiacenti unui molar de minte inclus profund
 E Leziunea uniloculara sau multiloculara localizata in special la molarul trei

37. Semnul lui Quintero – semn patognomonic al incluziei – se traduce prin:

 A Pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior si rotatia sa mezio- vestibulara


 B Pozitia mezializata a caninului
 C Pozitia vestibularizata a coroanei caninului
 D Rotatia mezio-palatinala a incisivului lateral
 E Rotatia mezio- palatinala a caninului
38. Dezavantajele utilizarii lacurilor dentare ( varnish-urilor) sunt:

 A Aderenta de natura fizica la tesuturile dure dentare


 B Aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare
 C Rezistenta mecanica crescuta la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse
 D Izolarea termica corespunzatoare
 E Faciliteaza umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini, unghiul de contac al lacului
lichid cu plaga dentinara fiind de 53-106 grade

41. Care dintre urmatoarele sindroame morfologice poate fi atasat etiopatogeniei unei anomalii
dentomaxilare corelate unei tulburari a deglutiei dupa Cauhepe:

 A Imaturitatea neuromusculara
 B Inclinarea vestibulara a incisivilor superiori produsa de propulsia limbii
 C Producerea unei endalveolii superioare simetrice datorita faptului ca partile laterale ale limbii
nu mai apasa asupra arcadelor dentare
 D Producerea unei ocluzii adanci prin interpunerea limbii in zonele laterale sau anterioare ale
arcadelor
 E Laterodeviatia mandibulara

42. Rasina bis-GMA, numita si rasina Bowen, este un monomer metacrilic resultat in urma
reactiei dintre:

 A Bis fenol A si glicidil metacrilat


 B Bis fenol A si dimetacrilat
 C Metil metacrilat si monomer uretanic
 D Dimetacrilat si monomer uretanic
 E Fluor si cianoacrilat

43. Controlul extraoral al bazelor din ceara ale machetelor protezelor totale are in vedere:

 A Verificarea stabilitatii machetei superioare prin apasari alternative stanga-dreapta pe fetele


ocluzale ale premolarilor si molarilor
 B Verificarea aspectului facial al pacientului din fata si profil
 C Verificarea simetriei buzei superioare
 D Verificarea mentinerii machetei superioare
 E Verificarea modelarii convexe a papilelor interdentare

44. Gingia fixa:

 A Are o inaltime mai mare la maxilar decat la mandibula


 B Are o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar
 C Este mai redusa ca inaltime pe fata linguala a primului molar mandibular
 D Corespunde peretelui extern al santului gingival
 E Prezinta pe fata vestibulara un sant linear vertical mai evident la copii

45. In protezarea mobilizabila scheletata, forta activa se manifesta:

 A Asupra dintilor artificiali


 B La nivelul dintilor naturali
 C La nivelul suportului osos
 D La nivelul marginilor protezei
 E Asupra dintilor suport suplimentari

46. Metoda homotropismului linguo-mandibular de determinare a relatiei centrice in


protezarea mobilizabila scheletizata se caracterizeaza prin:

 A Reflexul conform caruia mandibula urmeaza limba in periplul sau static si dinamic
 B Dirijarea mandibulei in pozitia centrica prin compresiune postero-superioara a mentonului
 C Compresiunea bilaterala a maseterului
 D Executarea de catre pacient a unor miscari test de propulsie si lateralitate dreapta-stanga
 E Redesteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare

50. In cadrul examenului cervico-facial al pacientului edentat partial si total, simetria faciala se
analizeaza:

 A Prin corelare cu tipul constitutional


 B Prin inspectie din profil
 C Prin palpare, percutie si chiar auscultatie
 D In raport cu axul vertical al fetei
 E In functie de proportia etajelor fetei

Intrebari tip complement multiplu:

51. Factorii de risc in producerea fracturii radiculare a dintelui de extras pot fi:

 A Radacini curbe, cudate, in “baioneta”


 B Radacini divergente
 C Distructia coronara
 D Radacini subtiri, efilate
 E Radacini groase, scurte

53. In absenta spatiului, M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare si olcuzia prin:

 A Aparitia distocluziei
 B Agravarea formelor extinse de incongruenta dento-alveolara
 C Riscul de deschidere a ocluziei in cazurile cu ocluzie incisiva cap la cap
 D Compromiterea unor rezultate obtinute in tratamentul ortopedic
 E Supraevaluarea unor rezultate obtinute in tratamentul ortodontic
 Supreeruptia grupului incisiv superior

54. Care din urmatoarele afirmatii privind deplasarea protezei partiale scheletate sub actiunea
unei forte ce actioneaza la nivelul seii terminale, sunt corecte:

 A Deplasarea protezei este o miscare de rotatie


 B Miscarea de rotatie a protezei se poate descompune in cele trei planuri
 C Deplasarea protezei se datoreaza egalitatii rezilientei substructurilor odont-parodontale cu a
tesuturilor moi ce acopera crestele alveolare
 D Chiar daca miscarea protezei pare a fi minima, efectul nociv asupra dintilor suport poate fi
major
 E Efectul nociv al deplasarii protezelor asupra dintilor suport apare, mai ales, atunci cand proteza
nu este reconditionata o lunga perioada de timp

55. Printre cauzele diastemei false sau secundare se numara:

 A Compresia de maxilar forma cu prodentie si spatiere


 B Microdontia absoluta sau relativa
 C Anodontia unu sau bilaterala a incisivului lateral superior
 D Prezenta unui supranumerar pe zona mediana
 E Prezenta unor canini in pozitie relativ orizontala

57. In cursul odontectomiei molarului de minte superior se pot produce urmatoarele accidente:

 A Impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular


 B Lezarea nervului lingual
 C Fractura tuberozitatii maxilare
 D Fractura radacinilor molarului de minte
 E Luxarea sau fracturarea molarului de 12 ani

58. Pentru examinarea paraclinica a relatiilor mandibulo-craniene la pacientii edentati partial


si total se utilizeaza:

 A Camera de scintilatie
 B Articulatoare neprogramabile, semiadaptabile sau individuale
 C Chei de ocluzie
 D Arcuri faciale
 E Sistemul DIAGNODENT

60. In parodontita marginala cronica superficiala, examenele de histochimie si


histoenzimologie, evidentiaza:

 A Cresterea fosfatazei alcaline, ceea ce indica activarea metabolismului glucidic


 B Scaderea succindehidrogenazei in zonele epiteliale cu ulceratii, ceea ce indica dificultatile de
epitelizare
 C Tendinta de aglomerare a ribozomilor inceputa in stratul bazal cu prezentarea lor sub forma de
grunjl In straturile superficiale
 D Alterari ale mitocondriilor, care apar marite de volum, vacuolizate
 E Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la suctiunea gingiei

63. Fortele de tractiune directa ce actioneaza asupra unei proteze mobilizabile scheletate se
caracterizeaza prin:

 A Apar, de obicei, prin nerespectarea montarii dintilor pe creasta edentata


 B Se manifesta in sens vertical tinzand sa disloce proteza de pe camp
 C Se manifesta atat static cat si dinamic in timpul exercitarii functiilor aparatului dento-maxilar
 D Sunt generate de alimentele lipicioase, actiunea muschilor obrajilor, buzelor si limbii
 E Sunt generate prin asezarea incorecta a liniei crosetelor

65. In diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen pot fi cuprinse si afectiunile de mai jos:

 A Nevralgia nazociliara
 B Nevralgia occipitala
 C Nevralgia vidiana (Vail)
 D Nevralgia sfenopalatina
 E Sindromul Eagle

66. Examenul radiologic in contextul stabilirii indicatiei extractiei dentare este necesar pentru a
evidentia:

 A Septul interradicular
 B Septul nazal
 C Spatiul periradicular
 D Spatiul articular temporo-mandibular
 E Densitatea osoasa

67. Nevralgia trigeminala clasica ( primara, idiopatica)

 A Este bilaterala in majoritatea cazurilot


 B Durerea poate declansa spasmul muschilor faciali – “tic dureros”
 C Nu este asociata afectiunea senzitiva sau motorie in teritoriul trigemenului
 D Are caracter lancinant, de soc electric
 E Apare inaintea varstei de 40 de ani

68. Care din elementele unui croset asigura mentinerea indirecta a unei proteze partiale
mobilizabile scheletate?

 A Portiunea terminala flexibila ale bratelor retentive ale crosetelor circulare orientate catre
edentatie
 B Jumatatea distala, subecuatoriala, orientata catre edentatie a portiunii orizontale a crosetului
divizat in T
 C Conectorul principal de tipul barei linguale
 D Bratele opozante, mai ales cele plasate pe microproteze prevazute cu prag supragingival
 E Seile protetice metalo-acrilice

69. Printre consecintele reincluziei se numara:

 A Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus


 B Incluzia succesorului permanent ( cel mai frecvent) sau ectopia acestuia ( mai rar )
 C Distalizarea dintilor situati posterior fata de dintele reinclus
 D Parodontopatia merginala cronica prin denudarea dintilor vecini
 E Caiile de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive subgingivale
71. Care dintre urmatoarele particularitati antropologice privind orientarea planului de ocluzie
in zonele laterale le edentatul total sunt corecte:

 A Profilul drept reprezinta prototipul normal si va avea paralelism perfect intre planul de ocluzie
si planul Camper
 B Profilul convex cu mentonul retras, la bolnavii care au avut ocluzie clasa a III-a Angle vor avea
planul de ocluzie divergent fata de planul Camper
 C Profilul concav la bolnavii ce au fost posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle vor avea
planul de ocluzie convergent fata de planul Camper

73. Eruptia pe arcada a dintilor supra numerari poate determina urmatoarele tipuri de
modificari:

 A Fizionomice ( meziodensul)
 B Dezechilibrarea relatiilor dento-alveolare
 C Angularea ramului orizontal al mandibulei
 D Dinamica mandibulara
 E Marirea gradului de supraacoperire frontala

74. Intre dezavantajele cimenturilor glass ionomere conventionale, cu reactie de priza chimica,
se pot enumera:

 A Sensibilitatea in mediul umed


 B Finisarea slaba datorita rugozitatii superficiale
 C Rezistenta scazuta in zonele supuse direct solicitarilor misticatorii
 D Timp de priza redus
 E Vascozitatea materialului creste pe masura ce patrunde in porii smaltului demineralizat

77. In parodontita apicala acuta seroasa (difuza) regiunea deformata se prezinta sub forma
unei tumefieri fara contur, cu tegumentele:

 A Destinse
 B Lucioase
 C Rosii-violacei
 D Albicioase
 E Reci

78. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale seilor protezei partiale
mobilizabile acrilice

 A Stabilirea reliefului ocluzal


 B Au rol de suport al dintilor artificiali
 C Se opun fortelor de deplasare verticale si orizontale a protezelor
 D Transmit fortele de solicitare conectorului principal
 E Au rol in conservarea rapoartelor mandibulo-craniene
80. Care din urmatoarele afirmatii constituie caracteristici ale ocluziei centrice:

 A Datorita dimensiunii reduse a incisivilor mandibulari in raport cu cei maxilari, dintii maxilari
se afla intr-o pozitie mezializata fata de cei mandibulari
 B Arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara atat in zona frontala cat si in zona laterala
 C Cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar se angreneaza intre cuspidul mezio-
vestibular si medio-vestibular al primului molar mandibular
 D Liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afla in acelasi plan
 E Fetele meziale ale ultimilor molari mandibulari si maxilari se gasesc in acelasi plan frontal

81. Semnele subiective descrise in abcesul parodontal marginal sunt:

 A Jena dureroasa la masticatie


 B Mai rar, dureri violente ce iradiaza in zone invecinate
 C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara
 D Consistenta moale in cazul abcesului localizat vestibular si lingual
 E Consistenta moale in cazul abcesului localizat palatinal

82. Printre factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor, se numera:

 A Diabetul zaharat
 B Sutura plagii in tensiune
 C Infarctul miocardic in antecedente
 D Imunosupresia
 E Chimioterapia in antecedente

83. Factorii care concura la producerea transpozitiei dentare sunt:

 A Pozitia intraosoasa a germenilor dentari


 B Pierderea precoce a caninului de lapte
 C Configuratia anatomica a caninului permanent
 D Cronologia dentara
 E O forta de eruptie excesiva ca intensitate a caninului

85. Printre avantajele certe ale anesteziei intraligamentare se numara:

 A Durata scurta de instalare a anesteziei


 B Posibilitatea utilizarii oricarui tip de seringa
 C Posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte
 D Teritoriul anesteziat intereseaza si partile moi
 E Lipsa anestezicului la nivelul partilor moi

88. Factorii generali incriminati in etiopatogenia incluziei dentare sunt:


 A Rahitismul
 B Despicaturile labio-maxilo-palatine
 C Malnutritia
 D Sindroamele genetice
 E Conformatia anatomica particulara ( angulatii coronare, radiculare, coronoradiculare, coroana
globuloasa, deformari coronare si/sau radiculare)

90. Intre semnele obiective asociate care constituie motiv de prezentare la medic pentru
pacientul cu tumora maligna oro-maxilo-facial, se pot aminti:

 A Trismus – pentru localizarile posterioare


 B Sialoree reflexa persistenta
 C Algii persistente
 D Odinofagie
 E Halena fetida persistenta

92. Subiectiv, semnele clinice care insotesc parodontita marginala cronica profunda lent
progresiva sunt:

 A Tulburari de fonatie, in special legate de articularea fonetica a consoanelor dentale M, N, dar si


B, L
 B Tulburari fizionomice consecutive migralilor dentare patologice
 C Migrari patologice
 D Tulburari de masticatie, urmare a mobilitatii dentare patologice
 E Mobilitate patologica de gradul 2 sau 3

93. Clasificarea anamaliilor dento-maxilare dupa scoala germana se caracteriseaza prin:

 A Porneste de la conceptia ca anomaliile dento-maxilare sunt tulburair in armonia proceselor de


dezvoltare ale componentelor aparatului dento-maxilar
 B Porneste de la conceptia ca aceiasi factori etiologici in aceleasi conditii dau aceleasi forme de
anomalii
 C Imparte anomaliile in 6 sindroame
 D Imparte malocluziile in 3 clase
 E Nu include anomaliile monocauzale urmare a pierderii precoce a dintilor temporari din zona de
sprijin Korkhaus

94. Modificarile faciale din anodontiile subtotale si totale sunt:

 A Dintii existenti sunt de cele mai multe ori simetrici, redusi de volum si atipici ca forma
 B Etajul inferior micsorat
 C Profilul concav cu deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon
 D Crestele alveolare sunt foarte reduse vestibulo-oral
 E Santul labio-mentonier accentuat

97. Metodele antropometrice fara repere preextractionale de determinare a dimensiunii


etajului inferior al fetei la edetatul total se bazeaza pe:

 A Compararea dimensiunii etalon masurata intre Nasion-Subnazale cu dimensiunea modificata


Subnazale-Gnation
 B Masurarea distantei intre punctul plasat la intersectia liniei mediene cu linia cutaneomucoasa a
rosului buzei si Gnation
 C Tatuarea in peroada dentala la nivelul unor repere fixe ( intre incisivul lateral si canin pe
mucoasa fixa)
 D Urmarirea egalitatii perfecte intre segmentul superior masurat din vertex la planul Frankfurt si
segmentul inferior masurat de la planul Frankfurt la planul bazal mandibular
 E Utilizarea unor teste fonetice ce contin fonema “esse”

99. Situarea calcului salivar pe canalul Wharton determina wharonita, periwhartonita si abces
de loja sublinguala care au drept manifestari clinice:

 A “Hernia” salivara
 B “Tumora salivara fantoma”
 C Tumefactia in “creasta de cocos” a hemiplanseului bucal afectat
 D Sialoree reflexa
 E Prin ostiumul canalului Wharton se elimina puroi

100. Gingivita alergica se insoteste de:

 A Culoare rosie intensa a gingiei


 B Consistenta redusa a gingiei
 C Sangerari la atingere si masticatie
 D Dureri la contactul cu alimente condimentate si inhalare de aer
 E Atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive

102. Cauzele posibile ce pot determina decimentarea inlay-urilor sunt:

 A Pereti verticali prea convergenti


 B Adancime prea mica
 C Planseu concav al cavitatilor de clasa I
 D Pereti pulpari si gingivali inclinati inafara la cavitatile de clasa a II-a
 E Planseu plan al cavitatilor de clasa I

104. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de


catre Abjean si Korbendeau in urmatoarele clase:

 A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori


 B Marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
 C Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
 D Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori
 E Cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor inferiori

105. Tulbularile senzitive care pot sa apara in cazul eruptiei dificile a molarului de minte
inferior sunt:

 A Otalgii
 B Nevralgii dentare
 C Paralizii faciale
 D Asialia
 E Trismus

106. Deficitul de spatiu responsabil de producerea incluziei dentare, este determinat de:

 A Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor cu precadere in plan transversal


 B Migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale cunoscuta ca meziopozitie generalizata
 C Macrodontia relativa sau absoluta
 D Existenta unor formatiuni tumorale de tipul chistului pericoronar
 E Prezenta odontoamelor

107. In tehnica de condensare laterela la cald a gutapercii, spreaderul se poate incalzi:

 A In flacara
 B In cloroform
 C Prin curent electric (acumulator)
 D In apa calda
 E In sterilizator cu perie de sticla

109. Pentru stabilirea diagnosticului de fractura de os malar se recomanda urmatoarele


investigatii imagistice:

 A Radiografia de craniu in incidenta antero-posterioara (Caldwell)


 B Incidenta semiaxiala Hirtz
 C Ortopantomografia
 D CT, mai ales Ct cu reconstructie tridimensionala
 E Radiografia in incidenta Parma

110 Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii in captusirea protezelor partiale
acrilice cu materiale rigide:

 A Instabilitate cu basculare pe un torus proeminent


 B DVO ( dimensiunea verticala de ocluzie) supraevaluata
 C Dintii laterali montati in afara crestei
 D Inflamatia parodontala avenasata cu mobilitatea dintilor restanti
 E Dezechilibru ocluzal care nu poate fi corectat

111. La controlul intraoral, macheta superioara a protezei totale trebuie:

 A Sa aiba o lungime si o grosime concordante cu cele ale fundurilor de sac


 B Sa prezinte o miscare de basculare la presiuni alternative exercitate la nivelul premolarilor
inferiori
 C Sa aiba o mentinere minima: sa stea pe campul protetic atunci cand pacientul deschide gura
 D Sa aiba versantul lingual modelat concav
 E Sa se extinda posterior, cuprinzand intreaga zona de inchidere palatinala posterioara
113. Diagnosticul diferential al granulomului piogen cu alte localizari orale decat cea
gingivala ( “botriomicom”) cuprinde:

 A Fibromul mucoasei orale


 B Granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)
 C Granulomul congenital
 D Papilomul mucoasei orale
 E Fibromul osifiant periferic ( epulis fibros)

114. Contraindicatiile relative ale terapiei de reconstituire coronara prin incrustatie


(inlay) sunt urmatoarele:

 A In cazul proceselor carioase prea extinse sau profunde


 B Utilizarea ca retentori pentru punti de intindere mica
 C Utilizarea ca retentori pe stalpi terminali sau intermediari in edentatii intercalate intinse
 D Utilizarea ca element de sprijin pentru protezele scheletate
 E In cazul ocluziei nefavorabile

116. Regurile obligatorii pentru efectuarea unei obturatii corecte a canalelor prin tehnica
de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire sunt:

 A Largirea corespunzatoare a canalului


 B Plasarea corecta a spreaderului
 C Injectarea gutapercii la temperatura indicata in prospect
 D Asigurarea unui debit neuniform al gutapercii in canal
 E Injectarea gutapercii la consistenta adecvata

119. Din punct de vedere biomecanic axul de insertie ideal al unei restaurari protetice
fixe indeplineste urmatoarele conditii:

 A Coincide cu directia fortelor de masticatie orizontale


 B Coincide cu axul dintilor stalpi
 C Coincide cu directia fortelor de masticatie verticale
 D Necesita preparari minime
 E Asigura retentia restaurarii fixe

122. Factorii fizici ce determina aparitia hiperemiei preinflamatorii sunt:


 A Traumatismele din cursul pregatirii cavitatilor
 B Traumatismele din cursul slefuirii bonturilor
 C Excitatiile termice transmise prin obturatii metalice neizolate
 D Exotoxinele bacteriilor aflate in procesul carios
 E Substante medicamentoase intrebuintate in terapia cariei simple

123. Care din urmatoarele afirmatii privind bizotarea marginilor cavitatii in terapia
protetica prin inlay sunt corecte:

 A La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face cu o inclinare de 45 de grade fata de axul de


insertie
 B La inlay-ul metalic ocluzal, bizotarea se face pe 1/3-1/2 din grosimea smaltului
 C La inlay-urile fizionomice, fixate prin tehnici adezive se recomanda o bizotare concava a
smaltului ( cu exceptia zonei cervicale)
 D Bizotarea ocluzala si gradul ei de inclinare nu depinde de directia prismelor de smalt cu
dispozitie perpendiculara pe suprafata dintelui
 E La cavitatile ocluzale mici, bizotarea pentru inlay nu se face pe toata inaltimea smaltului

124. Dupa Quinet, etapele plauzibile in disparitia unui dinte sunt:

 A Trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie


 B Labilitatea volumetrica, morfologica si variabilitatea de pozitie
 C Variabilitatea de sctructura si mineralizare
 D Incorporarea partiala a dintelui in cauza de catre un dinte vecin
 E Gradientul de caninizare foarte redus in detrimentul celui de incisivare

127. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale scheletului metalic al
coroanelor metalo-caremice:

 A Este obligatorie realizarea de macroretentie


 B Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri ferme
 C Capa metalica sa fie rigida
 D Capa metalica sa fie cat mai subtire (maximum 0,3 mm)
 E Trecerea de la metal la materialul ceramic se face prin unghiuri rotunjite

128. Parodontita apicala hiperemica iritativ-mecanica este produsa de:

 A Ace rupte
 B Conuri hartie
 C Solutii de hipoclorit de sodiu 5%
 D Obturatii de canal cu depasire
 E Resturi de mese de vata

129. Premizele obligatorii in efectuarea obturatiei de canal prin tehnica condensarii


termo-mecanice a gutapercii (Mc Spadden) sunt:

 A Largirea canalului prin telescopare regresiva


 B Largirea canalului prin telescopare progresiva
 C Crearea unui stop apical corect executat in dentina
 D Largirea canalului prin tehnica conventionala
 E Largirea canalului de asemenea maniera incat sa asigura trecerea uniforma intre treimea apicala
si treimea medie a canalului

130. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor


parodontotici, trebuie luate in considerare urmatoarele cricumstante:

 A Localizarea proceselor carioase


 B Starea organului pulpar
 C Angulatia mare a canalelor radiculare
 D Gradul de imbolnavire parodontala a dintilor
 E Sistemul de imobilizare preconizat a se utiliza

133. Mortificarea pulpara poate evolua spre:

 A Restituio ad integrum
 B Poate ramane o perioada in acest stadiu
 C Cronicizare
 D Fractura dentara
 E Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni

135. In raspunsul imun celular al pacientilor cu boala parodontala:

 A Sunt implicate limfocitele T care se transforma blastic sub actiunea mitogena a antigenului
 B Sunt implicate limfocitele B care se transforma blastic sub actiunea mitogena a antigenului
 C Se formeaza celule T citotoxice specifice si limfokine
 D Se formeaza celule plasmocitare ce vor sintetiza anticorpii
 E Sunt implicate limfocitele B de memorie

136. Anodontia molarului trei poate fi considerata un factor agravant atunci cand:

 A Devine lipsa stimului tardiv de crestere sau mezializare


 B Cand pierderea molarului de 12 ani stigmatizeaza pacientul in edentat terminal
 C In terapia incongruentelor laterale
 D In intarzierile de dezvoltare verticala a fetei
 E Cand produce a 3-a inaltare de ocluzie

139. Principalii factori care influienteaza consolidarea fracturilor de mandibula sunt:

 A Tipul tratamentului aplicat


 B Timpul scurs de la producerea traumatismului pana la aplicarea tratamentului
 C Varsta pacientului
 D Medicatie psihotropa
 E Corectitudinea tratamentului aplicat
141. Factorii ce predispun la infectie sau impiedica sterilizarea canalelor radiculare si
procesele de vindecare periapicala sunt:

 A Resturile tisulare necrozate


 B Secretia din canale
 C Microtraumatismele ocluzale
 D Corpii straini din canale
 E Medicatia endodontica

142. Care din urmatoarele afirmatii privind axa de inserie a unei proteze partiale
scheletate sunt corecte?

 A Axa de insertie trebuie aleasa astfel incat designul protezei sa asigure un unghi ascutit intre
planul ocluzie si acesta
 B Axa de insertie trebuie aleasa astfel incat design-ul protezei sa asigure un unghi otuz intre
planul de ocluzie si acesta
 C Dupa Ackermann, axa de inserie este reprezentata de bisectoarea unghiului format de axele
dintilor limitrofi edentatiei
 D Dupa Scoala Franceza, axa de insertie este intotdeauna verticala, in timp ce planul ocluzal se
orienteaza cu o inclinare antero-posterioara de 30 de grade fata de orizontala
 E Dupa conceptia americana, poate fi aleasa in functie de zonele de retentie ale modelului

143. Cimentul de eugenolat de zinc are urmatoarele contraindicatii:

 A Obturariile cu compozite
 B Obturatiile cu amalgam
 C Obturatiile cu CIS fotopolimerizabile
 D Obturatiile cu rasini acrilice
 E Cavitati mici, neexpuse solicitarilor masticatorii

146. Ce caracteristici prezinta crosetul denumit pensa mezio-distala compusa:

 A Este utilizat cand pe arcada raman doi dinti restanti


 B In zona supracingulara se divide in doua prelungiri in forma de T
 C Prezinta un conector secundar situat interdentar
 D Bratul retentiv poate fi sub forma de Y
 E Porneste din sa si trece peste mucoasa gingivala a procesului alveolar la nivelul fetei laterale a
dintelui

147. Tratamentul curativ al pericoronaritelor consta in:

 A Chimioterapie
 B Spalaturi antiseptice abundente si dense
 C Instilatii de colutorii cu antibiotice
 D Administrarea pe cale generala de antibiotice in starile febrile si subfebrile
 E Vitaminoterapie

149. Aspectul radiologic in gangrena pulpara simpla evidentiaza:


 A Radiotransparenta periapicala difuza
 B Radiotransparenta crescuta la nivelul canalului radicular
 C Stramtorarea lumenului canalului radicular prin depozite de dentina
 D Radiotransparenta laterala radiculara difuza
 E Radiotransparenta periapicala cu contur net

152. Necroza de coagulare este secundara:

 A Blocarii circulatiei sanguine pulpare


 B Actiuni enzimatice
 C Coagularii proteice
 D Actiunii preparatelor arsenicale
 E Actiunii preparatelor pe baza de antibiotic

155. In caz de necroza sau gangrena pulpara, nu beneficiaza de tratament endodontic


conservator:

 A Dintii cu radacini ce prezinta curburi care pot fi depasite


 B Dinti cu pungi gingivo-osoase andaci
 C Dinti cu radacini in clopot
 D Dinti cu implantare deficitara
 E Dinti cu cai false radiculare

156. Chisturile partilor moi orale si cervico-faciale care se pot localiza la nivelul
sinusurilor paranazale, mai frecvent pe podeaua sinusului maxilar sunt:

 A Chistul cu incluzii epidermale


 B Sialochistul
 C Chistul epidermoid
 D Mucocelul
 E Chistul limfoepitelial oral

157. Tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual consta in:

 A Aplicatii locale de substante antiseptice


 B Debridare gingivala
 C Indepartarea si prevenirea acumularii de placa bacteriana
 D Tratament antimicrobian general
 E Excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale

158. Pentru evitarea obturatiei de canal cu depasire, in condensarea laterala la cald a


gutapercii, trebuie respectate urmatoarele:

 A Evitarea largirii canalului redicular


 B Evitarea largirii constrictiei apicale
 C Folosirea presiunilor verticale exagerate asupra spreaderelor
 D Prepararea unui stop apical adecvat
 E Alegerea unui con master adaptat adecvat
160. Dezechilibrarile, consecinta a anodontiei, depind de:

 A Intinderea anodontiei
 B Pierderea prematura a dintilor temporari corespunzatori
 C Simetria anodontiei ( maxilar, mandibular, dreapta, stanga)
 D Structura osoasa
 E Activitatea partilor moi

161. In tratamentul cariei simple dentare, exista situatii ce pot sa conduca la sporirea
extensiei preparatiei:

 A Restaurarea dintilor care vor deveni stalpi de punte


 B Handicap fizic sau psihic
 C Vecinatatea cu radacina
 D Varsta inaintata a pacientului
 E Necesitatea de a ajusta conturului dintilor

162. Reincluzia partiala se caracterizeaza prin:

 A Infrapozitia dintelui inclus


 B Dintii vecini, cel mai frecvent, sunt inclinati spre dintele reinclus
 C Exista o usoara depresiune ( denivelare) la nivelul procesului alveolar respectiv
 D La nivelul crestei alveolare exista aproape constant un orificiu prin care se poate palpa fata
ocluzala a dintelui reinclus
 E Este mai frecvent in dentina permanenta

164. Semnele clinice de intrerupere a continuitatii osoase mandibulare sunt:

 A Durere spontana sau provocata la miscarile mandibulare sau la examenul clinic


 B Crepitatii gazoase
 C Modificari ale raporturilor de ocluzie
 D Deformari osoase ale etajului inferior al fetei
 E Edemul partilor moi perimadibulare

165. In functie de directia axului dintelui incluz, Winter clasifica incluziile in:

 A Verticale – favorabila tratamentului conservator


 B Orizontala – mai putin favorabila cu coroane situate intre radacinile dintilor erupti iar radacina
orientata distal
 C Oblica-meziala-coroana dintelui inclus este deviata mezial si oblica distala-coroana dintelui
inclus este deviata distal
 D Vestibulara / vestibulo-palatinala – cu coroana situata vestibular, iar radacina spre palatinal –
pozitie denumita si “a cheval”
 E Heterotopica

166. Forma bazocelulara a ameloblastomului:


 A Este cea mai frecvent intalnita forma anatomo-patologica
 B Se caracterizeaza prin transformarea celulelor apiteliale in celule grenulare
 C Are aspect asemanator cu cel al carcinomului bazocelular
 D Celulele periferice sunt cuboidale
 E Reticulul stelat poate fi evidentiat in zona centrala a insulelor epiteliale

167. Conform lui Glieman, conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca intermediarii


unei punti dentare sunt:

 A Sa pastreza raporturi ocluzale cu antagonistii


 B Sa permita un acces minim pentru igienizare
 C Sa respecte ambrazurile cervicale
 D Sa respecte aliniamentul coletelor sirului dentar
 E Sa nu pastreze raporturi ocluzale cu antagonistii

169. Tulbularile de dezvoltare ale aparatului dento-maxilar din anomaliile dento-


maxilare care pot determina respiratia orala sau agravarea acesteia sunt:

 A Ingustarea maxilarului superior


 B Retropozitia mandibulei
 C Ocluzia deschisa
 D Ocluzia adanca acoperita
 E Laterodeviatia mandibulara

170. In edentatia partiala si totala, in cadrul examinarii articulare temporo-mandibulare


in dinamica, prin inspectie, se analizeaza:

 A Excursiile condiliene
 B Numarul, forma si dimensiunea grupelor ganglionare
 C Excursiile mentonului din norma frontala si norma laterala
 D Exprimarea secretiei salivare la nivelul glandelor salivare mari
 E Amplitudinea deschiderii gurii

175. Cele mai frecvente obstacole incriminate in producerea ectopiei dentare sunt:

 A Persistenta dintelui temporar fara rizaliza sau cu un tipar atipic de rizaliza


 B Macrodontia ansoluta sau relativa
 C Existenta unui capac osos dens sau a unei fibromucoase dure ca urmare a extractiei recoce a
predecesorului temporar
 D Meziopozitia generalizata
 E Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare erupte sau incluse
177. Care din urmatoarele afirmatii privind reperele relatiei de postura sunt corecte:

 A Echilibru tonic antigravitic


 B Inexistenta spatiului Donders
 C Existenta spatiului Donders
 D Dimensiunea verticala de postura mai mare ca dimensiunea etajului mijlociu cu valoarea
spatiului de inocluzie fiziologic
 E Buzele inchid frontal fanta labiala

179. Efectele progesteronului asupra parodontiului marginal sunt:

 A Scaderea actiunii antiinflamatoare a glucocorticoizilor


 B Inhibarea sintezei prostaglandinelor
 C Cresterea sintezei prostaglandinelor
 D Stimularea secretiei precursorilor foliculinei
 E Inhibarea anabolismului proteic

181. Din tabloul clinic al keratochistului odontogen se desprind o serie de elemente


caracteristice a acestuia:

 A Nu induce tulburari sanzitive in teritoriu


 B Are tendinta de a se extinde in plan vestibulo-lingual
 C Induce mobilitatea dintilor adiacenti
 D Este localizata cu precadere in zona frontala
 E Produce resorbia progresiva a radacinilor dintilor adiacenti

182. Care din urmatoarele metode sunt indicate in scopul crearii de retentii pentru
crosetele unei proteze mobilizabile scheletate:

 A Utilizarea de pinteni ocluzali meziali


 B Crearea unei mici cavitati prin ameloplastie
 C Utilizarea de fatete de metal sau portelan aplicate pe suprafata smaltului
 D Aplicarea de coroane cu contur adecvat
 E Extensia totala a bazei protezei

184. Care din urmatoarele metode se folosesc impotriva deplasarii meziale a protezelor
partial mobilizabile scheletate:

 A Plasarea pintenilor ocluzali in fosete meziale ale molarilor


 B Redarea unei curbe de ocluzie sagitala inversa
 C Redarea unei curbe de ocluzie sagitala usor accentuata, cu contacte ocluzale echilibrate
 D Aplicarea pe dintii restanti a conectorilor principali dentari
 E Crearea de spatiu suficient miscarilor limbii

185. Reducerea luxatiei anterioare temporo-mandibulare prin tehnica Nelaton cuprinde


o serie de manevre:
 A Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale molarilor
 B Se aplica palma pe menton si se exercita o presiune continua, progresiva, de jos in sus
 C Cu celelalte pantru degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei
 D Se imprima initial o miscare de coborare a mandibulei
 E Se impinge apoi mandibula catre posterior

186. Conceptia ocluzologica gnatologica (organica) prezinta urmatoarele particularitati:

 A Relatia centrica nu corespunde cu intercuspidarea maxima


 B Relatia centrica coincide cu intercuspidarea maxima
 C Deglutitia se efectueaza in relatie centrica
 D Deglutitia se desfasoara in intercuspidare maxima
 E Raport tripodic cuspid/foseta

187. In deglutitia normala, dupa Graber, sunt implicate urmatoarele grupe musculare cu
activitate moderata:

 A Muschii pterigoidieni externi si interni


 B Fascicolul mijlociu al temporalului
 C Maseterul
 D Muschiul obrajilor
 E Orbicularul superior

188. Prepararea cavitatilor in terapia protetica prin inlay impune respectarea


urmatoarelor obiective:

 A Cavitatea sa fie retentiva in axul de insertie si neretentiva in celelalte directii


 B Peretii verticali sa fie foarte putin divergenti spre ocluzal ( 2-4 grade)
 C Dentina afectata sa fie excizata partial
 D Planseul cavitatii sa fie plan, orizontal si perpendicular pe axul de insertie
 E Peretii verticali sa fie foarte putin convergenti spre ocluzal (2-4 grade)

190. Spatiul infratemporal este delimitat de:

 A Superior: baza craniului


 B Lateral: muschiul maseter
 C Inferior: insertia inferioara a muschiului pterigoidian lateral
 D Medial: fata externa a ramului mandibular
 E Inferior: cinga pterigo-maseterina

193. Metodele antropometrice cu repere preextractionale pentru determinarea


dimensiunii verticale a etajului inferior sunt:

 A Metoda Boianov
 B Metoda Wild
 C Metoda Wright
 D Metoda Robinson
 E Metoda de masurare exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate anterior in
perioada dentara

197. In protezarea scheletata, determinarea nivelului planului de ocluzie se va realiza:

 A Prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion


 B In functie de tipul edentatiei
 C Pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare
 D Diferentiat pentru zona frontala a arcadei si pentru zona laterala
 E Prin unirea marginii inferioare a aripii nasului cu tragusul

199. Clorhexidina:

 A Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid


 B Este capabila sa se ataseze de glicozaminoglicanii salivari
 C Are o puternica incarcatura aniotica si abilitatea de a se uni cu gruparile cationice de pe
suprafetele bacteriene si dentare
 D Afecteaza celulele microbiene prin alterarea permeabilitatii peretelui celular
 E Isi exercita actiunea intre 16-20 de ore
Craiova 2014 Raspunsuri 58-b,c,d 127-c,d,e
2-c 60-a,b 128-a,b,d,e
3-a 63-b,c,d 129-a,c,e
5-d 65-a,b,c 130-b,d,e
6-b 66-a,c,e 133-b,d,e
7-c 67-b,c,d 135-a,c
9-b 68-a,b,d 136-a,b
10-a 69-a,b,d,e 139-a,b,c,e
11-b 71-a,c,d 141-a,b,c,d
12-c 73-a,b,d 142-c,d,e
14-b 74-a,b,c 143-a,c,d
15-d 77-a,b,d 146-a,c
16-a 78-b,c,d 147-b,c,d,e
17-d 80-c,d 149-b,c
18-a 81-a,b 152-a,c,d
19-b 82-a,b,d,e 155-b,c,d,e
20-c 83-a,b,d 156-b,d
21-b 85-a,c,e 157-a,c
22-c 88-a,b,c,d 158-b,d,e
23-d 90-a,b,e 160-a,c,d,e
24-a 92-b,d 161-a,b,d,e
25-c 93-b,c 162-a,b,c
28-d 94-b,c,e 164-c,d
30-b 97-a,b,d 165-a,b,c,d
32-a 99-c,d,e 166-c,d,e
34-c 100-a,b,c 167-a,c,d
35-c 102-b,c,d 169-a,b,c
36-a 104-a,b,d 170-a,c,e
37-a 105-a,b 175-a,c,e
38-a 106-a,b,c 177-a,c,d
41-c 107-a,c,e 179-a,c
42-a 109-b,d 181-a,c,e
43-e 110-b,c,d,e 182-b,c,d
44-a 111-a,c,e 184-c,d,e
45-a 113-a,d 185-a,c,d
46-a 114-a,c,e 186-b,c,e
50-d 116-a,c,e 187-a,b,c
51-a,b,d 117-a,b,d 188-b,d
53-b,c,d 119-b,c,d,e 190-a,c
54-a,b,d,e 122-a,b,c 193-c,e
55-c,d,e 123-a,b,c 197-b,c,d
57-c,d,e 124-a,b,d 199-a,d
CRAIOVA 2013

COMPLEMENT SIMPLU

2. Printre factorii locali incriminati in producerea anodontiilor, se numara:

 A traumatismele intrauterine
 B trecerea de la biradiculatie la monoradiculatie
 C despicaturile labio-maxilo-palatine
 D bolile constitutionale
 E factorii teratogeni

5. Riscul crescut de recidiva a keratochisturilor (peste 50%) este legat de:

 A localizarea multipla
 B erodarea corticalei osoase
 C practicarea marsupizarii
 D aparitia lor in cadrul sindromului nevic bazocelular
 E resorbtia radacinilor dintilor adiacenti

11. Necroza de coagulare este produsa de:

 A arsenic
 B papaina
 C antiformina
 D pepsina
 E tripsina

13. Un avantaj al amprentarii preliminare cu alginat in terapia edentatiei totale este:

 A alginatele nu inregistreaza fidel detaliile morfologice ale campului protetic


 B alginatele se deterioreaza rapid la temperaturi ridicate
 C alginatele sunt supuse fenomenului de sinereza
 D alginatele pot afecta duritatea de suprafata a gipsului
 E alginatele permit reproducerea cu acuratete a zonelor retentive

16. In clasificarea bolilor parodontale, initiata in 1996 de Academia Americana de


Parodontologie, se regaseste:

 A atrofia orizontala precoce


 B atrofia presenila
 C pyorrhea hipertrofica
 D abcesul gingival
 E abcesul semilunar

17. Sinuzita maxilara acuta are ca semn clinic major obiectiv:

 A senzatie de plentitudine sau presiune in regiunea geniana


 B cacosmie
 C hiposmie
 D anosmie
 E obstructie nazala

18. Protocolul postoperator dupa efectuarea interventiilor chirurgicale de tip osteotomie Le


Fort 1, Le Fort 1 “inalta”, Le Fort II, Le Fort III prevede indepartarea gurierei:

 A in saptamanile 8-12
 B a doua zi postoperator
 C in saptamanile 2-7
 D in prima zi postoperator
 E in saptamana a 16-a

19. In cazul lamboului semilunar folosit pentru rezectia apicala, reprezinta un dezavantaj:

 A interesarea festonului gingival


 B nu exista un punct de referinta pentru repozitionarea lamboului
 C pacientul nu poate mentine o buna igiena orala
 D sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire
 E tensiunea asupra lamboului de mucoasa fixa este excesiva

21. Precizati leziunea cu potential de malignizare care se poate asocia cu gingivita


descuamativa:

 A candidoza cronica hiperplazica


 B glosita sifilictica
 C distrofia sideropenica
 D lichenul plan
 E fibroza submucoasa orala

25. Inregistrarea relatiei centrice se poate realiza prin urmatoarea metoda antropometrica cu
repere preextractionale:

 A masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice practicate anterior in perioada


dentara
 B medota Leonardo Da Vinci
 C metoda Willis
 D metoda compasului de aur Appenrodt
 E metoda planului de la Frankfurt
26. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei, sistematizate de catre Abjean
si Korbendeau sunt:

 A cuspizii linguali ai premolarilor inferiori


 B marginile libere ale caninilor inferiori si cele incizale ale incisivilor inferiori
 C cuspizii vestibulari ai premolarilor superiori
 D cuspizii vestibulari ai molarilor superiori
 E cuspizii linguali ai molarilor inferiori

28. Terapia protetica prin coroane estetice este indicata la:

 A discrimii, distrofii, displazii


 B in ocluzii adanci traumatizante
 C in ocluzii cap la cap (cele ceramice)
 D in abrazii avansate
 E carii profunde si extinse cu obturatii mari nearmate

30. In terapia edentatiei totale, placuta Fox reprezinta o folie din plastic utilizata pentru:

 A stabilirea profilului pacientului


 B determinarea relatiei ocluzie
 C asigurarea reperelor pentru determinarea relatiei centrice
 D verificarea concomitenta in zona anterioara si in zonele laterale a orientarii planului de ocluzie
 E determinarea relatiei de postura

32. Imaginea radiologica specifica reincluziei molarului II temporar este urmatoarea:

 A supuratia si rotatia cu 90 grade a premolarului 2 inclus


 B molarul II temporar cu radacinile mai mult sau mai putin resorbite, dar infundat in os sau
submucoasa si sub el premolarul 2 (dezvoltat corespunzator varstei)
 C premolarul 2 situat deasupra molarului II temporar
 D premolarul 2 situat paralel cu molarul II temporar
 E resorbtii coronare localizate pe suprafata premolarului 2

33. Dupa Pont si Kalvelis, unicul factor etiologic al diastemei primare (adevarate) este
reprezentat de:

 A un fren al buzei superioare hiperdezvoltat si jos inserat


 B dintii supranumerali
 C anodontii
 D microdontia absoluta
 E suma incisiva (SI) mai mica decat 1/3 din diametrul bizigomatic osos

34. Dintele cel mai interesat in fenomenul transpozitiei dentare este:

 A caninul inferior
 B incisivul central superior
 C premolarul 1 inferior
 D molarul 1 superior
 E caninul superior

35. Tabloul morfopatologic in parodontita apicala acuta seroasa este dominat de:

 A demielinizarea fibrelor nervoase


 B modificari vasculare
 C modificarea formei si numarului organitelor celulare
 D micsorarea spatiilor intertrabeculare datorita presiunii care se exercita pe trabeculele osoase
 E precipitarea proteinelor citoplasmatice

37. In cadrul analizei modelului de studiu la paralelograf, retentiometrul permite:

 A determinarea paralelismului suprafetelor de ghidaj


 B identificarea si marcarea linie ecuatorului protetic
 C prepararea suprafetelor de ghidaj
 D masurarea retentivitatilor dentare si stabilirea locului de amplasare a portiunii terminale,
flexibile a bratului retentiv al crosetului
 E indepartarea excesului de ceara

38. Despre administrarea in timpul graviditatii si lactatiei a lidocainei, se poate mentiona ca:

 A lidocaina se incadreaza in clasa de toxicitate C


 B penetreaza bariera feto-placentara
 C se elimina numai prin laptele matern
 D produce hipertensiunea de sarcina
 E nu are efect teratogen

42. Compozitele fluide, utilizate ca baze propriu-zise, sunt indicate in urmatoarele situatii:

 A obturatie de baza in cavitati se clasa I


 B obturatie de baza in cavitati de clasa a-V-a de dimensiuni mari
 C obturatie de baza in cavitatile greu accesibile de clasa a-II-a unde, gratie fluiditatii crescute,
patrund cu usurinta in toate unghiurile
 D obturatie de durata in cavitati greu accesibile de clasa a-II-a
 E obturatie de baza in cavitati de clasa a-VI-a

45. Individualizarea conului de gutaperca presupune ramolirea unui segment de 2-3 mm de la


varful conului prin urmatorul procedeu:

 A introducerea in apa rece


 B introducerea in cloroform
 C introducerea in flacara
 D introducerea in alcool etilic
 E introducerea in ser fiziologic

46. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului


radicular in urmatoarea situatie:

 A pulpita acuta seroasa partiala


 B hiperemia preinflamatorie
 C pulpita cronica
 D pulpita acuta seroasa totala
 E cand putem opri hemoragia

48. Metodele functionale de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei la


edentatul total se bazeaza pe:

 A reperele relatiei de postura


 B masurarea distantei intercomisurale
 C reperele fotografice din perioada dentata
 D utilizarea profilometrului Sears
 E masurarea distantei dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului

49. Termenul de “heterotopie” defineste situatia in care:

 A dintele este orientat cu coroana invers sensului de eruptie


 B dintele inclus se suprapune peste radacina incisivului adiacent
 C dintele a perforat mucoasa cu o mica parte din coroana sa si s-a oprit in aceasta stare
 D dintele inclus este situat la o distanta mai mica de 12 mm de planul de ocluzie
 E dintele se formeaza in alta parte decat in locul sau normal
Complement multiplu:

51. Avantajele terapiei protetice prin onlay sunt:

 A retentivitate mai redusa decat a coroanelor de acoperire totala


 B pastreaza intacta fata vestibulara a dintelui
 C insertia mai usoara la cimentare prin lipsa efectului hidraulic
 D prezinta riscul aparitiei cariilor marginale
 E posibilitatea testarii vitalitatii dintelui

52. Care din urmatoarele afirmatii privind parametrii ocluzali sunt corecte:

 A curba de ocluzie sagitala rezulta din unirea varfurilor cuspizilor vestibulari ai dintilor laterali
 B curba de ocluzie transversala rezulta din inclinarea fetelor ocluzale ale premolarilor si molarilor
maxilari spre in sus si inauntru, iar a dintilor mendibulari spre jos si in afara
 C curbura frontala rezulta din succesiunea fetelor vestibulare ale dintilor frontali
 D ocluzia de intercuspidare maxima cuprinde numarul minim de contacte dento-dentare
 E componenta morfologica a ghidajului anterior este reprezentata de panta retroinciziva

Din plexul cervical superficial se desprind la nivelul marginii posterioare a muschiului


sternocleidomastoidian urmatoarele ramuri:

 A nervul optic mic


 B nervul trohlear
 C nervul auricular mare
 D nervul transvers al gatului
 E ramul supraclavicular

54. Factorii favorizanti ai aparitiei supuratiilor difuze pot fi:

 A boli casectizante
 B diabet
 C virulenta crescuta a florei microbiene
 D antibioterapia incorect condusa
 E insuficienta cardiaca NYHA III

55. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa (difuza) se pune pe urmatoarele
semne clinice:

 A durere la percutia in ax a dintelui


 B tumefierea mucoasei si a tegumentului
 C prezenta semnelor de vitalitate dentara
 D stare generala afectata
 E mobilitate dentara

58. Factorii locali sau generali preexistenti care favorizeaza dezvoltarea microorganismelor ce
produc candidoza orala sunt:

 A iritatiile cronice, exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi


 B igiena orala deficitara
 C tulbularile endocrine
 D dispersarea nerationala a fortelor pe campul protetic
 E deficientele imunologice dobandite

60. Protocolul standard de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene (protocol AHA 2007) se


aplica pentru pacientii cu:

 A risc major: purtatori de proteze valvulare


 B risc crescut: infarct miocardic cronic
 C risc mediu: valvulopatii necorectate
 D risc scazut: malformatii cardiace corectate
 E risc neglijabil

62. Procedeele chirurgicale din cadrul tratamentului nevralgiei de trigemen vizeaza:

 A blocajul fizic trigeminal


 B procedurile neurolitice percutanate
 C procedeul Janetta
 D ganglioliza prin radiofrecventa
 E blocajul chimic anestezic

64. Responsabil de leziunile tisulare din gangrena este si tesutul pulpar propriu-zis, prin
elaborarea unor elemente cu actiune distructiva locala:

 A histamina
 B heparina
 C pepsina
 D indolul
 E amoniacul

67. In alegerea substantelor medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne


vom orienta dupa urmatoarele criterii:
 A forma anatomo-clinica a gangrenei
 B prezenta complicatiilor parodontiului apical
 C absenta complicatiilor parodontiului marginal
 D tipul de reactivitate a pacientului
 E usurinta patrunderii pe canale

Metoda “homotropismului linguo-mandibular” ca metoda simpla de determinare a relatiei


centrice in terapia prin proteza totala presupune:

 A mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic


 B plasarea unei bobite de ceara cat mai posterior pe linia mediana a boltii palatine
 C dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica prin compresiunea postero-superioara a mentonului
 D compresiunea realizata de parile moi prevertebrale asupra mandibulei
 E tractiunea catre posterior exercitata de muschii subhioidieni

72. Contraindicatiile terapiei de reconstituire coronara prin inlay sunt:

 A retentori pe stalpii terminali sau intermediari in edentatiile intercalate intinse


 B retentori pentru punti de intindere mica
 C procese carioase prea extinse sau profunde
 D sprijin pentru protezele scheletate
 E imobilizarea dintilor parodontotici

73. Flegmonul difuz hemifacial intersecteaza in evolutia sa urmatoarele spatii:

 A spatiul sublingual
 B spatiul submandibular
 C spatiul infratemporal
 D spatiul maseterin
 E spatiul vestibular

76. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta totala se pune pe urmatoarele semne clinice:

 A caracterul pulsatil al durerii


 B calmarea temporara prin lichide calde
 C teste de vitalitate reduse
 D sensibilitate la percutia transversala
 E aparitia picaturii de puroi

77. Finger spreaderele imaginate de Luks prezinta urmatoarele avantaje fata de hand
spreadere:
 A confera operatorului o mare sensibilitate tactila
 B permit rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri
 C au partea activa in forma de spirala
 D permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii
 E permit compactarea verticala a conurilor accesorii

80. In parodontopatiile marginale cronice, pulpa dentara prezinta frecvent urmatoarele


modificari:

 A vacuolizari si atrofii ale odontoblastilor


 B degenerescenta vacuolara si fibroasa
 C subtierea peretelui vascular
 D depuneri de dentina secundara in zona tavanului camerei pulpare
 E hiperemie

81. Diagnosticul diferential al gingivitei si gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:

 A gingivostomatita herpetica
 B gingivostomatita micotica
 C gingivostomatita aftoasa
 D pericoronaritele
 E gingivitele alergice

82. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:

 A igiena locala cu perii moi, netraumatizante


 B atingeri locale cu anestezice de contact
 C aplicatii locale cu coluturii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
 D aplicatii locale cu antihistaminice
 E atingeri locale cu perhidrol 3 % diluat ½ in apa calduta de 2-3 ori pe zi

84. Tratamentul recomandat in luxatia anterioara recidivanta cronica temporo-mandibulara


consta in:

 A rezectia modelanta a tuberculului articular


 B rezectia modelanta a condilului mandibular
 C injectarea intraarticulara a unei solutii sclerozanta
 D artrocenteza
 E capsulorafia
86. Diastema secundara sau falsa poate fi cauzata de:

 A modificarile fibromucoasei interincisive


 B anodontia incisivului lateral
 C meziodens
 D un sept fribroelastic interincisiv
 E un fren lat cu insertie inalta

89. Nevralgia trigeminala simptomatica poate fi produsa de urmatoarele afectiuni:

 A anevrism
 B meningiom
 C neurinom de acustic
 D colesteatom
 E chondom

90. In tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex, imposibilitatea propulsarii conului
pe toata lungimea de lucru a canalului se datoreaza:

 A fracturarii unui instrument pe canal


 B formarii unui prag
 C formarii unei cai false
 D utilizatorii instrumentului endodontic de largit de acelasi calibru cu conul, pe toata lungimea de
lucru a canalului
 E cresterii calibrului instrumentarului actionat manual de tipul acelor Kerr, prin deformare in
cursul unor miscari de rotatie exagerate

92. Materialele fizionomice de obturatie care in mod traditional intra in categoria materialelor
ce contraindica bizotarea sunt:

 A amalgamul de argint
 B portelanul
 C silicatul
 D rasina acrilica
 E rasina compozita

93. In inflamatia tesuturilor parodontale, stadiul de leziune avansata se manifesta histochimic


prin nivel si activitate crescuta a:

 A arylpeptidazei
 B acidul acetilmuranic
 C fosfatazei alcaline si acide
 D citocromoxidazei
 E betaglucuronidazei

94. In gingivita din trombocitopenii:

 A semnul patognomonic pe mucoasa este ulceratia


 B gingia este tumefiata
 C gingia are consistenta moale
 D hemoragiile gingivale sunt frecvente
 E petesiile si veziculele hemoragice apar in special pe mucoasa linguala

95. In diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale se iau in considerare si fenomenele


degenerative. Acestea sunt caracterizate prin:

 A atrofia osoasa orizontala


 B rezorbtia verticala
 C retractia gingivala
 D hipoplazia cementului
 E reducerea spatiului periodontal

98. Controlul arcadelor dentare artificiale realizat in cadrul etapei de verificare a machetelor
protezelor totale urmareste ca:

 A linia mediana interinciziva sa corespunda cu cea de pe model


 B montarea dintilor laterali sa fie realizata pe tuberozitate si tuberculul piriform
 C directia curburii sagitale sa fie paralela cu muchia crestei mandibulare
 D inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului
 E curbura vestibulara realizata de cei sase frontali sa fie simetrica

99. In relatie centrica, intercuspidarea maxima se caracterizeaza prin urmatorii parametri


ocluzali:

 A liniile mediene ale arcadelor sunt situate in acelasi plan


 B absenta unitatilor masticatorii
 C positionarea distalizata a dintilor arcadei superioare in raport cu cei ai arcadei inferioare
 D fetele distale ale ultimilor molari se afla in acelasi plam
 E circumscrierea cuspizilor vestibulari superiori de catre cei inferiori

102. Intermediarul unei punti dentare conceput corect in zona laterala trebuie sa
prezinte urmatoarele caracteristici:

 A toate suprafetele trebuie sa fie convexe, netede si finisate corespunzator


 B lungimea suprafetei vestibulare trebuie sa fie mai mare decat ce a dintilor stalpi adiacenti sau a
intermediarilor
 C tabla ocluzala trebuie sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dintilor
 D contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa die minim (punctiform)
 E mecanismele bucal si lingual de alunecare a particulelor alimentare trebuie sa fie similare cu
cele ale dintilor adiacenti

103. Avantajele terapiei protetice prin coroane ceramice (Jacket) sunt:

 A pot reda nuantele dorite de culoare, care sunt stabile in timp


 B nu sunt placofile
 C sunt bine tolerate de parodontiu marginal
 D tehnologie de realizare complicata
 E necesita mari sacrificii amelo-dentinare

104. Semnele clinice comune orale ale fracturilor de maxilar pot fi:

 A leziunile dentare
 B echimozele fibromucoasei orale
 C intreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare
 D dificultati in masticatie
 E dificultati in deglutitie

105. Teoria mecanica explica fenomenul de reincluzie a molarului II temporar prin:

 A fuziunea de tip anchilotic dintre osul alveolar si cementul radicular al molarului II temporar
 B abolirea potentialului eruptiv al molarului I permanent
 C infrapozitia discreta a molarului II temporar
 D tendinta de mezializare accentuata a molarului de 6 ani
 E influenta componentelor orizontale ale fortelor de masticatie

106. Terapia protetica prin coroane mixte este indicata in urmatoarele situatii:

 A pe dinti scurti cu retentie scazuta


 B pe dinti in oropozitie pentru alinierea lor estetica
 C la tineri sub 20 de ani
 D ca element de agregare pentru punti (retentori) chiar si pe dintii integri
 E in ocluzii adanci unde coroanele fizionomice nu rezista
112. Indicatiile terapiei protetice prin inlay sunt:

 A retentorii pentru punti de intindere mica


 B dinti cu distrofii, displazii, discromii
 C ocluzii adanci, ocluzii inverse
 D pe dinti triunghiulari sau globulosi
 E pe dinti lingi, cu margine incizala lata, cu fata vestibulara relativ dreptunghiulara

114. Chiuretele universale:

 A au suprafata faciala in unghi de 70 de grade fata de axul longitudinal al partii pasive vecine
 B sunt indicate pentru detartrajul supragingival
 C sunt indicate pentru detartrajul in santul gingival in prezenta retractiilor gingivale
 D sunt indicate pentru detartrajul in santul gingival fara furcatii descoperite
 E au actiune concomitenta a ambelor muchii

121. Despre diastemele fiziologice putem afirma ca apar:

 A in dentitia permanenta
 B in dentitia temporara
 C odata cu eruptia incisivilor centrali superiori
 D incepand cu varsta de 4-5 ani
 E dupa extractia unor dinti permanenti situati relativ aproape de zona incisiva

122. In care din urmatoarele situatii se impune corectarea inaltimii etajului inferior al
fetei:

 A brese edentate reduse, cu mentinerea stopurilor ocluzale


 B mentinerea distantei initiale subnazale-gnation
 C uzura accentuata a dintilor restanti necompensata eficient prin egresii dentare
 D spatiu de inocluzie fiziologica mai mare de 4 mm
 E disfunctia articulatiei temporo-mandibulare

123. Clasificarea incluziei dentare din punct de vedere chirurgical, dupa criteriul
morfologic cuprinde:

 A dinti cu afectare parodontala


 B incluzii dentare intraosoase
 C incluzii dentare submucoase
 D anchiloze dentare ale dintilor neerupti
 E dinti inclusi cu anomalii de forma ale coroanei si radacinii
124. Tratamentul in gingivita cronica simpla consta in :

 A clatiri abundente cu permangnat de potasiu 1/5000-1/1000


 B debridare gingivala
 C detartraj
 D radioterapie
 E infiltratii plexale sclerozante

125. Criteriile secundare de diagnostic in parodontitele agresive sunt:

 A disjunctia gingivo-dentara si distructia osoasa se realizeaza rapid


 B disjunctia rapida a epiteliului jonctional si distructia osului alveolar se pot opri spontan
 C titrul de anticorpi este redus in parodontitele agresive localizate si mai crescut in forma
generalizata
 D in cursul bolii se remarca anomalii de structura si comportament ale fagocitelor
 E evolutia este, in general, lent progresiva

127. Timpii analizei modelului de studiu la paralelograf sunt:

 A stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinserie a protezei


 B indepartarea retentivitatilor nedorite de pe modelul de studiu
 C trasarea ecuatorului protetic
 D stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului
 E fixarea pozitiei modelului fata deparalelograf

128. Alveoloplastia crestelor alveolare edentate are ca dezavantaje:

 A reducerea marcata a inaltimii crestei alveolare


 B reducerea marcata a latimii crestei alveolare
 C reducerea corticalei osoase
 D modificarea insertiilor musculare
 E reducerea zonei de mucuoasa pasiv-mobila

134. Obiectivele terapeutice in transpozitia completa canin-incisiv lateral vizeaza:

 A dirijarea terapeutica a dintilor spre ordinea normala


 B extractia incisivului lateral
 C slefuirea modelanta a cuspidului ceninului
 D ameloplastia modelanta a incisivului lateral
 E cosmetizarea prin aditie a incisivului lateral

138. Care din urmatoarele afirmatii privind stabilirea reperelor pentru alegerea si
montarea dintilor artificiali in protezarea edentatiei totale sunt corecte:

 A linia mediana reprezinta planul medio-sagital al fetei


 B linia mediana si linia caninului reprezinta latimea celor patru dinti frontali superiori
 C linia caninilor materializeaza fata distala a caninilor
 D linia surasului reprezinta limita de minima vizibilitate a grupului frontal superior
 E linia surasului reprezinta nivelul la care se plaseaza linia coletelor dentare

139. In pulpita acuta purulenta partiala, puroiul este format de:

 A limfocite
 B germenii microbieni
 C detritus organic
 D plasma saraca in colesterol
 E acizi grasi

140. Carenta in vitamina A poate produce urmatoarele perturbari in formarea matricei


organice a smaltului:

 A atrofierea organului smaltului


 B sistarea formarii de smalt
 C ingustarea zonei de predentina
 D mineralizarea integrala a dentinei primului molar permanent
 E microhemoragii in organul smaltului

141. Care din urmatoarele afirmatii privind functia de reciprocitate a crosetelor unei
proteze partiale scheletate sunt corecte:

 A este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
 B este functia prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv al unui croset
 C este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale ale protezei
 D in cazul aplicarii pe dintii stalpi a unor microproteze, peretii orali ai acestora sunt paraleli cu
axa de inserie a protezei
 E in cazul renuntarii la bratul opozant al crosetului, rolul de contracroset revine unui pinten intern
143. Concentratia fosfatilor salivari, caractericata prin mari variatii, depinde de:

 A ritmul secretiei salivare


 B pH-ul salivar
 C ritmul circadian
 D prezenta placii bacteriene
 E sursa salivara

144. Tratamentul gingivitei de sarcina presupune:

 A indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce ale sarcinii
 B educarea gravidelor pentru o igiena bucala corecta si cotidiana
 C sedinte scurte cu schimbarea pozitiei din clinostatism in sezand pentru a evita presiunea uterina
asupra venei cave inferioare
 D tratarea conservativa a leziunilor gingivale incipiente
 E excizia chirugicala in timpul sarcinii a hiperplaziilor mici si mijlocii

146. Pozitia de postura a mandibulei poate fi influentata de urmatorii factori loco-


regionali:

 A pozitia limbii si tonicitatea musculaturii linguo-orofaciala


 B pozitia capului si gatului
 C afectiunile ATM
 D hipocalcemia, toxemia
 E intoxicatiile medicamentoase

148. Diagnosticul de litiaza a glandelor salivare accesorii se bazeaza pe urmatoarele


aspecte:

 A aspect radiologic de “lacuna sialografica”


 B scaderea ratei de aliminare a trasorului radioactiv Technetiu 99 la scintigrafia functionala
 C tumefierea labiala sau jugala circumscrisa de un halou inflamator
 D calculul poate fi eliminat spontan sau lapresiune pe glanda accesorie
 E durerea cu caracter colicativ la nivelul obrazului sau buzei

149. Indicatiile de tratament in pulpita acuta seroasa partiala sunt:

 A coafaj direct intr-un timp


 B coafaj direct in dublu timp
 C amputatia vitala
 D extirparea vitala
 E extirparea devitala

150. Preparatele pe baza de formol utilizate in tratamentul hipersensibilitatii si


hiperesteziei dentinare pot provoca necroza pulpei datorita:

 A capacitatii mari de difuzare a formolului de-a lungul canaliculelor dentinare


 B efectului sau coagulant asupra proteinelor
 C modificarii brutale pH-ului
 D paralizie peretilor vasculari
 E blocari respiratiei celulare

151. Diagnosticul de anodontie este sustinut de :

 A absenta dintilor permanenti la o varsta la care ar trebui sa erupa


 B fistulele cronice
 C persistenta dintilor temporari mult spre termenul de permutare dentara
 D torsionarile si modificarile dintilor vecini
 E dismorfozele dintilor permanenti existenti

152. In gingivitele induse de placa bacteriana se observa urmatoarele aspecte


histopatologice utilizate ca elemente principale de diagnostic:

 A bogat infiltrat limfocitar


 B fibre de colagen dispuse perivascular in numar crescut
 C prostaglandine si leucotriene in numar crescut
 D titru de anticorpi serici scazut
 E eroziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular

154. Conform conceptiei americane, conectorul principal placuta palatina al unei proteze
partiale scheletate are urmatoarele caracteristici:

 A poate fi utilizat si in edentatia subtotala, acoperind in intregime bolta palatina


 B poate fi utilizat si in edentatia totala, cu indicatie la bolnavii epileptici
 C se plaseaza la nivelul boltii palatine in limitele stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat
 D se plaseaza intre limba, dinti si parodontiu
 E este situat in santul vestibular frontal

155. Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi :


 A persistenta tesutului de granulatie in alveola
 B vasculopatii
 C fractura procesului alveolar
 D utilizarea intempestiva a instrumentarului rotativ
 E nerespectarea de catre pacient a instructiunilor privind ingrijirile postextractionale

158. Precizati care dintre urmatoarele afiramtii despre anodontia de incisiv lateral sunt
corecte:

 A predecesorul temporar poate persista pana la varste inaintate (45-50 de ani)


 B in forma asimetrica, omologul poate di normal sau nanic
 C poate sta la baza unor modificari faciale de tipul treptei labiale inversat ri proeminentei
mentonului
 D poate genera o bresa mare similara celei din edentatie
 E poate reprezenta un factor favorizant in terapia incongruentelor posterioare

161. ranstisulare a unui dinte inclus sunt:

 A ancorarea este singura


 B componentele orizontale ale deplasarii se realizeaza in conditii bune
 C respecta integritatea morfologica a dintelui
 E nu implica riscul fracturarii marginale incizale

162. In ectopia dentara, reducerea sau absenta spatiului necesar eruptiei si alinierii
dentare, se poate datora:

 A macrodontiei absolute
 B endoalveoliei
 C persistentei dintelui temporar fara rizaliza
 D meziopozitiei generalizate
 E prezentei unor formatiuni dentare supranumerare

165. Elementele de aparare ale epiteliului jonctional sunt reprezentate de:

 A neutrofile
 B polimorfonucleare
 C celule Langerhans
 D trombocite
 E celule Bizzozzero
168. In clasificarea incluziei molarului de minte sunt folosite urmatoarele repere:

 A morfologia corono-radiculara
 B relatia cu molarul de 12 ani
 C relatia cu ramul mandibular
 D angularea
 E densitatea tesutului acoperitor

170. Din punct de vedere ortodontic, caracteristicile particulare ale unui dinte, care pot
determina ramanerea lui in incluzie sunt:

 A formarea mugurelui dentar mult prea profund


 B angulatia corono-radiculara
 C chistul folicular
 D potentialul sau eruptiv
 E meziopozitia generalizata

173. In functie de situatia clinica, sigilarea apicala in cadrul rezectiei apicale poate fi
realizata:

 A preoperator, cu minim 48 de ore inainte


 B intraoperator, prin sectionarea si indepartarea apexului, la un dinte la care a fost efectuat un
tratament endodontic corect
 C preoperator, cu cel mult 24 de ore inainte
 D intraoperator la un dinte la care tratamentul endodontic nu a fost efectuat in prealabil
 E postoperator

175. Aspectul “in coaja de portocala” al suprafetei gingivale in zona fixa:

 A se datoreaza unor benzi de colagen cu directie perpendiculara pe suprafata osului alveolar


 B este mai evident pana la varsta de 5 ani
 C diminueaza la adult
 D se remarca mai mult la dintii frontali
 E este mai clar evidentiat pe versantii vestibulari

181. Dupa parotidectomia cu conservarea nervului facial se pot semnala urmatoarele


situatii:

 A defect volumetric submandibular


 B hipoacuzie de partea operata
 C sindromul Frey
 D pareza tranzitorie in teritoriul nervului facial
 E hipoestezia labio-mentoniera

182. Bratul retentiv al crosetului in C se caracterizeaza prin:

 A porneste din sa printr-un conector secundar


 B trece peste festonul gingival
 C ia contact cu dintele la mijlocul fetei aterale vestibulare
 D se termina sub linia ghid prin doua brate, unul in zona disto-vestibulara, celalalt in zona vecina
seii

185. Activitatea lipozaharidului eliberat prin fagocitarea bacteriilor gram negative


determina:

 A trombocitoza
 B leucopenie
 C siteza de interleukina 1
 D sinteza de PGE2
 E activarea complementului prin calca alternativa

191. Proteazele eliberate de Porphyromonass gingivalis sunt:

 A lactoproteze
 B cianopeptidaze
 C cistein proteaze
 D glicopeptidaze
 E colageneaze

raspunsul corect C,E

192. Examenul radiologic initial in parodontitele apicale cronice furnizeaza relatii


asupra:

 A fromei dimensiunii si structurii leziunii periapicale


 B numarul, localizarii si dimensiunii radacinilor
 C prezentei pulpolitilor
 D profunzimii la care au ajuns acele in canal
 E prezentei unor instrumente de canal rupte pe traiectul canalelor

raspunsul corect A,B,C,E

193. Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu:

 A fibromul mucoasei orale


 B granulomul periferic cu celule gigante
 C papilomul mucoasei orale
 D fibromul osifiant periferic
 E granulomul congenital

raspunsul corect B,D

194. In finisarea peretilor si marginilor de smalt si cavitatilor se iau in considerare


urmatoarele:

 A localizarea marginilor
 B gradul de netezire dorit
 C directia prismelor de smalt
 D tipul de material de obturatie de baza ce va fi aplicat in cavitate
 E suportul prismelor de smalt de la nivelul jonctiunii smalt-dentina

195. Folosirea in tratamentul parodontitelor marginale cronice, Tetraciclina:

 A se administreaza local sub forma de solutie prin irigatii subgingivale


 B poate fi folosita pa perioade indelungate pentru ca nu antreneaza risul aparitiei de specii
rezistente
 C este un tratament de electie pentru ca nu are ca efect secundar aparitia de candidoze
 D se concentreaza in lichidul santului gingival in cantitate dubla sau tripla celei din ser
 E se foloseste in special in forme agresive generalizate

196. In activitatea clinico-terapeutica se poate considera ca o deglutitie se desfasoara


normal atunci cand:

 A buzele raman in repaus sau prezinta o contractie foarte usoara


 B dintii posteriori sunt in contact sau aproape in contact
 C limba ramane in interiorul limitelor cavitatii orale
 D limba se interpune usor intre marginile incizale
 E buzele raman intredeschise

197. Care din urmatoarele afirmatii constituie caracteristici ale pozitiei de intercuspidare
maxima:

 A se realizeaza un numar maxim de contacte dento-dentare punctiforme


 B reprezinta o pozitie diagnostica
 C asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
 D orienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintilor
 E amplifica actiunea fortelor orizontale
199. Care din urmatoarele afirmatii privind contactele dento-dentare in cazul unei
ocluzii ideale sunt corecte:

 A sa fie punctiforme
 B sa fie de tip cuspid-cuspid
 C sa se realizeze intre suprafete rugoase si concave
 D sa fie uniform si armonios distribuite
 E sa fie de tip cuspid-ambrazura
Craiova 2013 Raspunsuri: 64. a,b,d,e 138. a,c,e
67. a,b,d 139. a,b,c,e
2. c 68. a,b 140. a,b
5. b 72. a,c 141. b,d,e
11. a 73. b,c,d 143. a,b,c
13. e 76. a,c,e 144. a,b,d
16. d 77 a,b,d 146. a,b,c
17. e 80. a,b,e 148. c,d
18. c 81. a,c,e 149. b,c,d
19. b 82. a,c,e 150. a,b
21. d 84. a,c,e 151. a,c,e
25. a 86. b,c 152. a,e
26. b 89. b,c 154. a,b,c
28. a 90. a,b,c 155. a,c,e
30. d 92. b,c,d 158. b,c
32. b 93. c,d,e 161. a,b
33. a 94. b,c,d 162. a,b,d
34. e 95. a,c 165. a,b,c
35. b 98. a,c,d,e 168. b,c,d
37. d 99. a,c,d 170. a,b,d
38. b 102. a,c,d,e 173. b,c,d
42. c 103. a,b,c 175. a,d,e
45. b 104. a,b,c 181. c,d
46. c 105. c,d,e 182. a,b,e
48. a 106. b,d,e 185. b,c,d,e
49. e 112. a,e 191. c,e
114. b,d,e 192. a,b,c,e
51. b,c,e 121. b,d 193. b,d
52. a,c,e 122. c,d,e 194. a,b,c,e
53. a,c,d,e 123. d,e 195. a,d,e
54. a,b,c,d 124. b,c 196. a,b,c
55. a,b,d 125. b,d 197. a,c,d
58. b,c,e 127. a,c,d,e 199. a,d,e
60. a,c 128. a,b
62. b,c,d,e 134. c,e
IASI 2015 – grile –

Doctorul de dinti 

COMPLEMENT SIMPLU

1. Factorii de risc pentru vindecarea intarziata a plagilor sunt, CU EXCEPTIA:

 A Plagilor zdrobite
 B Folosirii excesive a electrocoagularii
 C Radio/chimioterapiei in antecedente
 D Suturii plagii in tensiune
 E Suprainfectarii plagii

2. Intermediarul conceptului corect in zona laterala a protezelor fixe trebuie sa prezinte


urmatoarea caracteristica:

 A Toate suprafetele trebuie sa fie concave, netede si finisate corespunzator


 B Tabla ocluzala trebuie sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dintilor
 C Contactul oral sa fie in armonie cu dintii adiacenti sau ceilalti intermediari
 D Contactul cu creasta trebuie sa fie la suprafata si cu presiune, pentru a asigura transmiterea
uniforma a fortelor masticatorii la creasta edentata
 E Contactul cu creasta trebuie sa fie punctiform si cu presiune, pentru a asigura transmiterea
fortelor masticatorii la creasta edentata

3. In cadrul etapei de permeabilizare a canalelor radiculare si de evidare a continutului


acestora, daca pe canale se intalnesc obstacole formate din concremenete calcare,
tratamentul mecanic i se pot asocia substante chimice de permeabilizare. In mod curent se
folosesc:

 A Acidul sulfuric solutie 40-50%


 B Acidul ortofosforic 35 %
 C Acidul clorhidric 0,5%
 D Solutie 10 % din sarea sodica EDTA
 E Acidul sulfuric solutie 0,2-0,5%

4. Avantajele fatetarii sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA: ??????? NU STIU DACA E IN


TEMATICA SIGUR???????????????????????????

 A Este mai conservativa


 B Prezinta un pericol mai mic puntru pulpa
 C Nu modifica ghidajul anterior
 D Prezinta un pericol mai mic de a reduce rezistenta dintelui
 E Permite vizibilitatea jonctiunii dento-protetice

6. Observand arcadele dentare din norma frontala, se remarca:

 A Curba sagitala de ocluzie a lui Spee


 B Planul de ocluzie
 C Planul de la Frankfurt
 D Curba transversala de ocluzie
 E Planul lui Camper

7. In cazul extractiei premolarilor mandibulari, afirmatia adevarate este:

 A Anestezia va fi tronculara periferica la spina Spix


 B Anestezia va fi plexala
 C Nu este necesara efectuarea sindesmotomiei
 D In luxarea dintelui sunt contraindicate miscarile de basculare vestibulo-E linguale
 E In final, dintele este ridicat prin tractiunea in sens ocluzo-lingual

8. Urmatoarea afirmatie legata de chistul gingival al adultului NU este adevarata:

 A Reprezinta expresia clinica la nivelul partilor moi a chistului parodontal lateral


 B Apare prin transformarea chistica a resturilor lamei dentare de la nivelul parodontiului marginal
 C Se prezinta ca o formatiune chistica situata in dreptul papilei interdentare sau chiar si pe creasta
adentata
 D Mucoasa acoperitoare este intacta si prin transparenta lasa sa se vada o coloratie alb-balbuie
 E Nu se evidentiaza radiologic resorbtia osoasa

9. Una dintre cele mai moderne strategii de tratament chirurgical al retractiior gingivale care
urmareste si realizeaza o reinsertie sau o neoinsertie este reprezentata de asocierea
urmatoarelor , CU EXCEPTIA:

 A Grefei de tesut conjunctiv


 B Lamboul mucogingival deplasat spre apical
 C Lamboul mucogingival deplasat spre coronar
 D Lamboul mucogingival deplasat spre lateral
 E Regenerarii tisulare ghidate
10. Indicele de competenta biomecanica al dintilor NU este influientat de:
????????????????????????????????????????????????????

 Vitalitatea dentara
 Ocluzia dentara
 Distributia elementelor odonto-parodontale reziduale pe arcada
 Morfologia dentara
 Leziunile parodontale marginale si periapicale

11. In primele doua luni de viata i.u. cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina:
??????????????????????????????????????????????

 A Retrognatie maxilara
 B Prognatie mandibulara
 C Retrognatie mandibulara
 D Biprognatism
 E Prognatism al nou nascutului

12. In hiperplazia inflamatorie papilara palatinala, vindecarea se realizeaza per secundam


in:???????????????????????????????????????????????????

 A 3-4 zile
 B 10 zile
 C 14 zile
 D 3-4 saptamani
 E 5-6 saptamani

13. Din chisturile salivare (ale partilor moi orale) face parte:

 A Chistul canalului tireoglos


 B Chistul sebaceu
 C Chistul brahial
 D Ranula
 E Chistul cu incluzii epidermale

15. Diagnosticul diferential in pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa) se face cu:

 A Pulpita acuta seroasa partiala


 B Grenulomul simplu conjunctiv
 C Gangrena pulpara
 D Parodontita apicala acuta seroasa (difuza)
 E Pulpita cronica deschisa ulceroasa
19. In cazul disfunctiilor craniomandibulare miogene, terapia de reabilitare neuromusculara
pretinde parcurgerea urmatoarelor etape, CU
EXCEPTIA:???????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????

 A Eliminarii hipotoniei si a durerii musculare asociate


 B Corectarii problemelor structurale si restaurarii biomecanicii corespunzatoare
 C Restabilirii fortei musculare prin exercitii specifice
 D Restaurarii flexibilitatii si reeducarea cailor neurologice
 E Imbunatatirea performantelor musculare prin exercitii de conditionare

22. In tehnica de condensare laterala la rece a gutapercii, ordinea recomandata de Stock in


obturarea canalelor radiculare ar fi urmatoarea:

 A Canalele largi, accesibile, apoi canalele cu probleme


 B Molarii superiori – meziovestibular, distovestibular, palatinal
 C Molarii inferiori – meziovestibular, distal, meziolingual
 D Molarii superiori – palatinal, meziovestibular, distovestibular
 E Molarii inferiori – distal, meziovestibular, meziolingual

24. Palatul secundar se va forma ( Bucur si colaboratorii, 2009)


in:?????????????????????????????????????????????????????????????

 A Saptamana a 10-a
 B Saptamana a 2-a
 C Saptamana a 7-a
 D Luna a 4-a
 E Luna a 3-a

25. In placa bacteriana aciditatea produsa de streptococi poate atinge un pH


de:??????????????????????????????????????????????????????

 A8
 B2
 C6
 D4
 E2
26. Crosetul de sarma cervico-alveolar deschis edental se
recomanda:?????????????????????????????????????????????????????????????

 A Numai pe dintii cu retentivitati accentuate


 B In edentatii terminale
 C Numai in edentatii terminale cand intre dintele stalp si vecin exista trema
 D In zona frontala
 E In ancorarea aparatelor ortodontice

27. Cantitatea de substanta anestezica recomandata in anestezia prin infiltratie a firomucoasei


palatine este de:

 A 0,10 ml
 B 0,30-0,50 ml
 C 1 ml
 D 0,10-0,20 ml
 E 0,70-1 ml

29. Inaltimea spatiului proteic potential este micsorata prin:

 A Ocluzie deschisa ( subocluzia arcadei antagoniste)


 B Atrofii accentuate ale crestei alveolare
 C Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
 D Rotatii in ax ale dintilor limitrofi
 E Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate

30. Semnul patognomie in parodontita marginala cronica superficiala ( PMCS) care o


diferentiaza de gingivite este:

 A Mobilitatea patologica de gred 2 si 3 a unui grup de dinti


 B Senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si
interradiculara
 C Sangerare spontana
 D Marginea libera a gingiei cu aspect de rulou ingrosat
 E Hiperestezia

31. Pe teleradiografia de profil, punctul gnation (Gn) reprezinta:

 A Punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere


 B Punctul cel mai infundat de pe procesul alveolar maxilar
 C Punctul cel mai infundat de pe procesul alveolar mandibular
 D Punctul cel mai inferior si posterior al simfizei mentoniere
 E Punctul cel mai anterior al procesului alveolar mandibular
32.Printre timpii analizei modelului de studiu la paralelograf NU se enumera:

A Stabilitatea celei mai acceptabile axe de insertie si dezinsertie a protezei B Trasarea ecuatorului
proteticE

C Stabilirea locului in care se plaseaza varful portiunii flexibile a bratului retentiv al crosetului

D Fixarea pozitiei modelului fata de paralelograf

E Trasarea formei conectorului principal

33. Printre metodele complexe de determinare a relatiei centrice in edentatia totala NU este:

 A Memoria ocluzala Lejoyeau


 B Autoocluzorul Lende
 C Metoda Patterson
 D Centrocordul Optow
 E Metoda stimularii electrice bilaterale Jenkelson

35. Singurul avantaj al sistemelor magnetice ca sisteme speciale de mentinere sprijin si


stabilizare in supraprotezarea pe dinti naturali este:????????????

 A Ca ofera o retentie excelenta


 B Ca dintii care se mentin pentru supraprotezare pot fi incorect restaurati
 C Solicitarea redusa a dintilor stalpi
 D Ca preparatia ideala se face cu marginile plasate subgingival
 E Ca tratamentul parodontal nu trebuie sa fie complet finalizat inaintea efectuarii preparatiilor

37. Infectiile spatiilor fasciale primare mandibulare sunt:

 A Maseterin
 B Bucal
 C Pterigomandibuar
 D Temporal superficial si profund
 E Parotidian

41. Cariile situate sub coletul anatomic al dintelui pot fi favorizate de:

 A Consumul crescut de alimente cu alcalinitate ridicata


 B Parafunctii precum bruxismul sau inclestarea dintilor
 C Rezistenta mecanica mai redusa a cementului si a dentinei radiculare
 D Periajul intempensiv predominant cu miscari orizontale
 E Refluxul gastro-esofagian

43. In mecanismul de formare a granulomului simplu conjunctiv ( dupa Fish) se descriu pentru
zone de la apex spre os:

 A Zona de iritatie, zona de stimulare ( de incapsulare), zona de necroza, zona exudativa


 B Zona de necroza, zona exudativa, zona de iritatie, zona de stimulare ( de incapsulare)
 C Zona de stimulare ( de incapsulare), zona de necroza, zona de iritatie, zona exudativa
 D Zona de necroza, zona de iritatie, zona de stimulare ( de incapsulare) zona exudativa
 E Zona exudativa, zona de iritatie, zona de necroza, zona de stimulare ( de incapsulare)

45. Este un dezavantaj al detartrajului sonic:

 A Volumul redus al dispozitivului


 B Ca vibratiile sunt de 2000-6500 cicli pe secunda
 C Ca dispozitivul este antrenat de jetul de aer
 D Ca necesita racire cu apa
 E Contaminaeza mediul ambiant cu perticule purtatoare de microbi

46. Teoriile propuse pentru etiopatologia sindromului algodisfunctional sunt, CU EXCEPTIA:

 A Teoriei deplasarii mecanice


 B Teoriei ocluzo-musculare
 C Teoriei neuro-musculare
 D Teoriei psiho-fizice
 E Teoriei musculare

47. Criteriile de diagnostic in nevralgia trigeminala clasica sunt, CU EXCEPTIA:

 A Atacurile paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute


 B Durerea este intensa, ascutita, superficiala sau cu caracter de “impungere”
 C Durerea nu este declansata de trigger sau de factorii trigger
 D Atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
 E Nu exista deficit neurologic evident clinic

49. In ceea ce priveste influenta unor factori generali asupra suscebilitatii de imbolnavire a
parodontiului marginal, hipovitaminoza B1:
 A Se insoteste frecvent de o gingivita ulceroasa si hemoragica
 B Produce demineralizari ale osului alveolar
 C Se insoteste de eroziuni ale mucoasei bucale, hiperestezii nevritice
 D Produce keilita angulara
 E Se insoteste de hiperkeratoza

50. Factorii care ingreuneaza odontectomia M3 inferior sunt urmatorii, CU EXCEPTIA:

 A Incluziei osoase complete


 B Radacinilor conice sau fuzionate
 C Osului dens, rigid
 D Radacinilor lungi si subtiri
 E Radacinilor curbe si divergente

COMPLEMENT MULTIPLU

51. Comunicarea oro-sinusala imediata ( deschiderea accindentala a sinusului maxilar) in


timpul extractiei dintilor cu raport sinusal, trebuie diagnosticata imediat pe baza
urmatoarelor criterii:

 A Absenta sangerarii din alveola


 B Proba Valsalva negativa
 C Proba Valsalva pozitiva
 D Explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de “cadere in gol”
 E Sangerarea mai abundenta din alveola, uneori cu aspect acrat

52. Urmatoarele afirmatii privind osteotomia de tip Le Fort I sunt adevarate:

 A Interventia se realizeaza pe cale extraorala


 B Consta in practicarea unor osteotomii la nivelul maxilarului
 C Planul de osteotomie porneste de la apertura piriforma
 D Osteotomia se continua posterior pana la circa 35 mm de apofizele pterigoide
 E Este contraindicata osteotomia septului nazal cartilaginos si a vomerului

54. Printre factorii cauzali ai necrozei pulpare, pot fi mentionati boli generale care modifica
calitatea peretilor vaselor marind sau micsorand permeabilitatea acestora, ca:

 A Avitaminozele, mai ales A si C


 B Maladia Reynaud
 C Intoxicatiile endogene ( uremie)
 D Hipotensiunea arteriala
 E Intoxicatiile endogene cu fluor, clor, brom
55. In tehnica obturatiei radiculare cu conuri calibrate nedeformabile, utilizarea conurilor de
argint conventionale prezinta urmatoarele dezavantaje:

 A Reducerea simtului tactil la propulsarea in canale din cauza manevrarii cu pensa port-con
 B Deformarea conului in introducerea in canalele drepte
 C Forta aplicata cu pensa port-con nu se exercita in axul conului, ci paralel cu acesta
 D Rigiditatea superioara comparativ cu cea aconurilor din titan
 E Presiunea dezvoltata de varful conului este foarte mare

56. Evolutia bolii parodontale este influientata de:

 A Varsta
 B Instalarea unor boli generale
 C Concentratia de clor din apa potabila
 D Factorii locali favorizanti
 E Efectele secundare ale unor medicamente

58. Culoarea normala a gingiei variaza in raport cu:

 A Gradul de vascularizatie din corionul gingival


 B Gradul de keratinizare
 C Densitatea glandelor salivare minore
 D Grosimea stratului epitelial
 E Prezenta si numarul celulelor melaninoformatoare

60. Patogenitatea microorganismelor implicate in gangrena pulpara simpla, se explica prin


posibilitati multiple de a elimina principii cu rol de distructie
celulara:??????????????????????????????????????????????????????????????????????
??????????????????????????????????????????????????

 A Leucocidoza ( streptococ, stafilococ)


 B Fibrinaze ( bacteroides)
 C Gelatinaza ( bacteroides, peptococ, peptostreptococ)
 D Lipaze ( coci gram negativi)
 E Necrotoxina ( stafilococ)

61. Terapia educationala si comportamentala este esentiala indeosebi in disfunctiile miogene,


avand ca obiectiv:????????????????????????????????????
 A Relaxarea sistemului masticator prin limitarea voluntara a miscarilor mandibulei, constand in
muscarea unor obiecte, strangerea si scrasnirea dintilor
 B Program fizioterapeutic la domiciliu constand in evitarea masticatiei dificile, exercitii de
deschidere larga a gurii
 C Constientizarea obiceiurilor vicioase constand in posturi vicioase in timpul somnului, cantatul
la unele instrumente, strangerea si scrasnirea dintilor, muscarea unor obiecte
 D Program fizioterapeutic la domiciliu constand in caldura umeda, gheata, masajul grupelor
musculare
 E Monitorizarea- rememorare vizuala adaptata la activitatile zilnice ale pacientului, ca o forma
simpla de feed-back

64. Factorii generali care intervin in incluzia dentara sunt:

 A Despicaturile labio-maxilo-palatine
 B Formarea mugurelui dentar mult prea profund
 C Sindroamele genetice ( sindromul Down, sindromul Turner, boala Paget)
 D Disostoza cleidocraniana
 E Fibromucoasa acoperitoare densa si dura

65. Pentru ascutirea instrumentelor de detartraj se folosesc:

 A Pietre Arkansas
 B Pietre diamantate
 C Un ulei special pentru acutit
 D Pietre India
 E Pile din carbura de tungsten

66. In tratamentul parodontitei juvenile, se recomanda:

 A O mesa imbibata in solutie Protergol 1 %


 B Debridare gingivala, detartraj
 C Tratament antimicrobian ( Augmentin, Metronidazol si in special Tetraciclina in formele
susceptibile la atibiotic)
 D Chiuretaj subgingival, operatii cu lambou, amputatie radiculara, extractia dintilor recuperabili
 E Instilatii cu solutie Ringer 7 %

69. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal, precum:

 A Ingustarea spatiului dento-alveolar


 B Ingrosarea laminei dura
 C Cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
 D Largirea spatiului dento-alveolar
 E Subtierea laminei dura

71. Cele mai frecvente metode antropomentrice fara repere preextractionale in edentatia totala
sunt:

 A Leonardo da Vinci modificata


 B Metoda compasului de aur Appenrodt
 C Metoda planului de la Frankfurt
 D Metoda Wright
 E Metoda Swenson

74. Necroza de colicvatie este produsa, in special, sub actiunea enzimatica cu cresterea
hidrofiliei din tesutul pulpar lizat, prin:

 A Enzime vegetale: papaina


 B Enzime animale> pepsina, tripsina
 C Substante ca: arsenicul, fenolul
 D Dolurii antiseptice: antiformina
 E Produse pe baza de trcrezolformalona trioximetilena

75. Printre complicatiile locale ale anesteziei locoregionale se enumera:

 A Necroza mucoasei
 B Alveolita postextractionala
 C Sincopa vaso-vagala
 D Trismusul persistent
 E Sincopa sinusului carotidian

76. Diagnosticul de parodontita marginala cronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:

 A Prevalenta maxima este la adolescenti


 B In etiologia bolii sunt incriminati patogeni parodontali din placa bacteriana
 C Factorii favorizanti sunt nesemnificativi
 D Leziunile distructive afecteaza parodontiul marginal profund, de sustinere
 E Prevalenta maxima este la adulti

78. Pentru a defini minusul numeric in formula dentara literatura de specialitate utilizeaza
termeni precum:

 A Ateleodontie
 B Pleiodontie
 C Aplazie dentara
 D Atelectodontie
 E Agenezie

81. La imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice pe dintii


laterali:

 A Se prefera pastrarea vitalitatii dintilor


 B Se urmareste solidarizarea unuia sau mai multor dinti laterali mobili, dar care sunt flancati in
mod obligatoriu de dinti ferm implantati
 C Se prefera devitalizarea de la inceput
 D Necesita decoletarea pentru a nu produce leziuni iritative parodontiului marginal
 E Se urmareste solidarizarea unui idnte lateral mobil de lucrari protetice adiacente

82. Intre proprietatile Sigilar-ului recomandate de firma producatoare, se


enumera:??????????????????????????????????????????????????????????

 A Timp de priza lung


 B Adeziune buna
 C Hidrofilie crescuta
 D Biocompatibilitate
 E Contractie mica la polimerizare

84. Cimentul de hidroxid de calciu prezinta urmatoarele proprietati:

 A Modul de elasticitate crescut al preparatelor biocomponente


 B Rezistenta scazuta la compresiune a sistemului bicomponent ( cca 20 MPa)
 C Conductivitatea termica scazuta
 D Timp de priza 7-12 minute
 E Solubilitate variabila in apa, acizi di solventi din lacuri ( eter)

85. Lichidul gingival


contine:???????????????????????????????????????????????????????????????????????
????????????????????????????

 A Fibrinogen
 B Fractiuni proteice ale complementului C3 si C4
 C IgA
 D Mitocondrii activate
 E Enzime lizozomale
89. Sunt complicatii locale ale bolii parodontale:

 A Pericoronarita M3
 B Abcesul parodontal marginal
 C Pulpitele acute laterograde sau retrograde
 D Parodontitele apicale subcutanate sau cronice, retrograde
 E Gingivo-stomatita ulcero-necrotica

90. In tehnicile de condensare laterala a gutapercii, alegerea conului de gutaperca principal se


supune urmatoarelor reguli:

 A Trebuie sa fie cu un numar mai mare decat calibrul celul mai gros instrument cu care sa largit
canalul pe toata lungimea de lucru
 B Trebuie sa fie cu un numar mai mic decat calibrul celui mai gros instrument cu care s-a largit
canalul pe toata lungimea de lucru
 C Conurile care opun o rezistenta certa la incercarea de propulsie dincolo de reper, li se reteaza o
foarte scurta potiune de la varf
 D Daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea conului pe toata lungimea de lucru stabilita
prin odontontometrie, se procedeaza la scurtarea conului prin taierea unui segment de 2 mm de la
varf
 E Daca proba clinico-radiologica atesta patrunderea conului pe toata lungimea de lucru stabilita
prin odontometrie, se procedeaza la inlocuirea conului printr-un con cu un numar mai mare

92. Redresarea chirurgicala ortodontica a caninului superior inclus este indicata:

 A La pacienti varstnici
 B In incluzia profunda
 C La pacienti tineri
 D Cand dintele nu prezinta anomalii de forma sau volum
 E Cand nu exista spatiu suficient pe arcada sau cand acesta nu poate fi creat prin metode
ortodontice

96. Diagnosticul pozitiv in forma abortiva propriu-zisa a parodontitei apicale acute hiperemice
sa pune pe:

 A Absenta sensibilitatii la percutia in ax


 B La atingerea dintelui apare senzatia de prezenta a dintelui in arcada dentara
 C Simptomatologia de pulpita partiala
 D Alterarea profunda a starii generale
 E In dreptul apexului, usoara congestie de mucoasa

97. Diastema mai este denumita in literatura si cu alti termeni, cum ar fi:
 A Diastema adevarata
 B Diastema tertiara
 C Diastema inteincisiva
 D Diastema patologica
 E Diastema vera

98. Delimitarea spatiului pterigomandibulare este, dupa cum urmeaza:

 A Medial: m. pterigoidian medial


 B Lateral: fata externa a ramului mandibular
 C Inferior: chinga pterigomaseterina
 D Anterior: rafeul pterigomandibular
 E Posterior: glanda submandibulara

99. Diagnosticul de parodontita agresiva se face pe urmatoarele criterii principale:

 A Distributia preferentiala a leziunilor pe arcada mandibulara in zona anterioara


 B Disjunctia gingivo-dentara si distructia osoasa se realizeaza rapid
 C Parodontita agresiva apare mai frecvent la persoanele tinere de obicei pana la 30-40 ani si care
prezinta o buna stare generala de sanatate
 D Parodontita agresiva localizata sau generalizata este mai rara in comparatie cu parodontita
cronica
 E Titrul de anticorpi este nedetectabil

100. Printre metodele simple de determinare a relatiei centrice sunt:

 A Metoda Leonardo da Vinci modificata


 B Metoda Silvermann
 C Metoda deglutitiei
 D Metoda de stimulare a reflexului de ocluzie molara
 E Metoda centrocordului Optow

101. In pulpita acuta seroasa partiala ( coronara) examenul microscopic pune in


evidenta:

 A Vasodilatatie pe un teritoriu pulpar intim


 B Pereti vesculari ingrosati
 C Marginatie leucocitara interna
 D Semne de hipofunctie odontoblastica la periferia procesului inflamator
 E Semne de hiperfunctie a fibroblastilor alfati in plin focar inflamator

102. In etiopatologia anomaliilor dento-maxilare, caria aproximala a dintilor temporari,


mai ales in zona de sprijin, determina:
 A Alungirea arcadei dentare
 B Scurtarea arcadei pierzandu-se spatiul de rezerva
 C Scurtarea arcadei ducand la dificultati in eruptia C
 D Tulburari ale relatiilor verticale interarcade
 E Scurtarea arcadei ducand la dificultati in eruptia P2

103. In litiaza parotidiana, calculul:

 A Este de obicei unuic, de dimensiuni mari


 B Este situat frecvent intraglandular
 C Este de obicei unic, de dimensiuni mici
 D Are aspect “coraliform”
 E Este situat de obicei pe canalul Stenon

104. In lichidul bucal calciul neionizat se


gaseste:???????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????????

 A In proportie de 40-50 % in fosfati si bicarbonati


 B Peste 20% legat de compusul organic cu masa moleculara mica ( policarboxilat)
 C Sub 10% legat de compusi organici cu masa moleculara mica
 D 30-40 % legat de compusi organici macromoleculari ( mucine)
 E 10-30 % legat de compusi organici macromoleculari ( staterina, proteinele bogate in prolina si
histidina)

107. Morfologia ocluzala a dintilor este direct influentata de unghiul Benett dar si de
distanta intercondiliana. Astfel:

 A Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat relieful ocluzal trebuie sa fie mai sters
 B Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat relieful ocluzal poate fi mai accentuat
 C Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale ale
dintilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mare
 D Cu cat unghiul Benett este mai mare, cu atat unghiul dintre traiectoriile de laterotruzie si
protruzie va fi mai mic
 E Cu cat distanta intercondiliana este mai mare, cu atat unghiul delimitat de fetele ocluzale ale
dintilor intre traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mic

108. Seile acrilice au urmatoarele caracteristici:

 A Transmit fartele de solicitare dintilor limitrofi breselor edentate


 B Transmit fortele masticatorii spre suportul muco-osos si dento-parodontal
 C Transmit fortele de solicitare conectorului principal
 D Se opun fortelor de deplasare verticala si orizontala
 E Numarul acestora este in acord cu numarul dintilor absenti

113. In cazul folosirii materialelor pe baza de rasina bis-GMA, enameloplastia ofera


urmatoarele avantaje:

 A Asigura o adaptare mai buna la smalt


 B Nu necesita utilizarea de instrumentar rotativ
 C Permite patrunderea mai profunda a materialului indiferent daca este granular sau negranular
 D Creste rezistenta la uzura a materialului
 E Este recomandata in cariile dentinare

116. Chiuretele universale sunt indicate pentru:

 A Detartrajul supragingival la persoane sanatoase, fara pungi parodontale, retractii gingivale sau
furcatii descoperite
 B Chiuretajul treaiectului fistulos al unui abces parodontal cronic
 C In pungile parodontale false
 D Detartrajul pe fetele proximale ale dintilor inghesuiti
 E In pungile parodontale adevarate

118. 118. Exista cateva caracteristici pe care trebuie sa le indeplineasca cavitatile


preparate pentru incrustatiile din compozit, care le deosebesc de cele pentru inlay-urile din
aliaje nobile si anume:

 A Peretii cavitatii trebuie sa fie usor convergenti spre ocluzal


 B Nu exista bizou la nivelul suprafetei ocluzale a cavitatii
 C Limitele preparatii nu trebuie sa fie situate la nivelul zonelor de contact ocluzal
 D Adancimea cavitatii trebuie sa fie de minim 2 mm
 E Se pot realiza casate cu unghiuri ferme pentru cresterea retentiei mecanice

124. In colica salivara din litiaza glandei submandibulare, durerea:

 A Apare brusc
 B Este uneori violenta
 C Este localizata in planseul bucal si la nivelul limbii
 D Nu are legatura cu orarul mesei
 E Iradiaza catre ureche, articulatia temporo-mandibulara si regiunea latero-cervicala
125. 125. In cadrul tratamentului chirurgical preprotetic al substratului osos, orice tip de
alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii:

 A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie larga


 B Inciziile se realizeaza pe coama crestei, cu incizii de descarcare
 C Inciziile se realizeaza pe coama crestei, fara incizii de descarcare
 D Cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
 E Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima

127. Din punct de vedere morfopatologic, in pulpita acuta purulenta partiala (cotonara),
se intalnesc urmatoarele aspecte:????????????????????????

 A Masa semiputreda compusa in cea mai mare parte din materii grase si hidrogen sulfurat
 B Celulele proprii ale pulpei situate in apropierea centrului inflamatiei prezinta diverse stadii de
lezare: vacuolizari, incarcari lipidice, omogenizari nucleocitoplsmatice, fragmentarea mambranei
etc.
 C Fibrele de colagen sunt distruse
 D Masa semiputreda compusa in cea mai mare parte sin polipeptide alterate
 E Fibrele de colagen sunt intacte

130. Ocluzia dinamica se


adreseaza:?????????????????????????????????????????????????????????????????????
?????????????????????????

 A Ocluziei centrice
 B Relatiei de postura
 C Intercuspidarii maxima
 D Protruziei
 E Traiectoriei de inchidere in relatie centrica

132. Cauzele etiopatologenice ale ectopiei dentare prin existenta unui obstacol in calea
eruptiei dentare sunt:

 A Persistenta dintelui temporar fara rizaliza


 B Persistenta dintelui temporar cu un tipar atipic de rizaliza
 C Deglutitia infantila
 D Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare, erupe sau incluse
 E Existenta unui capac osos dens sau a unei fibromucoase dure

134. Ca si aspecte imunologice, in gingivitele cronice “simple”, s-a constatat”


 A Un continut crescut de factori imunitari de aparare a lichidului santului gingival
 B Un continut redus de lizozim
 C O crestere a titrului de anticorpi seriei si din lichidul santului gingival fata de o serie de bacterii
ale placii dentare
 D O crestere a prostaglandinelor (PGE2) si leucotrienelor (LTB4)
 E O reducere marcata a fractiei complement

135. In preparatia canalului radicular, la extirparile pulpare, se instituie obligatoriu un


tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:

 A Pulpite acute seroase partiale sau totale


 B Cand, in timpul tratamentului, campul operator a fost inundat de saliva
 C Pulpite cronice
 D Cand nu putem opri hemoragia
 E Pulpite acute purulente partiale sau totale

136. Ipotezele privind mecanismul intim, de legatura metalo-ceramica sunt:

 A Ipoteze legaturii mecanice: realizarea de macroretentii


 B Ipoteza legaturii fizice: prin forte Van der Weals
 C Ipoteza legaturii chimice: prin adezivi
 D Ipoteza legaturii mecanice: de fixare a ceramicii pe microretentiile oferite de suprafata
metalului turnat
 E Ipoteza legaturii chimice: bazata pe schimb de ioni si electroni si atractia intre ioni, intre oxizii
de ceramica si cei ai metalului ( oxidare prin tratament termic)

141. In tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante, se recomanda:

 A Spalaturi cu solutii slab antiseptice


 B Atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
 C Infiltratii cu Penicilina
 D Corticoterapie: Prednison 10-20 mg/zi, timp de 6-7 zile
 E Infiltratii cu Xilina sau Hidrocortizon

142. In anestezia nervuli alveolar inferior, reperele pentru spina Spix sunt:

 A Plica pterigomandibulara situata de-a lungul marginii anterioare a muschiului pterigoidian


intern
 B Planul de ocluzie al molarilor inferiori
 C Creasta zigomatico-alveolara
 D Radacina meziala a M2
 E Creasta temporala, medial si posterior de marginea anterioara a ramului mandibular

143. Importanta pozitiei de intercuspidare maxima NU consta in faptul ca:

 A Este constanta de-a lungul vietii


 B Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
 C Permite contractia sinergica adaptativa, in acord cu ocluzia habituala, a muschilor ridicatori ai
mandibulei
 D Poate fi considerata o pozitie de referinta in protezarea amovibila
 E Plaseaza condili mandibulari intr-o pozitie stabila, ortopedica

146. Ritmul de formare al tartului dentar depinde de:

 A Localizarea dintelui
 B Tipul de deglutie
 C Natura alimentelor
 D Variatiile individuale ale fluxului salivar
 E Tipul de inflamatie acuta sau cronica a tesuturilor orale

147. Adaptarea si individualizarea machetelor de ocluzie cuprind urmatoarele proceduri:

 A Determinarea nivelului planului de ocluzie


 B Orientarea planului de ocluzie
 C Orientarea planului Margolis
 D Orientarea planului Saizar
 E Determinarea dimensiunii verticale in relatie de ocluzie

148. In gingivita si gingivo-stomatita ulcero-necrotica, diagnosticul diferential se face cu:

 A Sifilis
 B Leucemie acuta
 C Fibrom gingival difuz
 D Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
 E Candidoze acute

149. Pentru anestezia la gaura palatinala ( anestezia nervului palatin mare) se folosesc
urmatoarele reprere:
 A Penultimul molar la 3 cm deasupra coletului
 B La 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei pterigoide
 C Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
 D La 0,5 cm inaintea marginii posterioare a paltului dur, in unghiul diedru format de creasta
alveolara cu lama orizontala a osului palatin
 E La 3 cm posterior de carligul aripii externe a apofizei pterigoide

157. Complicatiile postoperatotii dupa odontectomia molarului de minte inferior sunt


legate de:

 A Comlicatii infectioase
 B Luxatia sau fractura molarului de 12 ani
 C Dehiscenta plagii, vindecarea intarziata
 D Impingerea molarului in planseul bucal
 E Hemoragia postextractionala ( precoce sau tardiva)

158. Dintii pot suporta presiuni verticale mari. Presiunile bilaterale mentionate de Max
Muller sunt:

 A Incisivii – 32 kg
 B Molarii III – 70 kg
 C Canini – 35 kg
 D Molarul I – 45,70 kg
 E Premolar II – 38 kg

159. In tratamentul general al gingivitelor descuamative se poate administra:

 A Prednison in doza initiala de 30-40 mg/zi


 B Rodilemid, solutie injectabila, o fiola pe zi I.m. timp de 6-10 ziel, repetat dupa o luna
 C Vitaminoterapie C, B1, B2, E
 D In pemfigus se pot folosi antimetaboliti de tip Metrotrexat atunci cand medicatia cortizonica nu
da rezultate
 E In sclerodermie, Azatioprina care s-a dovedit cea mai eficienta

161. Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt:

 A Accesul chirurgical este foarte bun


 B Decolarea lamboului este facila de la inceput
 C Vascularizatia lamboului este foarte buna
 D Ofera acces favorabil pentru chirurgia parodontala
 E Igiena orala este mai usor de mantinut
162. In pulpita cronica deschisa ulceroasa, pe o sectiune axiala a pulpei se constata, la
examenul microscopic urmatoarele:

 A Stratul superficial prezinta zone de necroza


 B Stratul subiacent este alcatuit din tesut de granulatie
 C Stratul subiacent est un strat de fibre conjunctive sarac in celule
 D Al treilea strat este reprezentat de un bogat infiltrat celular
 E Al patrulea strat, de la suprafata in prfunzime, prezinta centre de degenerescenta coloida sau
grasoasa

163. Cimentul fosfat de zinc are urmatoarele


proprietati:????????????????????????????????????????????????????????????????????
???????????

 A Este cel mai elastic dintre toate bazele propriu-zise


 B Actiunea de stimulare a odontoblastilor este de durata
 C Are cea mai mare rezistenta mecanica dintre toate bazele propriu-zise
 D Are pH acid (pH 2-4,2) la aplicarea pe plaga dentinare
 E Are contractia de priza 0,3%

164. Dintre caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice


enumeram:??????????????????????????????????????????????????

 A Nu sunt necesare macroretentii


 B Sunt necesare macroretentii
 C Trecerea de la metal la materialul ceramic sa nu se faca prin unghiuri ferme ci prin unghiuri
rotunjite
 D Capa metalica sa fie rigida, cat mai groasa, e cat posibil egala cu a masei ceramice
 E Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ferme pentru a creste retentia
ceramicii

166. Clasificarea bolilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din


Bucuresti ia in consideratie urmatoarele criterii:

 A Gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal


 B Varsta pacientului
 C Gradul de manifestare a inflamatiei
 D Mecanismul de producere a bolii parodontale
 E Nivelul de igiena a cavitatii orale

167. Cimentul policarboxilat de zinc are urmatoarele proprietati:


 A Rezistenta mecanica la compresia masticatorie (57-99MPa) este mai mica decat a cimentului
fosfat de zinc
 B Tensiunea la incovoiere este cu 40% mai mica decat la cimentul fosfat de zinc
 C pH-ul inainte de priza este ceva mai scazut decat al cimentului fosfat de zinc
 D prezinta adeziune chimica la smalt si dentina
 E este de trei ori mai putin elastic decat cimentul fosfat de zinc

168. Printre dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con de gutaperca unic, calibrat la
apex, se numara:

 A necesitatea largirii excesive a canalelor


 B solubilitatea sigilantilor in majoritatea cazurilor
 C conul nu asigura o sigilare eficienta de unul singur
 D calibrul canalului largit, ori In forma sa finala de palnie, este intotdeauna mai mic decat al
intrumentarului
 E existenta premiselor de sigilare a canalului doar pe o distanta de 2-3 mm de la constrictia
apicala

170. Functiile crosetelor dentare turnate sunt:

 A mentinere – orice pinten trebuie intarit cu un conector secundar


 B stabilizare – prin portiunile cuprinderea a mai mult de a80 de grade din circumferinta dintelui
 C pasivitate – prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale crosetolor circulare
orientate spe edentatie
 D sprijin – elementul principal care asigura sprijinul parodontal este pintenul
 E reciprocitate – se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv

173. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala cronica condensata se stabileste pe:

 A Imaginea radiologica ce pune in evidenta osul periapical, cu un aspect mai albicios datorita
hipermineralizarii
 B Imaginea radiologica difuza si cu spatiile intertrabeculare marite de volum
 C Radiologic, se observa o imagine de osteoliza periapicala cu contur difuz, centrul imaginii fiind
mai inchis la culoare
 D Teste de vitalitate negative
 E Spatiul periodontal periapical care are tendinta sa fie desfiintat de zona hipermineralizata

174. Dupa extractia dentara simpla, pacientul va fi avertivat si asupra fenomenelor


inerente reactiei inflamatorii postextractionale:
 A Edemul postoperator care poate dura 3-6 saptamani
 B Edemul postoperator care poate fi redus folosind un prisnit rece aplicat pe obraz, in dreptul
zonei extractiei
 C Durerea postextractionala care este, in general, intensa
 D Durerea postextractional care poate fi combatuta cu antiimflamatorii si antialgice uzuale
 E Trismusul moderat care poate fi prezent in cazul eztractiei laborioase a molarilor inferiori

178. In ortodontie, reincluziile totale trebuie diferentiate de:

 A Incluzii dentare
 B Anodontie
 C Extractie
 D Intruzie posttraumatica partiala
 E Oprirea in eruptie a dintelui

180. Urmatoarele afirmatii cu privire la granulomul periferic cu celule gigante sunt


adevarate:

 A Are consistenta moale


 B Are culoare rosie-violacee
 C Are consistenta ferm-elastica
 D Este o leziune senila, mai rar periculoasa
 E Se prezinta ca o leziune nodulara frecvent cu dimensiuni de 5-7 cm

183. Printre particularitatile de design ale protezelor scheletate sunt:

 A Un croset ar trebui intotdeauna sa aiba un sprijin


 B Reciprocitatea ar trebui realizata pe un dinte in zona situata de aceeasi parte cu varful retentiv
al crosetului
 C Crosetele cu sprijin gingival sunt contraindicate daca santul vestibular are o adancime mai mica
de 4 mm
 D Avantajul sistemului RPI este ca poate fi utilizat pe premolari indiferent de anatomia dintelui
 E Cand se utilizeaza un conector placuta, reciprocitatea se poate obtine printr-o placuta de ghidaj
pe conector

186. La examenul clinic in parodontitele apicale cronice, prezenta durerii de mica


intensitate, estompata, ce apare cu intermitente, poate imbraca urmatoarele aspecte:

 A Durere iradiata
 B Durere pulsatila
 C Durere lancinanta
 D Durere asemanatoare cu cea din sindromul de bont
 E Durere cu senzatie de oboseala dupa masticatie

188. Factorii de risc locali in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale sunt:

 A Deficitul imunitar
 B Fumatul
 C Varsta
 D Factori nutritionali
 E Alcoolul

189. Axul de insertie ideal al unei restaurari fixe trebuie:

 A Sa asigure adeziunea restaurarii fixe


 B Sa coincida cu directia fortelor de masticatie verticale
 C Sa coincida cu axul dintilor stalpi
 D Sa necesite preparari minime
 E Sa asigure retentia restaurarii fixe

190. Teoriile etiopatogenice implicate in reincluzia dentara sunt:

 A Teoria tulburarii proceselor evolutive dentare


 B Teoria proterogenetica
 C Teroria ontogenetica
 D Teoria anchilozei osteodentare
 E Teoria mecanica

191. Teoriile care intervin in etiopatologia anodontiei sunt:

 A Teoria ereditara
 B Teoria atavica
 C Teoria proterogenetica
 D Teoria antogenetica
 E Teoria mugurilor adamantimului multipli

193. Printre etapele replantarii dentare se numara:

 A Dintele va fi introdus manual in alveola


 B Fixarea dintelui in alveola se realizeaza cu o atela semirigida timp de 6 saptamani
 C Daca exista plagi ale gingivo-mucoasei, acestea vor si suturate
 D Se recomanda dieta moale pentru 2-3 saptamani
 E Dintele traumatizat va fi scos din ocluzie pentru 6 saptamani intr-un serviciu de stomatologie

194. Sindromul toxico-septic asociat flegmonului se istaleaza atunci cand la infectie se


asociaza unul sau mai multe dintre urmatoarele semne:

 A Generale
 B Inflamatorii
 C Hemodinamice
 D Disfunctii de organ
 E Cresterea perfuziei tisulare

196. Cresteri ale volumului de lichid gingival se


constata:??????????????????????????????????????????????????????????????????????
???

 A In perioada de vindecare dupa tratamentul chirurgical


 B Seara
 C In urma folosirii contraceptivelor
 D Dupa menopauza
 E In cursul masticatiei

197. Despre transpozitia completa ( in ortodontie) sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

 A Este insotita de tulburari de deglutitie


 B Presupune inversarea totala a doi dinti vecini si alinierea acestora in curba normala a arcadei
 C Cand inversiunea este intre canin si primul premolar nu pot apare tulburari ocluzale de tipul
contactelor premature
 D Cand inversiunea este intre canin si primul premolar pot apare tulburari ocluzale de tipul
contactelor premature
 E In cazul transpozitiei canin-incisiv lateral tulburarile sunt de natura fizionomica

198. Aspectele clinice ale fracturilor Le Fort II includ:

 A Edem facial important


 B Deformarea etajului mijlociu al fetei cu infundarea reliefului zigomatic
 C Epistaxis unilateral
 D Tulburari de sensibilitate ( hipo- sau anestezice) in teritoriul n. infraorbitar
 E Emfizem cutanat
Iasi 2015 55.AC 130.DE
Raspunsuri 56.ABDE 132.ABDE
1.C 58.ABDE 134.ACD
2.B 60.ACE 135.BCDE
3.D 61.CDE 136.BDE
4.E 64.ACD 141.ABD
5.D 65.ACD 142.ABE
7.A 66.BCD 143.ACDE
8.D 69.BCD 146.ACD
9.B 71.ABC 147.AB
10.C 74.ABD 148.ABE
11.C 75.ABD 149.BCD
12.D 76.BDE 157.ACE
13.D 78.CDE 158.ACD
15.E 81.BC 159.AD
19.A 82.BDE 161.AD
22.B 84.BCE 162.ABD
24.C 85.ABE 163.CDE
25.D 89.BCD 164. –
26.B 90.ADE 166.ACD
27.B 92.CD 167.ACD
29.E 96.BE 168.BCE
30.B 97.ACDE 170.DE
31.D 98.ACD 173.ABDE
32.E 99.BCD 174.BDE
33.C 100.CD 178.ABC
35.C 101.AC 180.BCD
37.B 102.BCE 183.ACE
41.C 103.CDE 186.CE
43.B 104.CE 188.BE
45.B 107.AE 189.BCDE
46.B 108.BCD 190.ADE
47.C 113.ACD 191.ACD
49.C 116.AE 193.ACD
50.B 118.BC 194.ABCD
51.CDE 124.ABCE 196.ACE
52.BC 125.CDE 197.BDE
54.AC 127.BC 198.ADE
Iași 2014

COMPLEMENT SIMPLU

2. Pentru evaluarea clinica a celor trei categorii de anomalii, Angle s-a oprit asupra:

 A Molarului de 12 ani
 B Caninului
 C Molarului trei
 D Premolarului doi
 E Molarului de 6 ani

R: E

3. In parodontita marginala cronica profunda lent progresiva, histopatologic in epiteliu se


evidentiaza:

 A Distructii intinse ale fibrelor de colagen


 B Inlocuirea pe zone intinse a cementului cu tesut de granulatie epitelial si conjunctiv
 C Zone de resorbtie ale osului alveolar
 D Disjunctia epiteliului jonctional de dinte
 E Distructii ale fibrelor Sharpey

R: D

6. Crosetul Ney nr. 3:

 A Este indicat pe dinti tronconici cu baza mare spre cervical


 B Este realizat in totalitate prin turnare
 C Are trei brate elastice din sarma
 D Prezinta sprijin bun, retentie satisfacatoare dar incercuire slaba
 E Bratul rigid este fixat la schelet prin doi contectori secundari

R:D

7. Fortele orizontale tangentiale prezinta urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:

 A Se exercita la nivelul punctelor de contact


 B Anihileaza tendinta de deplasare spre mezial a tuturor dintilor
 C Se transmit in “pata de ulei”
 D Nu se pot transmite pana pe arcada opusa
 E Fac ca intreaga arcada dentara sa participe la stabilizarea dintelui in timpul efectuarii functiilor

R:D

8. Metodele antropometrice cu repere preextractionale de determinare a relatiei centrice la


edentatul partial sunt, CU EXCEPTIA:

 A Metoda Swenson
 B Metoda Silvermann
 C Metoda Wright
 D Masurarea exacta a etajului inferior pe radiografii cefalometrice
 E Metoda planului de la Frankfurt (metoda Landa)

R:E

10. In opinia lui Grossman, medicatia folosita in sterilizarea canalelor radiculare infectate ar
trebui sa intruneasca urmatoarele cerinte ideale:

 A Actiune antibacteriana de scurta durata


 B Tensiune superficiala mare
 C Sa previna sau sa aboleasca durerea periapicala
 D Sa coloreze tesuturile dure dentare
 E Sa-si modifice activitatea in contact cu sangele, plasma, secretiile purulente sau detritusurile
organice

R:C

12. Osteotomia tip Le Fort I “inalta” prezinta ca dezavantaje:

 A Insuficienta velo-faringiana
 B Deviatia de sept nazal
 C Fractura necontrolata a bazei craniului
 D Tulburari functionale datorate avansarii maxilarului
 E Hipoplazia regiunii infraorbitale, inclusiv a peretelui lateral al orbitei

R:D

13. In despicatura unilaterala totala larga, tratamentul ortopedic prechirurgical utilizeaza


placuta palatinala pentru avantaje precum:

 A Impiedica interpozitionarea limbii in despicatura


 B Usurarea respiratiei
 C Stimularea cresterii bonturilor osoase
 D Eliminarea utilizarii biberonului si stimularea alimentatiei cu lingurita
 E Repozitionarea segmentelor maxilare

R:A

14. In cadrul terapiei prin protezare totala, manevra maseterina Gysi de determinare a relatiei
centrice consta in:

 A Obtinerea de contractii prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului


 B Compresiunea maseterului bilateral in timp ce bolnavul realizeaza inchiderea gurii cu scopul
obtinerii de contractii echilibrate
 C Stimularea reflexului de ocluzie molara
 D Stimularea reflexelor vestigeale de pozitionare centrica cu ajutorul machetelor de ocluzie
special pregatite
 E Compresiunea fascicolului anterior al temporalului

R:B

16. In parodontitele marginale, severitatea bolii este apreciata in functie de:

 A Numarul de dinti afectati de pungi parodontale


 B Numarul de mm masurati intre marginea gingivala si nivelul cel mai decliv al pungilor
parodontale
 C Numarul de mm masurati intre jonctiunea smalt-cement si nicelul cel mai decliv al pungilor
parodontale
 D Numarul de mm masurati intre jonctiunea smalt-cement si marginea gingivala
 E Numarul de dinti cu mobilitate severa

R:C

17. Tratamentul cronic medicamentos al nevralgiei de trigemen cu Valproat de sodiu are drept
efecte adverse:

 A Sedare
 B Rash
 C Hirutism
 D Alopecie
 E Hipertrofie gingivala

R:D

18. Un dezavantaj al lamboului Ochsenbein-Luebkin in rezectia apicala poate fi:

 A Accesul favorabil, dupa decolarea lamboului


 B Evita dehiscentele non-patologice desi acestea se pot produce
 C Necesitatea modificarii inciziei orizontale din cauza obstacolelor reprezentate de insertiile
musculare si ale frenurilor
 D Decolarea si reclinarea lamboului se realizeaza cu usurinta
 E Repozitionarea lamboului nu ridica probleme, existand puncte de referinta

R:C

19. Conditia pe care trebuie sa o indeplineasca un microorganism pentru a avea rol in initierea
si progresiunea procesului carios este:

 A Cultura pura de microorganisme nu trebuie sa fie capabila sa produca leziuni carioase atunci
cand este inoculata in cavitatea bucala
 B Cultura pura de microorganisme nu trebuie sa fie capabila sa produca leziuni carioase atunci
cand este inoculata in dinte
 C Agentul microbian ar trebui sa reziste mediului acid produs in leziunea carioasa
 D Agentul cauzal trebuie sa fie prezent pe suprafetele dintelui ce nu prezinta demineralizari
caracteristice procesului carios
 E Agentul microbian trebuie sa apartina speciei care produce cel mai putin acid in cavitatea
bucala

R:C

20. Tratamentul definitiv, de prevenire a recidivelor in gingivostomatitele ulcero-necrotice


presupune:

 A Spalaturi bucale largi, efectuate des


 B Dislocarea blocurilor mari de tartru de preferinta prin detartraj cu ultrasunete
 C Aplicarea locala de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice,
antibiotice, anestezice de contact
 D Extractia resturilor radiculare nerecuperabile
 E Administrarea de antibiotice pe cale generala

R:D

22. Tulburarile asociate eruptie si/sau incluziei molarului de minte superior cuprind
complicatii septice usoare precum:

 A Infectii ale spatiilor fasciale primare


 B Sinuzite maxilare odontogene
 C Osteita si osteomielita maxilarului
 D Pericoronarita
 E Sepsisul

R:D

23. Substantele de baza din masele ceramice sunt, CU EXCEPTIA:

 A Caolinul in proportie de 2-3%


 B Cuartul in proportie de 10-15%
 C Polimetaacrilatul de metil
 D Feldspatul in proportie de 70-80%
 E Colorantii

R:C

24. Cea mai importanta enzima salivara cu rol in digestia hidrocarbonatelor este:

 A Peroxidaza
 B Lizozimul
 C Alfa amilaza
 D Anhidraza carbonica
 E Ureaza

R:C
25. Lactoferina din saliva si lichidul gingival, ca factor umoral de aparare:

 A Ataca bacteriile gram-pozitive la nivelul mureinei din perete


 B Desface legatura dintre acidul N-acetil muranic si N-acetil glucozamina
 C In prezenta H2O2 formeaza izothiocyanat
 D Face parte din sistemele tampon salivare
 E Prin capacitate sa de a lega Fe, priveaza de un factor esential nutritia unor bacterii

R:E

27. Cand ocuparea ambrazurii gingivale de catre papila interdentara este de gradul I, singurul
mijloc secundar efectiv de indepartare a placii bacteriene este:

 A Firul de matase
 B Scobitoarea
 C Stimulatorul gingival
 D Dusurile si irigatia bucala
 E Periile interdentare

R:A

28. Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive (Catedra de Parodontologie Bucuresti)


este:

 A O gingivita simptomatica, frecvent hiperplazica, din cursul unor boli sistemice


 B O gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente
 C O gingivita din cursul unor stari fiziologice
 D O gingivita indusa de placa bacteriana specifica
 E O gingivita din stari imunodeficitare

R:B

30. Din compozitia pastei iodoformate Walkhoff fac parte:

 A Iodoform, clorfenol, oxid de zinc


 B Iodoform, clorfenol, hidroxid de calciu
 C Iodoform, hidroxid de calciu, eugenol
 D Solutie iodo-iodurata, hidroxid de calciu
 E Tinctura de iod, camfor, mentol, oxid de zinc

R:A

33. Kantorowicz si Korkhaus, pe baza unui studiu efectuat pe copii alimentati artificial, au
constat ca prezentau deformatii rahitice ale maxilarelor:

 A 50%
 B 45%
 C 70%
 D 60%
 E 55%

R:C

35. In cadrul tratamentului ortodontic al dintilor inclusi, tractionarea si alinierea dintelui pe


arcada incepe la:

 A 5-7 zile de la interventia chirurgicala


 B 30 de zile de la interventia chirurgicala
 C 3-4 zile de la interventia chirurgicala
 D 8-15 zile de la interventia chirurgicala
 E Imediat dupa finalizarea interventiei chirurgicale

R:D

36. Unghiul SNB are valoarea medie de:

 A 64 de grade
 B 78 de grade
 C 88 de grade
 D 90 de grade
 E 84 de grade

R:B

40. Replantarea dentara la locul accidentului are cel mai favorabil prognostic si consta in
asigurarea urmatoarelor masuri de urgenta, CU EXCEPTIA:

 A Inspectia dintelui pentru indepartarea detritusurilor


 B Irigarea dintelui cu ser fiziologic
 C Introducerea imediata a dintelui in alveola
 D Mentinerea unei presiuni reduse asupra dintelui pana cand pacientul ajunge intr-un serviciu de
specialitate
 E Dintele poate fi adus si separat la cabinet fiind mentinut, de preferat, in apa de la robinet

R:E

41. Tehnica obturatiei segmentare de canal este indicata in:

 A Obturatia radiculara a canalelor cu curbura exagerata


 B Obturatia radiculara a canalelor foarte largi
 C Temporizarea reconstituirilor coronoradiculare
 D Reconstituirile coronoradiculare efectuate imediat dupa obturatia de canal
 E Obturatia canalelor radiculare impermeabile in treimea apicala

R:D

43. Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt:


 A Sutura plagii cu fire neresorbabile
 B Badijonajul intraoral cu solutie antiseptica de clorhexidrina
 C Supradozarea antialgicelor
 D Malnutritia
 E Folosirea anestezicelor cu vasoconstrictor

R:D

44. Memoria ocluzala Lejoyeux prezinta urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA:

 A Foloseste meroda inscrierii grafice


 B Verifica in aceeasi sedinta relatia centrica obtinuta prin stimularea reflexelor vestigeale
parodonto-musculare de pozitionare centrica
 C Se va practica o inscriere grafica extraorala a miscarilor test mandibulare
 D Cand relatia centrica corespunde cu reflexul de ocluzie molara arcadele se vor pozitiona corect
 E Reprezinta o metoda complexa de inregistrare a relatiei centrice

R:C

45. Metoda Brill folosita pentru determinarea relatiei centrice:

 A Urmareste inregistrarea relatiei ligamentare


 B Include contributia muschilor manducatori
 C Utilizeaza pozitia ortostatica
 D Recomanda pacientului sa sprijine limba in zona posterioara a palatului
 E Ia in considerare ca sistemul nervos central al pacientului primeste impulsuri activatoare ale
tonusului de la structuri periferice

R:A

46. Mucoasa orala poate fi investigata prin urmatoarele metode, CU EXCEPTIA:

 A Citologie exfoliativa
 B Test la vitamina K
 C Coloratii intravitale
 D Examen bacteriologic
 E Examen stomatoscopic

R:B

48. Dintele cel mai interesat in fenomenul transpozitiei este:

 A Incisivul central inferior


 B Premolarul doi superior
 C Caninul superior
 D Caninul inferior
 E Premolarul doi inferior

R:C
49. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare simple se face pe baza urmatoarelor elemente, CU
EXCEPTIA:

 A Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare


 B Insensibilitate totala la sondajul camerei pulpare
 C Sangerare doar in zonele profunde ale canalului radicular
 D Teste de vitalitate negative
 E Imagine radiologica fara modificari ale aspectului parodontiului apical

R:C

Intrebari complement multiplu:

51. In parodontita apicala acuta seroasa(difuza), durerea:

 A Are caracter lancinant


 B Este permanenta
 C Este redusa de calmante obisnuite
 D Este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in extremitatea cefalica
 E Se reduce daca asupra dintelui se exercita o presiune

R:ABD

53. Pentru tumorile maligne ale maxilarului alte semne indirecte sunt:

 A Epistaxis bilateral
 B Modificarea acuitatii vizuale
 C Trismus
 D Hiperestezia in teritoriul nervului infraorbitar
 E Edemul regional, pana la fosa temporala

R:BCE

54. In gingivita din carenta vitaminei C, deficienta de vitamina C are efect:

 A Cresterea sintezei de colagen


 B Scaderea sintezei de colagen
 C Cresterea patogenitatii placii bacteriene
 D Scaderea chemotactismului leucocitar
 E Scaderea permeabilitatii mucoasei bucale

R:BCD

55. Ca tratament al hiperesteziei dentinare se pot face:

 A Aplicatii cu formalina in paste de dinti sau ape de gura desensibilizante


 B Impregnari cu ferocianura de potasiu, solutie apoasa 20%, urmate de solutie de clorura de zinc
30%
 C Instilatii cu solutie Protargol 1%
 D Aplicatii cu derivati de proteine ale matricii smaltului
 E Atingeri cu glicerina calda

R:ABE

56. Elemente pasive care participa la realizarea relatiei de postura, dupa Bril si Tryde sunt:

 A Factorul muscular
 B Factorul nervos
 C Complexul structural muschi-tendon
 D Actiunea pasiva a tesuturilor periarticulare
 E Actiunea barica negativa

R:CDE

57. In cazul rezectiei apicale indicatiile pentru pacient sunt:

 A Dieta din ziua interventiei va fi semilichida, la temperatura camerei


 B Se recomanda consumul de bauturi carbogazoase care permit mentinerea unei bune igiene
intraorale
 C Se recomanda clatiri usoare cu solutii antiseptice pe baza de clorhexidrina
 D Sunt contraindicate spray-urile bucale cu solutie antiseptica pe baza de clorhexidina
 E Spalatul dintilor este permis imdiat postoperator

R:AC

58. Inducerea relatiei de postura prin utilizarea testelor fonetice face apel la:

 A Testul Wild
 B Testul Silvermann
 C Testul Robinson
 D Testul Patterson
 E Numaratoare de la 60 la 70

R:ABCE

60. Diagnosticul pozitiv in gingivita si gingivo-stomatita aftoasa recidivanta se pune pe:

 A Aspectul clinic
 B Durerile intense
 C Leziuni oculare asociate
 D Atrofia papilelor filiforme ale limbii
 E Albirea ulceratiei aftoase in contact cu solutia de nitrat de argint 30%

R:ABE

61. Examenul radiologic este necesar inainte oricarei extractii dentare, pentru a evidentia:

 A Abordul dintelui
 B Numarul, marimea si forma radacinilor
 C Mobilitatea dintelui
 D Densitatea osoasa
 E Prezenta sau absenta leziunilor periapicale

R:BDE

63. Interesarea litiazica a glandei submandibulare si a canalului Wharton este, de departe, cea
mai frecventa deoarece:

 A Secretia salivara este bogata in mucus


 B Pozitia anatomica a glandei este decliva
 C Canalul Wharton nu prezinta pe traiectul lui curburi anatomice
 D Orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este mai larg decat cel al canalului Stenon
 E Orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este mai ingust decat cel al canalului
Stenon

R:ABE

64. Semnele subiective in gingivita si gingivostomatita micotica sunt:

 A Senzatii dureroase la atingere, masticatie


 B Dificultatea de a purta protezele mobile
 C Hiperestezia dentinara
 D Fisuri dureroase ale comisurilor bucale
 E Senzatii dureroase la contactul cu condimente, alimente cu PH acid

R:ABDE

67. In medicina dentara si chirurgia OMF, anestezia paraapicala supraperiostala este frecvent
folosita pentru:

 A Extractii dentare
 B Odontectomii
 C Rezectii apicale
 D Inserarea implanturilor dentare
 E Interventii chirurgicale parodontale

R:ACDE

68. In gingivitele descuamative:

 A Gingia este palida


 B Examenul histopatologic pune in evidenta, in unele cazuri, leziuni caracteristice din lichenul
plan, pemfigus, pemfigoidul benign al mucoaselor
 C Gingia are culoare rosie vie
 D Gingia este dureroasa la periaj, masticatie si sangereaza in aceste situatii
 E Apare disjunctia gingivo-dentara
R:BCD

70. Tumora odontogena calcificata (tumora Pindborg):

 A Deriva din resturile Serres ale laminei dentare


 B Deriva din lamina papiracee
 C Afecteaza predilect sexul masculin
 D Localizarea cea mai frecventa este la maxilar
 E Se asociaza adesea cu prezenta unui dinte inclus

R:AE

72. In cazul utilizarii dispozitivului de condensare laterala la cald Endotec, evitarea obturatiei
de canal cu depasire se face prin:

 A Evitarea patrunderii plugger/spreaderului la o distanta mai mica de 2-4 mm de constrictia


apicala
 B Evitarea presiunilor verticale exagerate
 C Incalzirea prelungita (peste 20 sec) pentru plastifierea suficienta a gutapercii
 D Largirea canalelor radiculare cel mult pana la calibrul 20
 E Incalzirea plugger/spreaderului la 180 grade Celsius

R:AB

73. In anodontiile subtotale si totale, modificarile faciale sunt evidente, imbracand aspectul “de
batran” prin:

 A Etajul inferior marit


 B Buza inferioara rasfranta
 C Profil concav cu deplasarea punctului gnathion anterior de planul Simon
 D Santul labio-mentonier accentuat
 E Profil convex cu deplasarea punctului gnathion anterior de planul Simon

R:BCD

74. In leucemia acuta mieloblastica, principalele semne clinice la nivelul tesuturilor moi ale
cavitatii bucale sunt:

 A Gingia are aspect palid, lucios


 B Hiperplazia gingivala este inconstanta si localizata
 C Hiperplazia gingivala este frecventa, are caracter extensiv pana la generalizare
 D Gingivoragii precoce
 E Marginea gingivala libera prezinta frecvente zone de ulceratii si necroze

R:CDE

75. Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au urmatoarele avantaje:

 A Adera la dentina
 B pH in apropierea neutralitatii
 C neiritanti pulpari
 D insolubili in lichidele de microinfiltratie marginala
 E efect sedativ pulpar

R:BCE

76. Caninul maxilar se caracterizeaza prin:

 A Implantarea cea mai buna


 B Permite aplicarea tuturor elementelor de agregare
 C Este solicitat numai in miscarile de propulsie
 D Este solicitat numai in miscarile de lateralitate
 E Poseda receptori parodontali specializati care participa la orientarea dinamicii mandibulare

R:ABE

78. In tratamentul nevralgiei de trigemen, procedeul Janetta:

 A Reprezinta decompresia microchirurgicala


 B Repozitioneaza vasele sangvine aberante pentru a evita incrucisarea cu fibrele nervoase
 C Este efectuat prin craniotomie occipitala
 D Beneficiile pe termen lung au fost raportate la 60% din pacienti
 E Morbiditatea serioasa este de 1%

R:ABC

79. Diagnsoticul pozitiv al puplitei purulente partiale (coronare) se face pe baza urmatoarelor
elemente:

 A Caracterul lancinant al durerii


 B Exacerbarea la cald, diminuarea la rece
 C Caracterul pulsatil al durerii, posibilitatea de localizare
 D Probele de vitalitate la rece dau raspunsuri pozitive
 E Probele de vitalitate electrice dau raspunsuri pozitive la intensitati mai mici decat cele obisnuite

R:BC

82. Sectionarea si indepartarea apexului (rezectia apicala propriu-zisa) se face conform unor
principii generale:

 A Se va rezeca un segment apical de 1-3 mm


 B Rezectia apexului se face intotdeauna pana la limita geodei osoase rezultate dupa chiuretarea
procesului periapical
 C In cazul unei obturatii de canal vechi si incomplete/resorbite nu este necesara rezectia apicala
pana la nivelul acesteia
 D In functie de situatia locala se poate rezeca si mai mult de 1/3 din lungimea radacinii
 E In cazul unui chist extins la mai multi dinti se va practica rezectia apicala si sigilarea apexiana
la toti dintii la care apexurile sunt cuprinse in leziunea chistica
R:ACE

84. IL-4:

 A Este responsabila de inducerea apoptozei celulare


 B Are un rol reglator asupra productiei de IL-1
 C Este sintetizata de celulele epiteliale
 D Este produsa de mastocite si limfocite
 E Provoaca diferentierea celulelor multinucleate in osteoclaste

R:ABD

85. Importanta pozitiei de intercuspidare maxima consta in faptul ca ea:

 A Asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar


 B Permite contractia simetrica, egala si maxima a muschilor ridicatori ai mandibulei
 C Poate fi considerata pozitie diagnsotica
 D Orienteaza fortele ocluzale in axul lung al dintilor
 E Anuleaza si compenseaza fortele orizontale

R:ABDE

87. In granulomul chistic, simptomatologia consta in:

 A Prezenta sangerarii pe canal


 B Teste de vitalitate negativa
 C La palpare, in dreptul apexului, se constata in formele avansate o consistenta redusa cu osul
depresibil
 D Stare generala afectata cu febra, frison, cefalee
 E La palpare, in dreptul apexului, se constata fluctuenta si edem de vecinatate

R:BC

90. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:

 A Badijonarea mucoasei bucale cu clorura de zinc 30%


 B Aplicatii locale cu solutie orala 0,1% malent de dimetinden
 C Aplicatii locale cu colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroizi
 D Aplicatii locale de produse tipizate cu triamcinolon, fluocinolon, de trei ori pe zi
 E Atingeri locale cu perhidrol 3% diluat ½ in apa calduta, de 2-3 ori pe zi

R:CDE

91. In sindromul de ocluzie deschisa, aplatizarea mentonului care da figurii un aspect sters,
dizgratios, este determinata de:

 A Hipertonia patratului buzei infeioare


 B H ipertonia muschiului mentonier
 C Hipotonia patratului buzei inferioare
 D Hipotonia muschiului temporal
 E Hipotonia muschiului mentonier

R:AB

92. In pulpita acuta seroasa totala(corono-radiculara) se observa urmatoarele aspecte


morfopatologice:

 A Vasodilatatie in intreg teritoriul pulpar


 B Prezenta rara a elementelor sanguine din seria alba in tesutul pulpar
 C Degenerescente celulare, indeosebi odontoblastice
 D Focare de supuratie delimitate de o membrana piogena
 E Zone de necroza si ulceratie

R:ABC

94. Sanguinorina

 A Este un alcaloid
 B Este un eter hidoxifenil
 C I se atribuie un risc pt aparitia unor leziuni precanceroase la nivelul mucoasi cavitatii bucale
 D Inhiba microorganismele din pungile parodontale
 E Actiunea antiinflamatoare este pusa pe seama inhibarii prostaglandinelor

R:ACD

97. Caria dintilor temporari are ca efect pierderea calicatii functilor majore ale dintilor
temporari:

 A Fizionomie
 B Mentinerea dimensiunii verticale faciale a arcadei alveolare
 C Mentinerea relatiei tridimensionale in ocluzia dentara
 D Masticatie
 E Mentinerea relatiei de postura corporala

R:ABCD

98. Solidarizarea machetelor de ocluzie in relatie centrica se poate realiza prin:

 A Utilizarea de silicon
 B Utilizarea unor anse de sarma in forma de U
 C Practicarea unor lacase sau ancose in cele 2 valuri la nivelul primilor premolari
 D Utilizarea de material tip Repin
 E Folosirea de stifturi de interpozitionare intre cele 2 machete

R:BCDE

99. Prepararile atipice ale cavitatilor ocluzo-proximale pentru inlay (dupa Le Huche) prezinta:
 A Peretii pulpar si gingival inclinati putin spre interior, pentru a mari stabilitatea
 B Sant de blocaj in peretele gingival
 C Treapta negativa in peretele pulpar
 D Caseta simpla proximala deschisa ocluzal
 E Caseta dubla

R:ABC

101. Diferentele esentiale intre forma de parodontita agresiva localizata si cea


generalizata sunt:

 A Parodontita agresiva localizata este apanajul varstelor inainte comparativ cu forma


generalizata.
 B Titrul de anticorpi seriei este mai mare la pacientii cu parodontita agresiva generalizata
comparativ cu forma localizata
 C Parodontita agresiva localizata este depistata la pubertate sau in jurul acestei perioade, in timp
ce forma generalizata apare mai frecvent in preajma varstei de 30 de ani dar si mai tarziu.
 D Tartrul subgingival este, in mod obisnuit, absent in formele localizate si poate fi sau nu prezent
in formele generalizate
 E Distructiile parodontale afecteaza de regula incisivii si primii molari permanenti in forma
localizata si inca alti dinti in forma generalizata

R:CDE

102. Factorii de risc general pentru vindecarea intarziata a plagilor oro-maxilo-faciale


sunt:

 A HTA
 B Diabetul zaharat sau alte boli metabolice
 C Imunosupresia
 D Varsta avansata
 E Suprainfectarea plagii

R:BCD

103. Avantajele tehnicii de condensare termodinamica a gutapercii (McSpadden) sunt:

 A Risc minim de lezare termica a parodontiului de sustinere


 B Foarte rapida, necesitand mai putin de 10 secunde pentru obturarea canalului
 C Asocierea unui ciment de sigilare asigura o mai buna atanseizare apicala a canalului decat
condensarea laterala la rece
 D Confera obturatiei densitate si omogenitate crescute
 E Fiabilitate crescuta datorita rezistentei la fractura a compactelor

R:BCD

104. Mecanismele de patogenitate a Porphyromonas gingivalis sunt:

 A Lipopolizaharidul din peretele bacterian, cu rol de endotoxina si factor antigenic


 B Fimbrii cu rol de aderenta la substrat
 C Hemolizine care actioneaza asupra hematiilor producand hemoliza
 D Producerea de enzime tip proteaza
 E Mobilitatea deosebita, chiar si in conditiile unui mediu vascos

R:ABD

107. Indicatiile extractiei cu elevatorul Lecluse la molarul de minte mandibular erupt


sunt:

 A Radacinile molarului de minte inferior sunt recurbate distal


 B Prezenta unor radacini divergente la molarul de minte inferior
 C Mobilitatea crescuta a molarului doi
 D Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite realizarea parghiei cu elevatorul Lecluse
 E Prezenta molarilor unu si doi integri, cu implantare favorabila

R:ADE

117. Pentru crearea accesului in camera pulpara si canalele radiculare, dupa


indepartarea in totalitate a tavanului camerei pulpare se inlatura resturile pulpare cu:

 A Freze extradure la turatie conventionala


 B Freze din otel la turatie conventionala, sub irigare cu apa
 C Linguri Black
 D Excavatoare
 E Solutie 10% EDTA

R:CD

118. Principal, ca timp operatori, odontectomia molarului de minte inferior cuprinde:

 A Incizia si decolarea unui lambou mucoperiostal, cu descoperirea corticalei osoase


 B Trepanarea corticalei ososase
 C Degajarea coroanei de tesut osos
 D Sectionarea coronoradiculara (de fiecare data)
 E Folosirea sacului folicular pentru a tapeta cavitatea postodontontectomie

R:ABC

119. In necroza pulpara, diagnosticul diferential se face cu :

 A Parodontita apicala hiperemica


 B Gangrena pulpara simpla
 C Parodontita apicala cronica
 D Pulpita cronica inchisa propiru-zisa
 E Hiperemia preinflamatorie pulpara

R:CDE
123. In etiologia inocluziei dentare sunt incriminati urmatorii factori loco-regionali, CU
EXCEPTIA:

 A Micsorarii spatiului necesar eruptiei


 B Rahitismului
 C Obstacolelor in calea eruptiei
 D Caracteristicile particulare ale dintilor
 E Avitaminozelor ( in special avitaminoza D)

R:BE

124. Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt:

 A Nu necesita ciment de sigilare


 B Necesita utilizarea unor instrumente speciale de tip spreader
 C Necesita mult timp
 D Reclama o largire excesiva a canalului
 E Obturatia este neomogena

R:CD

125. In gangrena pulpara simpla, sunt principii bacteriene care actioneaza pe substanta
fundamentala:

 A Glucuronidaza streptococica
 B Histamina
 C Condroitin-sulfataza
 D Heparina
 E Hialuronidaza

R:ACE

127. Potrivit clasificarii lui ARMITAGE (1999), sunt leziuni gingivale induse de placa
bacteriana:

 A Gingivita ulcero-necrotica
 B Gingivite prin deficienta de acid ascorbic
 C Eritemul gingival linear
 D Granulomul piogen asociat de sarcina
 E Leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea

R:ABD

132. In parodontita apicala cronica difuza progresiva Pertsch, diagnosticul pozitiv se


pune pe urmatoarele elemente:

 A Prezenta de fistule multiple, puroi de aspect caracteristic, multiple sechestre osoase


 B Prezenta nodulilor conjuctivi pe suprafata mucoasei sau pe tegumente
 C Prezenta fistulei la nivelul mucoasei sau pe tegumente
 D Imagine radiologica caracteristica
 E Teste de vitalitate negative

R:BCDE

133. Sunt chisturi ale partilor moi orale:

 A Chistul dermoid
 B Chistul teratoid
 C Chiastul epidermoid
 D Chistul brahial
 E Chistul gastrointestinal heterotopic

R:ABE

136. Caria aproximala, mai ales in zona de sprijin, determina scurtarea arcadei, ducand
la dificultati in eruptia:

 A Caninului
 B Premolarului doi
 C Premoralului unu
 D Incisivul lateral
 E Molarul unu

R:AB

137. Semnele clinice din anchiloza intracapsulara unilaterala sunt:

 A Mentonul este avansat


 B Linia interincisiva este deviata de partea sanatoasa
 C Miscarea de latelaritate de pe partea sanatoasa este amplificata
 D La copii hemimandibula de pe partea afectata este hipoplazica
 E Obrazul pare relaxat de partea afectata si in tensiune de partea opusa

R:DE

138. Tratamentul chirurgical al abcesului de spatiu genian:

 A Implica incizia si drenajul colectiei supurate


 B Drenajul optim se realizeaza pe cale cutatanata submandibulara
 C Drenajul optim se realizeaza pe cale orala, vestibulara
 D Implica suprimarea factorului cauzal dentar
 E Abordul oral permite un drenaj eficient al spatiului bucal

R:ABD

139. Ectopia dentara se intalneste destul de frecvent in cadrul populatiei tarii noastre, ea
vizand cu precadere anumiti dinti:
 A Caninul superior
 B Caninul inferior
 C Incisivul central superior
 D Molarul unu superior
 E Premolarii superiori

R:ABE

142. In coafajul direct, mai eficient decat hemostaza prin tampoane cu bulete de vata
sterile ar fi utilizarea unor lavaje cu :

 A Ser fiziologic
 B Xilina 2% cu epinefrina 1/100.000
 C Etanol
 D Acid tricloracetic
 E Clorura de zinc 30 %

R:AB

146. Raportul coroana-radacina clinica se modifica in functie de varsta astfel:

 A Localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smaltului


 B La adultul tanar gingia este atasata in vecinatatea jonctiunii smalt-dentina
 C La maturitate se produce o usoara retractie gingivala
 D Localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul cementului
 E La adultul tanar gingia este atasata in vecinatatea jonctiunii smalt-cement

R:ACE

147. In cazul particular al caninului superior inclus, semnul lui Quintero – semn
patognomonic al incluziei se traduce prin:

 A Pozitie vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior


 B Rotatia mezio-vestibulara a incisivului lateral superior
 C Pozitie palatinizata a coroanei incisivului lateral superior
 D Pozitie palatinizata a coroanei incisivului laterat inferion
 E Rotatia disto-vestibulara a incisivului lateral superior

R:AB

152. Submaxilectomia:

 A Este necesara atunci cand calculul este situat in canalul Wharton


 B Este necesara atunci cand calculul este situat intraglandural
 C Este necesara atunci cand exista calculi multipli
 D Trebuie realizata inainte ca glanda sa prezinte transformari ireversibile
 E Abordul este pe cale intraorala

R:BC
153. In cazul reincluziei partiale, diagnosticul diferential se face cu:

 A Incluzia dentara
 B Anodontia
 C Oprirea in eruptie a dintelui
 D Intruzia posttraumatica partiala
 E Incluzia porttraumatica totala

R:CD

154. Pentru producerea transpozitiei concura mai multi factori:

 A Pierderea precoce a caninului permanent


 B Cronologia dentara
 C Pierderea precoce a incisivului central permanent
 D Pozitia intraosoasa a germenilor dentari
 E Pierdera predoce a caninului de lapte

R:BDE

156. In organogeneza actioneaza ca factori siguri sau posibili cauzatori ai anodontiilor


urmatorii factori generali:

 A Bolile constitutionale
 B Factori teratogeni ( radiatii, medicamente )
 C Tumori ale maxilarului
 D Deficientele nutritionale din timpul sarcinii
 E Despicaturile labio-maxilo-palatinale

R:ABD

158. Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:

 A Radacini deformate prin procese de hipercimentoza


 B Dinti cu parodontopatie merginala cronica profunda
 C Dinti cu radacini convergente, care cuprind un sept interradicular gros (dinte”barat”)
 D Dinti temporari
 E Resturi radiculare profunde, ramase mult timp intrasos

R:ACE

159. Crosetul in C:

 A Porneste pintr-un conector secundar din sea


 B Trece in punte peste festonul gingival
 C Se termina supraecuatorial
 D Prezinta variantele: croset in C inversat sau C intors
 E Este utilizat pe premolarii inferiori cu radacina denudata
R:ABD

161. Metoda compresiunii pe menton:

 A Consta in dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica prin compresiunea postero-inferioara a


mentonului
 B Consta in dirijarea mandibulei in pozitia centrica prin compresiunea postero-superioara a
mentonului
 C Este riscanta deoarece conduce mandibula intr-o pozitie incorecta mult mai retrudata decat
relatia centrica
 D Urmareste prin compresiunea realizata de partile moi prevertebrale asupra mandibulei,
conducerea acesteia in relatie centrica
 E Reprezinta o metoda de redesteptare a vechilor reflexe parodonto-musculare de pozitionare
centrica

R:BC

162. Potrivit clasificarii de Parodontologie din Bucuresti, sunt gingivite neinduse de placa
bacteriana:

 A Gingivite descuamative
 B Gingivita si gingivo-stomatita micotica
 C Gingivita alergica
 D Gingivita din diabet
 E Gingivita de puberatate

R:ABC

163. Mucoasa masticatorie este reprezentata de:

 A Mucoasa buzelor
 B Gingia
 C Mucoasa de pe fata ventrala a limbii
 D Mucoasa care acopera bolta palatina osoasa
 E Mucoasa de pe fata dorsala a limbii

R:BD

171. Biedermann, prin prisma anchilozei dento-alveolare, pe care o considera prezenta in


orice reincluzie, prezinta patru modalitati de tratament:

 A Expectativa
 B Extractia sau replantarea dintelui anchilotic cat mai tardiv
 C Reconstituirea contactelor aproximale si ocluzale ale dintelui in cauza
 D Extractia sau replantarea dintelui anchilotic cat mai precoce
 E Reconstituirea contactelor aproximale si vestibulare ale dintelui in cauza

R:ACD
173. Faza initiala in tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale se face prin:

 A Igeinizarea efectuata de medic


 B Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
 C Tratementul chirurgical al complicatiilor cronice
 D Tratamentul complicatiilor acute
 E Instruirea pacientilor privind igiena bucala

R:ABDE

175. In transpozitia completa canin- premolar 1:

 A Se efectueaza slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului


 B Realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
 C Se efectueaza slefuiri selctive in sedinte repetate ale fetei distale a premolarului
 D Realizarea morfologiei caninului ca premolar este necesara prin slefuire
 E Se efectueaza slefuiri selective in sedinta unica a fetei distale a premolarului

R:AB

176. Avantajele care au impus utilizarea placutei palatinale in cazurile clinice cu


despicaturi largi sunt:

 A Usureaza alimentatia prin facilitarea succiunii


 B Ghideaza cresterea segmentelor maxilare care tind sa se uneasca pe linia mediana
 C Ghideaza interpozitionarea limbii in despicatura
 D Elimina folosirea suzetei
 E Fixeaza sonda nazo-gastrica

R:ABD

180. In granulomul simplu conjunctiv, la examenul obiectiv se constata:

 A Prezenta unui proces carios care intereseaza si camera pulpara


 B Palparea cu degetul pe mucoasa, in dreptul apexului, respectiv poate sa evidentieze o oarecare
sensibilitate, mai ales in fazele de acutizare
 C Tumefactie pe mucoasa in dreptul apexului, depresibilitate, mai ales in fazele de acutizare
 D Secretie seroasa abundenta pe canal
 E Lipsa oricarei sensibilitati la testele de vitalitate

R:ABE

181. Traumatismele in timpul jocului sau accidentarile prin cadere pot produce:

 A Osteomielita
 B Sialadenita
 C Luxatii
 D Parotidite
 E Intruzii ale dintilor temporari
R:CE

182. Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:

 A Posibiliatea localizarii anesteziei la un singur dinte


 B Surata scurta de instalare ( 2-3 minute )
 C Folosirea unei cantitati reduse de substanta anestezica ( 0.15-0.20 mi)
 D Posibilitatea de a anestezia simultan mai multi dinti fara a supradoza anestezicul
 E Anestezia partilor moi limitata doar in dreptul dintelui la care s-a realizat anestezia

R:ACD

186. Hiperestezia dentara devine manifesta in urmatoarele conditii:

 A La atingerea cu limba
 B Contactul cu un instrument metalic
 C Contactul cu alimente reci sau calde
 D Fumat
 E Contactul cu alimente solide sau lichide

R:BCE

188. Contraindicatiile ionoforezei in sterilizarea canalelor radiculare sunt:

 A Parodontite apicale acute


 B Corpi straini imposibil de indepartat din canale
 C Canale cu secretii abundente
 D Parodontite apicale cronice
 E Gangrena simpla

R:ABC

191. Nevralgia occipitala (Arnold ) in functie de tipul durerii se clasifica in mai multe
forma:

 A Nevralgia esentiala
 B Nevralgia secundara
 C Nevralgia tertiara
 D Nevralgia simpatalgica
 E Nevralgia neurotona

R:ABD

192. Pentru controlul oncologic preventiv, sunt necesare:

 A O buna imunitate
 B Manusi de consultatie
 C O oglinda stomatologica
 D Microscop
 E 20 minute de examinare competenta

R:ABC

194. Pasta de zinc oxid eugenol se indica:

 A In edentatia totala pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastic (tehnica de


spalare)
 B In toate tehnicile de amprentare mucostatica
 C In toate tehnicile de amprentare mucodinamica
 D In amprente pentru rebazari ale protezelor totale
 E Atunci cand se doreste absorbtia secretiilor din palat

R:ABD

195. In dentitia permanenta, reincluzia dentara:

 A Se intalneste frecvent
 B Se intalneste foarte rar
 C Are frecventa mai mare in zonele frontale
 D Are frecventa mai mica in zonele laterale
 E Are frecventa mai mare in zonele laterale

R:BE

198. Exista o anumita particularitate antropologica privind orientarea planului de


ocluzie in zonele laterale:

 A Profilul drept reprezinta prototipul normal


 B Profilul convex cu mentonul retras
 C Profilul concav cu paralelism pefect intre planul de ocluzie si planul Camper
 D Profilul convex la bolnavii ca eu fost posesorii unor ocluzii de clasa a III-a Angle
 E Profilul concav divergen fata de planul Camper, sau descendent distal

R:ABE

199. Un element fundamental in tratamentul diastemei este reprezentat de deplasarea


corporeala a dintilor, acest lucru puatand fi realizat:

 A Fie aplicand forta activa cat mai departe de colet sau pe o suprafata cat mai mica a dintelui
 B Fie asigurand o deplasare in 3 timpi
 C Fie asigurand o deplasare in 4 timpi
 D Fie aplicand forta activa cat mai aproape de colet sau pe o suprafata cat mai mare a dintelui
 E Fie asigurand o deplasare de in 2 timpi

R:CD
IASI 2013 – grile din tematica 2017

COMPLEMENT SIMPLU

1. Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutia sa urmatoarele spatii, cu EXCEPTIA:


A Bucal

B Maseterin

C Submandibular

D Laterofaringian

E Temporal

2. Indicatia tehnicilor de injectare a gutapercii ramolita prin incalzire este:

A Canale foarte subtiri

B Canale cu curbura accentuata

C Constrictie apicala largita

D Rezorbtie radiculara interna

E Rezorbtie radiculara externa

3. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au urmatoarele particularitati, cu EXCEPTIA:

A Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mic

B Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimeodatantul cuspizilor linguali de ghidaj

C In sens C-O suprafata linguala se modeleaza usor convex

D Suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara santuri si individualizarea intermediarilor

E Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul protetic este mare

4. Extractia alveoloplastica reprezinta:

A O interventie chirurgicala care se realizeaza concomitent cu extractiile dentare prin care se obtine
conservarea osului alveolar

B O interventie chirurgicala indicata la pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru


C O interventie chirurgicala realizatat in scopul inbunatatirii inchiderii marginale posterioare la pacientii
cu sant retrotuberozitar desfiintat

D O tehnica de adancire a santului pelvi-mandibular

E Tehnica de indepartare a mucoasei balante de-a lungul crestei alveolare, respectand periostul

5. In gangrena pulpara simpla, radiografia dentara arata uneori:

A O largire a spatiului periapical

B O imagine radiotransparenta difuza apical

C O imagine radiotransparenta circumscrisa apical

D O transparenta crescuta a canalului radicular si eventula stramtorarea lumenului radicular

E Rizaliza

6. Aprecierea vindecarii parodontitelor apicale cronice sau a insuccesului tratamentului endodontic se


face prin examinarea, in paralel, a radiografiei realizate dupa obturarea canalelor radiculare cu radiografii
efectuate:

A La o saptamana de la terminarea tratamentului

B La trei saptamani de la terminarea tratamentului

C La o luna de la terminarea tratamentului

D La 3-6 luni de la terminarea tratamentului

E Atunci cand simptomatologia dureroasa dispare

7. Dintre parodontitele cronice cu imagine circumscrisa NU face parte:

A Parodontita apicala cronica cu hipercementoza

B Parodontita apicala cronica din TBC

C Parodontita apicala cronica condensata

D Osteita paradentara a lui Merkior

E Abcesul apical cronic


8. Simptomatologia subiectiva in abcesul parodontal marginal este reprezentata de:

A Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile

B Jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie

C Mucosa acoperitoare intinsa, lucioasa, rosie

D Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesului este dureroasa

E Dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie

9. Unul din criteriile de diagnostic pozitiv al pulpitei purulente totale este:

A Calmarea temporala a durerii prin lichide reci

B Cedarea durerii la calmante locale de tip Dentocalmin

C Cedarea durerii la analgezice

D Calmarea temporala a durerii prin lichide calde

E Exacerbarea durerii dupa evacuarea secretiei purulente prin deschiderea camerei pulpar

10. Metoda “homotropismului lingo-mandibular” de determinare a relatiei centrice:

A Consta in dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica prin compresiunea pe menton

B Urmareste conducerea mandibulei in relatie centrica prin compresiunea realizata de partile moi
prevertebrale asupra mandibulei

C Se bazeaza pe faptul ca mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic

D Se bazeaza pe faptul ca reflexul deglutiei se produce cu mandibula centrata

E Consta in compresiunea bilaterala a maseterilor, cu scopul obtinerii de contractii echilibrate

11. Anodontia este denumita in literatura de specialitate prin urmatorul termen:

A Poliodontie

B Pleodontie

C Agenezie

D Hiperdentie
E Poligenezie dentara

12. n transpozitia completa intre canin si primul premolar pot sa apara urmatoarele:

A Migrari patologice

B Incluzii dentare

C Tulburari ocluzale de tipul contactelor premature generate de cuspidul palatinal al premolarului

D Eroziuni ale premolarilor

E Distrofii si displazii dentare

13. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:

A Aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasa, care se mentine circa 24
ore

B Instilatii de colutorii complexe cu antibiotice

C Extractia molarului semiinclus

D Decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de minte incomplet erupt

E Spalaturi antiseptice abundente si dese

14. Detartrajul:

A Reprezinta actiunea de indeparteare a placii bacteriene si a produsilor de metabolism

B Este o manopera sangeranda

C Urmareste predilect, indepartarea urmelor de tartru inclavate in cementul radicular

D Este o manopera folosita pentru indepartarea cementului necrotic

E Are caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular

15. Conform metodei Willis de determinare a relatiei centrice, segmentul etalon este:

A Distanta dintre fanta labiala si unghiul extern al ochiului

B Distanta subnazale – gnation masurata cand bolnavul tine gura deschisa


C Distanta subnazale – gnation masurata cand bolnavul tine gura inchisa

D Distanta intercomisurala

E Distanta interpupilara

16. Din punct de vedere al compozitiei chimice a substantelor anestezice utilizate in anestezia locala, se
descrie ca ester al acidului benzoic:

A Cocaina

B Lidocaina

C Articaina

D Cincocaina

E Propoxicaina

17. In parodontitele marginale, severitatea este apreciata in functie de:

A Numarul de milimetri masurati prin sondare exploratorie intre jonctiunea smalt-cement si nivelul cel
mai decliv al pungilor parodontale

B Cresterile de volum ale gingiei

C Mobilitatea dentara

D Modificari de consistenta ale gingiei

E Modificari de culoare si aspect ale gingi

18. Pentru coroana ceramica Jacket, pragul trebuie:

A Infundat subgingival in zona vestibulara, din motive estetice ( 0,3-0,5 mm)

B Preparat juxtagingival

C Preparat supragingival la 1 mm de jonctiunea smalt cement

D Infundat 1-1,5 mm

E Sa aiba o latime de 1.5 mm sub un unghi de 45 de grade


19. Dintre tulburarile eruptiei dentare care intereseaza dintele in timpul perioadei de dezvoltare in
grosimea osului sunt:

A Malpozitii ale dintilor vecini

B Fibromucoasa densa si renitenta, hiperplazii gingivale

C Pozitia ectopica a germenului dentar

D Tendinta filogenica de reducere dimensionala a structurii oasease scheletate

E Sindromul compresiei de maxilar

20. Intre hiperplaziile si hipertrofiile reactive si inflamatorii tip “epulis- like” enumeram, cu EXCEPTIA:

A Granulomul piogen

B Fibromul osifiat periferic

C Papilomul

D Granulomul periferic cu celule gigante

E Granulomul congenital

21. Care dintre urmatoarele este metoda complexa de determinare a relatiei centrice la edentatul total:

A Metoda “homotropismului lingo-mandibular”

B Metoda compresiunii pe menton

C Manevra temporala Green

D Metoda Patterson

E Centrocordul Optow

22. In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenei simple, instrumentarea canalului se practica pana la:

A Foramenul apical

B Apexul radicular, evidentiat radiologic

C 1-1,5 mm de apex

D 2-2,5 mm de apex
E Spatiul periapical

23. Dupa GYSI, citat de ACKERMANN, intensitatea fortei ce o determina muchiul temporal este:

A 32,5 Kg

B 28,5 Kg

C 35 Kg

D 16 Kg

E 26 Kg

24. Dupa Korber ocluzia functionala este caracterizata de existenta urmatorilor factori:

A Factorul timp

B Factorul calitativ

C Factorul forta

D Factorul continuitatii suprafetelor ocluzale

E Factorul de miscare

25. In remodelarea procesului alveolar orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii:

A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxima

B Inciziile se realizeaza pe coama crestei, fara incizii de descarcare

C Daca inciziile de descarcare nu pot si evitate , baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat celelalte
lanturi

D Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima

E Cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie )

26. Anomalii frecvente de canale prezinta:

A Incisivii inferiori: doua canale ( V si L )

B Molarul prim superior: radacina palatinala poate avea doua canale


C Primul si al doilea molar inferior: doua canale pe radacina distala

D Caninul superior: doua canale ( M si D )

E Premolarul 2 inferior: doua canale ( M si D )

27. Diferentele semnificative intre parodontita marginala cronica si parodontita agresiva sunt date de:

A Ritmul de evolutie

B Localizarea tartrului

C Varsta

D Sex

E Dispozitia pe arcadele dentare a distructiilo

28. Situatiile in care tratamentul endodontic preoperator nu este posibil dar se realizeaza obturatia de
canal dupa indepartarea apexului / procesului periapical si cub control vizual direct sunt:

A Formarea de praguri in timpul tratamentului endodontic care nu permite obturatia corecta

B Corp strain pe canal

C Reconstituiri corono-radiculare

D Radacini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in treimea apicala

E Canale cu secretie persistenta care nu permit efectuarea obturatiei de canal

29. Nevralgia glosofaringiana:

A Este un sindrom mai frecvent decat nevralgia de trigemen

B Durerea este intensa si paroxistica

C Originea este la nivelul varfului limbii

D Este singura nevralgie care poate fi acompaniata de bradicardie

E Este provocata cel mai frecvent de deglutie


30. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase se pune pe elemente rezultate din
interogatoriu si pe constatarile examinului clinic si amune:

A Existenta cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare

B Sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia sensibilitatii numai in indepartarea straturilormai mai
profunde

C Raspuns negativ la percutia in ax a dintelui

D Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la intensitatii crescute ale excitantului

E Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui

31. Materialul organic cuprins intre microorganismele palcii poarta denumirea de matrice
intermicrobiana. Dintre constituienti fac parte:

A Lycasinul

B Dextranul

C Levanul

D Amidonul

E Fibronectina

32. Cuspizii de sprijin se impart in urmatoarele grupe:

A Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari

B Cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari

C Marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari

D Marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari

E Cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari

33. Sunt contraindicatii ale detartrajului cu ultrasunete:

A Gingivostomatita ulcero-necrotica, pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru

B Hiperestezia dentinara accentuata

C La bolnavii hemofilici
D Bolnavii cu boli infectioase, contagioase

E In fazele incipiente de imbolnavire: gingivala cronica si parodontita marginala cronica superficiala

34. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele


situatii:

A Pulpite acute purulente partiale sau totale

B Canale curbate

C Pulpite cronice

D Cand, in timpul tratamentului, campul operator a fost inundat de saliva

E Cand nu putem opri hemoragia

35. Dupa criteriul morfologic, se descriu urmatoarele forme anatomo-patologice ale incluziei dentare:

A Incluzii dentare intraosoase

B Incluzii ale dintilor permanenti, temporari sau supranumerari

C Incluzii dentare simetrice sau asimetrice

D Anchiloze dentare ale dintilor neerupti

E Incluzii dentare submucosae

36. Din punct de vedere al interactiunilor medicamentoase efectul vosoconstrictor al adrenalinei din
substantele anestezice locale, poate si redus sau anulat de catre:

A Fenotiazine

B Butirofenone

C Antidepresive triciclice

D Medicatia ocitocica ergotaminica

E IMAO

37. Bizotarea marginilor cavitatii se face la inlay-ul metalic ocluzal:


A Cu o inclinare de 45 de grade fata de axul de insertie

B Pe 1/3 – ½ din grosimea smaltului

C La 30 de grade, caci marginile subtiri s-ar fractura

D Pe toata inaltimea smaltului la cavitatile mici, dar cu o inclinare de 45 de grade, dupa Mouren

E Cu freze cilindrice din oteluri extradure

38. Anodontia mai poate fi definita astfel:

A Atelectodontie

B Ateleodontie

C Pleiodontie

D Aplazie

E Oligodontie

39. Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei partial scheletate are urmatoarele
caracteristici:

A Are latimea de 6-7 mm

B Are grosimea de 3 mm

C Pe sectiune are forma ovalara, rotunda sau semiovala

D Este intotdeauna in contact cu parodontiul marginal

E Are un grad de elasticitate mare si nu modifica deloc relieful boltii palatine

40. Clasificarea despicaturilor labiale ( dupa Veau ) cuprinde:

A Despicatura labiale “cicatriciala”

B Despicatura labiala unilaterala simpla

C Despicatura labiala unilaterala dubla

D Despicatura labiala unilaterala asimetrica

E Despicatura labiala central


41. Teoria anchilozei osteodentare in etiopatogenia reincluziei dentare sugereaza ca posibile cauze ale
acesteia:

A Prezenta unei aritmii de metabolism

B Prezenta unei solutii de continuitate genetica la nivelul membranei parodontale

C Ruperea echilibrului normal al arcadei dentare

D Prezenta unei solutii de continuitate congenitala la nivelul membranei parodontale

E Presiune masticatorie excesiva

42. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe seama urmatoarelor criterii:

A Modificarea de culoare a dintelui

B Fetiditate accentuata

C Teste de vitalitate negativa

D Sensibilitate la percutia in ax

E Lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda in camera pulpara

43. Dezavantajele tehnicii Endotec de obturare radiculara prin condensare a gutapercii, sunt:

A Incompabilitatea cu utilizarea cimenturilor de sigilare

B Densitatea scazuta a obturatiei

C Presiune de condensare foarte crescuta care creste riscurile de fractura radiculara

D Leziuni termice ale periodontiului sau chiar ale osului alveolar in cazul supraincalzirii gutapercii prin
activarea prelungita

E Frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu cele din condensarea conventionala la rece,
in cazul nerespectarii tehnicii corecte

44. Referitor la diastema dintre incisivii centrali superiori, Kalvelis considera ca exista urmatoarele
forme:

A Treme intre grupul dintilor frontali si laterali


B Diastema patologica

C Diastema secundara sau falsa

D Diastema laterala

45. In infectiile spatiului vestibular, diagnosticul diferential se face cu:

A Chistul de maxilar in faza de exteriorizare

B Infectia de spatiu bucal

C Abcesul spatiului submandibular

D Chistul de maxilar suprainfectat

E Abcesul spatiului paramandibular

46. Ca si forme clinice, abcesul parodontal merginal poate fi:

A Compus, cand tumefactia evolueaza simultan pe doua fete adiacente ale dintelui

B Simplu, cand tumefactia se afla pe aceeasi fata cu punga parodontala

C Migrator, cand colectia purulenta intereseaza doi dinti vecini

D Serpiginos, cand exsudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine aparent pe alta

E Complex, cand tumefactia intereseaza si furcatia

47. Diastema mai este denumita in literatuta de specialitate astfel:

A Diastema adevarata

B Bresa dentara

C Diastema interincisiva

D Diastema vera, primara

E Diastema patologica

48. Sunt metode antropometrice fara repere preexistenta de determinare a dimensiunii verticale a etajului
inferior:
A Metoda Boianov

B Metoda Wright

C Metoda Landa

D Metoda Willis

E Metoda profilometrului Sears

49. Varietati ale ectopiei dentare sunt denumite in literatura de specialitate astfel:

A Entopic

B Ectopie vestibulara

C Pleodontie

D Ectopie palatinala

E Distopie

50. Cele mai frecvente anodontii sunt localizate la:

A Incisivul lateral suerior

B Molarii de minte inferiori si superiori

C Caninul temporal

D Premolarul doi inferior

E Incisivul central temporal

51. Cea ce deosebeste durerea din pulpita purulenta de cea din pulpita seroasa este:

A Caracterul lancinant care a dus la clasificarea ei sub numele de “turbarea dintilor”

B Caracterul ei pulsatil, sincron cu sistolele ventriculare

C Exacerbarea ai de orice cauza care provoaca cresterea afluxului sanguin spre extremitatea cefalica

D Reducerea ei la race, prin vasoconstrictia provocata

E Calmarea ei la cald
52. Dintre tipurile de lambouri pentru rezectia apicala, lamboul Ochsenbein-Luebke are urmatoarele
dezavantaje:

A Colturile lamboului se pot necroza

B Sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa fixa este subtire

C Accesul este favorabil doar dupa decolarea lamboului

D Decolarea lamboului este dificila la inceput

E Poate duce la deficit fizionomic

53. Tartrul subgingival se poate prezenta sub diferite forme:

A Fatete netede, subtiri, cu suprafata lipsita de neregularitati

B Formatiuni nodulare

C Depozite spinoase, ca acoperite cu gimpi

D Depozit organo-mineral, de culoare alb-galbena, moale, friabil

E Crusta cu suprafata aspra, rugoasa

54. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu:

A Necroza pulpara

B Parodontita apicala cronica

C Pulpita acuta hiperemica

D Pulpite cronice

E Caria dentara

55. In bolile parodontiului marginal, Clindamicina NU se administreaza:

A La pacientii cu antecedente de tulbulari gastrointestinale

B In parodontita juvenila

C In bolile parodontiului marginal refractare la tratament


D La diabeticii tratati cu insulina

E La copii

56. Determinarea nivelului planului de ocluzie se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare
sau mandibulare astfel:

A Nivelul planului de ocluzie in zona frontala, in functie de particularitatile constitutionale ale bolnavului
va fi situat la 1,5-2 mm sub marginea inferioara a buzei superioare

B La edentatul subtotal varstnic, marginea bordurii de ocluzie in zona frontala, va fi plasata la 2,5-3 mm
sub marginea inferioara a buzei superioare

C Pentru zonele laterale, nivelul planului de ocluzie se va fixa la mijlocul distantei dintre cele doua creste
edentate

D In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va apropia de
campulprotetic deficitar

E In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va indeparta de
campul protetic deficitar

57. Consecintele reincluziei sunt:

A Hiperestezia si hipersensibilitatea, parodontopatia marginala cronica prin denudarea dintilor vecini

B Carii de colet si radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive subgingivale

C Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus

D Activarea anormala a folicului dentar

E Pierderea prematura a dintilor temporary

58. Finger spreaderele, imaginate de Luks, prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere:

A Sunt mai flexibile

B Confera operatorului o mare sensibilitate tactila

C Pot fi folosite pentru condensarea verticala in canale subtiri

D Permit rotirea cu usurinta a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri

E Permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii


59. Tratamentul definitiv al abcesului paradontal marginal consta in:

A Operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculari

B Incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de aceasta

C Atingeri cu glicerina calda

D Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari

E Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari

60. Semnele obiective ale parodontitei apicale acute seroase difuze sunt:

A Fluctuenta mucoasei in dreptul radacinii

B Congestia mucoasei in dreptul radacinii

C Depresibilitate si durere la palpare cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara

D Fistula prin care se elimina o secretie seroasa sanguinolenta

E Adenopatie regionala cu ganglioni indurati si mariti de volum

61. Tehnica Nelaton de reducere a luxatiei anterioare a ATM consta in urmatoarele manevre:

A Se aplica policele bilateral pe canin

B Cu celelalte degete (exceptand policele ) se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei

C Se imprima initial o miscare de ridicare efectuata treptat pentru depasirea obstacolului reprezentat de
tuberculul articular

D Se trage spre anterior mandibula asociind si o rotatie a mentonului

E Cand condilul ajunge in cavitatea glenoida se aude un craement si gura se inchide brusc

62. Din evolutia si complicatiile granulomului epitelial fac parte:

A Constituirea intr-un focar de infectie in boala de focar

B Nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelor nervoase, date de dezvoltarea voluminoasa a


granulomulu
C Actinomicoza cervico-faciala

D Parodontita apicala cronica fibroasa

E Sinuzita “odontogena” daca este un dinte sinusal

63. Puterea de suport a dintilor la presiuni verticale bilaterale dupa Max Muller este:

A Pentru incisivi – 32 kg

B Pentru molarii III – 65,5 kg

C Pentru canini – 35 kg

D Pentru incisivii laterali – 42,5 kg

E Pentru premolarii II 44 – kg

64. In triturarea alimentelor, Maronneaud distinge urmatoarele etape:

A O faza de subocluzie

B O faza de orientare prejuxtaocluzala ( MARTINET)

C O faza juxtaocluzala ( Dubecq)

D O faza de ocluzie

E O faza subpalatala

65. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen se fac cu:

A Nevralgia nervului facial

B Nevralgia nervului intermediar Wrisberg

C Nevralgia de nerv accesoriu

D Nevralgia nazociliara ( Sindromul Charlin)

E Nevralgia de nerv glosofaringian

66. Dupa tehnologia de elaborare protezele partiale fixe pot fi obtinute prin:
A Turnate

B Frezate

C Polimerizare

D Electroeroziune

E Ambutisare

67. In cazul tratamentului chisturilor de mari dimensiuni se va practica:

A Chistectomia prin abord vestibular

B Frecvent, chistectomia prin abord palatinal – la maxilar

C Rezectia apicala cu tratament endodontic la dintii cu interesare chistica

D Intotdeauna extractia dentara

E Atitudinea fata de dinti poate fi radicala sau conservatoire

68. Unele substante, in mod prioritar, pot declansa o necroza datorita caracterului chimic mai agresiv si
anume:

A Acidului tricloracetic

B Fenolul

C Hipocloritul de sodiu

D Clorura de sodiu

E Trioximetilenul

69. Modificarile morfologice in hiperemia preinflamatorie, sunt caracterizate de:

A Vasoconstrictie si celule odontoblastice cu volum micsorat

B Celulele odontoblastice si in parte fibroblastii cu volum marit

C Invazie microbiana in pulpa dentara

D Indivizi microbieni care pot reflecta o activitate metabolica redusa

E Modificari celulare care reflecta o activitate metabolica redusa


70. Privit prin prisma ortodontica, fenomenul incluziei dentare se intalneste cel mai frecvent la urmatorii
dinti:

A Canini

B Premolarul unu superior

C Premolarul doi inferior

D Incisivul lateral inferior

E Incisivul central superior

71. Constituie complicatii loco-regionale ale bolii parodontale:

A Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare

B Septicemie

C Tromboflebita sinusului cavernos

D Sinuzita maxilara

E Colecistita prin piofagie

72. Majoritatea preparatelor anestezice locale contin un agent vasoconstrinctor care permite:

A O resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie

B Un efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescuta

C Un risc mai scazut de toxicitate sistemica

D Diminuarea sangerarii locale

E Un risc mai crescut de toxicitate sistemica

73. Bolnavii cardiaci tratati cu nifedipin si diltiazem presinta:

A Aparitia unor fribloblasti cu aspect de miofibroblasti

B Material extracelular asemanator laminei bazale si structuri hemodesmozomiale

C Flora bacteriana particulara


D O matrice fibroasa bine dezvoltata, organizata sub forma unei retele de benzi groase de fibre de colagen

E “Noduli” papilari de consistenta ferma, localizati preferential in zonele laterale

74. Diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare pe ortopantomografie, ofera relatii despre:

A Nivelul de insertie a frenurilor si plicilor alveolo-jugale

B Existenta unei formatiuni supranumerare deviante pentru eruptia dintelui permanent

C Structura osului

D Existenta sau nu a molarilor de minte pe arcada cu ectopie

E Raportul radicular al dintelui ectopic cu apexurile dintilor vecini

75. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice, difuze Partsch se face cu:

A Parodontita apicala cronica condensata

B Parodontita apicala cronica fibroasa

C Osteomielita

D Adenopatii supurate

E Actinomicoza

76. Diagnosticul diferential in reincluziile totale se face cu:

A Incluziile dentare

B Intruzia post-treumatica partiala

C Anodontia ( prin examen radiologic si clinic)

D Extractia ( prin anamneza si examenul clinic)

E Intruzia post-traumatica totala

77. Sistemul Ultrafil de injectare a gutapercii ramolita prin incalzire are urmatoarele caracteristici tehnice:

A Ramolirea gutapercii la 160 grade Celsius


B Livrarea gutapercii in capsule prevazute cu canule de calibrul 22

C Injectarea in canale cu canule de calibrul 20/23 sau chiar 25

D Termostat portabil pentru capsule de gutaperca

E Ramolirea gutapercii la 70 de grade Celsius

78. Printre testele moderne de diagnostic al afectiunilor gingivo-paradontale exista sonde ADN capabile
sa detecteze specii ca:

A Staphylococcus aureus

B Treponema pallidum

C Treponema denticola

D Aggregatibacter actinomycetemcomitans

E Porphyromonas gingivalis

79. Tulburari ale functiilor gonadelor se caracterizeaza prin aparitia de:

A Gingivita de pubertate

B Gingivita asociata administrarii de ciclosporina A

C Gingivita de sarcina

D Gingivite alergice

E Gingivita atrofica de menopauza

80. Reincluzia dentara in literatura de specialitate mai poate fi denumita si:

A Retentie dentara primara

B Retentie dentara secundara

C “dinte inclavat”

D Anchiloza dentara

E Scufundarea dentara
81. Obiectivele terapeutice in transpozitia completa de canin – incisiv lateral vor viza:

A Deplasarea dentara

B Slefuirea modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive

C Ameloplastia modelanta a caninului

D Cosmetizarea prin aditia a incisivului lateral

E Transformarea transpozitiei complete in transpozitie

82. In abcesul parodontal marginal, cel mai frecvent evacuarea exudatului purulent este impiedicata de:

A Localizarea pe anumite fete ale dintelui, mai ales in zona palatinala

B Masajul gingiei inflamate si incercarea de a goli continutul pungilor prin intepare si exprimare

C Blocuri masive de tartru si placa bacteriana supraadaugata

D Edemul merginii gingivale, produs prin impact alimentar

E Prezenta unor sisteme de imobilizare

83. Comunicarea oro-sinusala imediata trebuie diagnosticata pe baza urmatoarelor criterii:

A Sangerarea mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat

B Proba Valsalva pozitiva

C Proba Valsalva trebuie utilizata repetat deoarece largeste solutia de continuitate a mucoasei sinusale si
faciliteaza drenajul sinusului maxilar

D Explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de “cadere in gol”

E Examinarea dintelui extras releva prezenta unui fragment osos atasat la apex
Iasi 2013-raspunsuri

1. (d) 43. (d,e)


2. (d) 44. (b,d) ??
3. (e) 45. (a,d)
4. (a) 46. (b,d)
5. (d) 47. (a,c,d,e)
6. (d) 48. (a,c,d)
7. (c ) 49. (a,b,d,e)
8. (b) 50. (a,b,d)
9. (a) 51. (b,c,d)
10. (c ) 52. (a,b)
11. (c ) 53. (a,b,c,e)
12. (c ) 54. (a,b,d)
13. (d) 55. (a,b,e)
14. (b) 56. (a,c,d)
15. (a) 57. (a,b,c)
16. (a) 58. (b,d,e)
17. (a) 59. (a,d,e)
18. (a) 60. (b,c,e)
19. (c ) 61. (b,e)
20. ( c) 62. (a,b,e)
21. (e ) 63. (a,c,e)
22. (c ) 64. (b,c,d)
23. (c ) 65. (a,b,d,e)
24. (a,c,d,e) 66. (a,b,c,d)
25. (b,d,e) 67. (a,c,e)
26. (a,c) 68. (a,b,c,e)
27. (a,c,e) 69. (b,d)
28. (a,d,e) 70. (a,c,e)
29. (b,d,e) 71. (a,c,d)
30. (a,b,c,d) 72. (b,c,d)
31. (b,c) 73. (a,b,d)
32. (a,c,e) 74. (b,c,d,e)
33. (b,d) 75. (c,d,e)
34. (a,c,d,e) 76. (a,c,d,e)
35. (b,d?) 77. (b,d,e)
36. (a,b) ? 78. (c,d,e)
37. (a,b,e) 79. (a,c,e)
38. (a,d,e) 80. (b,c,d,e)
39. (a,b,c) 81. (b,c,d)
40. (a,b,e) 82. (b,c,d)
41. (b,d,e) 83. (a,b,d,e)
42. (a,c,e)
TARGUL MURES 2015

COMPLEMENT SIMPLU

3. In pulpitele cronice deschise ulceroase:

 A Pe sectiune axiala, morfopatologic, in al treilea strat de la suprafata spre B profunime, se


intalnesc si fibre nervoase
 B Diagnosticul diferential se face cu abcesul parodontal si parodontita apicala acuta purulenta
 C Tratamentul este coafajul direct
 D Receptivitatea la testul electric este abolita
 E Evolutia se face spre hiperemie pulpara

8. Care dintre urmatoarele modificari faciale nu apar in anodontiile subtotale si totale:

 A Etaj inferior micsorat


 B Profil convex
 C Profil concav
 D Sant labio-mentonier accentuat
 E Buza inferioara rasfranta

11. Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale nu se face cu:

 A Dilatatii chistice ale canalului Wharton


 B Chistul teratoid
 C Chistul branhial suprainfectat
 D Chistul gastrointestinal heterotopic
 E Tumori maligne ale mucoasei planseului bucal

14. In gingivita de sarcina, gingia:

 A Este tumefiata, marita de volum


 B Prezinta un eritem difuz nedureros
 C Are aspect uscat, neted, de culoare palida
 D Prezinta leziuni hiperkeratozice de tip reticular
 E Are aspect de tip pseudomembranos, cu placi albe de tip lapte inchegat

19. Gingia fixa:

 A Are, in general, o inaltime mai mare la mandibula decat la maxilar


 B Constituie o zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare ale marginii
gingivale libere
 C Reprezinta portiunea cea mai coronara a gingiei, situata intre papilele interdentare
 D Corespunde peretelui extern al santului gingival
 E Este delimitata de marginea gingivala libera prin linia muco-gingivala

20. In pulpita cronica inchisa hiperplazica (granulomul intern Palazzi):


 A Pe incisivii superiori apar pete albe cretoase
 B Cand localizarea este radiculara poate sa apara o fistula vestibulara sau orala
 C La trepanarea camerei pulpare si sondarea canalului nu exista sangerare si sensibilitate
 D Camera pulpara si canalul radicular sunt obliterate partial sau total cu dentina tertiara
 E Demineralizarea dentinei porneste de pe suprafata externa a radacinii si avanseaza spre
interiorul dintelui

22. Stabilitatea inlay-ului:

 A Este invers proportionala cu valoarea rezistentei


 B Depinde de forma bazei cavitatii
 C Nu depinde de forma bazei cavitatii
 D Este imbunatatita de forma concava a bazei cavitatii
 E Este periclitata de un perete pulpar plan, orizontal, perpendicular pe axul de insertie

26. In pulpita acuta seroasa totala:

 A Apar focare purulente formate din granulocite vii si moarte, limfocite si microbi
 B Probele de vitalitate dau raspunsuri pozitive doar la intensitati mai mari decat cele obisnuite
 C La deschiderea camerei pulpare se evacueaza o picatura de puroi
 D Se plica pansament antiseptic cu solutie Walkoff
 E Fibrele conjunctive se depolimerizeaza si se afla mai ales la periferia pulpei

28. Curba transversala de ocluzie este:

 A Concava atat la maxilar cat si la mandibula


 B Concava la maxilar si convexa la mandibula
 C Convexa la maxilar si concava la mandibula
 D Convexa atat la mandibula cat si la maxilar
 E Constituita de inclinarea orala a dintilor maxilari si vestibulara a dintilor mandibulari

31. Atritia:

 A Reprezinta uzura suprafetelor dentare prin substante sau corpi straini interpusi interdentar
 B Este un fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
 C Este o lipsa de substanta lacunara, la colet, produsa prin trauma ocluzala
 D Este o lipsa de substanta dentara localizata la colet produsa prin demineralizare acida
 E Este determinata de consumul de citrice sau bauturi carbogazoase

36. Inlay-ul in inlay:

 A Este indicat in punti de intindere mare


 B Are un inlay secundar care se va cimenta intr-o cavitate preparata cu o retentie adecvata
 C Are un inlay primar care apartine de punte
 D Are un inlay primar care se va cimenta intr-o cavitate preparata cu o retentie adecvata
 E Se utilizeaza mai ales cand dintii stalpi au axe favorabile, paralele
38. Cauza cea mai frecventa a ectopiei dentare este:

 A Persistenta dintelui temporar


 B Existenta unui capac osos dens
 C Prezenta unor formatiuni dentare supranumerare
 D Reducerea sau absenta spatiului de pe arcada necesar eruptiei
 E Existenta unei fibromucoase dure

42. Reincluzia dentara apare mai frecvent la:

 A Molarul I temporar
 B Molarul II temporar
 C Caninul temporar
 D Incisivul lateral temporar
 E Incisivul central temporar

43. Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice presupune:

 A Stergerea leziunilor cu tampoane imbibate in apa oxigenata


 B Badijonarea mucoasei bucale cu solutie de albastru de metilen 2%
 C Atingerea leziunilor u solutie de violet de gentiana 1% zilnic, timp de 7 zile
 D Instilatii de colutorii complexe cu antibiotice
 E Aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoiz

45. Semnele subiective in gingivita si gingivostomatita de menopauza sunt:

 A Senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale


 B Dureri spontane iradiante in oasele maxilare
 C Prurit gingival usor
 D Dureri suportabile la periaj si in timpul masticatiei
 E Senzatie de gust metalic

46. Chiuretele Gracey nu sunt indicate in:

 A Detartrajul supragingival
 B Detartrajul subgingival
 C Detartrajul de finete al depozitelor mici subgingivale
 D Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale
 E Netezirea suprafetei radiculare prin indepartarea cementului necrotic

47. Linia de fractura ce trece prin oasele nazale, osul lacrimal, apofiza ascendenta a
maxilarului, rebordul orbital, peretele anterolateral al sinusului maxilar, 1/3 mijlocie a
apofizelor pterigoide, peretele lateral al fosei nazale, vomerul si septul nazal cartilaginos
este specifica in:

 A Fractura Le Fort I
 B Fractura Le Fort II
 C Fractura Le Fort III
 D Disjunctia intermaxilara
 E Fractura Huet (inima de carte de joc)
48. In parodontita marginala cronica diagnosticul se pune pe baza urmatoarelor criterii:

 A Apare mai frecvent la tineri, care prezinta o stare generala de sanatate buna
 B Leziunile distructive afecteaza parodontiul marginal profund
 C Cantitatea de placa bacteriana este redusa in raport cu gradul de distructie a tesutului
parodontal
 D Actinomycetemcomitans este specia microbiana implicata in etiologia bolii
 E Distructia osului alveolar se poate opri spontan in evolutia bolii

49. In hiperemia pulpara preinflamatorie:

 A Diagnosticul diferential se face cu pulpita seroasa totala


 B Microbii pot fi evidentiati in pulpa
 C Nu este posibila vindecarea ad integrum
 D In lipsa tratamentului, evolutia se face spre pulpta cronia sau pulpita acuta seroasa
 E Diagnosticul pozitiv se pune pe baza durerilor vii, spontane

50. Necroza pulpara:

 A Morfopatologic, in pulpa se constata semnele unei inflamatii cronice


 B Este un proces reversibil daca se aplica tratamentul corect
 C Poate fi declansata de grupul aminelor biogene
 D Poate fi de putrefactie sau de saponificare
 E Cel mai adesea este cauzata de factorul microbian

COMPLEMENT MULTIPLU

51. Indicatiile extractiei dentare legate de patologia dento-parodontala pot fi:

 A Dinti inclusi ce nu mai pot erupe


 B Dinti care au determinat complicatii supurative grave
 C Dinti in malpozitie ce produc leziuni traumatice ale partilor moi si nu pot fi redresati ortodontic
 D Dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate de gradull II/III
 E Dinti care au suferit transformari chistice sau tumori benigne

54. Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de:

 A Depunerile masive de tartru in zona santului gingival


 B Trauma ocluzala
 C Forma individuala a dintilor
 D Cauze iatrogene de ordin restaurativ
 E Obturatii radiculare cu depasire

64. Tartrul dentar:

 A Reprezinta un complex organo-mineral aderent de suprafata dentara


 B Are suprafata rugoasa si acoperita de placa bacteriana nemineralizata
 C Constituie o cauza direct deeterminanta in etiologia bolii parodontale
 D Reprezinta un factor patogen cu caracter favorizant in producerea bolii parodontale
 E Se mareste in volum progresiv si produce leziuni gingivale

68. Hemoragiile postextractionale pot fi cauzate de anumiti factori locali:

 A Fractura procesului alveolar


 B Persistenta tesutului de granulatie in alveola
 C Trombocitopatii si coagulopatii congenitale sau dobandite
 D Insuficienta hepatica
 E Vasodilatatie secundara in cazul anesteziilor plexale in care se foloseste vasoconstrictor

70. Semnele clinice care sugereaza luxatia laterala a articulatiei temporo-mandibulare (ATM)
sunt:

 A Menton deviat de partea opusa leziunii


 B Menton deviat de partea leziunii
 C Predominanta semnelor clinice ale fracturii subcondiliene
 D Ocluzie deschisa in zona laterala
 E Ocluzie incrucisata

78. In pulpitele acute:

 A La examenul histichimic din hiperemia preinflamatorie se pune in evidenta prezenta fosfatazei


alcaline
 B La diagnosticul pozitiv al formei seroase partiale contribuie testele de vitalitate negative
 C La nivelul fibrelor nervoase, in pulpita seroasa partiala se constata o apatie functionala
 D La diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente partiale contribuie exacerbarea durerii la rece
si diminuarea la cald
 E Una dintre directiile de evolutie ale pulpitei acute purulente partiale este pulpita cronica
deschisa ulceroasa

80. Preparatia canalelor radiculare in necroza si gangrena pulpara:

 A Debuteaza prin razuirea dentinei alterate de pe peretii canalului


 B Se realizeaza dinspre coronar spre apical
 C Poate beneficia de asocierea unor substante chimice pentru permeabilizarea canalului
 D Necesita desensibilizarea prealabila a pulpei prin anestezie
 E Poate beneficia de metode manuale, mecanice, ultrasonice sau metode cu laser

82. Criteriile de diagnostic in comunicarea oro-sinuzala postextractionala imediata sunt:

 A Prezenta unui traiect fistulos tapetat de epiteliu


 B Sangerare mai abundenta din alveola
 C Proba valsalva pozitiva
 D Orificiul fistulos este acoperit de tesut de granulatie
 E Examinarea dintelui extras releva prezenta unui fragment osos atasat de apex, a unui granulom
sau chist ce a erodat peretele sinusului

83. Caracteristicile nevralgiei trigeminale idiopatice sunt:

 A Varsta medie de debut este 52-58 ani


 B Varsta medie de debut este 30-35 ani
 C Este tipic unilaterala, rar bilaterala
 D Este intotdeauna bilaterala
 E Este cauzata de leziuni structurale demonstrate, altele decat compresia vasculara

84. Aspectul radiologic in ameloblastom poate fi:

 A Sub forma de “fagure de miere”


 B Ca o masa calcificata aparent amorfa, de radiodensitate echivalenta unui dinte
 C Sub forma de “baloane de sapun”
 D Ca o radioopacitate invonjurata de un halou radiotransparent
 E Ca niste radioopacitati circumscrise, rotunde sau ovalare

85. Celulele Langerhans prezente in epiteliul oral, sulcular si jonctional:

 A Au o citoplasma clara cu granulatii caracteristice


 B Sunt celule fara tonofilamente
 C Prezinta tonofilamente cunoscute ca si precursori ai keratinei
 D Sunt reunite la suprafata prin desmozomi
 E Prezinta informatia antigenica limfocitelor T pe care le activeaza

86. Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:

 A Durata scurta de instalare (25-45 de secunde)


 B Nu necesita seringi speciale
 C Lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
 D Durerea locala posttraumatica este mai scazuta decat in cazul altor procedee anestezice
 E Posibilitatea de a anestezia simultan mai multi dinti fara a supradoza anestezicul

87. Pentru anestezia la gaura palatina se folosesc urmatoarele repere:

 A La 1,5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur in unghiul format de creasta alveolara
cu lama orizontala a osului palatin
 B La 0,5 cm inaintea marginii posterioare a palatului dur in unghiul format de creasta alveolara
cu lama orizontala a osului palatin
 C Primul molar la 1 cm deasupra coletului
 D Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului
 E La 1 cm in spatele carligului aripii interne a apofizei pterigoide

88. In tratamentul bolii parodontale, Augmentinul este contraindicat la pacientii cu:


 A Herpes
 B Mononucleoza infectioasa
 C Tulburari ale sistemului nervos
 D SIDA
 E Deficit de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza

89. Determinarea lungimii de lucru:


 A Se face prin metoda clinica, clinico-radiologica si metode electronice
 B Se poate face radiografic, cu ajutorul sondei bimetalice Kuralt
 C Nu are importanta in cazul dintilor devitali
 D Se face pana la jonctiunea cemento-dentinara
 E Se face dupa prepararea canalelor si inainte de obturarea lor

93. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva):


• A Este cauzata cel mai adese de flora microbiana anaeroba
• B Imbraca forma cea mai dureroasa in cazul etiologiei iritativ-mecanice
• C Evolueaza spre vindecarea spontana
• D Prezinta o faza initiala fara rasunet clinic
• E Este insotita de turgescenta pernitelor vasculare

94. Anodontia subtotala si totala este un semn in cadrul urmatoarelor boli sistemice:
• A Rahitism
• B Displazia ectodermala
• C Sindromul Langdom-Down
• D Hipertiroidism
• E Avitaminoza D

95. Mentinerea indirecta, ca functie a crosetelor turnate:


• A Este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
• B Este asigurata in principal de pintenul ocluzal
• C Este asigurata de portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale crosetelor
circulare orientate catre edentatie
• D Este asigurata prin bratele opozante
• E Este asigurata prin jumatatea meziala a crosetului divizat in “T”
96. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex:
• A Este complexa si cronofaga
• B Daca se folosesc conuri de metal, varful acestora se remodeleaza prin slefuire
• C Poate necesita individualizarea conului de gutaperca
• D Nu este recomandata in cazul canalelor largite cu instrumentar ISO
• E Este cea mai eficienta in prevenirea microinfiltratiilor
96. Tehnica de cimentare a unui con unic, calibrat la apex:
• A Este complexa si cronofaga
• B Daca se folosesc conuri de metal, varful acestora se remodeleaza prin slefuire
• C Poate necesita individualizarea conului de gutaperca
• D Nu este recomandata in cazul canalelor largite cu instrumentar ISO
• E Este cea mai eficienta in prevenirea microinfiltratiilor
103. Granulomul simplu conjunctiv
• A Precede aparitia parodontitei apicale acute hiperemice
• B Trebuie diferentiat de pulpita acuta seroasa totala
• C Face parte din categoria parodontitelor apicale acute
• D Nu este intotdeauna insotit de prezenta unui proces carios
• E Este caracterizat prin prezenta unei zone periferice, de stimulare
104. Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica:
• A Este determinata de prezenta A. Actinomycetemcomitans
• B Apare mai frecvent la adolescenti si adultii tineri
• C Este o boala contagioasa
• D Este favorizata de prezenta unor boli cronice casectizante
• E Poate sa apara ca o complicatie a pericoronaritelor
105. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri:
• A Asigura fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un nivel constant
• B Transmite solicitarile ocluzale asupra osului alveolar
• C Asigura nutritia cementului si osului alveolar
• D Se opune tendintelor de retractie gingivala prin agresiuni mecanice directe
• E Formeaza o bariera biologica reszistenta fata de agresiunea microbiana
106. Ectopia palatinala de canin superior produce:
• A Angrenaj invers
• B Tulburari fizionomice in zona frontala (aspect de edentatie)
• C Intreruperea continuitatii arcadei
• D Deformarea buzei superioare
• E Ulceratii ale mucoasei vestibulare
112. In tratamentul gingivitelor hiperplazice prin antagonisti de calciu se recomanda:
• A Renuntarea la tratamentul cu antagonisti de calciu pentru o saptamana
• B Reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi cu solutii C antiseptice
• C Atingeri locale cu nitrat de argint 30%
• D Tratament chirurgical ce consta din gingivectomie si chiuretajul tesutului de granulatie
• E Cauterizarea microburjoanelor gingivale persistente dupa interventia chirurgicala
116. Miscarile mandibulare fundamentale sunt:
• A Miscari limita
• B Miscari cobinate
• C Miscari de rotatie
• D Miscari functionale
• E Miscarea de translatie
119. In cazul incluziei dentare, deficitul de spatiu de pe arcada este generat de:
• A Macrodontia relativa sau absoluta
• B Microdontia relativa sau absoluta
• C Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor in plan transversal
• D MPG (meziopozitie generalizata)
• E Diverse forme de anodontii
120. Dintre factorii nocivi sintetizati si eliberati de celulele bacteriene, leucotoxina:
• A Este sintetizata de A. Actinomycetemcomitans serotipul a
• B Este sintetizata de bacteriile gram-negative anaerobe
• C Are activitate toxica asupra polimorfonuclearelor
• D Distruge leucocitele din santul gingival
• E Modifica permeabilitatea epiteliului jonctional
122. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la carbamazepina ca si tratament
medicamentos in nevralgia trigeminala:
• A Este un medicament anticonvulsivant
• B Doza de inceput este de 25 mg/zi
• C Doza de inceput este de 300 mg/zi
• D Poate avea ca efect advers hirutismul
• E Poate avea ca efect advers sedare, hiponatremie, leucopenie
123. Luxatia dentara laterala:
• A Este reprezentata de deplasarea dintelui in directie axiala
• B Este reprezentata de deplasarea dintelui in orice directie cu exceptia celei axiale
• C Deplasarea dintelui este insotita de zdrobirea sau fracturarea alveolei dentare
• D Deplasarea dintelui nu este insotita de zdrobirea sau fracturarea alveolei dentare
• E Reprezinta deplasarea dintelui in afara alveolei dentare
124. Copiii alimentati artificial pot prezenta:
• A Deformatii rahitice ale maxilarului superior
• B Lipsa propulsiei mandibulei (retrognatism)
• C Tulburari ale ATM
• D Prognatism mandibular
• E Macrognatie mandibulara
125. Dintii supranumerari apar mai frecvent:
• A In dentitia temporara
• B In dentitia permanenta
• C La sexul masculin
• D La sexul feminin
• E Pe maxilarul superior
131. In anodontia de incisivi centrali inferiori, tulburarile functionale sunt reprezentate de:
• A Afectarea fizionomiei (bresa frontala edentata)
• B Afectarea fonatiei
• C Spasme musculare
• D Masticatie deficitara (triturarea alimentelor)
• E Trauma ocluzala
132. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru anodontia de premolar secund:
• A Este cea mai frecventa forma de anodontie
• B Predecesorul temporar se poate mentine pe arcada pana la 30-40 ani
• C Predecesorul temporar se poate mentine pe arcada pana la 40-50 anii
• D Rezolvarea protetica ulterioara se face cu dificultate
• E Rezolvarea protetica ulterioara se face fara dificultate
133. In pericoronarita supurata:
• A Bolnavul poate prezenta o stare generala febrila (38-39 grade Celsius)
• B Apare jena in deglutitie si trismus
• C La presiune pe capusonul mucos apare o secretie sero-sangvinolenta
• D La presiune pe capusonul mucos apare o secretie purulenta
• E Poate constitui punctul de plecare al osteitei sau osteomielitei mandibulare

134. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:


• A Dintii limitanti sunt, in general, indemni la carie
• B Percutia verticala a dintilor limitrofi abcesului este mai dureroasa decat cea transversala
• C Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara cu dimensiuni variabile
• D Consistenta abcesului situat vestibular si lingual este moale, depresibila
• E Consistenta abcesului situat palatina, in primele faze, este ferma
136. Efectele secundare ale utilizarii prelungite a clorhexidinei ca antiseptic impotriva placii
bacteriene sunt:
• A Senzatie de arsuri linguale
• B Descuamari superficiale ale mucoasei bucale
• C Reactii alergice
• D Tulburari hepato-renale
• E Aparitia de candidoze
137. Abcesul salivar ca si parte din “triada salivara” specifica litiazei glandei submandibulare
se manifesta prin:
• A Dureri intense, lancinante, localizate sublingual unilateral
• B Dureri ce iradiaza spre ureche
• C Eliminarea prin ostium a unei cantitati mari de saliva nemodificata
• D Semne clinice subiective reduse
• E Prezenta obligatorie a trismusului
146. Porphyromonas gingivalis este un patogen parodontal major in:
• A Parodontita juvenila localizata
• B Parodontita juvenila generalizata
• C Parodontita cronica
• D Gingivostomatita ulcero-necrotica
• E Parodontita agresiva, rapid progresiva
148. Tratamentul de urgenta al abcesului parodontal marginal consta in:
• A Incizie la nivelul bombarii maxime sau usor decliv de acesta
• B Indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antiseptice
• C Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari
• D Gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari
• E Aplicarea pentru 24 de ore a unei lame de dren in abcesele mari
152. Referitor la obiceiurile vicioase, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
• A Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina ocluzie deschisa
frontala
• B Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina supraocluzie incisiva
accentuata
• C Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina oprirea in dezvoltarea
verticala a arcadelor in zona laterala
• D Interpozitia obrajilor intre partile laterale ale arcadelor determina ocluzia inversa
frontala
• E Interpozitia buzelor determina oprirea in evolutie verticala a incisivilor
154. In cadrul parodontitelor apicale:
• A Parodontita apicala acuta seroasa difuza este o continuare a parodontitei apicale
hiperemice
• B Evolutia parodontitei apicale acute purulente parcurge urmatoarele stadii: supracrestal,
subocluzal si tegumentar
• C In parodontitele apicale cronice examenul de laborator pune in evidenta cresterea
transaminazelor
• D Examenul radiologic pune in evidenta parodontitele apicale cronice
• E Granulomul chistic reprezinta stadiul initial al unui granulom epithelial
156. Alveoloplastia trebuie sa respecte urmatoarele principii:
• A Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
• B Inciziile se realizeaza pe coama crestei alveolare
• C Inciziile se realizeaza pe versantul vestibular sau oral al crestei alveolare
• D Daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie sa fie mai mica
decat celelalte laturi
• E Cunoasterea exacta a anatomiei (vascularizatie, inervatie)

162. Printre consecintele reincluziei dentare se numara:


• A Carii de colet si radiculare ale dintilor vecini
• B Tulburari de ocluzie datorate migrarilor dintilor antagonisti
• C Dizarmonie dento-maxilara cu inghesuire
• D Parodontopatie marginala cronica prin denudarea dintilor vecini
• E Angrenaje inverse in zona frontala
165. Referitor la transpozitia dentara, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
• A Anomalia este mai frecventa la mandibula
• B Anomalia este mai frecventa la maxilar
• C Anomalia este mai frecventa la sexul feminin
• D Anomalia este mai frecventa la sexul masculin
• E Caninul superior este dintele cel mai afectat de transpozitie
165. Referitor la transpozitia dentara, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
• A Anomalia este mai frecventa la mandibula
• B Anomalia este mai frecventa la maxilar
• C Anomalia este mai frecventa la sexul feminin
• D Anomalia este mai frecventa la sexul masculin
• E Caninul superior este dintele cel mai afectat de transpozitie
167. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la tumorile maligne ale buzelor:
• A Apar predominant la barbati
• B Cea mai frecventa forma este carcinomul spinocelular
• C Apare mai frecvent in decada a sasea de viata
• D Localizarea la buza superioara este mult mai frecventa decat la buza inferioara
• E Forma de carcinom verucos este o forma extrem de invaziva dar mai putin metastazanta
168. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat:
• A In indepartarea tartrului din pungile parodontale superficiale, de 3-4 mm
• B In gingivostomatita ulcero-necrotica pentru indepartarea depozitelor mari de tartru
• C La bolnavii hemofilici
• D La bolnavii cu boli infectioase, contagioase
• E La bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker), in cazul aparatelor
magnetostrictive
169. Intermediarii cu contacte punctiforme:
• A Mai sunt cunoscuti si sub numele de “corpuri de punte conice”
• B Mai sunt cunoscuti sub numele de punte igienica
• C Sunt indicati in zonele estetice cu creste late
• D Au indicatii limitate la zone cu vizibilitate redusa si la creste inguste
• E Imita aproape perfect aspectul dintilor naturali
172. In gingivita din diabet simptomatologia este reprezentata de:
• A Hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoidal
• B Polipi gingivali sesili, cu baza mare de implantare sau pediculati
• C Ulceratii acoperite de un depozit pseudomembranos de culoare alb-galbui
• D Hiperkeratoza epiteliului gingival cu aparitia de placi albe, aderente
• E Culoarea modificata a gingiei de la rosu deschis la rosu-caramiziu sau rosu-violaceu
174. Urmatoarele tulburari sugereaza prezenta unui dinte inclus:
• A Deplasari prin inclinarea spre bresa a dintilor vecini
• B Persistenta indelungata pe arcada a dintelui temporar
• C Angrenaje inverse in zona frontala
• D Dureri cu caracter nevralgiform, fara o cauza precizata
• E Aparitia de leziuni carioase
176. Un plan de ocluzie functional si in acelasi timp estetic:
• A Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct usor inferior fantei
labiale
• B Are ca puncte de reper posterior punctul Xi si anterior un punct usor superior fantei
labiale
• C Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu asa numita axa de masticatie
• D Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu planul lui Camper si planul bazal
mandibular
• E Trebuie sa se situeze in relatii bine precizate cu planul de la Frankfurt si planul bazal
mandibular
181. Factorii etiologici ai diastemei primare sunt:
• A Anodontia uni- sau bilaterala a incisivului central superior
• B Fren hiperdezvoltat al buzei superioare
• C Sept fibros interincisiv
• D Microdontia absoluta
• E Boli parodontale
182. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la anestezicele locale:
• A Articaina este indicata la pacienti cunoscuti cu deficit de colinesteraza
• B Potenta efectului anestezic al procainei este de 4-5 ori mai mare decat a articainei
• C Toxicitatea articainei este de 1-1,5 ori mai mare decat a procainei
• D La pacientii cu bronhospasm in antecedente se contraindica articaina
• E Puterea anestezica a lidocainei este de 2 ori mai mica decat cea a procainei

184. Administrarea antibioticelor pe cale generala la bolnavii parodontopati prezinta


urmatoarele contraindicatii:
• A Utilizarea tetraciclinei in timpul sarcinii
• B Adminstrarea de metronidazol in sarcina
• C Parodontitele agresive, unde sunt implicate mai multe specii bacteriene
• D Parodontitele cu caracter recidivant
• E Parodontitele distrofice

187. In cadrul intermediarilor metalo-ceramici:


• A Contactul cu creasta trebuie sa fie facut la nivelul jonctiunii metalo-ceramice
• B La mandibula in zona de sprijin este indicat un raport suspendat
• C Suprafetele mucozale trebuie sa fie concave
• D La mandibula in zona de sprijin se prefera raportul tangential cu creasta
• E Contactul cu creasta este de dorit sa fie facut prin masa ceramica
195. Semnele clinice, patognomonice care sugereaza o incluzie de canin superior sunt:
• A Pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior
• B Rotatia mezio-vestibulara a coroanei incisivului lateral superior
• C Pozitia palatinizata a coroanei incisivului central superior
• D Rotatia disto-vestibulara a coroanei incisivului central superior
• E MPG (meziopozitie generalizata)

196. In osteomielita supurata cronica:


• A Confirmarea radiologica a delimitarii complete a sechestrului osos apare imediat
• B Confirmarea radiologica a delimitarii complete a sechestrului osos apare la 3-5
saptamani de la debut
• C Semnul Vincent d’Alger este pozitiv
• D Starea generala a pacientului este alterata
• E Tratamentul chirurgical va fi asociat cu antibioterapie conform antibiogramei

198. Gangrena pulpara simpla:


• A In canalele radiculare pot exista obstacole minerale, fibroase sau conjunctive care
ingreuneaza permeabilizarea
• B Poate fi insotita de radiotransparenta periapicala
• C Trebuie diferentiata de pulpitele cronice
• D Slabeste reziistenta dintelui
• E Evolueaza cu pastrarea configuratiei structurale a pulpei

200. In tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante se recomanda:


• A Stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a leziunilor bucale
• B Atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%
• C Aplicatii de colutorii cu antibiotice
• D Infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
• E Vitaminoterapie: C, B1, B6, B12
Tg Mures 2015 49.D 96.B C 148.A B E

Raspunsuri 50.C 103.D E 152.B C E

3. A 51.B D 104.B D E 154.A D

8. B 54.A B C D 105.A D E 156.A B E

11.C 64.A B D E 106.A B C 162.A B D

14.A 68.A B E 112.B D E 165.B C E

19.B 70.B C E 116.C E 167.A B C E

20.B 78.A E 119.A C D 168.D E

22.B 80.B C E 120.C D 169.A D

26.E 82.B C E 122.A C E 172.A B E

28.C 83.A C 123.B C 174.A B D

31.B 84.A C 124.A B 176.A C E

36.D 85.A B E 125.B C E 181.B C

38.D 86.A C E 131.A B E 182.C D

42.B 87.B D 132.C E 187.D E

43.C 88.A B 133.A B D E 195.A B

45.A 89.A B D 134.A C D E 196.B C E

46.A 93.B D 136.B C 198.A C D

47.B 94.B C 137.A B 200.B C E

48.B 95.C D 146.B C D E


TARGU MURES 2014
Complement simplu
1.Ordinea in care dintii sunt afectati de incluzie este:
 A caninii, incisivii centrali inferiori, premolarii secunzi inferiori
 B caninii, premolarii secunzi inferiori, incisivii centrali superiori
 C caninii, premolarii primi inferiori, incisivii centrali superiori
 D caninii, premolarii secunzi inferiori, incisivii centrali superiori
 E caninii, premolarii secunzi inferiori, incisivii centrali inferiori
2. Dintele afectat cel mai frecvent de reincluzie este:
 A molarul prim temporar superior
 B molarul prim temporar inferior
 C molarul secund temporar inferior
 D molarul secund temporar superior
 E caninul temporar inferior
3. Articaina este indicata la:
 A pacientii cunoscuti cu deficit de colinesteraza plasmatica
 B pacientii cu tulburari de conducere atrio-ventriculara severe
 C copii peste 4 ani
 D pacientii epileptici fara tratament
 E pacientii cu bronhospasm in antecedente
4. In alveolita uscata:
 A fenomenele dureroase apar imediat postextractional
 B adenita este prezenta
 C in alveola se observa prezenta unui tesut de granulatie in exces
 D lipsesc semnele generale de infectie sistemica
 E peretii ososi ai alveolei au tendinta crescuta la sangerare
5. Odontectomia molarului 3 inferior este ingreunata de :
 A pozitia mezio-angulara
 B pozitia disto-angulara
 C radacini conice sau fuzionate
 D clasa A dupa Pell si Gregory
 E relatia la distanta de canalul mandibular
10. In gingivita indusa de placa bacteriana apar urmatoarele aspecte histopatologice:
 A eroziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular
 B epiteliul cu vacuolizari in stratul bazal
 C o matrice fibroasa bine dezvoltata, organizata sub forma unei retele de fibre de colagen
 D un redus infiltrat limfocitar T in corion
 E disjunctie epiteliu-corion cu formarea unor bule subepiteliale
12. ?Care din urmatoarele este proteina salivara:
 A mucina
 B colesterolul
 C trigliceridele
 D staterina
 E glicolipidele
13. Pulpitele acute seroase pot fi:
 A cu leziuni granulomatoase
 B cu leziuni purulente ulceroase
 C cu hiperplazie interna
 D cu leziuni limitate: pulpite acute seroase partiale
 E cu leziuni nelimitate
14. Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii implica:
 A persistenta durerii cateva ore dupa indepartarea excitantului
 B persistenta durerii cateva minute dupa indepartarea excitantului
 C existenta procesului carios cu deschiderea camerei pulpare
 D absenta unor tratamente recente asupra dintelui respectiv
 E aparitia unei picaturi de puroi la deschiderea camerei pulpare
24. Polieterii:
 A sunt materiale hidrofobe
 B sunt materiale hidrofile
 C isi pastreaza stabilitatea dimensionala doar in mediul umed
 D se comercializeaza doar intr-o singura consistenta
 E prezinta stabilitate dimensionala mai buna decat siliconii cu reactie de aditie
25. Metoda Boianov de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior in cadrul terapiei
prin punti dentare:
 A este o metoda functionala
 B este o metoda antropometrica cu repere preextractionale
 C compara dimensiunea etalon masurata nasionsubnazale cu dimensiunea modificata
subnazalegnation
 D este o metoda ce utilizeaza metoda tatuarii in perioada dentata la nivelul unor repere fixe
 E este o metoda antropometrica fara repere preextractionale
27. Crosetul equi-poise:
 A este indicat pe dintii stalpi vizibili in edentatia de clasa a III-a si a IV-a Kennedy
 B este un croset biactiv
 C are o placuta proximala ce are rol de ghidaj al protezei
 D se utilizeaza numai in edentatiile de clasa I-a si a II-a Kennedy
 E se aplica pe premolarii sau molarii in malpozitie secundara
31. In aplicarea manevrelor Lebourg, urmatoarea afirmatie este falsa:
 A la presiunea sagitala pe menton nu apare durere la nivelul focarului de fractura in cazul
fracturilor de unghi, ram sau condil mandibular
 B la presiune bilaterala verticala pe unghiurile mandibulei apare durere la nivelul focarului de
fratura in cazul fracturilor de ram sau condil mandibular
 C la presiune bilaterala transversala catre medial pe unghiul mandibulare, apare durere la
nivelul focarului de fractura in fracturile corpului mandibular
 D au un caracter orientativ in stabilirea diagnosticului
 E constau in depistarea punctelor dureroase de la nivelul focarelor de fractura prin presiunea
exercitata indirect pe mandibula la distanta de focar
37. In anodontia de premolar secund, predecesorul temporar (molarul secund temporar) poate
persista pe arcada pana la varsta maxima de:
 A 15-20 ani
 B 20-30 ani
 C 30-35 ani
 D 35-40 ani
 E 45-50 ani
38. In pulpita acuta seroasa partiala (coronara):
 A morfopatologic, stratul superficial prezinta zone de necroza si ulceratii
 B unul din elementele de diagnostic pozitiv este prezenta unei formatiuni polipoase pulpare
 C pulpa capata o sonsitenta crescuta si este uscata
 D microscopic se pune in evidenta marginatie leucocitara
 E durere se exacerbeaza la cald si scade la rece
Vezi raspunsul corect
39. In pulpita acuta seroasa totala (coronoradiculara):
 A fibrele conjunctive care au suferit partial procese de depolimerizare sunt putine
 B fibrele nevoase nu se demielinizeaza
 C o aglomerare de leucocite, plasmocite si limfocite va duce la formarea membranei piogene
 D testul electric de vitalitate este pozitiv doar la intensitati mai mari decat cele obisnuite
 E tratamentul consta in coafajul direct sau amputatia vitala
Vezi raspunsul corect
40. In pulpita cronica deschisa granulomatoasa (polipoasa):
 A tratamentul poate consta in extirparea devitala daca anestezia este contraindicata
 B examenul radiologic este concludent pentru diagnostic
 C in prima faza demineralizarea dentinara este localizata, apoi se generalizeaza ducand la
largirea spatiului endodontic
 D sunt excluse reacutizarea de tipul pulpitelor seroase sau purulente
 E morfopatologic, focarele de degenerescenta hialina, grasoasa si calcara sunt mai rare decat
in pulpitele cronice deschise ulceroase
41. In pulpita cronica inchisa propriu-zisa:
 A receptivitatea la curentul electric este abolita fiind pastrata doar cea la rece
 B morfopatologic se pot gasi focare de inflamatie acuta supurativa
 C morfopatologic nu se intalnesc zone de tesut fibrozat
 D evolutia procesului carios a provocat deschiderea camerei pulpare
 E deschiderea exploratoare a camerei pulpare este dureroasa
Vezi raspunsul corect
42. Pulpita cronica inchisa hiperplazica (granulom intern Palazzi):
 A este diagnosticata diferential de caria simpla
 B la examenul radiologic se constata obliterarea spatiului endodontic prin depunerea de
dentina tertiara
 C se intalneste mai ales la molari si premolari
 D se intalneste numai la tineri
 E nu evolueaza spre necroza si vitalitatea pulpei se mentine in timp
Vezi raspunsul corect
43. In etiologia necrozei pulpare:
 A arsenicul cauzeaza necroza prin coagulare
 B acidul tricloracetic actioneaza prin precipitarea proteinelor
 C hipocloritul de sodiu nu poate produce necroza pulpara
 D clorhexidina produce rapid necroza
 E traumatismele mecanice, la tineri, produc necroza foarte rapid
45. Un fren lat al buzei superioare, cu insertie inalta va determina:
 A diastema divergenta ocluzal
 B diastema paralela
 C diastema convergenta ocluzal
 D diastema secundara
 E diastema tranzitorie
46. Histopatologic in gingivita alergica se constata:
 A infiltrat inflamator cu polimorfonucleare in corion
 B in corion un bogat infiltrat plasmocitar, de unde si denumirea de gingivita “cu plasmocite”
 C vezicularie intinsa intraepiteliala cu formarea de vezicule si bule
 D atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive
 E disjunctie epiteliu-corion
49. Planul bazal mandibular (M) este reprezentat de:
 A tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si PG
 B tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si Gn
 C tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si axa Y
 D tangenta la ramul ascendent si Gn
 E tangenta la ramul ascendent si Pg
50. La determinarea dimensiunii verticale in terapia prin punti dentare, metoda functionala
Silvermann presupune:
 A tatuarea in perioada dentata a tuturor pacientilor la nivelul unor repere fixe situate la nivel
maxilar si mandibular
 B utilizarea pentru determinarea spatiului minim de articulare fonetic a fonemei “me”
 C utilizarea pentru determinarea spatiului minim de articulare fonetic a fonemei “esse”
 D utilizarea pentru determinarea spatiului minim de articulare fonetic a fonemelor “fe”, “ve”
 E utilizarea mastii faciale din polistiren sau celoid
Complement multiplu
52. Anestezia nervului bucal:
 A este o anestezie de completare pentru mucoasa gingivo-alveolara situata distal de gaura
mentoniera
 B este o anestezie de completare pentru mucoasa gingivo-alveolara situata mezial de gaura
mentoniera
 C se realizeaza printr-o punctie anestezica in vestibulul inferior
 D se realizeaza printr-o punctie anestezica in vestibulul superior
 E este o anestezie de completare a anesteziei la spina Spix
55. Alveolotomia cu rezectie marginala partiala sau totala a tablei osoase vestibulare este
indicata in caz de:
 A resturi radiculare mici situate profund
 B radacini deformate in regiunea apicala
 C anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
 D dinti extruzati, egresati sau inclinati
 E dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda si mobilitate de gradul II
56. Fractura postextractionala a corticalei alveolare apare mai frecvent la:
 A corticala vestibulara de la nivelul caninului superior
 B tuberozitatea maxilara
 C corticala linguala de la nivelul grupului frontal inferior
 D corticala vestibulara de la nivelul molarilor inferiori
57. Complicatiile supurative ale incluziei de canin superior pot evolua spre:
 A sinuzite supurate odontogene
 B chsit folicular
 C rinite supurate
 D trismus
 E abcese ale spatiilor fasciale primare sau secundare
63. Factorii cauzali ai supuratiilor spatiului sublingual sunt:
 A litiaza canalului Warthon
 B procese periapicale ale molarilor III inferiori
 C retentia de corbi straini
 D stafilocociiile cutanate
 E punctiile septice
70. In fracturile mandibulare paramediene:
 A linia de fractura este situata intre canin si molar
 B la examenul oral se constata o ocluzie normala la nivelul fragmentului mare
 C adeseori apar echimoze genio-labiale si in treimea anterioara a planseului bucal
 D la examenul oral se observa o inocluzie sagitala si verticala pe fragmentul mare mai ales zona
anterioara
 E fregmentul mic prezinta contacte dentare premature pentru fracturile in “banduliera”
 Vezi raspunsul corect
71. In fractura Le Fort II, sunt caracteristice urmatoarele aspecte clinice:
 A epistaxis bilateral
 B tulburari de sensibilitate in teritoriul nervului infraorbitar
 C mobilitatea anormala a portiunii inferioare a maxilarului mai ales in sens transversal
 D echimoze palpebrale si infraorbitale insotite de chemozis conjunctiv bulbar bilateral
 E tulburari oculare (enoftalmie si diplopie)
72. Semnele clinice in fracturiel anterioare fara deplasare ale malarului sunt:
 A asimetrie faciala prin infundarea reliefului malar
 B echimoza palpebrala “ in monoclu”
 C echimoze ale conjunctivei bulbare
 D exoftalmie
 E uneori epistaxis unilateral
74. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pantru granulomul periferic cu celule gigante:
 A este o leziune hiperplazica cu aspect pseudotumoral
 B leziunea este asociata cu hiperparatiroidismul
 C apare mai frecvent la persoane tinere
 D deriva din periost sau din structurile ligamentului parodontal
 E examenul radiologic evidentiaza o liza osoasa caracteristica ce afecteaza limbusul alveolar
subiacent si uneori suprafata radiculara a dintelui cauzal
76. Diagnosticul diferential al keratochistului odntogen dentiger se face cu:
 A chistul folicular
 B ameloblastomul
 C parodonpatie marginala cronica profunda
 D fibromul osifiant
 E chistul sau tumora odontogena adenomatoida
77. Aspectele radiologice in boala Paget se caracterizeaza prin:
 A radioopacitate crescuta a structurilor osoase in stare incipienta
 B focare circumscrise de radiotransparenta la nivelul neurocraniului
 C imagine de “os cu aspect de lana” pe ortopantomograma
 D radioopacitate multifazica sau generalizata
 E o fixare scazuta a iodului radioactiv la nivel osos in scintigrafia osoasa
Vezi raspunsul corect
78. ?Urmatoarele afirmatii privind care influenteaza diseminarea metastatica a tumorilor
primare sunt adevarate:
 A tumorile cu localizare anterioara la nivelul cavitatii orale au un risc metastazare mai mare
decat cele cu localizare posterioara
 B tumorile slab diferentiate au o incidenta mai scazuta a metastazelor locoregionale fata de
cele bine sau modest diferentiate
 C tumorile cu profunzime pana la 2 mm sunt mai putin limfofile
 D invazia perinervoasa este o caracterisca a unor tipuri de tumori maligne
 E nu intotdeauna stadiul T are relevanta din punctul de vedere al incidentei metastazelor
Vezi raspunsul corect
79. La examenul clinic in luxatia anterioara bilaterala a articulatiei temporomandibulare se
constata:
 A inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari
 B deplasarea liniei interincisive controlateral
 C mandibula retrudata
 D prezenta condilului sub arcada temporo-zigomatica, prin palpare
 E otoragie cu scadera acuitatii auditive
Vezi raspunsul corect
80. Factorii etiologici ai anchilozei temporomandibulare pot fi:
 A fracturi intraarticulare ale condilului
 B supuratii oto-mastoidiene
 C posibili genetici
 D precipitarea uratilor in lichidul sinovial de la nivelul ATM-ului
 E traumatismul obstetrical
82. Sialografia:
 A este o radiografie a glandei si canalului salivar in care s-a introdus substanta de contrast
 B este utila in depistarea calculilor radioopaci
 C se foloseste mai frecvent la glanda submandibulara
 D poate aduce informatii utile despre starea parenchimului glandular
 E utilizaeza injectarea intravenoasa de technetiu-99
83. In colica salivara a glandei submandibulare:
 A durerea apare brusc
 B mucoasa sublinguala are aspect de “creasta de cocos”
 C durerea este legata de orarul meselor
 D la presiune pe glanda prin ostium se elimina o cantitate mare de puroi
 E pacientul sesizeaza uscaciunea gurii si diminuarea perceptiei gustative
86. Despicatura unilaterala simpla:
 A intereseaza partile mai ale buzei pe o treime din intinderea acesteia sau pana la santul nazo-
labial
 B intereseaza in totalitate partile mai labiale, planseul nazal si procesul alveolar
 C podeaua nazala este intotdeauna integra
 D podeua nazala este intotdeauna afectata
 E punerea in tensiune a fibrelor musculare (ras, planseu) accentueaza malformatia
87. Semnele indirecte in tumorile maligne ale maxilarului superior sunt:
 A epistaxis unilateral
 B hipoestezia sau anestezia in teritoriul de inervatie al nervului alveolar inferior
 C modificarea acuitatii vizuale, diplopie, exoftalmie
 D sensatie de “obraz de carton”
 E trismus
90. Dezavantajele comenturilor glassionomer autopolimerizabile folosite in sigilare sunt:
 A aplicare greoaie
 B timp de priza scurt
 C timp de priza lung
 D rezistenta scazuta in zonele supuse solicitarilor masticatorii
 E finisare slaba datorita rugozitatii superficiale
92. Pentru precizarea pozitiei vestibulare sau orale a unui dinte inclus se utilizeaza :
 A radiografia retroalveolara
 B radiografia excentrica
 C radiografia cu film muscat
 D OPT
 E teleradiografia de profil

94. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:


 A apare doar la maxilarul superior
 B apare la ambele maxilare
 C poate sa ramana inclus
 D intotdeauna erupe pe arcada
 E coroana are de obicei forma conica
95. Incluzia de canin este mai frecventa:
 A la sexul madculin
 B apare la ambele maxilare
 C poate sa ramana inclus
 D intotdeauna erupe pe arcada
 E coroana are de obicei forma conica
102. Modificarile faciale din anodontiile subtotale si totale sunt:
 A etaj inferior micsorat (aspect de batran)
 B profil convex
 C profil concav
 D buza inferioara rasfranta
 E sant labio-mentonier accentuat
107. Factorii implicati in incluzia dentara sunt:
 A disostoza cleidocraniana
 B despicaturi labio-maxilo-palatine
 C meziopozitie generalizata
 D avitaminoza D
 E fibromucuasa densa si dura
109. ?Forma si volumul papilei interdentare variaza in raport cu :
 A orientarea fibrelor crestei alveolare
 B morfologia osului alveolar subiacent
 C incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
 D incongruenta dento-alveolara cu spatiere
 E varsta
110. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal:
 A cresterea mobilitatii dentare, dar nu in limite patologice
 B largirea spatiului dento-alveolar
 C ingustarea spatiului dento-alveolar
 D ingrosarea laminei dura
 E subtierea laminei dura
111. ?Diabetul zaharat este un factor general favorizant in aparitia imbolnavirilor
parodontiului marginal deoarece:
 A modifica sinteza proteoglicanilor si glicoproteinelor
 B favorizeaza instalarea unei rezistenta scazute la infectii
 C determina vasculonevrita generalizata
 D produce demineralizari ale osului alveolar
 E determina acidoza tisulara
112. Rolul dietei in formarea tartrului se manifesta astfel:
 A alimentele dure, cu actiune mecanica pronuntata intarzie formarea tartrului
 B deficienta vitaminelor B6 si PP intarzie formarea tartrului
 C consumul de alimente bogate in calciu, fosfor reduce cantitatea de tartru dentar
 D aportul de acid ascorbic din alimente scade cantitatea de tartru dentar
 E consumul de alimente bogate in proteine, glucide favorizeaza formarea tartrului
114. In gingivitele descuamative apar urmatoarele aspecte clinice:
 A gingie de culoare rosie vie
 B gingie de culoare roz, cu aspect particular granular, de prundis
 C gingie marita de volum, de consistenta ferma
 D gingia sangereaza cu usurinta
 E gingie dureroasa la periaj si masticatie
115. In parodontita marginala cronica superficiala, apare:
 A senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti
 B durere difuza
 C durere de intensitate medie, suportabila, uneori discreta
 D durere matinala care dispare dupa cateva miscari de masticatie
 E durere iradianta in zonele invecinate simuland otita
116. Parodontita juvenila localizata se caracterizeaza clinic prin:
 A hipertrofie gingivala la nivelul primilor molari si incisivilor
 B mobilitate dentara patologica la nivelul primilor molari superiori si inferiori
 C mobilitate dentara patologica la nivelul incisivilor superiori si inferiori
 D retractie gingivala
 E tumefactie cu prezenta a numeroase pungi false
117. Factorii anatomici care favorizeaza retractia gingivala sunt:
 A obiceiurile vicioase, cu apasarea gingiei cu un obiect dur
 B malpozitii dentare
 C bride cu insertie inalta
 D dehiscenta si fenestratia gingivala
 E depunerile masive de tartru
118. In gingivita de sarcina apar urmatoarele semne de imbolnavire:
 A gingia este tumefiata, marita de volum, neteda sau boselata, lucioasa
 B hiperplazia se dezvolta mai mult pe seama marginii gingivale libere
 C culoarea variaza de la rosu viu, stralucitor, cu aspect zmeuriu, pana la rosu violaceu
 D senzatie de uscaciune si arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
 E senzatii dureroase la contactul cu alimente reci sau fierbinti
120. Semnele obiective in abcesul parodontal marginal sunt:
 A tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile
 B mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie
 C consistenta ferma cand abcesul este situat vestibular si lingual
 D percutia verticala a dintilor limitrofi este mai dureroasa decat cea transversala
 E adenopatii loco-regionale frecvente
121. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
 A depunerea crescuta de tartru supragingival
 B coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a
limbii
 C eroziuni chimice ale smaltului si cementului
 D leziuni ulcerative ale mucoasei bucale
 E modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
122. Clindamicin este un antibiotic care se administreaza:
 A in boli parodontale refractare la tratament
 B la adulti
 C in aprodontita juvenila
 D pe cale orala in doza de 500 mg/zi timp de 10-15 zile
 E in doza unica, zilnic, timp 3 zile
123. Sistemele pericoronare de imobilizare a dintilor parodontotici au urmatoarele
avantajele:
 A acoperirea integrala a dintilor imobilizati
 B reducerea pericolului descimentarii sistemului de imobilizare
 C se executa rapid, in cabinet
 D permit inlocuirea dintilor lipsa
 E nu necesita slefuiri ale substantei dentare
124. In tratamentul gingivitei si gingivostomatitei herpetice se recomanda:
 A spalaturi bucale cu solutii antiseptice: cloramina, permanganat de potasiu
 B atingerea ulceratiei cu nitrat de argint 30%, solutie Orthocrome
 C aplicarea de unguente cu antibiotice: tetraciclina, Negamicin B
 D aplicarea de paste sau geluri adezive care contin corticoizi
 E medicatie antivirala administrata local sau general
125. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:
 A spalaturi bucale largi, cu solutii antiseptice: cloramina, permanganat de potasiu
 B atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%, violet de gentiana
 C indepartarea depozitelor infectate de fibrina, prin stergerea cu tamponul sau comprese
imbibate in apa oxigenata, actionate cu blandete
 D dislocarea blocurilor mari de tartru
 E aplicarea locala de coluturii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antihistaminice,
anestezice de contact
130. Urmatoarele afirmatii, cu privire la obiceiurile vicioase de sugere sunt adevarate:
 A expresia unei stari de insatisfactii
 B o predispozitie la oboseala
 C la copii frustrati frecventa practicarii acestor obiceiuri nu scade cu varsta
 D la copii frustrati frecventa practicarii acestor obiceiuri scade cu varsta
 E o manifestare a unor stari conflictuale cu alti copii
131. ?Semnele de dezechilibre ocluzo-dentare intre varsta de 5-6 ani sunt:
 A aparitia unor forme modificate de arcada
 B deplasarea in vestibulopozitie a zonei incisivo-canine
 C trecerea arcadei superioare de la forma de semicerc catre forma de semielipsa
 D absenta atritiei
 E aparitia tremelor
132. Un plan postlacteal in treapta mezializata va duce la:
 A ocluzie mezializata
 B raport cuspid in sant intercuspidian
 C raport cuspid la cuspid
 D ocluzie distalizata
 E rapoarte corecte in plan sagital
133. In cadrul principiilor de baza in prepararea cavitatilor exista urmatoarea
nomenclatura:
 A fundul sau podeaua reprezinta zona cea mai adanca a penetrarii in cavitatile simple sau
complexe
 B umarul reprezinta suprafata externa a cavitatii
 C coltul este linia formata prin unirea smaltului cu dentina
 D peretele de smalt este portiunea de perete a cavitatii preparate compusa numai de smalt
 E conturul marginal este unghiul format de jonctiunea dintre peretii cavitatii si suprafata
externa a dintelui
134. Cavitatile se clasifica dupa numarul suprafetelor implicate in:
 A cavitati multiple: implica cel mult doua suprafete dentare
 B cavitati unice: implica mai multe suprafete dentare, dar tratamentul este unul singur
 C cavitati simple: implica numai o suprafata
 D cavitati compuse: implica doua suprafete ale dintelui
 E cavitati pereche: implica patru suprafete ale dintelui
135. In prepararea cavitatilor, conditiile care pot sa duca la sporirea extensiei sunt:
 A dinti tineri, recent erupti
 B dinti care vor deveni stalpi de punte
 C handicap fizic sau psihic
 D dinti situati in focare de inghesuire
 E necesitatea de a ajusta conturul dintilor
136. Principiile fundamentale in obtinerea formei de rezistenta la prepararea cavitatilor
sunt:
 A reducerea extensiei peretilor cavitatii pentru a asigura suficienta dentina ca suport pentru
cuspizi sau creste
 B acoperirea sau includerea corespunzatoare a dintilor distrusi in restaurare pentru a preveni
fractura lor
 C furnizarea unei grosimi suficiente materialului restaurativ
 D extinderea sporita la pacientii cu varsta inaintata
137. ?Functiile salivei sunt:
 A reglarea pH-ului bucal
 B tactila (prin receptorii gelatinosi)
 C defensiva (mentinerea echilibrului ecologic bucal)
 D lubrifianta (prin mucina)
 E favorizarea perceptiei gustative (prin dizolvarea excitantilor specifici)
138. In pulpita cronica inchisa, propriu-zisa:
 A odontoblastele prezinta picnoza nucleului, vacuolizari si incarcari su lipide ale
protoplasmei
 B la testarea vitalitatii doar testele la cald si rece sunt pozitive
 C diagnosticul diferential se face cu pulpita cronica inchisa hiperplazica (granulom intern)
unde examenul radiologic pune in evidenta demineralizarea lacunara a dentinei
 D tratamentul consta in amputatia vitala
 E evolutia se face spre necroza pulpara
Vezi raspunsul corect
139. In gangrena pulpara simpla diagnosticul diferential se face cu:
 A necroza pulpara
 B gangrena complicata cu parodontita apicala acuta
 C pulpita acuta seroasa partial
 D pulpitele cronice
 E parodontitele apicale cronice
Vezi raspunsul corect
140. In parodontita apicala acuta hiperemica ( abortiva) sunt adevarate urmatoarele
afirmatii:
 A poate fi cauzata de anomaliile dento-maxilare in care exista blocaje in miscarile mandibulei
 B in prima faza a inflamatiei lipseste rasunetul clinic iar modificarile sunt biochimice
 C in cazul prelungirii actiunii agresoare are loc o vasoconstrictie activa
 D in formele iritativ-mecanice este cel mai putin dureroasa
 E lipsa congestiei in dreptul apexului constituie un element de diagnostic pozitiv
Vezi raspunsul corect
141. In parodontita apicala acuta seroasa (difuza):
 A durerea poate avea o evolutie ascendenta sau poate fi de la inceput brutala, violenta
 B durerea are caracter pulsatil
 C la dintii frontali superiori edemul intereseaza buca inferioara si regiunea mentoniera
 D la diagnosticul pozitiv contribuie lipsa sensibilitatii la percutia in ax
 E la diagnosticul pozitiv contribuie starea generala afectata
Vezi raspunsul corect
142. In parodontita apicala cronica fibroasa sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
 A poate fi cauzata de acutizarea unui granulom simplu conjunctiv
 B poate fi cauzata de utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpei dentare
 C morfopatologic prezinta infiltrat limfo-plasmocitar
 D radiologic se constata largirea spatiului periapical sub forma unei calote
 E radiografia nu da indicatii asupra cauzei care a contribuit la aparitia leziunii
Vezi raspunsul corect
143. Granulomul simplu conjunctiv are urmatoarele caracteristici:
 A morfopatologic, la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mica decat in iterior
 B poate sa apara prin evolutia unei parodontite apicale cronice fibroase
 C periferia leziunii formeaza asa numita zona de necroza
 D uneori poate sa apara fistula
 E imagiea radiologica poate fi confundata cu gaura infraorbitara
Vezi raspunsul corect
144. In tratamentul necrozei si gangrenei pulpare:
 A imaginea radiografica este o proba absoluta in ce priveste forma si lungimea canalelor
radiculare
 B dintii cu malformatii radiculare nu beneficiaza de tratament
 C dintii cu pungi gingivoosoase adanci si mobilitate de gradul III beneficiaza de tratament
 D beneficiaza de tratament dintii a caror coroana poate fi reconstituita prin mijloace obisnuite
sau reconstituiri
 E largirea canalului nu trebuie sa se faca pana la dentina sanatoasa
Vezi raspunsul corect
145. Permeabilitatea canalelor in tratamentul necrozei si gangrenei:
 A nu este necesara
 B se poate realiza prin asocierea solutiei de sare sodica de EDTA
 C permite aprecierea consistentei continutului canalului
 D presupune lasarea solutiei EDTA in canal maxim 5 minute
 E nu necesita cunoasterea anomaliilor anatomice ale canalelor
Vezi raspunsul corect
146. In preparatia canalului in gangrena pulpara, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
 A se utilizeaza metode mecanice precum Giromatic si Canal Finder
 B tratamentul endodontic ultrasonic sinergic incepe cu un ac andosonic tip Kerr 10, activat
ultrasonic
 C prin folosirea laserului se urmareste suprimarea peliculei de “detritus dentinat”
 D in prepararea zonei apicale se cor folosi doar metode mecanice
 E tipul de reactivitate al pacientului nu are importanta in alegerea substantei medicamentoase
folosite
Vezi raspunsul corect
147. In sterilizarea canalelor radiculare prin metode chimice, medicatia endodontica:
 A constituie doar un adjuvant
 B nu are rolul de a preveni sau aboli durerea periapicala
 C Trebuie sa aiba tensiunea superficiala mare
 D poate fi constituita din solutii polivitaminice
 E trebuie sa aiba pentrabilitate accentuata in tesuturi
Vezi raspunsul corect
148. Dintre antisepticele sau dezinfectantele folosite in sterilizarea canalelor radiculare:
 A fenolul blocheaza lipoproteinele membranei celulare
 B tricrezolul are un potential dezinfectant de trei ori mai mare decat formolul, dar mai redus
decat al fenolului
 C timolul si mentolul au citotoxicitate echivalenta fenolului
 D tinctura de iod nu poate si folosita la dezinfectia campului operator
 E iodoformul se foloseste la prepararea unor paste medicamentoase provizorii
Vezi raspunsul corect
149. Obturatia radiculara prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex:
 A este contraindicata in canalele largite cu instrumentar ISO
 B are avantajul simplitatii si rapiditatii executiei
 C are dezavantajul solubilitatii sigilantului
 D are avantajul ca realizeaza o inchidere etansa a canalului pe cel putin doua treimi din
lungimea sa
 E foloseste un con confectionat din gutaperca sau diverse metale
Vezi raspunsul corect
150. Tratamentul parodontitelor apicale acute exsudative seroase:
 A are ca prim pas calmarea durerilor cu medicamente antialgice
 B presupune realizarea unei cai de drenaj pentru exsudatul din parodontiul apical
 C presupune deschiderea camerai pulpare cu ajutorul piesei cot pentru a micsora degajarea de
caldura
 D impune permeabilizarea canalului cu acul kerr nr. 10 si 15
 E contraindica extractia chiar si in cazul dintilor fara valoare masticatorie sau protetica
153. Semnul lui Quintero, patognomonic pentru incluzia dentara arata:
 A pozitia palatinizata a coroanei incisivului lateral superior
 B pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior
 C rotatia mesiovestibulara a incisivului lateral superior
 D rotatia distovestibulara a incisivului lateral superior
 E pozitia vestibulara a coroanei premolarului prim superior
Vezi raspunsul corect
154. Conceptia “freedom in centric” se caracterizeaza prin:
 A protectie canina in lateralitate
 B deglutitia se efectueaza in IM
 C contacte la dintii posteriori, dar la cei anteriori inocluzie pentru protectia mutuala in
propulsie
 D deglutitia se efectueaza in Rc
 E raport ocluzal cuspid/creasta marginala
157. Intermediarii cu contacte punctiforme:
 A sunt utilizati frecvent unde estetica este principalul obiectiv
 B indicatiile lor sunt limitate la zone cu vizibilitate redusa la creste inguste
 C sunt preferati in zona frontala maxilara
 D sunt uneori preferati in zonele de sprijin mandibulare
 E se adapteaza bine la creste late
159. In cazul intermediarilor metaloceramici:
 A se recomanda conformarea unui “guler” (prag) oral in scheletul metalic
 B la mandibula in zona de sprijin se prefera un raport tangential cu creasta
 C suprafata mucozala a corpului de punte trebuie sa fie intotdeauna metalica
 D la mandibula in zona de sprijin se prefera un raport in “sa”
 E la mandibula in zona de sprijin, trebuie sa prezinte suprafete convexe
162. Crosetul in tura de sah, descris de Kemmeny:
 A se realizeaza din sarma rotunda sau semirotunda
 B este un croset bidentar
 C portiunea dentara este realizata din acrilat de culoarea dintelui, iar portiunea gingivala din
acrilat roz
 D in caz de fracturare se reface su usurinta
 E in caz de fracturare se reface cu dificultate
164. Legat de bare, ca element structurale ale protezei partiale scheletate, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
 A bara Gilmore este rotunda pe sectiune
 B elementele de sustinere, pesre care se aplica bara Dolder, sunt cape cu pivoturi radiculare
 C elementele de sustinere, peste care se aplica bara Gilmore, sunt cape cu pivoturi radiculare
 D bara Gilmore este sustinuta de elemente de agregare (coroane de invelis metalice sau
semifizionomice)
 E bara Doler este sustinuta la capete de elemente de agregare (coroane de invelis metalice sau
semifizionomice)
165. Crosetul half and half:
 A este folosit pe molarii de minte de forma conica
 B este aplicat in special pe premolari in edentatiile de clasa a I-a Kennedy
 C este aplicat in special pe premolari in edentatiile de clasa a II-a Kennedy
 D este un croset biactiv
 E faca parte din sitemul Ney
171. Metoda disocierii analitice Lejoyeux in terapia prin proteze totale:
 A este o metoda de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie
 B este o metoda de stabilire a nivelului si orientarii planului de ocluzie
 C utilizeaza teleradiografia de profil
 D utilizeaza un dispozitiv ce permite verificarea concomitenta in zona anterioara si in zonele
laterale a orienterii planului de ocluzie
 E presupune masurarea exacta a etajului inferio pe radiografii cefalometrice practicare
anterior in perioada dentata
172. Daca in cadrul controlului componentei verticale a ocluziei la proba machetelor
protezei totale:
 A DVO este prea mare, se recomanda reluarea fazei de determinare a relatiilor intermaxilare
cu ajutorul machetei de ocluzie
 B DVO este micsorata, aspectul fetei este imbatranit
 C DVO este micsorata, pacientul are facies crispat
 D DVO este prea mica, obligatoriu se reia faza de determinare a relatiilor intermaxilare cu
ajutorul sabloanelor de ocluzie
 E DVO este marita, dintii sunt prea vizibili
176. Bara linguala ca element structural al protezei partiale mobilizabile scheletate are
urmatoarele caracteristici:
 A latime de 9-10 mm
 B latime de 4-5 mm
 C grosime de cel putin 3 mm
 D se plaseaza la 1-1,5 mm de versantul lingual cand acesta este oblic
 E va fi la cel putin 3 mm distanta de parodontiul margial
177. Care din urmatoarele afirmatii legate de determinantul posterior (articular) sunt
adevarate:
 A prelungirile axelor lungi condiliene formeaza un unghi deschis anterior cu valori cuprinse
intre 140-160 grade
 B posterior meniscul articular este locul de inserie al capsulei articulare si al fascicolului
superior al muschiului pterigoidian lateral
 C meniscul articular separa cavitatea articulara in doua compartimente
 D articulatia temporo-mandibulara este de tip ginglimoartoidal
 E panta tuberculului articular are o inclinatie de 5-55 grade
E se refera la forta care se exercita asupra materialului si care se opune separarii de suprafetele care
au fost amprentate
Vezi raspunsul corect
184. Functia de mentinere a crosetelor turnate are urmatoarele caracteristici:
 A se datoreaza elementelor rigide ale crosetului
 B se datoreaza bratului retentiv al crosetului
 C depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp
 D este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
 E necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul paralelografului in functie de
axa de insertie
Vezi raspunsul corect
185. Crosetul cu actiune posterioara:
 A face parte din sistemul Roach
 B face parte din sitemul Ney
 C este aplicat in special pe premolari si canini, la care linia ghid este foarte inalta pe o fata si
coboara pe cealalta
 D este indicat pe molarii de minte de forma conica
 E prezinta o elasticitate foarte buna
Vezi raspunsul corect
194. Dintii supranumerari nu se extrag in urmatoarele situatii:
 A cand se asociaza cu macrodontia dintilor din seria normala
 B cand se asociaza cu microdontia dintilor din seria normala
 C cand un dinte din seria normala este compromis si nu poate di pastrat pe arcada
 D in dizarmonia dento-alveolara cu inghesuire
 E in cazul dintilor anastrofici
195. ?Tulbularile masticatorii, ca factori predispozanti in anomaliile dento-maxilare
intervin prin:
 A reducerea sau absenta abraziei fiziologice
 B dezvoltarea mai redusa a oaselor maxilare
 C accelerarea abraziei fiziologice
 D aparitia unor migrari verticale si orizontale ale dintilor
 E scaderea secretiei salivare cu instalarea proceselor distructive coronare
198. Pierderea prematura a dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus determina:
 A migrarea dintilor permanenti in eruptie
 B supraeruptia dintilor antagonisti
 C angrenaje inverse
 D infraeruptia dintilor antagonisti
 E ingustari de arcada
RASPUNSURI TARGU MURES 2014

1D 72 BCE 130 ABCE 177 ACDE

2C 74 ADE 131 ABD 184 BCE

3C 76 ABE 132 BE 185 BCE

4D 77 BCD 133 ADE 194 BC

5B 78 CDE 134 CD 195 ABDE

10 A 79 AD 135 BCE 198 ABCE

12 D 80 ABE 136 ABC

13 D 82 AD 137 ACDE

14 B 83 ACE 138 ACE

24 B 86 ACE 139 ABDE

25 E 87 ACDE 140 AB

27 A 90 ACDE 141 AE

31 A 92 BC 142 BCD

37 E 94 ACE 143 BD

38 D 95 BD 144 BD

39 A 107 ABD 145 BC

40 E 109 BCDE 146 AC

41 B 110 ABD 147 AE

42 D 111 BCE 148 ACE

43 B 112 ADE 149 BCE

45 C 114 ADE 150 BD

46 B 115 ACD 153 BC

49 B 116 BCD 154 BE

50 C 117 BCD 157 BD


52 ACE 118 AC 159 ABE

55 ABC 120 ABE 162 CE

56 ABC 121 ABD 164 ABD

57 ACE 122 AB 165 CD

63 ACE 123 ABD 171 BC

70 CDE 124 ACE 172 ABE

71 ABD 125 ACDE 176 BDE


TARGU MURES 2013
Complement simplu

1.In cadrul anodontiilor, cel mai frecvent absent pe arcada este:


A incisivul lateral inferior
B molarii de minte inferiori
C incisivul lateral superior
D molarii de minte superiori
E premolarii doi superiori
Placa bacteriana supragingivala:
A este implicatat in patogenia proceselor carioase
B este in contact cu lichidul santului gingival
C este inaccesibila in mod direct procedurilor de igiena bucala
D flora microbiana dominanta este anaeroba, gramnegativa
E nu este supusa mecanismelor de dezagregare prin masticatie, deglutitie
In pulpita acuta seroasa partiala (coronara):
A tratamentul se poate realiza prin coafaj indirect in dublu timp
B criza dureroasa poate ceda de la sine, dar in mod obisnuit este necesara administrarea de
calmante
C apare sensibilitate la percitie in ax
D durerea iradiaza spre dintii vecini
E diagnosticul diferential se face cu hipersensibilitatea si hiperestezia dentinara
In pulpita acuta purulenta partiala (coronara):
A in jurul membranei piogene, pulpa dentara se afla in stare de inflamatie preponderent purulenta
B apare hiperexcitabilitatea fibrelor nervoase
C in jurul membranei piogene, tesutul pulpar se necrozeaza
D diagnosticul diferential se face cu pulpita acuta seroasa coronara
E diagnosticul diferential se face cu pulpita acuta seroasa corono-radiculara
In pulpita acuta purulenta totala (coronoradiculara):
A durerea cedeaza la calmante locale sau analgezice
B durerea are caracter discontinuu, cu posibilitatea de localizare
C testele de vitalitate sunt reduse
D sensibilitatea la curentul electric este crescuta
E exereza dentinei ramolite este dificila, datorita hipersensibilitatii
In pulpita cronica deschisa ulceroasa, diagnosticul diferential se face cu:
A pulpita acuta seroasa coronara (partiala)
B gangrena pulpara
C pulpita cronica inchisa propriu-zisa
D polipul gingival
E pulpita cronica inchisa hiperplazica
Cuspizii de sprijin:
A sunt cei linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
B mentin dimensiunea verticala de ocluzie
C sunt cei vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
D se numesc si cuspizi de echilibru
E prin versantii de ghidaj, conduc mandibula in miscari de lateralitate
Care dintre urmatoarele planuri de referinta este utilizat de catre articulator?
A planul de la Frankfurt
B planul lui Camper
C planul bazal mandibular
D planul lui Simon
E planul bispinal
In conceptia “freedom in centric”:
A deglutitia se efectueaza in relatie centrica
B deglutitia se efectueaza in intercuspidare maxima
C in lateralitate protectia este canina
D raportul ocluzal este tripodic
E ocluzia este restrictiva
Crosetul Ackers:
A se aplica pe dinti cu retentivitati favorabile meziale si distale
B este un croset divizat
C se aplica pe premolari si molari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile
D are o portiune rigida a bratului elastic situata subecuatorial
E are doua brate elastice
13.Prepararea atipica de cavitati ocluzoproximale pentru inlay prin tehnica “slice-lock”:
A consta in realizarea unei retentii verticale in T, in peretele axial
B se indica la premolari
C consta in realizarea a cate unui sant la nivelul unghiurilor vestibulo-axial si linguo-axial
D poarta denumirea si de “sectiune in felie”
E este recomandata ca o metoda de bizotare
Intermediarii la distanta de creasta (suspendati):
A se indica in zonele unde estetica este principalul obiectiv
B necesita un spatiu protetic de minim 6 mm
C necesita in sens mezio-distal un spatiu suficient de 5 mm
D are indicatie majora in zona frontala mandibulara
E are indicatie majora in zona laterala maxilara
Polieterii:
A au stabilitate dimensionala excelenta in timp
B in procesul de fabricatie li se adauga sulfactanti
C sunt materiale hidrofobe
D nu determina reactii adverse si alergii
E au ca particularitate de prezentare raportul de 1:1 intre baza si catalizator
Care dintre urmatoarele metode de determinare a dimensiunii verticale de ocluzie este
antropometrica, fara repere preextractionale?
A Swenson
B Wright
C compasul de aur Appenrodt
D Wild
E Robinson
Care dintre urmatoarele crosete turnate nu sigura retentia:
A divizat in T
B divizat in R
C divizat in I
D unibar
E inelar
Amprenta preliminara in edentatia toatala sa rezolve integral problemele de:
A sprijin
B stabilitate
C mentinere
D fonatie
E fizionomie
Placuta lui Fox se utilizeaza pentru determinarea:
A dimensiunii verticale de ocluzie
B dimensiunii verticele de repaus
C orientarii planului de ocluzie
D nicelului planului de ocluzie
E relatiei centrice
Cel mai frecvent incluzia dentara se intalneste la:
A dintii temporari supranumerari
B molarii temporari superiori
C dintii permanenti
D incisivii supranumelari permanenti
E dintii supranumerari permananti
Incluzia dentara se intalneste cel mai frecvent, in proportie de 50%, la:
A incisivii centrali inferiori
B premolarii II inferiori
C molarii de minte
D incisivii centrali superiori
E canini
Caninul inclus poate fi cel mai frecvent in:
A in pozitie vestibulara
B in transpozitie cu primul premolar
C in transpozitie completa cu incisivul lateral
D in pozitie palatinala
E in transpozitie incompleta cu incisivul lateral
Deficitul de spatiul care favorizeaza incluzia dentara poate fi produs prin:
A dezvoltarea insuficienta a maxilarelor in plan vertical
B neconcordanta intre dimensiunea mare a suportului osos si mica a dintilor de pe arcada
C macrodontie relativa
D microdontie
E incisiva laterali nanici
Hematomul dupa anestezia locoregionala:
A apare frecvent dupa anestezia in botla palatina
B zona cu hematom trebuie expusa imediat la caldura
C apare mai frecvent dupa anestezia la tuberozitate
D se resoarbe in 2-3 zile
E nu se recomanda administrarea de antibiotice
Simptomatologia alveolitei uscate incrimineaza:
A durere imediat postextractional
B prezenta adenitei
C prezenta semnelor clinice generale de infectie sistemica
D prezenta unui cheag voluminos in alveola
E dureri intense ce apar la 2-3 zile postextractional
Complicatiile dupa odontectomia molarului de minte inferior pot fi:
A hemoragia postextractionala
B fractura radacinilor molarului de minte
C luxatia mandibulei
D fractura mandibulei
E deschiderea canalului mandibular

31.Abcesul:
A este o colectie supurata difuza
B starea generala este marcata de sindromul toxicoseptic
C la palpare se percep crepitatii
D este o colectie supurata limitata
E se poate remite spontan
Ranula sublinguala:
A este localizata median in planseul bucal
B are o coloratie tipic albastruie
C la palpare are o consistenta dura
D este dureroasa
E adera la corticala linguala a mandibulei
Papilomul:
A este o proliferare tumorala maligna
B suprafata formatiunii tumorale este neteda
C are dimensiuni mari de peste 2 cm
D apare doar la varstnici
E prezinta o crestere exofitica, verucoasa sau conopidiforma
In osteomielita supurata acuta a mandibulei:
A tumefactia si semnul Vincent se remit dupa fistulizare
B semnele radiologice apar de la inceputul instalarii bolii
C la explorarea traiectelor fistuloase se deceleaza os moale, osteitic
D la examenul local nu se constata modificari ale mucoaselor si tegumentelor
E starea generala nu este afectata
Reincluzia dentara se intalneste cel mai frecvent:
A la incisivul central inferior permanent
B la molarul I temporar superior
C la molarul de 6 ani inferior
D la molarul de 12 ani superior
E la molarul II temporar inferior
Reincluzia dentara este o anomalie:
A stabila, ea se opreste spontan
B nu depinde de potentialul de crestere individuala
C nu depinde de momentul instalarii
D instalata precoce are o evolutie foarte lenta
E instalata precoce, are consecinte mai grave, comparativ cu una instalata tardiv
Ectopia dentara este cel mai frecvent intalnita la:
A caninul inferior
B premolarii II inferiori
C premolarii superiori
D caninul superior
E la molarii de minte
Planul bazal mandibular este reprezentat de:
A dreapta dintre S-Gn
B tangenta la marginea inferioara a unghiului mandibular si Gn
C axa Go-Pg
D distanta Ao-Bo
E distanta NSa-Gn
In primele doua luni de viata intrauterina, cresterea diferentiata a celor doua maxilare
determina:
A prognatie mandibulara embrionara
B retrognatie mandibulara
C retrognatie maxilara
D formarea boltii palatine
E separarea cavitatii bucale de cea nazala
Cea mai frecventa forma histopatologica a tumorilor maligne orale este:
A carcinomul mucoepidermoid
B carcinomul spinocelular
C carcinomul adenoid chistic
D melanomul mucoasei orale
E adenocarcinomul
Diastema primara (adevarata) este cauzata de:
A dezvoltarea exagereata a frenului buzei superioare:
B anodontia incisivului lateral superior
C meziodens
D ectopia de canin superior
E macrodontia
Dintele cel mai frecvent interesat in transpozitie este:
A incisivul lateral superior
B premolarul I inferior
C premolarul II inferior
D incisivul central inferior
E caninul superior
In cazul cavitatilor profunde cu dentina de aspect normal, materialul recomandat pentru
coafajul indirect este:
A cimentul Fouco, datorita proprietatilor antiseptice
B eugenolatul de zinc, cu rol de baza intermediara si propriu-zisa
C hidroxidul de calciu, cu baza propriu-zisa
D cimentul cu ionomeri de sticla
E cimentul policarboxilat de zinc, ca baza intermediara
Cimentul policarboxilat de zinc:
A are contractie de priza redusa (inferioara cimentului fosfat de zinc)
B este insolubil sub actiunea lichidelor de infiltratie marginala
C biocompatibilitatea sa pulpara este inferioara altor cimenturi acide
D are actiune antibacteriana importanta
E asigura o buna protectie chimica, datorita porozitatii reduse
Complement multiplu
Numita si rasina Bowen, rasina bis-GMA folosita ca sigilant este:
A un monomer metacrilic
B un monomer uretanic
C o molecula hibrid mare, care seamana cu o rasina epoxidica
D un material fluid
E un lichid vascos
Anameloplastia ofera urmatoarele avantaje:
A creste rezistenta la uzura a materialului, deoarece ii permite aplicarea intr-un strat mai subtire
B asigura o adaptare mai buna la smalt
C permite patrunderea mai profunda a materialului
D creste rezistenta la uzura a materialului, deoarece ii permite aplicarea intr-un strat mai gros
E efect carioprotector sporit
In pulpita cronica inchisa propriu-zisa, evolutia se poate face spre:
A gangrena pulpara
B necroza pulpara
C pulpita acuta seroasa partiala
D fracturi ale dintelui
E pulpita cronica deschisa ulceroasa
Urmatorii factori generali pot fi incriminati in producerea anodontiilor:
A traumatisme intrauterine
B actul nasterii cu eventualele traumatisme
C factori teratogeni
D bolile constitutionale
E necoza intinsa a maxilarelor
Urmatorii factori locali sunt posibili cauzatori de anodontii:
A deficientele nutritionale ale mamei in timpul sarcinii
B tumori ale maxilarelor copilului
C bolile infecto-contagioase ale mamei in primele trei luni de sarcina
D iradierile loco-regionale in primii ani de viata ai copilului
E osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor copilului in timpul formarii dintilor
Anodontia simetrica a incisivului lateral superior poate fi:
A cu incisivul lateral superior omolog permanent nenic
B cu persistenta corespondentului temporar
C fara persistenta corespondentului temporar
D cu spatiul inchis prin migrari dentare
E cu spatiul pastrat
In anodontiile intinse trebuie sa se realizeze urmatoarele obiective:
A stimularea dezvoltarii si eruptiei dintilor in sectoarele in care nu exista muguri
B stimularea dezvoltarii maxilarelor
C stabilirea unor rapoarte normale intre cele doua maxilare
D asigurarea functiilor esentiale ale aparatului dentomaxilar
E dirijarea eruptiei dentare si asigurarea paralelismului dintilor existenti
Obiectivele protezarii in anodontiile totale la copii sunt:
A aplicarea unor proteze fixe in jurul partilor libere ale maxilarelor copilului
B stimularea dezvoltarii osoase
C schimbarea periodica a protezelor, la 4-5 ani
D obtinerea unei dimensiuni verticale optime a etajului inferior
E obtinerea unui profil care sa imbunatateasca aspectul fizionomic

Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate evolua deseori spre:


A parodontita cronica fibroasa
B parodontita apicala purulenta
C parodontita apicala seroasa
D granulom simplu conjunctiv
E granulom epitelial
In parodontita apicala acuta purulenta (circumscrisa) apare urmatoarea simtomatologie
subiectiva:
A durere spontana, intensa, cu caracter pulsatil
B in stadiul submucos, intensitatea durerii este mai mare
C in stadiul subperiostal, mucoasa apare deformata, pe o suprafata mai mare decat cea care
corespunde apexului dintelui respectiv
D in faza subperiostala, atingerea dintelui este intolerabila
E mucoasa ce acopera procesul alveolar este rosie, intens colorata, usor tumefiata
Vezi raspunsul corect
Simptomatologia parodontitei apicale cronice fibroase se caracterizeaza prin:
A examen radiologic neconcludent
B existenta durerii cu caracter nevralgiform
C peste 60 % din cazuri sunt simptomatice
D teste de vitalitate negative
E percutie verticala negativa
Vezi raspunsul corect
In granulomul simplu conjunctiv:
A la examenul obiectiv se constata prezenta unui proces catios ce intereseaza camera pulpara
B evolutia se poate face spre parodontita apicala cronica fibroasa
C la examenul obiectiv, uneori se pot intalni fistule sau cicatrici
D cel mai concludent pentru diagnostic este examenul bacteriologic
E la examenul obiectiv se constata cazuri in care coroana nu prezinta nici o leziune
Diagnosticul diferential al granulomului chistic se face cu:
A granulomul epitelial
B granulomul simplu conjunctiv
C osteomielita
D actinomicoza
E adenopatiile supurate

Articaina este contraindicata la:


A copiii peste 4 ani
B pacientii cu deficit de colinesteraza plasmatica
C pacientii epileptici cu tratament
D pacientii cu bronhospasm in antecedente
E pacienti cu porfirie acuta recurenta

Teritoriul de inervatie al nervului lingual este:


A mucoasa hemiplanseului bucal
B regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata
C versantul vestibular al crestei alveolare
D versantul lingual al crestei alveolare de la molari la incisivul central
E zona mentonului
Manifestarile clinice ale alergiei la anestezice locale sunt:
A bradicardie
B prurit
C dispnee cu wheezing
D angioedem
E hipertensiune arteriala
Factorii lacali implicati in hemoragiile postextractionale sunt:
A persitenta tesutului de granulatie in alveola
B vasculopatiile
C fractura procesului elveolar
D hipertensiunea arteriala
E lezarea unor vase
Alveolotomia cu rezectie marginala a tablei vestibulare este indicata in:
A resturi radiculare mici, situate pround
B anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
C radacini deformate in regiunea apicala (hipercementoza)
D dinti cu parodontopatie marginala cronica profunda
E dinti temporari
Vezi raspunsul corect
Infectia sacului pericoronar al molarului inclus se poate face:
A de la o gangrena complicata a dintilor vecini
B de la un focar de osteomielita
C pe cale limfatica
D de la o punga parodontala de vecinatate
E printr-un traumatism care nu deschide sacul pericoronar
Complicatiile tumorale asociate incluziei molarului 3 inferior pot provoca:
A supuratii ale spatiilor fasciale si fistule prin infectarea chisturilor
B fracturi de unghi mandibular (in os patologic)
C paralizii faciale
D ulcerarea tumorii prin traumatisme produse de dintii antagonisti
E contracturi musculare ale muschilor fetei
Extractia aveoloplastica:
A permite derentivizarea corticalei vestibulare in aceeasi etapa cu extractia
B nu modifica inaltimea crestei alveolare
C nu conserva periostul
D nu conserva vascularizatia locala
E reduce atrofia postextractionala
Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:
A are ca scop remodelarea suportului osos in vederea protezarii mobile
B este indicata in creste alveolare ascutite
C nu este indicata in proces alveolar edentat neregulat (cu exostoze)
D nu reduce inaltimea sau latimea crestei alveolare
E diagnosticul si indicatia chirurgicala nu se bazeaza pe examenul radiologic

Simptomatologia fracturilor anterioare de os malar, cu deplasare cuprinde:


A exoftalmie (datorata hematomului retrobulbar)
B infundarea reliefului osos al arcadei temporozigomatice
C tulburari de sensibilitate pe teritoriul nervului infraorbital
D echimoza palpebrala in manoclu
E oral-nu se percepe treapta la nivelul crestei zigomatico-alveolare
Sinele linguale:
A sunt indicate pentru imobilizarea fracturilor de proces alveolar, daca dintii situati pe fragmentul
osos nu prezinta mobilitate
B au dezavantajul ca necesita o etapa de laborator
C nu determina iritatie gingivala
D sunt usor de igienizat
E sunt folosite numai in dentitia temporara
Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se poate face cu:
A dilatatiile chistice ale canalului Wharton
B chistul dermoid
C chistul brahial suprainfectat
D hemangioame, limfangioame ale planseului bucal
E tumori genigne sau maligne ale glandelor sublinguale
Granulomul piogen (botriomicom):
A este o masa pseudotumorala pediculata sau sesila
B la palpare are consistenta dura
C este o leziune dureroasa
D sangereaza la cel mai mic traumatism
E are culoare roz-rosie
Diagnosticul diferential al granulomului periferic cu celule gigante se face cu:
A granulom piogen gingival
B tumori maligne ale crestei alveolare
C ranula
D forme de debut ale tumorilor maligne
E chistul dermoid
Diagnosticul diferential al papilomului oral se face cu:
A granulomul piogen
B fibromul mucoasei orale
C ranula
D forme de debut ale tumorilor maligne
E chistul dermoid
Incluzia poate fi produsa de caracteristicile particulare ale dintelui, cum sunt:
A formarea mugurelui dentar prea profund in teritoriul oaselor maxilare
B angulatii corono-radiculare
C dinti nanici
D coroane globuloase
E pozitia transversala a dintelui
In functie de directia axului dintelui inclus, Winter clasifica incluziile in:
A verticala
B orizontala-oblica
C orizontala
D vertical-meziala
E dinti anastofici
La examenul clinic, urmatoarele tulburari pot sugera prezenta unui dinte inclus:
A deplasari, prin inclinare spre bresa, a dintilor vecini
B reducerea spatiului pe arcada sau chiar inchiderea completa a acestuia
C prezenta unor depresiuni vestibulare sau orale de consistenta moale, care ar putea fi sediul
dintelui inclus
D prezenta unor fistule cronice, cu raspuns bun terapeutic
E torsionari si mortificari ale dintilor vecini
Milicescu precizeaza despre reincluzia dentara la populatia tarii noastre urmatoarele:
A este depistata mai ales in dentitia permanenta, la maxilar
B este mai frecventa la sexul masculin
C apare in dentitia permanenta, mai frecvent la mandibula
D este mai frecventa la sexu feminin
E apare in dentitia temporala, mai frecvent la mandibula
Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei sunt:
A teoria tulburarilor proceselor evolutive ale dintilor
B teoria tulburarilor metabolismului general
C teoria anchilotica
D teoria opririi in dezvoltare osoasa sagitala
E teoria mecanica
Caracteristicile cimenturilor glassionomer fotopolimerizabile utilizate in sigilare sunt:
A timp de priza mai redus
B timp de priza rapid
C adaptarea marginala deficitara
D adaptarea marginala buna
E manevrarea usoara
Caria aproximala in zona de sprijin determina:
A dificultati in eruptia incisivilor centrali inferiori
B scurtarea arcadei
C pierderea spatiului de rezerva
D dificultati in eruptia caninului si premolarului secund
E dificultati in eruptia molarului 2 permanent
Alimentarea artificiala a sugarului are cateva inconveniente:
A reducerea secretiei salivare
B cresterea secretiei salivare
C aerofagie
D absenta stimulilor functionali de propulsie ai mandibulei
E cresterea travaliului muscular
102.Permanentizarea timpului de deglutitie infantila se datoreaza:
A imaturitatii neuromusculare
B unor tulburari rino-faringiene
C scuturilor linguale de deconditionare
D suprapozitiei grupului incisiv superior
E suprapozitiei grupului incisiv inferior
Mecanismele prin care respiratia orala intervine in dezvoltarea aparatului dento-maxilar sunt:
A aerul inspirat pe gura are actiune directa asupra boltii palatine, cu producerea palatului inalt
B presiunea din sinusul maxilar creste
C apar modificari in comportamentul complexului hioidian
D apare o deplasare a incisivilor superiori in retrodentie
Crosetul Ney, numarul 3:
A deriva din crosetul in T al lui Roach
B este monoactiv
C are doua brate elastice din sarma
D se utilizeaza pe dinti cu linia ghid inalta
E prezinta o buna incercuire
Crosetul RPI al lui Kroll:
A are ca scop evitarea torsiunii distale prin basculare a dintelui pe care se aplica
B are pintenul in foseta distala
C are pintenul in foseta meziala
D prezinta un conector secundar proximal
E are bratul retentiv divizat in I
Crosetul cervico-alveolar deschis edental:
A se recomanda in edentatii terminale
B are rol antibasculant
C prezinta un sprijin eficient
D are o retentie buna
E are o incercuire buna
Crosetul din sarma cu trei brate:
A este denumit si croset in bucla
B asigura incercuire
C asigura retentie
D asigura sprijin
E are rol antibasculant
Crosetul equi-poise:
A se utilizeaza in edentatii terminale pe dinti frontali
B se utilizeaza in edentatii de clasa a III-a pe dinti vizibili
C se utilizeaza in edentatii de clasa a IV-a pe dintii vizibili
D prezinta un pinten liber situat intr-o incrustatie ocluzoproximala
E prezinta un pinten liber situat intr-un lacas pe fata ocluzala a dintelui
Caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice:
A sunt necesare macroretentii pentru masa ceramica
B macroretentiile sunt contraindicate
C trecerea de la metal la materialul careamic sa fie in unghiuri rotunjite
D grosimea capei metalice sa fie de 1 mm
E grosimea capei metalice sa fie de maxim 0,3 mm
Intermediarii ovoidali ai puntii dentare:
A se utilizeaza in zonele unde estetica este principalul ociectiv
B se igienizeaza cu greutate
C se adapteaza bine la creste inguste
D se adapteaza bine la creste late
E imita aproape perfect aspectul dintilor naturali
Bara linguala:
A se plaseaza in contact strans cu planseul bucal
B se distanteaza de parodontiul marginal cu 0,5-1 mm
C are latimea de 4-5 mm
D se plaseaza la 0,5 mm de versantul lingual, cand acesta este vertical
E se plaseaza la 1-1,5 mm de versantul lingual, cand acesta este oblic

Placuta dento-mucozala linguala:


A se utilizeaza cand versantul oral al crestei este inalt
B se utilizeaza cand versantul oral al crestei are inaltime redusa
C se plaseaza pe dinti fara afectarea parodontala
D se sprijina pe prag supracingular
E fata dento-alveolara a acesteia trebuie lustruita perfect
?Profilul de emergenta:
A cel convex reprezinta conturul axiogingival normal al dintelui natural
B cel drept reprezinta conturul axiogingival normal al dintelui natural
C cel drept in treimea gingivala faciliteaza accesul mijloacelor de igienizare
E unghiul format de acesta cu axul lung al dintelui va fi de +15 grade
La controlul extraoral al bazelor din ceara a machetelor protezelor se urmareste:
A sa acopere in totalitate tuberculii piriformi
B sa acopere numai 2/3 anterioare a tuberculilor piriformi
C versantele vestibulare sa fie modelate concav
D versantele vestibulare sa fie modelate convex
E versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat convex
Vezi raspunsul corect
Care din urmatoarele metode de utilizeaza pentru determinarea relatiei centrice, in terapia
prin proteze totale:
A Willis
B Wright
C Bonianov
D deglutitiei
E memoriei ocluzale Lejoyeaux

Forma ulcerativa ca si forma anatomoclinica de debut a tumorilot maligne orale:


A este cea mai frecventa forma de debut
B se caracterizeaza prin aparitia unei ulceratii mici paramediene
C se caracterizeaza prin aparitia unei forme vegetante, conopidiforme
D apare la nivelul rosului de buza
E are o culoare bruna sau negricioasa
Dezavantajele cimenturilor glassionomer conventionale (autopolimerizabile) folosite in sigilare
sunt:
A timp de priza scurt
B stabilitate in mediu umed
C finisare slaba datorita rugozitatii
D rezistenta scazuta in zonele supuse solicitarilor masticatorii
E timp de priza lung
In luxatia anterioara bilaterala de condili:
A apare inocluzie verticala frontala cu contact pe ultimii molari, linia interincisiva nefiind
deplasata
B otoragie cu scaderea acuitatii auditive
C gura este partial deschisa, cu mandibula protruzata
D depresiunea pretragiana
E retrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala
In etiopatogenia luxatiei posterioare de condil putem ragesi urmatorii factori:
A traumatisme directe (pe menton, gura fiind inchisa)
B spasme musculare
C tubercul articular cu relief sters
D laxitate mandibulara produsa de dezechilibrul ocluzoarticular
E anomalii de forma ale componentelor articulare (cavitate glenoida alungita posterior, condili
mici si turtiti
Sialolitiaza:
A apare mai frecvent in canalul Stenon si glanda parotida
B are caracter unilateral
C apare la persoane varstnice
D de cele mai multe ori evolueaza latent, o mare parte din calculii salivari fiind expulzati spontan
E poate fi descoperita intamplator in urma unui examen radiologic pe care se evidentiaza calculul
radioopac
Adenomul cu celule bazale:
A este o tumora maligna a glandelor salivare
B apare mai frecvent la tineri
C poate afecta atat parotida cat si glandele salivare mici
D apare ca o masa nedureroasa, cu crestere lenta
E este o tumora nedureroasa, cu crestere lenta
Despicatura unilaterala simpla:
A intereseaza partile moi ale buzei pe o treime din intinderea ai sau pana la santul nazo-labial
B podeua nazala este intotdeauna afectata
C podeua nazala este intotdeauna integra
D punerea in tensiune a fibrelor musculare (ras, plans) accentueaza malformatia
E muschiul aflat in repaus bombeaza portiunea aflata extern de despicatura
Nevralgia Arnold se manifesta prin:
A dureri lancinante, paroxistice pe teritoriul de inervatie a nervilor occipitali
B dureri lancinante, paroxistice pe teritoriul de inervatie a nervului trigemen
C cel mai frecvent durerea se localizeaza la nivelul vertexului
D cel mai frecvent durerea se localizeaza la nivelul maxilarului
E zona trigger este situata la nivelul insertiei muschiului splenius capitis
Medicamentele anticonvulsivante utilizate in nevralgia de trigemen pot fi:
A carbamazepina
B fenitoina
C ibuprofen
D tador
E baclofen
Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au urmatoarele caracteristici:
A inhiba polimerizarea rasinilor
B sunt insolubili sub actiunea lichidelor de microinfiltratie marginala
C sunt indicati in coafajul indirect, sub obturatii din compozite
D au efect iritant asupra pulpei dentare
E au efect sedativ pulpar
Ca agenti de sigilare ai plagii dentinare, adezivii dentinari au urmatoarele caracteristici:
A cresterea semnificativa a adeziunii pe masura aproprierii de pulpa dentara
B putere de sigilare a canaliculelor dentinare similara lacurilor
C diminuarea rapida a multor componente toxice ale sistemelor adezive
D esecul evitarii in timp a dehiscentelor la interfata cu plaga dentinara
E biocompatibilitate pulpara necorespunzatoare
In cazul obturatiilor cu amalgam de argint, argumentele folosirii adezivilor dentinari in locul
lacului conventional sunt:
A superioritatea fata de lacuri in cazul etanseitatii cavitatilor cu prg cervical plasat in cementul
radicular
B consolidarea rezistentei mecanice a peretilor cavitatii
C favorizarea depunerii produsilor de coroziune ai amalgamului
D impiedicarea aparitiei cariei secundare marginale si a recidivei de carie
E reducerea transmiterii variatiilor termice spre pulpa
In structura parodontiului marginal superficial, mucoasa de captusire are urmatoarele
caracteristici:
A este mobila
B este prevazuta cu un epiteliu gros si un corion dens
C are o submucoasa bine reprezentata formata din tesut conjunctiv lax
D este rezistenta la presiune si solicitari
E este neelastica are o rezilienta foarte redusa

Caracterele structurale ale mucoasei masticatorii conduc la urmatoarele implicatii clinice si


practice:
A inciziile chirurgicale si suturile se fac cu usurinta
B injectarea prin infiltratie a anestezicelor este dificila
C procesele inlfamatorii si hemoragiile se raspandesc usor si pot prezenta dimensiuni mari
D sutura se face cu dificultate datorita corionului dens
E datorita corionului nefixat de os, sutura este instabila
Aspectul “in coaja de portocala” al suprafetei gingivale are urmatoarele caracteristici:
A microdepresiunile sunt date de benzi de colagen ce au directie paralela cu suprafata osului
B la nivelul marginii gingivale libere, aspectul este de “gravura punctata”
C se remarca mai ales la dintii frontali
D este cel mai bine evidentiat la batrani
E la unele persoane lipseste in tot cursul vietii
?In cadrul fiziologiei parodontiului marginal, atritia:
A este o lipsa de subsatanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale
B se produce prin demineralizare acida
C se produce prin exercitarea masticatiei si deglutitiei
D este un fenomen de uzura al suprafetelor dentare intre ele
E se produce prin interpunerea intre suprafetelor dentare de substatante sau corpi straini
Placa subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici:
A marginea apicala a placii este la distanta de epiteliu jonctional, fiind separata de acesta prin
numeroase leucocite
B are o combinatie bacteriana dominata de flora gramnegativa
C cuprinde un numar mare de bacterii flagelate, spirochete
D are o compozitie microbiana dominanta de microorganisme gram-pozitive, coci, bacili,
filamente
E se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare
?Mecanismele directe de patogenitate bacteriana in boala parodontala includ:
A reactii ale celulelor eucariote imunitare sau neimunitare ale gazdei
B eliberare de factori proinflamatori (citokine)
C eliberare de andotoxine
D producere de exotoxine
E invazia tesuturilor parodontale
?In invazia tesuturilor parodontiului marginal, veziculele eliberate de microorganisme au
urmatoarele caracteristici:
A datorita dimensiunilor lor, nu pot traversa bariera epiteliala
B protejeaza bacteriile de factori de aparare imunitara locala ai gazdei
C sunt lipsite de membrana externa
D contin enzime bacteriene
E pot fixa complementul si pot lega anticorpi bacterieni specifici
In gingivita indusa de placa bacteriana, manifestarile radiologice pot fi reprezentate de:
A situarea crestei marginale a osului alveolar la o distanta de 2-3 mm de joctiunea smalt-cement
B resorbtia crenelata de la un dinte la altul a marginilor osului alveolar
C prezenta fenomenelor de demineralizare a limbusurilor alveolare si a crestei marginale a osului
alveolar
D resorbtia osoasa cu caracter inegal ca profunzime si dispozitie
E aparitia uneori a fenomenelor de rizaliza
Gingivita de diabet are urmatoarea simptomatologie:
A senzatie de uscaciune si arsura la nivelul cavitatii bucale
B prezenta polipilor gingivali sesili, cu baza mare de implantare sau pediculati
C culoarea modificata a gingiei, de la rosu deschis la rosu caramiziu
D aparitia de senzatii anormale de gust: acru, sarat
E prurit gingival
Evolutia si complicatiile gingivostomatitei ulcero-necrotice cuprind:
A distructii parodontale intinse
B tromboflebita sinusului cavernos
C abcesul cerebral
D denudarea radacinilor dentare
E edemul laringian
Gingivita alergica are urmatoarea simptomatologie:
A gingia este de consistenta ferma
B suprafata gingiei are mici depresiuni si se descuameaza partial
C gingia este moale, friabila, de consistenta redusa
D frecvent apar semne de cheilita si glosita
E dintii sunt dislocati din pozitia normala, ca “alicele impuscate”
In parodontita marginala cronica superficiala sunt caracterizate urmatoarele aspecte:
A prezenta la nivelul marginii gingivale a incizurilor cuneiforme, usor curbate, ca un “apostrof”
B prezenta durerii ce apare mai frecvent dimineata
C aparitia retractiilor gingivale ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar
D instalarea senzatiei de egresiune a unui dinte sau grup de dinti, insotita de durere periradiculara
si interradiculara
E aparitia tulburarilor fizionomice, consecutiv migrarilor dentare patologice
Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat in urmatoarele situatii:
A hiperstezie dentinara accentuata
B in fazele incipiente de imbolnavire parodontala
C copii mici
D in cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea depozitelor aderente
E la bolnavii purtatori de stimulator cardiac, in cazul aparatelor magnetostrictive
Tehnica de condensare termodinamica a gutapercii (McSpadden) are urmatoarele
caracteristici:
A poate induce rezorbtia radiculara externa
B este indicata in obturarea rezorbtiilor radiculare externe
C se foloseste la obturarea canalelor inguste
D presupune largirea canalului radicular prin telescopare regresiva (step-back)
E impune realizarea unui stop apical corect
Succesul obturatiei radiculare cu conuri metalice este conditionat de:
A tratamentul biomecanic minutios
B aplicarea doar in cazul canalelor ovale
C realizarea sigilarii corespunzatoare a canalului radicular
D efectuarea tratamentului antimicrobian riguros
Tratamentul gingivitei si gingivostomatitei aftoase recidivante presupune:
A aplicatii de paste sau geluri adezive ce contin corticoizi
B infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizon
C pulverizatii cu spray Codecam
D medicatie antivirala: Zovirax sau Acyclovir
E aplicatii de coluturii cu antibiotice
RASPUNSURI CORECTE TARGU MURES 2013
1.C 41 B 85 ADE 156 ACE

2.A 43 B 86 ABE 157 ABE

3.B 44 B 87 ABD 174 AE

4D 46 A 88 ABDE 175 CD

5C 47 E 89 ACE 176 BE

6B 49 B 90 ABE 179 AC

7B 51 A C E 91 DE 180 BD

8A 53 BCDE 92 ACE 181 CE

9B 56 AB 94 ADE 184 CD

10 C 57 ABCD 98 BCD 185 BCE

13 A 58 BDE 100 ACD 186 CDE

15 B 59 BCDE 102 AB 187 BDE

16 A 60 BCDE 103 ACE 188 AC

17 C 61 BDE 114 CD 189 BC

19 E 62 ABC 115 ACE 190 ACD

20 A 63 AD 117 BCD 191 CD

21 C 64 BD 118 BCD 194 BD

23 C 65 ACE 119 BCE 195 ACE

24 E 66 AB 121 ADE 196 ADE

25 D 67 BDE 125 CDE 197 ACE

26 C 68 ABD 126 BD 198 ACE

27 C 69 BCD 130 BCE

28 E 70 ACE 133 BD

29 A 71 ABC 136 DE

31 D 72 ABD 143 ABD

32 B 73 ABD 144 CDE

33 E 75 ABE 145 ACD

35 C 76 AB 146 AE

36 E 82 ACD 148 BDE

37 E 83 AB 151 CDE

38 D 84 ABDE 153 ACDE


CLUJ 2015
1.?[M] In sindromul imunodeficientei dobandite:
A manifestarile patologice gingivo-parodontale sunt intotdeauna primele semne care apar
B virusul HIV este prezent in cantitate mare in sange
C exista un risc minor de contaminare prin manopere stomatologice
D apar frecvent gingivite ulcero-necrotice
E limfocitele CD4+ raman in numar relativ normal, in primii 10 ani de la debutul bolii, in lipsa
tratamentului

[M] Diagnosticul pozitiv in pulpita purulenta partiala se pune pe baza urmatoarelor semne:
A caracterul pulsatil al durerii
B caracterul violent si continuu al durerii
C exacerbarea la rece a durerii
D exacerbarea la cald a durerii
E prezenta unei picaturi de puroi la deschiderea camerei pulpare
[M] Indicati semnele de manifestare ale formelor medii ale accidentelor generale de
supradozare a anesteziei loco-regionale:
A cefalee si nistagmus
B logoree si dizartrie
C agitatie neuropsihica
D fasciculatii musculare si tremor al fetei si extremitatilor inferioare
E convulsii tonico-clonice
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi reprezinta reguli care trebuie urmate in stabilirea
conturului cavitatilor situate in fosete si fisuri?
A extinderea marginilor cavitatii se face pana in structuri dentare sanatoase
B se pot mentine zone de smalt subminate, subtiri, nesustinute de dentina sanatoasa
C cand doua fosete (cavitati) au intre ele o structura dentara sanatoasa mai mica de 0.5 mm aceste
cavitati trebuie preparate separat
D daca extensia include ½ sau mai mult din panta cuspidiana solutia va fi scurtarea si refacerea
cuspidului
E extensia marginilor trebuie sa permita acces suficient pentru prepararea cavitatii
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi caracteriseaza tehnica de obturare prin condensare
termomecanica a gutapercii (tehnica McSpaden):
A este indicata a fi utilizata in obturarea canalelor cu resorbtie radiculara interna
B este indicata a fi utilizata in obturarea canalelor cu curbura accentuata
C prepararea canalului radicular trebuie sa asigure crearea unui stop apical corect
D conul de gutaperca principal trebuie sa se blocheze in lumenul canalului la 0,5 mm de constrictia
apicala
E conul de gutaperca principal trebuie sa se blocheze in lumenului canalului la 1,5 mm de constrictia
apicala
Vezi raspunsul corect
[M] Diagnosticul pozitiv in cazul pulpitei acute seroase totale se pune pe baza urmatoarei
simptomatologii subiective:
A durere spontana
B durere de intensitate mare
C durere continua
D durere localizata
E durere care apare mai ales la cald
Vezi raspunsul corect
[S] La edentatul total, in cazul atrofiei si resorbtiei exagerate a unui maxilar, nivelul planului de
ocluzie in zonele laterale se fixeaza:
A la mijlocul distantei dintre cele doua creste edentate
B mai apropiat de campul protetic deficitar
C mai distantat de campul protetic deficitar
D intotdeauna la 10 mm de coama crestei edentate
E paralel cu linia bipupilara
Vezi raspunsul corect
[S] Care dintre urmatoarele semne clinice poate fi considerata sechela a unei plagi parotidiene:
A hemoragia parotidiana
B sialoreea
C paraliza nervului facial
D hipogeuzia
E dezvoltarea multiloculara a unor noduli
Vezi raspunsul corect
[M] Urmatoarele afirmatii legate de rolul favorizant al anomaliilor dento-maxilare in
producerea parodntopatiilor marginale cronice sunt adevarate:
A ocluzia adanca nu este un factor favorizant al afectiunilor parodontale
B incongruenta dento-alveolara cu inghesuire poate reprezenta un risc la aparitia inflamatiei septice
prin prezenta septurilor interdentare subtiri cu papile interdentare cu volum redus
C ocluzia deschisa nu favorizeaza in niciun fel instalarea inflamatiei gingivale
D incongruenta dento-alveolara cu inghesuire se asociaza cu fenomene de hiperkeratinizare ale
epiteliului gingival
E ocluzia andaca poate produce inflamatia gingivala palatinala prin traumatism direct
Vezi raspunsul corect
[M] Contactele dento-dentare in cazul ocluziei ideale, la examenul clinic si paraclinic al
leziunilor odontale coronare si in edentatia partiala redusa, trebuie sa fie:
A liniare
B unice
C stabile
D multiple
E punctiforme
Vezi raspunsul corect
[M] Crizele dureroase din nevralgia trigeminala clasica (primara, idiopatica) la varstnici sunt
generate de:
A compresiune pe ramura trigeminala datorita vaselor aberante sau sinuoase
B demielinizarea partii proximale a radacinii trigeminale
C neoplazii
D traumatisme acute
E cauze dentare
Vezi raspunsul corect
?[M] Posologia, modalitate de administrare in timp a antibioticelor pe cale generala la bolnavii
parodontopati difera dupa:
A rata de eliminare din organism
B genul pacientului
C greutatea corpului
D timpul de metabolizare
E durata efectiva a activitatii antimicrobiene
Vezi raspunsul corect
[M] Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la placa bacteriana sunt adevarate?
A primul strat al placii bacteriene poarta denumirea de pelicula
B o saliva cu vascozitate mai scazuta favorizeaza formarea si aderenta peliculei
C materialul organic cuprins intre microorganismele placii poarta denumirea de matrice
intermicrobiana
D primii costituenti microbieni ai placii sunt bacilii
E dextranul este un heteropolizaharid cu rol in agregarea microbiana la nivelul placii
Vezi raspunsul corect
[S] Coroanele fizionomice acrilice au avantajul ca:
A sunt ieftine
B au un grad de porozitate
C se dilata termic
D au o reflectare redusa a luminii
E au rezistenta scazuta la abraziune
Vezi raspunsul corect
[M] Decizia terapeutica in cadrul anodontiilor se ia in functie de:
A sexul pacientului
B momentul depistarii anomaliei
C localizarea anomaliei
D varsta pacientului
E starea dintilor temporali
Vezi raspunsul corect
[M] Diagnosticul diferential dintre pulpita acuta purulenta totala si parodontita apicala acuta
se face pe baza urmatoarelor smene:
A probele de vitalitate sunt pozitive in parodontita apicala acuta purulenta
B probele de vitalitate sunt pozitive in pulpita acuta purulenta
C starea generala este alterata in cazul pulpitei acute purulente
D senzatia de egresiune a dintelui in parodontita apicala acuta
E durerile se pot calma (usura) temporar la clatirea cavitatii bucale cu lichide reci in cazul pulpitei
acute purulente
[M] Chistul dermoid se caracterizeaza prin urmatoarele:
A are localizare tipica in panseul bucal
B se dezvolta sub planul muschiului milohioidian
C se dezvolta deasupra planului muschiului milohioidian
D continutul chistului este un parenchim glandular compact
E se asociaza patognomonic cu dureri paroxistice ritmate de alimentatie
Vezi raspunsul corect
[M] Care sunt indicatiile extractiei dentare lagate de patologia pseudotumorala sau tumorala de
cauza dentara?
A dinti inclusi ce nu mai pot erupe
B dinti mult extrudati, egresati sau inclinati care defavorizeaza tratamentul protetic
C dinti care au dus la aparitia unor leziuni hiperplazice reactive si inflamatorii (“epulis-like”)
D dinti cu fracturi corono-radiculare
E dinti cuprinsi in procese chistice si tumorale benigne precum si vecinii lor afectati
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza tehnica step back de preparare a canalelor
radiculare?
A presupune prepararea initiala a treimii coronare a canalului radicular
B prezinta avantajul unui acces rectiliniu a acelor spre portiunea apicala dupa eliminarea
interferentelor din cele doua treimi coronare
C se incepe cu prepararea canalului (regiunii apicale) pana la constrictia apicala, care se largeste in
functie de calibrul natural al acestuia
D cand se trece la un ac Kerr cu un numar superior acului cu care s-a largit canalul pana la constrictia
apicala, lungimea de lucru pentru acesta se scurteaza cu 1 mm
E procedeul de scurtare a lungimii de lucru se cotinua prin schimbarea acelor Kerr, pana cand aceasta
devina mai scurta cu cca 2-3 mm comparativ cu lungimea de lucru reala
Vezi raspunsul corect
[M] Cuspizii de sprijin esentiali in stabilirea ocluziei si a dimensiunii verticale se impart in:
A cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor mandibulari
B cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor maxilari
C cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor maxilari
D cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor mandibulari
E marginile incizale ale incisivilor si caninilor mandibulari
? [M] Urmatoarele enunturi referitoare la administrarea antibioticelor pe cale generala in
bolile parodontiului marginal sunt adevarate:
A tetraciclina se administreaza la gravide cu parodontopatii
B actiunea antimicrobiana este extinsa asupra unor specii microbiene patogene cu alte localizari decat
cea gingivo-parodontala si reduce riscul reinfectarilor si recidivelor
C clindamicina se administreaza la pacientii cu antecedente de colita ulcero-hemoragica
D asocierea metronidazol-amoxicilina poate eradica Aggregatibacter actinomycetemcomitans in
parodontitele agresive cu debut precoce
E metronidazolul este util in parodontitele diagnosticate ca refractare sau rebele la tratament
conventional
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi referitoare la indepartarea dentinei reziduale alterate
restante sunt adevarate?
A dentina afectata trebuie indepartata in totalitate de pe peretii cavitatii
B metoda ideala pentru indepartarea materialului carios consta in utilizarea unei freze globulare din
carbid la rotatie redusa
C metoda ideala pentru indepartarea materialului carios cansta in utilizarea unei freze globulare
diamantate la viteza inalta
D in mod ideal procesul carios se va curata pana ce ramane o dentina dura, normal colorata
E traumatizarea pulpei poate rezulta datorita creerii caldurii frictionale
Vezi raspunsul corect
[M] Principalele repere necesare alegerii dintilor artificiali sunt urmatoarele:
A linia mediana
B linia caninilor
C proiectia orificiilor infraorbitale
D linia surasului
E linia subnazale-porion
Vezi raspunsul corect
[M] Tulburarile masticatorii, ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dento-
maxilare, intervin prin mai multe cai:
A hiper-dezvoltarea musculaturii masticatorii
B secretia salivara crescuta
C migrari verticale si orizontale ale dintilor
D lipsa abraziei fiziologice
E secretia salivara mai scazuta
Vezi raspunsul corect
[S] Un pacient de 14 ani se prezinta cu dureri provocate de elimente dulci la 3,7, care dureaza
cateva minute dupa incetarea actiunii excitantului. Obiectiv dintele prezinta o carie
profunda sensibila la palparea cu sonda. La finalul exerezei dentinei alterate s-a deschis
camera pulpara pe o suprafata de 1 mm patrat. Care este tratamentul cel mai indicat in
aceasta situatie?
A coafaj indirect
B coafaj direct
C pulpotomie devitala
D pulpotomie vitala
E pulpectomie devitala
Vezi raspunsul corect
[M] Dupa criteriul morfologic, clasificarea incluziei dentare cuprinde (dupa Bucur):
A dinti inclusi cu anomalii de forma ale coroanei si radacinii
B dinti inclusi cu angulatie corono-radiculara
C incluzii dentare de cauza locala
D incluzii dentare submucoase
E incluzii ale dintilor permanenti, temporari sau supranumerari
Vezi raspunsul corect
[S] In luxatia temporo-mandibulara acuta unilaterala:
A contactul intre molari exista bilateral
B linia interincisiva este deplasata spre partea unde este luxatia
C linia interincisiva este deplasata contralateral
D obrajii sunt turtiti si alungiti bilateral si simetric
E gura este larg deschisa
Vezi raspunsul corect
[M] Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de unii factori printre care:
A trauma directa asociata cu inserarea in tesuturile moi a unor microobiecte metalice
B trauma directa asupra papilei prin folosirea brutala a firului de matase
C numarul unitatilor masticatorii
D fluoroza dentara
E insertii musculare aberante situate in apropiere de marginea gingivala libera

[M] Gingia fixa:


A are o inaltime foarte mare in zona molarilor doi si trei mandibulari
B nu contine in structura sa fibre de colagen
C vestibular, este delimitata de mucoasa alveolara prin linia muco-gingivala
D la copii, are o inaltime crescuta in zona dintilor permanenti cu tendints la lingualizare
E este ferm ederenta de dinti si osul alveolar subiacent
Vezi raspunsul corect

[S] La proteza scheletata, raportul conectorului principal mandibular sub forma de placuta cu
tructuri subiacente este:
A dento-mucozal
B doar dentar
C doar mucozal
D vestibular
E vestibulo-proximal
Vezi raspunsul corect

[S] Curba de ocluzie sagitala in protezarea fixa (dupa Forna):


A rezulta din unirea varfurilor cuspizilor orali ai dintilor laterali
B este concava la maxilar
C este convexa la mandibula
D are centrul la nivelul caninilor
E este numita si curba Spee
Vezi raspunsul corect
[S] Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:
A anodontia
B incluziile dentare
C intruzia post-traumatica totala
D intruzia post-traumatica partiala
E fisura dentara
[M] Care din urmatoarele enunturi trebuie respectate atunci cand se prepara un canal
radicular in vederea obturarii?
A largirea canalului nu trebuie sa denatureze morfologia sa initiala
B largirea canalului trebuie sa indrepte curbura apicala a canalului pentru a evita fractura
instrumentelor
C canalul preparat trebuie sa aiba o forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia
apicala
D in cazul existentei unui canal mai larg acesta va fi preparat drept si nu conic
E preparatia canalului se realizeaza pana la constrictia apicala
Vezi raspunsul corect
[S] La edentatul total cu profil convex, orientarea planului de ocluzie in zonele laterale este:
A paralel cu planul lui Camper
B convergent cu planul lui Camper
C divergent cu planul lui Camper
D descendent spre distal
E in oricare din aceste raporturi fata de planul lui Camper
[M] Urmatoarele semne clinice pot sugera prezenta unui dinte inclus:
A persistenta indelungata a dintelui temporar, pe arcada
B deplasari prin inclinare spre bresa a dintilor vecini
C procesele inflamatorii ale mucoasei
D prezenta unei bombari vastibulare sau/si orale de consistenta dura
E prezenta unei afte in vestibul
Vezi raspunsul corect
[M] Dintre factorii etiopatogenetici ai incluziei dentare fac parte:
A macrodotia absoluta
B obstacole in calea de eruptie a dintelui
C formarea mugurelui dentar mult prea profund in interiorul osului maxilar
D hipotiroidismul
E hiperfunctia hipofizara
[M] Intermediarul protezelor partiale fixe, concepute corect ca si design, in zona laterala
trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:
A toate suprafetele sa fie convexe
B toate suprafetele sa fie netede
C toate suprafetele sa fie finisate corespunzator
D contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa fie maxim
E contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie sa fie fara presiune
[M] In cadrul elementelor structurale ale puntilor dentare, functiile unei proteze partiale fixe
sunt:
A inchiderea bresei edentate
B impiedicarea aparitiei migrarilor si bascularilot dentare
C protectia crestei edentate
D refacerea planului de ocluzie denivelat
E refacerea integritatii arcadei dentare la edentatul total
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele semne caracterizeaza o gangrena pulpara?
A prezenta unui proces carios care a deschis camera pulpara
B la sondarea camerei pulpare si a canalelor radiculare apare sensibilitate in zonele mai profunde ale
pulpei
C prezenta sangerarii la sondare
D fatiditate
E probele de vitalitate sunt negative chiar si la intensitatile cele mai mari
[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza caria suprafetelor netede?
A de obicei debuteaza intr-un defect organogenetic al smaltului
B mai degraba debuteaza intr-o zona neigienica
C din punct de vedere diagramatic, caria situata in smalt, se poate reprezenta sub forma a doua conuri
baza in baza cu varfurile indreptate unul spre smalt iar celalalt spre pulpa
D poate fi reprezentata sub forma unei carii a carei baza este la suprafata smaltului si varful la nivelul
jonctiunii smalt-dentina
E caria odata ajunsa la jonctiunea smalt-dentina se extinde rapid in dentina
Vezi raspunsul corect
[M] Mentionati pozitia gaurii infraorbitale:
A la 15-20 m sub rebordul orbitar inferior
B la unirea 1/3 externe cu cele 2/3 interne a marginii infraorbitare
C la unirea 2/3 externe cu 1/3 interna a marginii infraorbitare
D la 5 mm inauntrul liniei verticale medio-pupilare
E pe linia verticala care uneste gaura supraorbitara cu gaura mentoniera
? [M] Urmatoarele afirmatii legate de fibrele ligamentului supra-alveolar sunt adevarate:
A fibrele dento-alveolare au un capat atasat de creasta alveolara si se termina in corionul gingival
B fibrele dento-dentare sunt situate intre dintii adiacenti si au un traiect aproape orizontal
C fibrele dento-dentare pornesc de la dinte si ajung la marginea alveolara, dupa un traiect aproape
orizontal
D apartin zoei parodontiului apical
E fibrele semi-circulare fixeaza gingia de os prin intermediul periostului
Vezi raspunsul corect
[S] Coroanele de invelis nemetalice (estetice) sunt indicate:
A in fracturi dentare in 1/3 incizala
B pe molari, premolari, canini
C in olcuzii adanci traumatizante
D in abrazii avansate
E la tineri sub 17 ani
Vezi raspunsul corect
[M] Care dintre urmatoarele manifestari pot fi considerate ca semne dentare in contextul
aspectelor particulare ale tumorilor maligne ale cavitatii orale?
A atritii si abfractii frecvente
B durere la nivelul unuia sau mai multor dinti
C mobilitate dentara fara a se putea identifica afectiuni dento-parodontale
D susceptibilitate crescuta la carii
E hiperestezie dentinara remanenta
Vezi raspunsul corect
[S] Necrozele pulpare in contextul patologiei parodontale (dupa Dumitriu):
A sunt o complicatie a parodontitelor
B se asociaza cu senzatie dureroasa, de intensitate redusa, la contactul dintelui cu agentii chimici
C se observa in taurodontie
D nu sunt descrise in evolutia parodontitelor
E se instaleaza numai la dintii cu carii penetrante
Vezi raspunsul corect

[M] Reincluzia:
A este rezultatul unui proces progresiv si lent
B este considerata o anomalie de eruptie
C este incadrata de scoala franceza in grupa anomaliilor dentare izolate
D se regaseste predominant in dentitia temporara
E in dentitia permanenta se intalneste frecvent la incisivul lateral superior
Vezi raspunsul corect
[M] Tehnica de utilizare a chiuretelor Gracey cuprinde urmatorii pasi:
A dislocarea tartrului prin miscari de impingere disto-apicala
B alegerea chiuretei potrivite pentru grupul de dinti tratat
C realizarea de miscari active de tractiune spre ocluzal/incizal pentru dislocarea tartrului
D introducerea blanda a capatului activ al chiuretei subgingival, sub depozitul de tartru si realizarea
unui unghi mai mic de 90 de grade al fetei faciale cu suprafata radiculara
E introducerea subgingivala a capatului activ al chiuretei cu varful partii active spre peretele moale al
pungii
[M] Care din urmatoarele enunturi referitoare la rolul lichidului bucal in etiopatogenia cariei
dentare sunt adevarate?
A cresterea volumului lichidului bucal favorizeaza aparitia cariei dentare
B secretia salivara se intensifica in timpul masticatiei
C o saliva vascoasa protejeaza, impiedicand aparitia cariei dentare
D cel mai puternic sistem tampon salivar este sistemul acid carbonic/bicarbonat
E capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de valoarea initiala a pH-ului bucal
[S] Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii bacteriene sa face in functie de
spatiul de ocupare al ambrazurii gingivale de catre papila interdentara. Pentru gradul I,
mijlocul efectiv de igienizare este:
A peria cu actiune interdentara
B scobitoarea de lemn
C firul de matase
D peria cu un sngur smoc de filamente
E stimulatorul gingival
Vezi raspunsul corect
[M] Capsula tumorala a adenomului pleomorf al glandelor salivare se caracterizeaza prin
urmatoarele:
A este intotdeauna compacta si bine structurata cand deriva din glandele salivare accesorii
B este aproape completa la tumorile parotidiene
C este incompleta cand deriva din glandele salivare accesorii
D nu prezinta celule tumorale in grosimea ei
E poate contine celule tumorale in grosimea ei
Vezi raspunsul corect
[M] Urmatoarele afirmatii legate de teaca Hertwing sunt adevarate:
A fragmente ale acesteia pot persista sub forma de resturi de celule conjunctive incastrate in smalt
B este o structura bilamelara formata prin unirea epiteliului extern al smaltului cu reticulul stelat
conjunctiv
C fragmente ale acesteia pot persista sub forma resturilor epiteliale Malassez
D este o structura care apartine fibrelor gingivale dento-dentare
E este o structura bilamelara epiteliala alcatuita prin unirea epiteliului intern cu cel extern al smaltului
(fara prezenta reticulului stelat)

[M] Factorii locali implicati in anomaliile dento-maxilare sunt:


A traumatismele dintilor temporari
B anodontia
C trisomia 21
D deficiente nutritionale
E anomaliile dentare de forma
Vezi raspunsul corect
[M] Importanta pozitiei de intercuspidare maxima consta in faptul ca:
A orientarea fortelor ocluzale perpendicular fata de exul lung al dintilor
B permite contractia simetrica, egala si maxima a muschilor ridicatori ai mandibulei
C orienteaza fortelor ocluzale in axul lung al dintilor
D anuleaza si compenseaza fortele orizontale
E asigura stabilitatea mandibulei fata de maxilar
Vezi raspunsul corect
[S] Sistemele pericoronare de imobilizare a dintilor parodontotici:
A se realizeaza intotdeauna direct in cabinetul stomatologic
B folosesc ligaturi de sarma
C permit inlocuirea dintilor lipsa si restabilesc rapoartele ocluzale normale
D nu induc niciodata inflamatie gingivala
E necesita intotdeauna ancorare intracoronara
Vezi raspunsul corect
[M] Gingivitele descuamative:
A se caracterizeaza prin prezenta de modificari radiologice de resorbtie osoasa a septului interdentar
B apar frecvent la apcientii tratati cu antagonisti de calciu
C se caracterizeaza printr-o gingie de culoare rosie vie
D apar mai frecvent la femei, la menopauza
E se caracterizeaza printr-o disjunctie gingivo-dentara (distructie a epiteliului jonctional) rapida
[M] Interesarea litiazica frecventa a glandei submandibulare si a canalului Warthon se
datoreaza unora dintre urmatoarele cauze. Care sunt acestea?
A saliva saraca in mucus
B canalul Warthon este decliv fata de glanda submandibulara
C orificiul de deschidere al canalului Warthon este ingust
D pozitia anatomica a glandei este decliva
E traiectul relativ sinuos al canalului Warthon
Vezi raspunsul corect
[S] Perioada de elctie pentru tratamentul ortodontic postchirurgical al anomaliilor dento-
maxilare severe este:
A la 3-4 saptamani de la interventia chirurgicala
B inainte de indepartarea imobilizarii intermaxilare
C la prima saptamana de la interventia chirurgicala
D la nimic 6 luni de la interventia chirurgicala
E de preferinta cat mai tardiv de la interventia chirurgicala
[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza o gangrena uscata?
A este precedata de o pulpita seroasa
B este precedata de o necroza
C consistenta tesutului putrificat este foarte moale
D consistenta resturilor din canalele radiculare este ferma, uscata
E peretii dentinari sunt mai putin alterati
Vezi raspunsul corect
[S] Una dintre urmatoarele afirmatii cu privire la diastema adevarata este corecta:
A este o anomalie de numar
B este o anomalie extrem de recidivanta
C tratamentul consta in deplasarea meziala doar a coroanei dintilor
D exista trei forme clinice
E se trateaza prin aplicarea de inele de cauciuc direct pe dinti, pentru tractionare reciproca
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele semne sunt intalnite in stadiul endoosos al unei parodontite apicale
acute purulente?
A durere foarte intensa cu caracter pulsatil
B durere iradianta in tot hemimaxilarul
C in aceasta faza a afectiunii intensitatea durerilor se reduce
D mucoasa care acopera procesul alveolar in dreptul regiunii apicale a dintelui cauzator este rosie,
tumefiata
E mucoasa gingivala in dreptul dintelui cauzator prezinta fistula

[M] Mentionati in care din urmatoarele situatii este indicata extractia prin alveolotomie:
A dinti cu radacini scrute
B dinti cu radacini deformate prin procese de hipercementoza
C dinti cu radacini convergente care cuprind un sept interradicular gros (“dinte barat”)
D molarii de minte cu radacini fuzionate si distalizate
E radacini situate sub lucrari protetice conjuncte la care se doreste conservarea respectivei lucrari
protetice
[S] Inlay-urile din aliaje metalice au ca dezavantaj faptul ca:
A sunt exigente privind executia clinica si tehnica
B sunt rezistente
C refac corect morfologia olcuzala
D sunt fiabile
E sunt neutre chimic si biologic
Vezi raspunsul corect
[S] Un pacient acuza o modificare inspre galben-cenusiu a culorii dintelui 1.2. El relateaza ca in
urma cu 6 luni a suferit un accident de circulatie in care au fost loviti dintii frontali
superiori. Inspectia dintelui evidentiaza un dinte 1.2 integru care, la testele de vitalitate
raspunde negativ, iar radiologic nu apar modificari la nivel parodontal. Diagnosticul pozitiv
al acestui dinte este:
A granulom simplu conjunctiv
B necroza pulpara
C parodontita apicala acuta hiperemica
D pulpita cronica cu camera pulpara inchisa propriu-zisa
E parodontita apicala cronica fibroasa
[M] Indicati elementele anatomice traversate de linia de fractura in fractura-disjunctie de
malar:
A etmoidul
B rebordul orbital inferior si podeaua orbitei
C peretele anterior al sinusului maxilar
D sutura zigomatico-frontala la nivelul peretelui lateral al orbitei
E sutura zigomatico-temporala
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza pulpitele cronice cu camera pulpara
deschisa?
A pot sa apara dupa o necroza pulpara
B pot aparea dupa o pulpita seroasa acuta dupa deschiderea camerei pulpare
C forma ulceroasa apare mai frecvent la pacientii cu afectiuni generale de sistem
D forma polipoasa apare de obicei la pacientii cu afectiuni generale de sistem
E forma polipoasa apare in general la pacientii tineri

[S] Conectorii principali metalici ai protezelor partiale scheletate au urmatoarele caracteristici:


A la mandibula se prezinta exclusiv sub forma de placute
B la maxilar se prezinta exclusiv sub forma de bara
C se realizeaza din aliaje stelite de crom-cobalt
D se realizeaza preponderent din aliaje nobile pe baza de aur
E se realizeaza preponderent din aliaje nobile pe baza de platina
Vezi raspunsul corect

[M] Parodontita marginala cronica:


A se caracterizeaza prin absenta unei localizari sau extinderi preferentiale a leziunilor
B se caracterizeaza prin prezenta de distructii simetrice, localizate la molari si premolari
C a fost evidentiata doar la adulti
D se asociaza frecvent cu boli generale, care modifica initierea si evolutia bolii, raspunsul la tratament
si recidivele
E a fost evidentiata initial la adult, dar poate aparea si la copii si tineri
Vezi raspunsul corect
[S] In nevralgia trigeminala clasica (primara, idiopatica) se descrie un “tic dureros” care este
provocat de:
A bolnav, in mod voluntar, ca reflex de aparare
B tulburarile vasculare ale fetei
C durerea care declamseaza spasmul muschilor faciali
D un reflex la deschiderea gurii
E o pozitie antalgica specifica
Vezi raspunsul corect
de pastrare al amprentei pana la realizarea modelului

[M] In relatia centrica, intercuspidarea maxima se caracterizeaza prin urmatorii parametri


ocluzali (dupa Forna):
A liniile mediene ale arcadelor sunt situate in acelasi plan
B prezenta unitatilor masticatorii
C cheia de ocluzie a lui Angle
D fatele distale ale ultimilor molari se afla in acelasi plan
E circumstatele cuspizilor vestibulari superiori de catre cei inferiori

[M] Dupa raportul intermediarilor cu creasta, protezele partiale fixe sunt:


A suspendate
B tangentiale
C interalveolare
D intermucoase
E punctiforme
Vezi raspunsul corect
[M] Diagnosticul diferential al osteoperiostului se face cu urmatoarele afectiuni:
A flegmonul hemifacial
B osteita
C adenopatia TBC
D osteomielita
E supuratiile periostale
Vezi raspunsul corect
[M] Onlay-ul este indicat:
A ca retentor pentru punti de intindere mica
B la pacienti cu igiena bucala corespunzatoare
C pe dinti integri, neafectati de carie sau alte leziuni
D in edentatii intinse
E in ocluzii inverse
Vezi raspunsul corect
[S] Produsul “Imudon” este un:
A antibiotic
B produs antiseptic pentru spalaturi bucale
C extract liofilizat din specii bacteriene
D produs pentru imobilizarea dintilor
E produs vitaminic
Vezi raspunsul corect
[S] Contraindicatia absoluta a extractiei dentare este reprezentata de:
A dintii inclusi care nu mai pot erupe
B sarcina
C hepatita B
D infectia HIV/SIDA
E leucemia acuta
Vezi raspunsul corect
[M] Coroana de substitutie este indicata in cazul unor:
A radacini prea scurte
B sarcina
C leziuni carioase extinse in suprafata
D leziuni carioase extinse in profunzime
E fracturi coronare in 1/3-mea mijlocie sau cervicala
Vezi raspunsul corect

[S] Care din factorii traumatici enumerati mai jos NU poate determina aparitia unei necroze
pulpare?
A supraincarcarea unui dinte sau a unui grup dedinti
B luxarea dintelui
C intruzia dintelui
D traumatisme care provoaca fractura dintelui cu deschiderea camerei pulpare
E aparate ortodontice gresit calculate
Vezi raspunsul corect
[M] Aggregatibacter actinomycetemcomitans:
A este prezent exclusiv in formele de parodontita juvenila localizata
B serotip B este considerat cel mai virulent
C este un parodontopatogen major in parodontitele agresive
D este o bacterie care face parte din complexul rosu
E produce o leukotoxina care actioneaza prin formarea de pori in membrana unor celule imunitare
Vezi raspunsul corect
[M] Boala Paget osoasa (osteita deformanta) se descrie prin cateva din urmatoarele aspecte
clinice. Care sunt acestea?
A poate fi total asimptomatica
B se poate caracteriza printr-o simptomatologie dureroasa
C largirea etajului mijlociu al fetei
D cresterea progresiva a circumferintei craniene
E articulatiile raman canstant nedureroase si cu mobilitate normala
Vezi raspunsul corect
[S] Anestezia loco-regionala este indicata in realizarea tratamentului supuratiilor oro-maxilo-
faciale in urmatoarele situatii:
A abcese de spatii fasciale
B in cazul pacientilor necooperanti inclusiv copii sub varsta de 10 ani
C abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare
D in supuratii cu evolutie extensiva si rapida
E pacienti alergici la antibiotice
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza tehnica fortelor compensate (balansate)?
A a fost introdusa de Roane
B impune utilizarea acelor rotative
C permite realizarea tratamentului mecanic al canalelor radiculare fara transpozitia apexului
D este indicata in cazul canalelor cu curbura accentuata
E manipularea acelor se face printr-o miscare de rotatie combinata, prima in sensul acelor de
ceasornic urmata de o miscare in sens invers
Vezi raspunsul corect
[M] Examenul clinic in cadrul anodontiilor releva:
A persistenta dintilor temporali mult peste termenul de permutare dentara
B tulbulari in procesul de eruptie a dintilor permanenti existenti
C dismorfia dintilor permanenti existenti
D absenta dintilor permanenti la o varsta la care trebuiau sa erupa
E persistenta dintilor temporari imediat dupa termenul de permutare dentara
Vezi raspunsul corect
[S] Alcoolul etilic 70 grade (ca antiseptic utilizat in tratamentul gingivitelor si parodontitelor
marginale) este folosit pentru (dupa Dumitriu):
A irigarea pungilor parodontale
B badijonarea mucoasei gingivale si bucale inaintea infiltratiilor anestezice
C dezinfectia suprafetelor radiculare, intra-chirurgicale
D eliminarea depozitelor fibrinoase din gingivita ulcero-necrotica
E irigarea fistulelor
Vezi raspunsul corect
[M] Cimentul eugenolat de zinc se utilizeaza in terapia cariei dentare datorita urmatoarelor
proprietati:
A are activitate antibacteriana prin eliberare de fluor
B nu prezinta aderenta chimica la dentina
C are efect sedativ pulpar
D stimuleaza dentinogeneza
E are un pH neutru sau usor alcalin fiind bine tolerat biologic
[M] Atitudinea terapeutica in transpozitia partiala (incompleta) este:
A transformarea transpozitiei partiale in transpozitie completa
B dictata de raportul apexurilor celor doi dinti interesati de procesul transpozitiei
C slefuiri selective ale cuspidului palatinal al premolarului
D extractia dintelui situat mai mezial
E expectativa
Vezi raspunsul corect
[S] In abcesul parodontal marginal:
A nu exista exudat purulent
B sunt descrise doar localizari vestibulare
C se observa necroza papilelor interdentare
D testele de vitalitate ale dintelui cauzal sunt intotdeauna pozitive
E subiectiv, pot aparea dureri intense, chiar violente, care iradiaza in zone vecine
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza obturarea canalelor radiculare prin tehnica
condensarii la rece a gutapercii?
A conul principal, la introducerea in canal, trebuie sa se opreasca la o distanta de 0,5-1 mm de
constrictia apicala
B prima introducere a spreacerului se face de-a lungul conului principal printr-o miscare de presiune
apicala si rotatie
C conurile auxiliare pot sa aiba dimensiuni usor mai mari decat spreaderul
D conurile auxiliare trebuie sa aiba forma si calibru cat mai apropiate de a spreaderului
E indepartarea spreaderului din canal se face numai prin miscari de tractiune
Vezi raspunsul corect
[S] Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul reincluziei sunt adevarate:
A in reincluzia molarului II temporar care are succesional, regula este expectativa
B in reincluzia molarului II temporar care are succesional este indicata ancorarea dintelui definitiv
C in reincluzia tardiva si fara potential de evolutie marcat, cu anodontia succesionalului, regula
generala este extractia
D in reincluzia molarului II temporar care are succesional, regula generala este extractia imediata
E in reincluzia molarului II temporar care are succesional, tratamentul se instituie doar dupa 18 ani
Vezi raspunsul corect
[M] In parodontita apicala cronica condensata intalnim urmatoarele semne clinice si
radiologice:
A radiologic psul apical are un aspect mai albicios (radioopac)
B radiologic osul apical are aspectul unei radiotransparente difuze
C spatiul pariodontal apical are tendinta sa fie desfiintat
D spatiul periodontal apical este largit
E testele de vitalitate aplicate dintelui cauzator sunt pozitive
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele semne clinice le intalnim in cazul existentei unei parodontite apicale
acute seroase cauzate de dintele 3.6?
A durere brutala, iradianta spre orbita
B durere brutala, iradinata spre regiunea auriculara
C tumefactia buzei inferioare si a regiunii mentoniere
D tumefactia regiunii mandibulare si submandibulare
E adenopatie submandibulara
Vezi raspunsul corect
? [M] Prostaglandina E2:
A are un rol patogen recunoscut in producerea gingivitelor si resorbtia osului alveolar
B este un factor al complementului
C este sintetizata de celulele bacteriene
D este prezenta in cantitate crescuta in lichidul santului gingival la bolnavii cu parodontita marginala
E este un compus lipidic provenit din metabolismul acidului arahidonic membranar
Vezi raspunsul corect
[S] Un pacient prezinta retentie alimentara localizata la dintele 2.4. La examenul obiectiv se
constata prezenta unei obturatii mezio-ocluzale si o carie secundara marginala. Testarea
vitalitatii la stimuli reci este abolita dar este pastrata cea la testele electrice la intensitati mai
mari. La indepartarea obturatiei se constata existenta unui strat de dentina, pe alocuri
alterata, care inchide camera pulpara. Examenul radiologic normal. Diagnosticul pozitiv
este:
A gangrena pulpara
B pulpita cronica cu camera pulpara inchisa granulomatoasa
C hiperemie pulpara
D pulpita cronica cu camera pulpara inchisa propriu-zisa
E pulpita cronica cu camera pulpara deschisa ulceroasa
[M] Gingivita si gingivo-stomatita herpetica:
A evolueaza in posee de intensitate din ce in ce mai redusa si se vindeca total dupa cca 2 saptamani
B se caracterizeaza prin aparitia de leziuni atoase bipolare
C se caracterizeaza prin aparitia de vezicule care contin un lichid clar
D debuteaza brusc, dupa o perioada de incubatie de 48-72 ore
E se poate caracteriza si prin prezenta de ulceratii bucale supra-infectate, dureroase
Vezi raspunsul corect
[M] In edentatia partiala, perturbarea relatiilor intermaxilare (relatia centrica si de postura),
are diverse cauza:
A pierderea stopurilor ocluzale centrice
B destramarea reflexelor parodonto-musculare
C necoordonarea activitatii musculare
D pastrarea stopurilor ocluzale centrice numai in zonele laterale
E relaxarea musculara prin miogimnastica
Vezi raspunsul corect
[M] Urmatoarele afirmatii despre incluzia dentara sunt adevarate:
A cel mai frecvent se intalneste la dintii temporari
B la maxilar incluziile sunt mai frecvente decat la mandibula
C majoritatea incluziilor se afla in pozitie palatinala (orala)
D cel mai frecvent intereseaza dintii permanenti
E predomina la sexul feminin
Vezi raspunsul corect
[M] Odontomul complex este:
A mai frecvent in zona anterioara a maxilarelor
B mai frecvent in zona molara
C sub forma unei mase calcificate aparent amorfe
D foarte dureros
E conformat ca un dinte corespunzator zonei in care s-a dezvoltat
Vezi raspunsul corect
[M] Consecintele reincluziei dentare pot fi:
A frecvent ectopia dintelui succesional permanent
B frecvent incluzia dintelui succesional permannet
C denivelarea planurilor de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus
D hiperestezia dintilor vecini
E hipersensibilitatea dintilor vecini

[M] Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva se caracterizeaza prin:


A retractii gingivale ca urmare a resorbtiei suportului osos alveolar
B prezenta de dinti care apar “alungiti” cu coroane clinice crescute
C absenta completa a mobilitatii patologice
D absenta inflamatiei gingivale
E prezenta in unele zone ale arcadelor a resorbtiilor osoase verticale, observate radiologic
Vezi raspunsul corect
[M] Protezele partiale mobilizabile, utilizate in edentatia partiala intinsa, au urmatoarele
contraindicatii:
A stare generala alterata
B stare psihica neechilibrata
C leziuni precanceroase
D cavitati orale asanate
E campuri protetice favorabile
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi referitoare la hidroxidul de calciu utilizat in terapia
endodontica sunt adevarate?
A are un pH acid
B este un bactericid puternic
C dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canalul radicular
D opreste secretiile persistente din canale
E se prefera utilizarea preparatelor comerciale deoarece contin o concentratie mai mare de hidroxid
de calciu
Vezi raspunsul corect
[M] Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:
A dislocarea blocurilor mari de tartru, de preferinta prin detartraj cu ultrasunete
B detartraj subgingival minutios cu instrumente manuale
C administrarea de antibiotice pe cale generala, la pacientii cu febra
D eliminarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda
E spalaturi bucale largi, dese, cu solutii antiseptice
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi referitoare la etiologia parodontitelor apicale sunt
adevarate?
A in parodontitele apicale cronice intanim o flora mixta cu predominanta anaeroba
B actiunea agentilor microbieni se realizeaza pe calea axotoxinelor
C actiunea agentilor microbieni se realizeaza pe calea endotoxinelor care se elibereaza predominant
in timpul vietii celulei bacteriene
D actiunea agentilor microbieni se realizeaza prin endotoxinele bacteriene care se elibereaza la
distrugerea celulei bacteriene
E accesul microorganismelor in parodontiul apical se realizeaza prin canalul radicular
Vezi raspunsul corect
[S] Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu abcesul este adevarata?
A este expresia clinica a unei inflamatii presupurative si reversibile
B este o supuratie difuza cu caracter extensiv, “lemnoasa”, cu crepitatii gazoase
C clinic se percepe un infiltrat pastos fara stare generala septica
D este o colectie supurata limitata, iar exudatul purulent este delimitat de tesuturile vecine printr-o
membrana piogena
E starea generala este marcata de prezenta sindromului toxico-septic
Vezi raspunsul corect
[M] Mantionati care sunt contraindicatiile decapusonarii la molarul de minte inferior:
A spatiul retromolar insuficient
B spatiul retromolar suficient eruptiei molarului
C capuson de mucoasa subtire
D capuson de mucoasa gros
E incluzii ectopice ale molarului
Vezi raspunsul corect
[M] Obiectivele terapeutice in tratamentul ectopiei dentare sunt:
A prevenirea anomaliei
B tratamentul cariilor in zona de sprijin pentru a preveni meziopozitia generalizata
C aplicarea de mentinatoare de spatiu daca au fost efectute extractii in zona de sprijin
D extractia dintelui ectopic
E crearea de spatiu daca nu exista spatiu pentru alinierea dintelui ectopic
Vezi raspunsul corect
[M] In etiopatogenia anodontiilor, teoriile ontogenice:
A reprezinta suportul explicatiilor pentru anodontiile reduse
B reprezinta suportul explicatiilor pentru anodontiile intinse
C reprezinta suportul explicatiilor pentru anodontiile atipice
D explica aparitia meziodensului
E explica aparitia reincluziei
Vezi raspunsul corect
[S] Abcesul parodontal marginal:
A se caracterizeaza prin prezenta unui aspect radiologic intotdeauna normal
B nu este insotit de adenopatie loco-regionala
C se caracterizeaza prin migrarea exudatului purulent in zona de bifurcare radiculara a dintelui vecin
celui cauzal
D netratat, se poate complica uneori cu osteite sau osteomielite
E netratat, se poate complica uneori cu eritem gingival linear
Vezi raspunsul corect
[M] Reperele relatiei de postura ca si pozitie fundamentala craniomandibulara sunt (dupa
Forna):
A articular
B muscular
C dentar
D lingual
E plantar
Vezi raspunsul corect
[M] Urmatoarele enunturi referitoare la chiuretele Gracey sunt adevarate:
A chiuretele Gracey 13/14 se folosesc pentru instrumentarea suprafetelor distale ale dintilor laterali
B poseda doua margini taioase, dar numai una este eficient activa
C au o parte activa mai scurta decat chiuretele Gracey “mini cinci”
D suprafata faciala este situata la un unghi de 90 grade fata de axul longitudinal al partii pasive vecine
E suprafata faciala este situata la un unghi de 70 grade fata de axul longitudinal al primei parti pasive
Vezi raspunsul corect
[S] Unul din urmatoarele enunturi NU caracterizeaza granulomul chistic:
A prezinta un perete conjunctivo-epitelial bine construit
B prezinta o cavitate chistica plina cu lichid clar
C examenul radiologic arata o usoara largire a spatiului periapical sub forma unei calote
D pe imaginea radiologica se observa o radiotransparenta de marime variabila mai accentuata in
centru
E testele de vitalitate ale dintelui cauzator al granulomului chistic sunt negative
Vezi raspunsul corect
[M] Intre avantajele cimenturilor glass-ionomere auto-polimerizabile (dupa Luca) se pot
enumera:
A inchidere marginala excelenta
B aspect fizionomic acceptabil
C priza lenta
D suprafata rugoasa dupa priza
E biocompatibilitate moderata

[M] Intermediarii ovoidali (situati intramucos) ai corpurilor de punte au urmatoarele


caracteristici (dupa Forna):
A au un design rotunjit al fetei mucozale
B sunt utilizati in zonele unde masticatia este principalul obiectiv
C portiunea ca face contact cu tesuturile moi este rotunjita
D portiunea ce face contact cu tesuturile mai este inclavata intr-o concavitate a crestei
E sunt utilizati in zonele unde estetica este principalul obiectiv
Vezi raspunsul corect
[M] In gingivitele de placa bacteriana:
A apar semne de resorbtie ale crestei marginale a osului alveolar
B unii pacienti pot semnala usoare dureri mai frecvent la periaj
C clinic se evidentiaza migrarea apicala a epiteliului jonctional
D in mod obisnuit nu apar modificari radiologice
E clinic se pot observa modificari de volum ale gingiei
Vezi raspunsul corect

[M] Chistul folicular (dentiger) se caracterizeaza prin urmatoarele:


A este un chist neodontogen
B poate sa apara in urma unor fenomene inflamatorii locale
C este un chist primordial derivat din resturile celulare Malassez
D apare prin transformarea chistica a sacului folicular
E apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei

[M] Pe sectiune, conectorii principali mandibulari sub forma de bara ai protezei scheletate au
unele din urmatoarele forme:
A ovalara, rotunda
B semieliptica
C semipara (semipiriforma)
D dreptunghiulara
E triunghiulara
Vezi raspunsul corect
[M] In functie de directia axului dintelui inclus, Winter (citat de Ionescu) clasifica incluziile in:
A verticala- nefavorabila tratamentului conservator
B cu coroana orientata invers sensului de eruptie, dinti anastrofici
C verticala- favorabila tratamentului conservator
D oblica – meziala cu coroana orientata spre distal
E orizontala- mai putin favorabila cu coroana situata intre radacinile dintilor erupti, iar radacina spre
distal
Vezi raspunsul corect
[S] Una dintre formele de uzura dentara dupa Brocard (citat de Forna) este:
A abraziunea
B incluziunea
C coroziunea
D recluziunea
E adeziunea
Vezi raspunsul corect
[S] Imobilizarea permanenta a dintilor parodontotici se realizeaza:
A doar inainte de extirparea pulpara
B inaintea fazei de reevaluare
C doar cu sisteme de ancorare extracoronara
D doar pentru dintii cu mobilitate verticala
E cand prin tratamentul complex al parodontopatiei s-au creat conditii optime de mentinere
indelungata a dintilor pe arcade
Vezi raspunsul corect
[S] In urmatoarele grupe de populatie alimentatia creste riscul de aparitie a cariei, mai putin in
unul. Care este acesta?
A gravide
B obezi
C bolnavi cronica
D bolnavi psihici
E fumatori

[S] Un pacient caruia i s-a efectuat un tratament endodontic la 3.6 in urma cu 2 zile se prezinta
cu o durere localizata la acest dinte, senzatie de egresiune si sensibilitate mare la atingerea
lui. Pacientului resimte o reducere a durerii (usurare) atat timp cat tine dintii inclestati.
Diagnosticul pozitiv al afectiunii actuale este :
A gangrena pulpara
B parodontita apicala acuta purulenta
C parodontita apicala acuta hiperemica
D granulom simplu conjunctiv
E granulom chistic
Vezi raspunsul corect
[S] Urmatoarea afirmatie referitoare la transpozitia dentara este adevarata:
A se regaseste intr-o proportie mai mare la genul masculin
B se intalneste in dentitia temporara
C majoritatea transpozitiilor sunt la maxilarul superior
D majoritatea transpozitiilor sunt maxilarul inferior
E implica mai frecvent premolarul 1 si premolarul 2 superior
Vezi raspunsul corect

[S] Indicati principalul dezavantaj al tehnicilor de vestibuloplastie la mandibula:


A amelioreaza vindecarea per secundam
B desinsertia muschilor genioglosi afecteaza functional miscarile limbii
C modificarea postoperatorie a adancimii santului vestibular din cauza bridelor si stimularea atrofiei
osoase la nivelul crestei alveolare
D necesita aplicarea unui fir de suspensie circummandibular
E se realizeaza prin abord extraoral
Vezi raspunsul corect
?[S] Conform clasificarii Armitage 1999 (citata de Dumitriu) modificarile parodontale din
neutropenim familiata si ciclica apartin:
A parodontitele agresive localizate
B manifestarilor gingivale induse de placa
C leziunilor combinate parodontale si endodontice
D grupului de parodontite ca manifestari ale unor boli generale
E leziunilor gingivale induse de placa dentara, fara contributia altor factori locali
[S] Coroanele mixte sunt contraindicate:
A ca element de agregare pentru punti chisr si pe dinti integri
B in ocluzii adanci
C ca element component al unor atele de imobilizare a dintilor parodontotici
D pe dinti in oropozitie
E pe dinti scurti cu retentie redusa
Vezi raspunsul corect
[M] Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in
urmatoarele situatii:
A la dintii care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale
B la dintii cu procese carioase mari
C la dintii cu volum coronar mic, daca exista riscul de deschidere a camerei pulpare prin folosirea
unor sisteme de imobilizare intracoronara
D la dintii cu gangrena complicata
E la dintii cu pungi parodontale foarte profunde, care ajung in zona parodontiului apical
Vezi raspunsul corect
[S] Tratamentul medicamentos al hemangioamelor:
A se administreazanumai dupa efectuarea tratamentului chirurgical
B trebuie precedat de scleroterapie
C consta in terapia cortizonica pa cale generala
D este contraindicata in etapa proliferativa
E trebuie administrat constant 6 luni
[M] Indicele de competenta biomecanica in cadrul principiului biomecanic (dupa Forna) este
influentat de:
A morfologia dentara
B culoarea dentara
C ocluzia dentara
D vitalitatea dentara
E prezenta dintilor antagonisti
Vezi raspunsul corect
[S] Gingivostomatita ulcero-necrotica este:
A o complicatie a parodontitelor marginale
B o forma distrofica de gingivita
C produsa de streptococii viridans
D o entitate clinica
E o complicatie generala a abcesului parodontal
Vezi raspunsul corect
[M] Care din urmatoarele enunturi referitoare la utilizarea linerilor pe baza de ciment ionomer
de sticla in terapia cariei dentare sunt corecte?
A sunt utilizati datorita efectului lor cariostatic
B sunt biocompatibili
C au efect neodentinogenetic
D se pot utiliza in coafajul direct
E au adezivitate buna
RASPUNSURI CLUJ 2015

1 BD 68 BC 125 B 187 D

2 ADE 69 A 127 CDE 189 E

3 ACD 71 BC 129 AB 190 ABCE

6 ADE 72 A 130 E 193 C

7 ACE 74 ABCD 131 ABD 197 ACDE

8 ABC 75 BCD 132 D 198 ACDE

9B 77 BDE 134 AC 199 D

10 C 78 C 135 CDE 200 ADE

12 B E 79 BCE 138 ADE?

13 CDE 80 CE 139 D

16 ACDE 81 ABE 141 ACDE

17 ACE 82 BCD 142 ABC

18 A 83 C 143 BCDE

19 BCDE 84 CD 145 BC

20 BDE 86 CDE 146 BCDE

22 ABC 87 A 149 ABE

23 CE 89 BDE 150 ABC

24 CD 91 ABD 151 BCD

26 ACE 93 BCE 153 ABDE

28 BDE 96 A 155 D

29 BDE 97 B 156 ADE

32 ABD 99 BCDE 157 ABCE

35 CDE 100 BCE 159 BC

36 B 101 C 160 D
38 ABE 103 ADE 161 ABCD

39 C 104 C 162 ABE

40 ABE 106 ABCD 163 C

41 CDE 107 A? 164 AB

43 A 109 ABE 166 ACDE

45 E 110 BDE 167 BDE

46 D 111 ABC 168 AD?

48 ACE 112 C 171 BDE

49 B 114 E 173 ABC

52 ABCD 115 CDE 174 BCE

54 ABCD 117 D 175 A

56 ABCE 118 BCE 177 E

58 ABCD 119 ABCD 178 E

59 ADE 122 C 181 C

62 BDE 123 ACDE 183 C

66 CDE 124 ABCD 186 C


GRILE CLUJ 2014

[M] Extractia dirijata dupa Hotz citat de Ionescu:

A incepe la momentul eruptiei incisivului central superior

B se desfasoara pe parcursul a 4-6 ani sau chiar mai mult

C se desfasoara in doua etape

D se indica in situatiile in care la varsta de 6-7 ani se schiteaza tendinta de instalare a unei dizarmonii
dento-alveolare cu inghesuire

E previne in final eruptia ectopica sau incluzia caninului superior

[S] Conform clasificarii Armitage 1999 (citata de Dumitriu) granulomul piogen asociat de
sarcina poate fi considerat:

A o leziune gingivala traumatica

B o leziune gingivala neindusa de placa bacteriana

C o leziune gingivala indusa de placa bacteriana

D o reactie alergica la alimente si aditivi alimentari

E o manifestare a unei boli generale

[M] Care dintre urmatoarele substante anestezice utilizate in anestezia locala fac parte din
grupa amidelor?

A procaina

B lidocaina

C cocaina

D mepivacaina

E articaina
[M] Care din urmatoarele enunturi referitoare la obturarea canalelor radiculare prin tehnica
McSpadden sunt adevarate?

A conul de gutaperca principal trebuie sa ajunga (sa se blocheze) pana in 1,5 mm de constrictia
apicala

B conul de gutaperca principal trebuie sa ajunga (sa se blocheze) pana la 0,5 mm de constrictia
apicala

C compactorul trebuie sa aiba acelasi calibru cu acul Kerr cel mai gros cu care s-a largit canalul pana
la 3 mm de constrictia apicala

D compactorul se roteste la inceput la aceasi pozitie in care a fost introdus (aceasi pozitie fata de
reperul apical) pana cand gutaperca incepe sa se ramoleasca pe o distanta de 2-3 mm

E dupa inceperea ramolirii gutapercii, termocompactorul va fi propulsat lent pana la reperul apical
ales

7.[M] Dintre indicatiile principale ale administrarii antibioticelor pe cale generala la bolnavii
parodontopati fac parte:
A gingivo-stomatita herpetica la copiii de 6-7 ani, pentru care se administreaza tetraciclina
B complicatiile cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale
C parodontite cu caracter recidivant
D gingivite hiperplazice la gravide
E parodontite agresive unde sunt implicate mai multe specii de patogeni parodontali, cu
manifestari severe de distructie apiteliala si degradari importante ale tesutului conjunctiv

[S] Indicati leziunea cu potential de malignizare dintre urmatoarele afectiuni ale cavitatii orale
(dupa Bucur):

A eritoplazia (boala Bowen)

B eritroleucoplazia (leucoplazia patata)

C leucoplazia nodulara

D leucoplazia verucoasa proliferativa

E fibroza submucoasa orala


[M] Metodele de determinare a dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei la edentatul total
sunt gruate in urmatoarele categorii principale:

A metode antropometrice

B metode functionale

C metode anamnestice

D metode ereditare

E metode fizico-chimice

Vezi raspunsul corect

[S] Decimentarea inlay-urilor este cauzata de:

A adancimea prea mica

B pereti verticali prea convergenti

C planseu convex al cavitatii de clasa I

D adancimea prea mare

E retentia ocluzala prea eficienta

12. [M] In parodontita marginala cronica superficiala, radiologic se remarca suferinta osoasa sub forma
demineralizarii (halisterezei) care se poate localiza sub forma:
A unei rezorbtii osoase verticale de minim 3 mm a osului interdentar
B helisterezei marginale la nivelul varfului septului alveolar (interdentar interradicular) cu aspect
difuz
C rezorbtiei complete a osului alveolar interradicular
D triangulatiei discret crateriforma, rezultata din demineralizarea corticalei interne cu baza spre
marginea crestei septale si varful spre apical
E unei rezorbtii osoase alternante cu zone de condensare osoasa

[M] Care din urmatoarele enunturi referitoare la parodontita apicala acuta hiperemica sunt
adevarate?
A simptomatologia sa subiectiva este mai puternic evidentiata cand este cauzata de o pulpita acuta
totala

B pacientul acuza senzatia de egresiune e dintelui

C formele iritativo-mecanice sunt cele mai putin dureroase

D in formele care apar dupa obturatia de canal cu depasirea foramenului durerile pot dura 7-14 zile

E pacientul resimte usurare cat timp tine dintii inclestati

[M] Dintre complicatiile loco-regionale ale bolii parodontale fac parte:


A abcesul cerebral
B osteomielite ale oaselor maxilare
C septicemia
D fibromatoza gingivala ereditara
E sinuzita maxilara
[M] Proprietatile fizico-mecanice ale rasinilor acrilice utilizate in realizarea coroanei
fizionomice acrilice sunt:
A coeficient de contractie crescut
B coeficient de contractie scazut
C duritate crescuta
D duritate scazuta
E toxicitate ridicata a monomerului rezidual
[S] Inlay-ul este indicat:
A ca retentor pe stalpi terminali in edentatii intercalate intinse
B ca retentor pe stalpi intermediari in edentatii intercalate intinse
C pe dinti depulpati
D la tineri sub 18 ani
E in reconstituirea morfo-functionala a dintilor afectati de carii mai putin extinse sau putin
profunde

[S] Semnul lui Quintero- semn patognomonic al incluziei caninului superior se traduce prin:

A rotatia disto-vestibulara a incisivului central

B pozitia vestibularizata a coroanei incisivului lateral superior si rotatia sa mezio-vestibulara

C rotatia disto-vestibulara a coroanei incisivului lateral superior

D rotatia mezio-vestibulara a incisivului lateral inferior

E pozitia oralizata a incisivului lateral superior


[M] Care din urmatoarele enunturi reprezinta dezavantaje ale tehnicii de obturare
McSpadden?

A faciliteaza depasirile apicale in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator

B prezinta sanse frecvente de fracturare a termocompactorului

C necesita exersare indelungata pentru a fi stapanita

D confera obturatiei densitate si omogenitate crescuta

E este o tehnica foarte rapida

[M] Criterii de diagnostic pozitiv al nevralgiei trigeminale clasice sunt:

A atacuri paroxistice de durere cu durata de pana la 2 minute

B durerile paroxistice afecteaza intotdeauna doua sau mai multe ramuri trigeminale

C atacurile sunt stereotipe la fiecare pacient

D nu exista deficit neurologic evident clinic

E durerile sunt asociate constant cu deficit motor in zona trigger

?[M] Zonele faciale de sprijin mai des interesate in cadrul stitudinii anormale de postura ale
capului si corpului cu implicatii in producerea anomaliilor dento-maxilare sunt:

A mentonul

B regiunea bilabiala

C zona osului frontal

D zona occipitala

E zona malara

[M] Ocluzia functionala dupa Korber (dupa Forna) este caracterizata de existenta a 6 factori.
Printre acestia se afla:

A factorul timp
B factorul forta

C factorul cantitativ

D factorul de miscare

E factorul emotional

[M] Corpurile de punte cu tengenta liniara la mandibula au urmatoarele particularitati:

A ingustarea lor vestibulo-orala se face cand spatiul proteic este mic

B ingustarea lor vestibulo-orala se face cand spatiul protetic este mare

C suprafata linguala trebuie sa fie neteda

D suprafata linguala trebuie sa fie fara individualizarea intermediarilor

E ambraziurile dinspre elementele de agregare vor fi cat mai deschise

26. [M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza anatomia spatiului endodontic?
A radacina mezio-vestibulara a molarului unu superior poate avea 2 canale
B radacina disto-vestibulara a molarului unu superior poate avea 2 canale
C radacina distala a molarilor inferiori are intotdeauna un singur canal
D incisivii inferiori pot avea 2 canale situate vestibular si lingual
E canini superiori pot avea 2 canale situate mezial si distal

S] Una dintre teoriile privind conditiile instalarii obiceiului vicios de sugere a degetului (
interpozitii heterotrope) este:

A teoria autotropa

B teoria atavica

C teoria reflexa

D teoria heterotropa

E teoria succiunii

[M] Reincluzia dentara se regaseste:


A predominant la dentatia permanenta

B predominant la dentatia temporara

C cel mai frecvent la molarul doi temporar inerior

D cel mai frecvent la caninul superior

E la nivelul incisivilor temporari inferiori

30. [M] Obtinerea formei de retentie a cavitatilor carioase se realizeaza prin:


A convergenta spre suprafata ocluzala a peretilor vestibulari, orali si proximali ai cavitatii care va fi
obturata cu amalgam
B sporirea (accentuarea) unghiurilor PAP-O si PAP-V
C divergenta spre ocluzal a peretilor vestibulari, orali si proximali ai cavitatii
D subminarea unghiului incizal la 0,2 mm distanta de jonctiunea smalt dentina (cavitati de clasa a-III-
a)
E subminarea unghiului gingivo-pulpar in cavitatile de clasa a V-a care vor fi obturate cu amalgam

[M] In functie de perioada de timp in care se mentine imobilizarea, sistemele de imobilizare se


clasifica in:

A imobilizarea efectuata pe dinti vitali

B imobilizarea permanenta

C imobilizarea extracoronara

D imobilizarea partiala

E imobilizarea temporara

[M] Conectorul principal acrilic lingual ( placa linguala ) la proteza partiala mobilizabila
acrilica are marginea superioara plasata la nivelul dintilor restanti, astfel:

A supracingular

B ecuatorial (supraecuatorial)

C pe parodontiul marginal, in contact strans cu acesta


D la distanta de fata linguala a dintilor

E in puncte peste parodontiul marginal

[M] Atitudinea terapeutica corecta in transpozitia incompleta este:

A extractia dintelui cu valoarea parodontala mai mare

B dictata de raportul apexurilor celor doi dinti interesati de procesul transpozitiei

C cea care va asigura deplasarea dentara cea mai mica

D expectativa pana la 18 ani

E realizarea de coroane protetice pe dintii implicati

[M] Urmatoarele enunturi cu privire la ectopia dentara sunt adevarate:

A se manifesta cel mai frecvent la nivelul caninului superior

B incidenta maxima a ectopiei caninului se constata intre 12 si 14 ani

C frecventa cea mai mare a ectopiei se inregistreaza la nivelul caninului superior in pozitie
vestibulara

D una din cauza poate fi existenta unui obstacol in calea de eruptie a dintelui in cauza

E ectopia dintilor din zona frontala nu produce tulburari fizionomice

[M] Diagnosticul diferential al gingivitei si gingivo-stomatitei ulceronecrotice se poate face cu


urmatoarele afectiuni:

A gingivita cronica simpla necomplicata

B gingivo-stomtita din menopauza

C abcesul parodontal

D gingivo-stomatita aftoasa

E gingivo-stomatita herpetica
[M] La examenul obiectiv al unui dinte cu gangrena pulpara simpla se poate constata:
A modificarea culorii dintelui spre roz
B carie profunda care a evoluat cu deschiderea camerei pulpare
C sondarea canalelor radiculare este nedureroasa
D sondarea canalelor radiculare provoaca aparitia sangerarii
E radiologic se paote observa o radiotransparenta apicala
Vezi raspunsul corect
[S] Care din urmatorii factori poate determina apritia unei necroze pulpare?
A dislipidemie
B intoxicatiile cu mercur
C uremia
D hipotensiunea arteriala
E lovirea puternica a dintilor frontali inferiori
[M] Fata de alaptarea la san, alimentearea artificiala prezinta urmatoarele inconveniente:
A aerofagie
B copilul evita sa faca miscari de propulsie
C creste secretia salivara
D prin absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei este perilizata asezarea corecta a
primelor elemente dentare
E disfagie
[M] In care din urmatoarele situatii putem utiliza hidroxidul de calciu?
A in cazul reimplantarii dupa avulsia traumatica cand trebuie mentinut timp de 3-6 luni
B in cazul reimplantarii dupa avulsia traumatica cand trebuie tinut maxim 2 zile
C in rezorbtia radiculara apicala externa, in scopul neutralizarii acidului lactic elaborat de
osteoclaste
D in fracturile radiculare verticale a dintilor monoradiculari
E in fracturile radiculare orizontale inchise a dintilor vitali cu pastrarea vitalitatii fragmentului
apical
[M] Dintre efectele secundare care pot sa apara ca urmare a utilizarii prelungite a
clorhexidinei fac parte:
A descuamari superficiale ale mucoasei orale, in special la copii
B tumefactii parotidiene
C dezvoltarea rezistentei din partea microorganismelor bucale
D depunerea crescuta de tartru supragingival
[S] Transpozitia dentara completa presupune:
A prezenta unui meziodens
B existenta unei anomalii asociate
C prezenta celor doi dinti unul in dreptul celuilalt
D prezenta celor doi dinti unul in vestibul iar celalalt pe linia arcadei
E inversarea totala a doi dinti vecini si alinierea acestora pe curbura normala a arcadei
[M] Indicati semnele clinice de malignizare a tumorii mixte parotidiene:
A tumora ramane mobila pe planurile profunde
B accelerarea brusca a cresterii tumorii
C dimensiuni fluctuante ale tumorii
D paralizia pe traiectul nervului facial
E aparitia adenopatiei regionale
[M] La proteza partiala acrilica, fata mucozala a conectorului principal acrilic este distantata
de urmatoarele zone care nu suporta presiuni:
A papila bunoida (papila retroincisiva)
B versantul vestibular al crestei
C zona Ah
D torusul palatin
E fata palatinala a dintilor restanti
[M] Radiografia cu acul pe canal se efectueaza in scopul:
A determinarii lungimii de lucru preoperatorii a canalului radicular
B stabilirii lungimii de lucru (reale) a canalului radicular
C evidentierii unei cai false a canalului
D evidentierii unui canal lateral
E de a controla directia de inaintare a instrumentului pe canal
[M] In stadiul subperiostal al unei parodontite apicale acute purulente intalnim:
A trismus cand sunt interesati molarii inferiori
B trismus cand sunt interesati incisivii superiori
C simtomatologie dureroasa de intensitate crescuta cand radacina este situata central in grosimea
osului
D simtomatologie dureroasa de intensitate crescuta cand apexul radicular este situat submucos
E febra (39-40 grade)
[S] In gingivitele din cursul tratamentelor cu antagonisti de calciu:
A factorul etiologic principal este medicamentul de tip antagonist de calciu
B factorul etiologic principal este afectiunea cardiovasculara
C factorul etiologic principal este placa bacteriana
D gingia nu este marita de volum
E raspunsul tisular nu este modificat de medicament
[S] Coroanele integral ceramice sunt indicate cand:
A exigentele estetice sunt deosebite
B se poate aborda o solutie mai conservativa
C solicitarile ocluzale sunt nefavorabile
D nu exista posibilitatea realizarii unui prag circular lat de cel putin 1 mm
E exigentele estetice sunt scazute
[M] Diagnosticul de parodontita marginala cronica se pune pe baza urmatoarelor criterii:
A prezenta constanta a unor factori favorizanti ca tartrul subgingival, fumatul, stresul, factori
iatrogeni
B aparitia bolii exclusiv la adulti
C cantitatea de placa prezenta este redusa in raport cu gradul intens de distructie parodontala
D prezena de leziuni distructive care afecteaza parodontiul marginal profund, de sustinere
E boala poate aparea si la copii si adolescenti

?[M] Sindromul disfunctional dureros al articulatiei temporo-mandibulare dupa Schwartz


(citat de Forna) are urmatoarele faze:

A de incoordonare cu probleme musculare minore


B de coordonare cu probleme musculare majore

C dureroasa limitanta

D limitanta

E antigravitationala

[S] Indicatia de antibioprofilaxie a endocarditei bacteriene pentru extractia dentara se


stabileste in functie de clasele de risc. Care dintre urmatoarele afectiuni este considerata de
risc major?

A endocardita bacteriana in antecedente

B prolaps de valva mitrala fara regurgitatie

C purtator de pacemaker

D by-pass coronarian

E prolaps de valva mitrala cu regurgitatie

[M] Tratamentul definitiv de prevenire a recidivelor gingivo-stomatitei ulcero-necrotice consta


in:

A extractia resturilor radiculare nerecuperabile

B sigilarea dintilor restanti

C tratamentul cariilor existente si refacerea obturatiilor incorecte

D reducerea (indepartarea) lucrarilor protetice nejudicios concepute sau incorect efectuate

E tratament imunosupresor

[M] Stadiile de evolutie ale anchilozei temporo-mandibulare intracapsulare sunt:

A constrictia mandibulei

B osteoliza condilului

C bloc osos limitat la apofiza condiliana


D bloc osos extins pana la incizura sigmoida

E bloc osos extins pana la nivelul apofizei coronoide

?[S] In primele doua luni de viata intrauterina cresterea diferentiata a celor doua maxilare
determina:

A retrognatia mandibulara

B ocluzie deschisa

C prognatia mandibulara embrionare

D ocluzia adanca

E retrognatia maxilara

[M] Conform clasificarii Armitage 1999 (citat de Dumitriu) urmatoarele entitati clinice (boli)
fac parte din categoria leziunilor gingivale neinduse de placa bacteriana:

A afectiunile gingivale din sindromul Papillon-Lefevre

B eritemul gingival linear

C leziunile gingivale asociate cu Mycobacterium tuberculosis

D gingivita asociata de pubertate

E fibromatoza gingivala ereditara

[S] Un pacient se prezinta pentru control la cabinetul dentar. La examenul obiectiv se canstata
ca dintele 2.1 este integru, fara sensibilitate la agenti fizici sau chimic dar prezinta o
modificare a culorii spre galben cenusiu. Percutia este mata si probele de vitalitate sunt
nevative, iar radiologic nu apar modificari. Diagnosticul pozitiv este:

A pulpita cronica cu camera pulpara inchisa hiperplazica

B hiperemie pulpara
C necroza pulpara

D parodontita apicala acuta hiperemica

E parodontita apicala cronica fibroasa

[M] Urmatoarele enunturi referitoare la dintii inclusi sunt FALSE:

A cel mai frecvent apar la nivelul caninilor

B incluziile mandibulare sunt mai fracvente decat cele maxilare

C incluzia caninului este mai frecventa vestibular

D incluzia de canin predomina la sexul masculin

E incluzia se intalneste cel mai frecvent la dintii permanenti

[M] Particularitatile ocluzale ale conceptiei freedom in centric (Pankey- Manm-Schuyler citat
de Forna) sunt:

A miscarea de propulsie prin ghidaj incizal

B ghidaj canin in propulsie

C lipsa contactelor pe partea de balans in lateralitate

D contacte dento-dentare la toti dintii frontali si laterali

E raport tripodic cuspid/foseta

[S] Un pacient acuza retentie alimentara la 1.4 si un miros fetid. La examenul obiectiv se
constata prezenta unui proces carios profund care a deschis camera pulpara. Se constata
lipsa sensibilitatii si sangerarii la palparea cavitatii carioase si la sondarea canalelor
radculare. Percutia dintelui si testele de vitalitate sunt negative. Examenul radiologic arata
o radiotransparenta crescuta a canalelor. Diagnosticul afectiunii este:

A necroza pulpara
B pulpita cronica cu camera pulpara deschisa

C gangrena pulpara

D pulpita cronica cu camera pulpara inchisa

E parodontita apicala cronica fibroasa

[S] Urmatoarele enunturi cu privire la diastema sunt adevarate:

A un elemnt fundamental in tratamentul distemei este reprezentat de deplasarea corporala a dintilor

B riscul recidivei dupa tratamentul diastemei este mic

C frecvent se aplica inele de cauciuc direct doar a coroanei dintilor

D tratamentul consta in deplasarea meziala doar a coroanei dintilor

E pentru pastrarea rezultatului postterapeutic extractia molarului de minte este obligatorie

79.[S] Care din urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii de efectuare a unui tratament
endodontic?
A dinti care prezinta un grad mediu de curbura a canalelor
B dinti cu intrumente supte in treime coronara a canalului care pot fi indepartate
C dinti cu implantare deficitara (mobilitate de gradul III)
D daca dintii care trebuie tratati sunt ultimii doi dinti restanti de pe mandibula
E dintii care dupa tratamentul endodontic nu mai pot si reconstruiti decat prin mijloace protetice
[S] Supuratiile de spatiu canin pot induce prin aparitia de trombi septici in vena angulara o
complicatie caracteristica rara dar posibila si cu potential de evolutie letala. Aceasta este:
A tromboflebita sinusului cavernos
B flegmonul planseului oral
C abces de loja submandibulara
D anosmie
E paraliza nervului facial

[M] Factorii generali cauzatori ai anodontiilor pot si:


A osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor
B procese periapicale ale dintilor temporari
C traumatismele intrauterine
D scarlatina mamei in perioada sarcinii
E bolile constitutionale
[M] In relatie centrica, marimea etajului inferior al fetei evidentiata la examenului clinic
cervico-facial al pacientului edentat, este cauzata de:
A anomalii dento-maxilare primare cu supraalveolie si mordex apertus
B refaceri protetice defectuoase in zonele laterale
C pierdera stopurilor centrice laterale
D infraalveolia zonei laterale cu ocluzie adanca
E edentatii cu instalarea ocluziei prabusite
[S] Un criteriu principal de diagnostic al parodontitei agresive este:
A aparitia bolii, intotdeauna, circumpubertal
B absenta unui titru crescut de anticorpi
C starea generala de sanatate este intotdeauna afectata
D distructia epiteliului jonctional si distructia osoasa se realizeaza rapid
E absenta in toate cazurile a oricaror anomalii de structura si comportament a fagocitelor
[S] In cursul eruptiei dificile a molarului de minte inferior pot sa apara diverse tulbulari
nervoase. Printre tulbularile senzitive se numara:
A otalgii
B trismus
C sialoree
D paralizii faciale
E asialie
[M] La examenul obiectiv al unui dinte care prezinta o hiperemie pulpara se constata:
A existenta unui proces carios care a deschis camera pulpara
B prezenta unui dinte slefuit
C prezenta unei obturatii metalice realizate recent
D probe de vitalitate negative
E palparea cu sonda a fundului cavitatii evidentiaza prezenta hipersensibilitatii
[M] Incluziile dentare sunt clasificate dupa criteriul topografic astfel (dupa Bucur):
A incluzii dentare intraosoase
B incluzii dentare submucoase
C incluzii dentare simetrice sau asimetrice
D incluzii ale dintilor temporari
E incluzii ale dintilor permanenti

[S] Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei snt sistematizate de catre
Abjean si Korbendeau citat de Forna in:
A cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori
B marginile libere ale caninilor superiori
C marginile libere ale incisivilor superiori
D cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor inferiori
E cuspizii vestibulari si premolarilor si molarilor superiori
[S] Care din urmatoarele enunturi referitoare la pulpita cronica cu camera pulpara deschisa
ulceroasa este adevarata
A testele de vitalitate in aceasta afectiune sunt negative
B este prezenta o durere spontana contiunua, care se exacerbeaza la cald
C este prezenta o durere spontana continua, care se exacerbeaza la rece
D raspunsul la percutia in ax a dintelui este pozitiv
E se caracterizeaza prin durere care apare la masticatie
[M] Intre dezavantajele cimenturilor glass ionomer conventionale (dupa Luca) se pot enumera:
A timp de priza lung
B timp de priza scurt
C aplicare mai greoaie
D sensibilitate in mediul umed
E aplicare mai usoara

[M] Examenul radiologic initial (preoperator) ne da relatii asupra:

A numarului si angulatiei canalelor radiculare

B localizarii constrictiei apicale

C calitatii tratamentelor endodontice efectuate anterior

D vitalitatii pulpare

E prezentei unor instrumente rupte pe canal

[M] Conectorii principali ai protezelor scheletate:

A au grosime minima

B au grosime de minim 2 mm

C se plaseaza cat mai simetric

D se plaseaza asimetric

E se plaseaza simetric sau asimetric, in functie de aspectul fizionomic

95. [M] In cadrul anodontiilor, autotransplantului dentar:


A vizeaza in special incisivii inferiori
B vizeaza in special dintii laterali (molarii si premolarii)
C are prognostic mai bun cand dintele transplantat are apexul deschis
D are prognostic mai bun cand dintele transplantat are 2/3 din radacina formata
E are prognostic mai bun cand dintele transplantat are apexul inchis

[M] Diastema adevareata primara dupa Kalvelis (citat de Ionescu) are ca si cauze:

A dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare


B insertia joasa a frenului buzei superioare intre incisivi

C prezenta meziodensului

D anodontia incisivului lateral

E extractia incisivului lateral

[M] Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la plastia santului pelvilingual prin tehnica
Trauner modifica de Maclntosh si Obwegessr sunt adevarate?

A incizia se face la limita dintre mucoasa fixa si mobila, la distanta de coama crestei

B fibrele muschiului milohioidian se dezinsera de pe periost la nivelul crestei oblice interne

C fibrele muschiului genioglos se dezinsera de pe linia oblica externa

D merginile lambourilor mucozale se repozitioneaza inferior impreuna cu fibrele musculare prin fire
resorbabile circummandibulare

E suprafata expusa a buzei inferioare se vindeca per secundam

[M] Zaharoza este hidrocarbonatul cel mai cariogen deoarece:

A este utilizata de microorganisme mai mult decat oricare alt principiu nutritiv

B este substratul esential pentru sinteza polizaharidelor extracelulare insolubile care intra in
sonstitutia placii bacteriene

C prin fermentare duce la o productie mica de acizi

D creste aderenta placii bacteriene la tesuturile dentare

E impiedica colonizarea microorganismelor odontopatogene

[S] In cadrul anodontiilor, inchiderea spatilor este indicata mai ales in:

A anodontia de molar de minte

B anodontiile frontale reduse

C anodontiia intinsa
D doar in cazul in care pacientul a depasit 24 de ani

E anodontia totala

[M] Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chiuretele Gracey “mini cinci” sunt
adevarate?

A au prima portiune pasiva de aceeasi dimensiune cu a chiuretelor Gracey standard

B au partea activa mai scurta cu o lungime cat ½ din partea activa a chiuretelor standard

C au partea activa mai rigida decat a chiuretelor Gracey standard

D prezinta o parte pasiva cu 3 mm mai lunga decat a chiuretelor standard

E prezinta o parte pasiva cu 3 mm mai scurta decat a chiuretelor standard

[M] Dintre efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in tratamentul afectiunilor parodontale
fac parte:

A tulburari hepato-renale

B colorarea obturatiilor

C aparitia candidozei

D modificari tranzitorii ale senzatiei gustative

E tulburari gastrice si intestinale

[M] Care din urmatoarele reguli trebuie urmate in vederea stabilirii conturului marginal al
cavitatilor situate in fosete si fisuri?

A extinderea marginilor cavitatii pana in structuri dentare sanatoase

B cand doua fosete su intre ele o structura dentara sanatoasa de 2-3 mm acestea se vor uni eliminand
acea structura

C cand extensia cavitatii incluse doua treimi din panta cuspidiana solutia este mentinerea acestei
pante si refacerea dintelui prin obturatie
D extinderea marginilor trebuie sa permita un acces suficient pentru prepararea cavitatii

E baza cavitatii trebuie preparata plana

[M] Care din urmatoarele aspecte legate de tumora maligna primara constituie factori de
prognostic a acesteia?

A ruptura capsulara ganglionara si invadarea partilor moi

B implicarea ganglionilor controlaterali sau bilaterali

C localizarea si dimensiunile tumorii

D profunzimea invaziei tumorale

E forma anatomo-clinica si cea histopatologica a tumorii

[M] Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se pote face cu:

A ameloblastomul solid sau multichistic

B chistul parodontal lateral

C keratochistul odontogen primordial

D parodontopatia marginala cronica profunda

E displazia fibroasa

?[M] Complexul rosu este format din urmatoarele bacterii:

A Aggregatibacter actinomycetemcomitans serotip A

B Tannerella forsithensia

C Treponema denticola

D Selenomonas noxia

E Porphyromonas gingivalis
[M] Diagnosticul diferential intre pulpita acuta seroasa totala si parodontita apicala acuta
seroasa se pune pa baza urmatoarelor semne:

A in pulpita acuta seroasa totala este prezenta intotdeauna mobilitatea dintelui

B in parodontita apicala acuta seroasa este prezenta congestia mucoasei la nivelul apexului

C testele de vitalitate sunt negative in pulpita acuta seroasa totala

D mucoasa in dreptul apexului este congestionata in pulpita acuta seroasa totala

E durerea se exacerbeaza la rece in pulpita acuta seroasa totala

In terapia prin punti dentare intermediarii in semisa au ca si caracteristica faptul ca:

A fata de intermediarii in sa retentioneaza masiv resturi alimentare

B se utilizeaza frecvent in zone de vizibilitate maxima la maxilar si mandibula

C priviti dinspre vestibular confera iluzia unor dinti naturali

D in general prezinta dimensiuni mai reduse decat intermediarii in sa

E prezinta contururi orale mai reduse

[M] Anestezia topica (anestezia de contact) se poate utiliza in cateva dintre urmatoarele
situatii:
A anestezia nervului mentonier in vestibulul superior
B anestezia nervului lingual in santul mandibulo-lingual
C anestezia nervului nazopalatin pe podeaua fosei nazale
D anestezia nervului bucal in vestibului superior
E anestezia nervului nazopalatin la gaura palatina mare
[M] Influentele patologice intre parodontiului marginal si organism se pot manifesta in
urmatoarele sensuri:
A riscul de instalare a bolilor cardiovasculare este crescut in parodontite
B bolile generale grabesc ritmul de evolutie al bolii parodontale
C boala parodontala este o afectiune generala de sistem
D parodontitele pot creste riscul de instalare a unor boli generale prin actiunea patogena a
citokinelor proinflamatorii din structurile gingivo-parodontale inflamate
E bolile generale nu favorizeaza aparitia recidivelor bolii parodontale dupa tratamentul local
[M] Bara Dolder, elemnt special de mentinere, sprijin si stabilizare al protezei scheletate:
A se aplica in edentatiile subtotale pe ultimii dinti restanti
B se aplica de regula pe canini
C se aplica pe ultimii molari
D este curbata
E este in extensie distala
? [M] Patogenitatea bacteriilor din specia Porphyromonas gingivalis este determinata de
factorii sai de structura si de elaborarea de enzime cu rol de agresiune in tesutul parodontal
cum ar fi:
A producerea de anzime de tip proteaza
B producerea de leucotoxina
C microcapsula polizaharidica care asigura protectia bacteriana, fiind un factor antifagocitar
D prezenta de organite anexe de tipul fibrilor cu rol de aderenta la substrat
E absenta peretelui celular, ceea ce inhiba fagocitoza
[M] In cadrul principiilor de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare,
terapia parodontala preintampina aparitia unei disfunctii a sistemului stomatognat prin:
A refacerea starii de sanatate parodontala
B marirea mobilitatii
C micsorarea mobilitatii
D limitarea fenomenelor de migrare dentara
E indepartarea planurilor inclinate traumatizante

[S] Anestezia intraligamentara are unul dintre urmatoarele avantaje:

A posibilitatea localizarii anesteziei la un singur dinte

B instalarea anesteziei in 3-4 minute

C necesita seringi speciale

D nu favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale

E nu genereaza dureri locale post anestezice

[M] Etapa clinica de determinare a relatiei centrice la edentatul total prezinta dificultati
datorate urmatoarelor cauza:

A hiperlaxitatii ligamentare

B uzurii osoase articulare

C stergerii reflexelor de repozitionare centrica


D extractiei ultimilor dinti restanti la un interval de timp prea scurt

E utilizarii sabloanelor de ocluzie cu borduri de ceara dura

130. [S] Din grupul imobilizarilot permanente, realizare in cabinet fara ajutorul
laboratorului de tehnica dentara, face parte imobilizarea intracoronara cu armatura
metalica si materiale fizionomice. Pentru realizarea acestui tip de imobilizare se poate
folosi:

A o bara metalica turnata in laborator

B sarma de crom-nichel (Cr-Ni) semirotunda

C dispozitive corono-radiculare turnate

D banda din material textil

E sina din material compozit confectionata prin metoda indirecta

[M131. Linerii pe baza de hidroxid de calciu prezinta urmatoarele avantaje:


A alcalinitate crescuta
B afect bacteriostatic
C stimuleaza depunerea de dentina secundara
D prezinta aderenta crescuta la dentina
E nu se descompun in urma gravajului acid

[M] Subiectiv, in abcesul parodontal marginal pot sa fie descrise urmatoarele semne:
A uneori, dureri intense, chiar violente, care iradiaza in zonele invecinate, simuland fenomene de
otita sau artrita temporo-mandibulara
B hiposialie sau asialie
C jena dureroasa la masticatie si uneori spontana, localizata, de intensitate medie
D dureri de tip neurogen
E sangerari la nivelul camerei pulpare
[M] Obiectivele coafajului indirect sunt:
A economisirea materialolor de obturatie de durata
B stimularea neodentinogenezei
C crearea conditiilor optime de vindecare pulpara
D actiunea sedativa pulpara
E alimnarea zonelor retentive pentru incrustatii
[M] Principalii factori care influenteaza consolidarea fracturilor de mandibula sunt:
A constrictia de mandibula
B timpul scurs de la producerea traumatismului pana la aplicarea tratamentului
C tipul de tratament aplicat
D hemoragia moderata
E corectitudinea tratamentului aplicat
[M] Factorii favorizanti ai aparitiei osteomielitei sunt reprezentati de:
A antipioteratpie incorect condusa
B sarcina
C scadarea rezistentei organismului
D virulenta crescuta a florei microbiene
E tulburari neurologice
[M] Lamboul semilunar folosit in rezectii apicale are cateva dintre urmatoarele avantaje:
A nu necesita o anestezie locala extinsa
B pacientul poate mentine o buna igiena orala
C nu se intervine asupra marginii gingivale libere
D daca incizia intereseaza si mucoasa mobila, evolutia si vindecarea postoperatorie sunt mai
favorabile
E decolarea se realizeaza foarte usor, fara forte excesive

[M] Intermediarii corpurilor de punte dupa Irving Glieman trebuie sa indeplineasca


urmatoarele conditii:

A sa fie estetici

B sa pastreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonistii

C sa inlocuiasca functiile dintilor antagonistilor

D sa respecte ambraziunile cervicale

E sa respecte aliniamentul coletelor sirului dentar

[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza tehnica step down (crown down)?

A consta in largirea initiala a portiunii coronare a canalelor radiculare

B consta in largirea initiala a portiunii apicale a canalelor radiculare

C favorizeaza accesul rectiliniu a instrumentelor spre treimea apicala a canalului

D reduce pericolul acutizarilor prin pistonarea transapicala a rumegusului dentinar

E permite irigarea superioara a canalului radicular


142. [S] Care dintre urmatoarele contraindicatii ale extractiei detare este contraindicatie absoluta?
A infarctul miocardic mai recent de 6 luni
B leucemia cronica limfocitara
C diabetul zaharat decompensat
D tratamentul anticoagulant
E hemofilia A

[M] In cazul extractiilor dentare simple, fara indicatii speciale, sutura postextractionala este
considerata:

A obligatorie

B recomandata

C protectoare a cheagului alveolar

D contraindicata

E posibila numai daca marginile plagii se pot afronta in totalitate

[M] Metode simple de inregistrare a relatiei centrice in terapia prin punti dentare sunt:

A metoda homotropismului linguo-maxilar

B metoda compresiunii pe condil

C metoda deglutitiei

D metoda flexiei fortate a capului

E metoda extensiei fortate

[M] Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt urmatoarele:

A pubertatea

B bolnavii purtatori de stimulator cardiac (pacemaker), in cazul aparatelor magnetostrictive

C dislocarea unor depozite aderente de tartru inaintea interventiilor chirurgicale

D copii mici
E bolnavii cu boli infectioase, contagioase

[M] Actul suptului la nou nascut va determina:

A miscarea de propulsie mandibulara

B reglarea relatiei centrice

C prima mezializare a mandibulei

D prognatismul nou nascutului

E ocluzia deschisa

[M] Extractia alveoloplastica intraseptala se caracterizeaza prin:


A incizie mucoperiostala pe mijlocul crestei alveolare
B indepartarea septurilor osoase interdentare restante
C osteotomia corticalei vestibulare la extremitatile plagii
D excizia papilelor interdentare
E mucoperiostul in exces este plicaturat peste marginile plagii

[M] Diagnosticul diferential al chistului folicular se poate face cu:


A keratochistul odontogen dentiger
B ameloblastomul
C angioame sau malformatii vasculare endoosoase
D fribomul ameloblastic
E chistul /tumora odontogena adenomatoida
[M] Urmatoarele anomalii dentomaxilare pot prejudicia conditiile respiratorii:
A ocluzia adanca
B diastema
C ocluzia deschisa
D dizarmonia dento-maxilara
E retropozitia mandibulei
[M] Tratamentul ortodontic al dintilor inclusi presupune :
A obtinerea de spatiu necesar evolutiei dintelui inclus
B descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui inclus
C tractiunea dintelui inclus la 1-2 zile de la interventia chirurgicala
D tractiunea imediata a dintelui inclus, cu forte foarte slabe
E tractiunea dintelui inclus, cu forte modereate la 8-15 zile postoperator, care sa stimuleze eruptia
dentara

[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza pelicula placii bacteriene?


A primul strat al palcii bacteriene poarta denumirea de pelicula

B pelicula placii bacteriene are structura anorganica

C pelicula placii bacteriene este formata din glicoproteine salivare anionice si cationice

D primul stadiu in formarea peliculei consta in adsorbtia proteinelor pe suprafata apatitei

E glicoproteinelor anionice (acide) se leaga de gruparile fosfatice (acide) ale smaltului

[M] Factori care usureaza odontotectomia molarului trei inferior sunt:

A pozitia distoangulara

B radacini lungi si subtiri

C spatiul fata de molarul 2 existent

D pozitia mezioangulara

E radacini conice sau fuzionate

[M] Ipotezele atiopatogenetice ale reincluziei sunt:

A teoria mecanica

B teoria tulbularilor proceselor evolutive dentare

C teoria diviziunilor mugurelui dentar

D teoria ereditara

E teoria atavica

[M] Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele aspecte:

A rizaliza si pierderea timpurie a dintilor temporari

B tipare anormale de rezorbtie

C aparitia dintilor supranumerari


D anchiloze osoase

E anchiloze fibroase

[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza hipocloritul de sodiu utilizat in irigarea
endodontica?

A concentratia sa trebuie sa fie de 0,5 %

B concentratia sa trebuie sa fie de 2,5 %

C utilizat in asociere cu ultrasunetele se obtine un efect antiseptic considerabil

D utilizat in asociere cu ultrasunetele se diminueaza efectul antiseptic al hipocloritului

E este substanta antiseptica cea mai utilizata in irigarea endodontica

[M] Urmatoarele semne clinice pot sugera prezenta unui dinte inclus:

A lipsa de pe arcada a unui dinte permanent desi termenul lui de eruptie este mult depasit

B dureri cu caracter nevralgiform fara o cauza precizata

C prezenta unor fistule cronice fara raspuns terapeutic

D exfolierea precoce a dintilor temporari

E dureri acute declansate de agenti fizici

[M] Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:

A oprirea in eruptie a dintelui

B intruzia posttraumatica partiala

C anodontia

D extractia dintelui

E incluzii dentare
[M] In cazul descoperirii chirurgicale a dintilor inclusi:

A ancorarea dintelui se face intrapulpar

B ancorarea dintelui poate fi peritisular

C ancorarea dintelui poate fi transtisulara

D ancorarea dintelui poate fi realizata prin colarea unor accesorii

E interventia trebuie sa se realizeze cu un sacrificiu osos cat mai redus

[S] Un pacient prezinta usoara senzatie de alungire a dintelui. La examenul obiectiv se


consatata, prezenta unei leziuni carioase cu deschiderea camerei pulpare la 3.6. Palparea
procesului carios si sondarea canalelor radiculare sunt nedureroase. Examenul radiologic
evidentiaza o radiotransparenta periapicala de 0,4 cm la dintele 3,6. Diagnosticul afectiunii
este:

A 6 pulpita acuta seroasa totala

B 6 parodontita apicala acuta purulenta

C 6 granulom simplu conjunctiv

D 6 granulom chistic

E 6 parodontita apicala acuta seroasa

[M] Pulpita cronica cu camera pulpara inchisa hiperplazica se caracterizeaza prin urmatoarele
semne:

A formarea tesutului de granulatie in interiorul pulpei

B demineralizarea dentinei de catre pulpoclasti

C la examenul radiologic se constata reducerea dimensiunilor camerei pulpare si a canalului redicular

D prezenta unei dureri spontane exacerbate la rece

E in localizarile radiculare in unele cazuri este prezenta fistula


[S] Abcesul parodontal marginal serpiginos este caracterizat de faptul ca:

A nu se asociaza cu adenopatii loco-regionale

B nu se asociaza radiografic cu rezorbtia osului alveolar

C tumefactia se afla pe aceeasi fata cu punga parodontala

D se asociaza intotdeauna cu pierderea vitalitatii dintelui

E exudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine aparent pe alta

[M] Contraindicatiile locale ale extractiei dentare sunt:

A sinuzita maxilara rinogena

B procese supurative locale

C leziuni locale ale mucoasei bucale

D leucemia acuta

E infarctul miocardic

[M] Ocluzia centrica in terapia prin punti dentare are urmatoarele caracteristici:
A orice dinte cu exceptia incisivilor centrali maxilari vine in contact cu doi cinti antagonisti
B liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afla in acelasi plan
C arcada maxilara circumscrie arcada mandibulara atat in zona frontala cat si in zona laterala
D fetele distale ale ultimilor molari mandibulari si maxilari se gasesc in acelasi plan frontal
E cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar se angreneaza intre cuspidul mezio-
vestibular si medio-vestibular al primului molar mandibular
[M] Dupa Dorobat, urmatoarele enunturi privind eruptia normala a dintilor temporari sunt
adevarate:
A este declansata de alimentatia diversificata
B este declansata la 1 luna de viata postnatala
C se termina dupa 30 de luni de viata postnatala
D se desfasoara ciclic cu media de 1 an
E este declansata la 6 luni de viata postnatala
[M] In relatia de postura, etajul inferior al fetei este micsorat in urmatoarele cazuri:
A hipotonii ale muschilor cobvoratori
B hipotonii ale muschilor ridicatori
C hipertonii ale muschilor coboratori
D hipertonii ale masticatorilor ridicatori
E amplitudinea redusa a deschiderii gurii
[M] Traumatismele dintilor temporari:

A pot produce intruzii ale dintilor temporari

B pot produce luxatii ale dintilor temporari

C pot interesa starea de sanatate a mugurelui subiacent

D pot schimba drumul de eruptie a dintelui permanent, daca prin intruzie intereseaza starea de
sanatate a mugurelui dintelui subiacent

E afecteaza intotdeauna mugurele dintelui permanent

[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza obturatia prin condensare verticala a
gutapercii (tehnica Schilder)?

A se realizeaza cu ajutorul unui ac termocompactor

B pentru realizarea ei avem nevoie de un singur plugger

C pentru realizarea ei avem nevoie de 2-4 pluggere

D conul trebuie sa se blocheze la 2 mm de constrictia apicala

E dupa introducerea conului in canal acesta va fi sectionat, cu un instrument incalzit, la baza


orificiului de emergenta a canalului

[S] Un pacient acuza dureri spontane, lancinante, permanante, iradiante, exarcerbate la


caldura pernei. La examenul obiectiv se constata tumefactia fara contur a regiunii geniene
stangi, obturatii de amalgam si teste de vitalitate negative la dintii 2.6, 2.7, si 3.4, precum si
durere la percutia lui 2.6. Diagnosticul afectiunii este:

A parodontita apicala acuta hiperemica 2.6

B parodontita apicala acuta seroasa 2.6

C parodontita apicala acuta purulenta la 2.7


D parodontita apicala acuta seroasa la 3.4

E parodontita apicala acuta purulenta la 3.4

[S] Gradul de severitate al incluziei dentare dupa Vermette (citat de Ionescu) poate fi apreciat
radiologic astfel:

A usoara- distanta mai mare de 30 mm a dintelui inclus fata de planul de ocluzie

B usoara- dinti inclusi intrasinusal

C usoara- distanta mai mare de 15 mm a dintelui inclus fata de planul de ocluzie

D medie- distanta intre 12 si 15 mm a dintelui inclus fata de planul de ocluzie

E severa- distanta peste 25 mm a dintelui inclus fata de planul de ocluzie

[M] Materialele de amprenta utilizate in protezarea fixa, dupa Bratu (1993) citat de Forna,
sunt grupate in:

A rigide si semirigide ireversibile

B rigide reversibile

C plastice ireversibile

D elastice reversibile

E elastice ireversibile

[M] Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se face cu


(dupa Bucur):

A chistul folicular infectat

B schwannomul

C fibromul osifiant periferic (epului fibros)

D granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)

E tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare


[M] In gingivita cronica (simpla, necomplicata) sunt prezente urmatoarele semne:

A tumefactia, marimea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere, cu aparitia


pungilor false

B aparitia unor zone de resorbtie osoasa proximala

C modificari ale aspectului suprafetei gingivale

D absenta semnelor radiologice de interesare a osului alveolar

E prezenta de papile interdentare necrozate

?[M] Dintre tratamentele posibile ale afectarii gingivo-osoase ale bifurcatiilor si trifurcatiilor
dintilor laterali de gradul III si IV fac parte:

A operatii cu lambou

B antiinflamatoare nesteroidiene

C tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditia

D vitaminoterapie

E extracti
RASPUNSURI CORECTE CLUJ 2014

2.ABDE 46.E 89.A 167.BCE


4.C 47.BDE 90.D 169.ABC
5.BDE 49.AD 91.ACD 170.CDE
6.ADE 50.BCE 93.ACE 172.BCDE
7.BCE 51.ACE 65.C 120.AB 173.C
8.E 52.C 67.BCD 121.ACD 175.ABE
10.AB 53.A 68.ACD 122.ACDE 178.E
11.A 54.ADE 73.C 127.A 179.ABC
12.BD 56.ACD 74.A 129.ABC 181.BCDE
14.BDE 57.A 76.BCD 130.B 182.CE
16.ABE 60.ACD 77.AD 131.ABC 183.AD
17.ADE 61.CDE 79.C 134.AC 185.ABCD
18.E 46.E 80.A 135.BCD 187.CDE
19.B 47.BDE 81.CDE 136.BCE 188.B
20.ABC 49.AD 82.AB 137.ACD 190.D
21.ACD 50.BCE 84.D 138.ABC 191ABDE
22.AB? 51.ACE 85.A 140.ABDE 194.CDE
24.ABCD 52.C 86.BCE 141.ACDE 197.ACD
25.ACDE 65.C 87.ABC 142.A 200.CDE
26.AD 67.BCD 89.A 144.BC
28.C 68.ACD 90.D 147.CDE
29.BC 73.C 91.ACD 150.BDE
30.ABDE 74.A 93.ACE 152.ABC
31.BE 76.BCD 94.AB 155.ABDE
32.ABE 77.AD 95.BCD 156.CE
35.BC 79.C 97.AB 157.ABE
36.ABCD 80.A 98.BD 159.ACD
38.DE 81.CDE 100.ABD 162.CDE
41.BC 82.AB 102.B 163.AB
42.E 84.D 103.BD 166.ABDE
43.ABD 85.A 105.ACE 167.BCE
44.ACE 86.BCE 106.AD
45.ABE 87.ABC 109.CDE
111.BCDE
GRILE CLUJ 2013

2.[M] Factorii iatrogeni care favorizeaza aparitia unor afectiuni gingivo-parodontale sunt:

A obturatiile aproximale debordante

B lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor de colet si aproximale

C actiunea traumatica a matricei si penelor interdentare

D suprafata nefinisata a obturatiilor

E pansamentele arsenicale aplicate pe suprafata ocluzala.

[M] Sialolitiaza (litiaza salivara) are cateva dintre urmatoarele caracteristici epidemiologice:

A apare cel mai frecvent in canalul Stenon

B apara cel mai frecvent in canalul Warthon sau glanda submandibulara

C are caracter unilateral

D este exclusiv unilaterala

E exista cazuri cu afectare bilaterala

[M] Diagnosticul diferential al luxatiei anterioare unilaterale a mandibulei se face cu unele


dintre urmatoarele afectiuni:

A fractura subcondiliana

B contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei

C paralizii faciale

D nevralgii trigeminale idiopatice

E trismus

[M] Care din urmatorii factori generali pot favoriza aparitia unei necroze pulpare?

A avitaminozele A si C
B intoxicatiile cu plumb

C diabetul

D hepatita B

E hipotiroidismul

[M] Semnele subiective caracteristice gingivitei atrofice senile (gingivostomatita de menopauza)


sunt:

A senzatia de arsura de la nivelul mucoasei orale

B senzatii anormale de gust: acru, sarat

C senzatia de durere la contactul cu alimente sau lichide

D fisuri ale mucoasei gingivale

E anestezia nervului alveolar inferior

[M] In cazul prepararii cavitatilor de pe suprafetele proximale ale dintilor laterali conturul
marginal trebuie sa respecte urmatoarele reguli:

A plasarea marginilor cavitatilor se va face in tesut sanatos

B marginile cavitatii se vor amplasa intotdeauna pe varful pantelor cuspidiene

C punctul de contact cu dintele adiacent va fi mentinut intotdeuna

D delimitarea sa trebuie astfel realizata incat sa permita accesul suficient in cavitate pentru etapele
ulterioare de tratament

E marginile gingivale ale cavitatii se vor extinde apical de punctul de contact pentru curatirea optima
a cavitatii

[M] Intermediarul (corpul de punte) igienic sau suspendat:

A nu are contact cu tesutul gingival


B este forma care asigura accesul ideal pentru igienizare

C se indica in regiuni care sunt critice din punct de vedere estetic

D nu se indica in regiuni care sunt critice din punct de vedere estetic

E are contact cu tesutul gingival

?[S] Insuficienta dezvoltare a mandibulei si incisivii superiori in labioversie sunt semnele clinice
caracteristice urmatorului tip de clasa a II-a:

A tipul A

B tipul B

C tipul C

D tipul D

E tipul E

15.[M] In gingivitele descuamative intalnim urmatoarele aspecte clinice:

A gingia are o culoare rosie vie si sangereaza usor la atingere

B gingia are o culoare violacee

C culoarea gingiei este roz palida

D gingia este dureroasa la periaj, masticatie

E gingia este nedureroasa

[M] Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen clasica (primara, idiopatica) se face cu:

A nevralgia trigeminala din scleroza multipla

B nevralgia de nerv gloso-faringian


C nevralgia nervului facial

D nevralgia scapulara

E nevralgia occipitala

[S] Dintele cel mai interesat in anodontie, dupa Ionescu, este:

A incisivul central inferior

B incisivul lateral superior

C premolarul doi superior

D premolarul doi inferior

E molarul de minte

[M] Planul de ocluzie (N.Forna) se situeaza intr-o pozitie bine precizata fata de urmatoarele
planuri de referinta:

A planul de la Frankfurt

B planul lui Fish

C planul lui Camper

D planul lui Rich

E planul bazal mandibular

25 [M] Tartrul subgingival este un depozit organomineral:

A localizat in santul gingival sub marginea gingivala

B localizat pe suprafata ocluzala a dintilor laterali fara antagonisti

C localizat pe suprafata vestibulara a molarilor superiori in dreptul orificiului canalului Warthon

D localizat pe suprafata linguala a incisivilor inferiori in dreptul orificiului canalului Stenon

E de culoare maroniu inchis spre negru si consistenta crescuta


[M] Hemoragia postextractionala poate fi determinata de urmatorii factori generali:

A persistenta tesutului de granulatie in alveola

B plagi mucoase intinse cu delabrari gingivale

C vasculopatii

D hipertensiune arteriala (HTA)

E tratamente citostatice

[M] Marginea gingivala libera este considerata o zona a gingiei, componenta vizibila a
parodontiului marginal. Ea se caracterizeaza prin:

A grosimea ei variaza intre 0,5-2 mm

B corespunde peretelui extern al santului gingival

C corespunde peretelui intern al santului gingival

D limita dintre marginea gingivala libera si gingia fixa este marcata de santul marginii gingivale
libere

E conturul marginal este ascutit, neted, fara neregularitati sau depresiuni

[M] Indicati semnele generale care se asociaza infectiei in sindromul toxico-septic din
flegmoane:

A apare o colectie supurata limitata

B temperatura mai mare de 38 grade C sau mai mica de 36 grade C

C alura ventriculara mai mare de 90 sau peste de doua ori valoarea normala

D hiperglicemie in absenta diabetului

E tahipnee

M] Fractura tuberozitatii maxilare, ca si accident survenit in timpul extractiei unui molar de


minte superior, poate produce:
A lezarea plexului venos perituberozitar cu aparitia unei hemoragii importante

B hematom disecant al planseului oral

C comunicare oro-sinusala

D lezarea nervului nazo-palatin

E lezarea nervului mentonier

[M] In parodontita apicala cronica difuza progresiva (Partsch) intalnim urmatoarea


simtomatologie subiectiva si obiectiva:

A in stadiu mai avansat leziunea se poate exterioriza sub forma unui nodul care deformeaza suprafata
mucoasei

B exteriorizarea prin fistula se poate realiza la distanta de dintele cauzator

C prezenta tesutului de granulatie la nivelul orificiului fistulos

D percutia in ax nedureroasa

E prezenta adenopatiei regionale

[M] Nevralgia trigeminala clasica (primara, idiopatica) se caracterizeaza prin:

A crize dureroase de intensitate redusa si difuza

B crize dureroase deosebit de intense pe ramura maxilara si/sau mandibulara a trigemenului

C crize dureroase deosebit de intense ce mai frecvent pe ramura oftalmica a trigemenului

D este tipic bilaterala

E este tipic unilaterala dar poate fi si bilaterala la 4% din pacienti

[M] Marginea inferioara a conectorului principal acrilic lingual (placii linguale) are
urmatoarele caracteristici:

A patrunde in zona functionala vestibulara anterioara

B este subtiata pentru a nu determina proeminarea buzei inferioare


C patrunde in zona functionala linguala centrala

D este ingrosata pentru a nu jena functionalitatea muschiului genioglos

E este plasata supracingular la nivelul dintilor restanti

[M] Necroza de coagulare se caracterizeaza prin:

A este produsa prin actiune enzimatica

B este produsa prin fenomene de coagulare a protoplasmei

C pulpa dentara are aspectul unei mase semilichide

D consistenta pulpara redusa

E pulpa necrozata este uscata de culoare galben brun

[S] Care dintre urmatoarele caracteristici histologice structurale este proprie si specifica
epiteliului jonctional?

A se afla pe versantul extern al santului gingival

B prezinta doua lamine bazale

C interfata epiteliu-corion este ondulata marind aderenta la stratul bazal

D este intens keratinizata

E este o structura specifica dintilor permanenti

45 [M] Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival (epulis granulomatos) se face cu:

A fibromul osifiat periferic (epulis fibros)

B fibroza musculara cicatriciala posttraumatica

C granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu celule gigante)

D tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare

E adenita submentoniera
46 [M] Mecanismele prin care respiratia orala intervine asupra dezvoltarii aparatului dentomaxilar
sunt:
A impactul direct al aerului inspirat pe gura cu bolta palatina
B cresterea presiunii din sinusurile maxilare, cu producerea unui efect de tiraj asupra aerului din
cavitatea nazala
C incapacitatea buzei superioare de a neutraliza fortele laterale de ingustare a arcadei superioare
D hipertonicitatea buzei superioare
E aplicarea presiunii limbii pe peretele anterior al boltii palatine

50. [M] Precizati care din urmatoarele gingivite hiperplazice apar ca efect secundar al administrarii
unor medicamente:

A gingivita hiperplazica prin administrarea de hidantoina

B gingivita hiperplazica cauzata de calciu

C gingivita hiperplazica aparuta prin utilizarea medicatiei contraceptive

D gingivita hiperplazica datorita ciclosporinelor

E gingivita hiperplazica prin administrarea de vitamina C

[M] Cimentul ionomer de sticla prezinta urmatoarele proprietati:

A pH acid initial care tinde sa se neutralizeze o data cu priza

B aderenta redusa la dentina

C activitate antibacteriana prin eliberare de fluor

D este radiotrasnparent

E are cea mai mare rezistenta la compresiune dintre toate bazele intermediare

53.[M] Diferentele semnificative dintre parodontita marginala cronica si parodontita agresiva sunt
date de:
A starea generala de sanatate, care este buna in cazul parodontitelor agresive si modificata prin
boli sistemice in cazul parodontitelor marginale cronice
B dispozitia pe arcadele dentare a distructiilor parodontale, care sunt localizate in zonele
aproximale ale incisivilor si primilor molari in cazul parodontitei agresive si generalizate in
cazul parodontitelor marginale cronice
C ritmul de evolutie care este mai lent in parodontitele agresive si rapid, distructiv in cazul
parodontitelor marginale cronice
D varsta: parodontitele marginale cronice apar de obicei dupa 30-40 ani, iar parodontitele
agresive apar frecvent pana la 30 de ani
E biofilmul placii bacteriene care este mai redus in parodontitele agresive localizate comparativ
cu parodontitele marginale cronice
[S] Care din urmatoarele afirmatii este corecte?
A gingivita indusa de placa bacteriana se insoteste intotdeauna de manifestari radiologice
B hiperplazia hidantoinica se prezinta frecvent sub forma unor “noduli” papilari de consistenta
ferma localizati preferential la nivelul dintilor laterali
C parodontitele agresive, forma localizata, debuteaza mai frecvent la varsta pubertatii
D diagnosticul de parodontita marginala cronica se pune pe baza existentei unor leziuni
distructive ce afecteaza numai parodontiul de invelis
E testul BANA evidentiaza prezenta a trei germeni patogeni: streptococcus mutans, lactobacillus,
staphylococcus aureus
[M] Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale cronice fibroase se realizeaza pe baza
urmatoarelor elemente:
A percutia verticala intens pozitiva
B teste de vitalitate negative
C prezenta unei fistule
D radiologic, largirea spatiului periapical sub forma unei calote
E radiologic, obturatie de canal incompleta

60.[M] Tehnica de condensare termodinamica a gurapercii se carecterizeaza prin urmatoarele:


A a fost introdusa de McSpaden
B este indicata exclusiv pentru obturarea canalelor foarte inguste si curbe
C utilizeaza compactorul la o piesa conventionala la o turatie de 8000-10000 ture/minut
D utilizeaza compactorul la o piesa conventionala la o turatie de 100000 ture/minut
E compactorul original seamana cu un ac Hedstom cu conurile suprapuse dispuse invers
[M] In compozitia placii bacteriene intra urmatoarele microorganisme:
A streptococcus muntans
B streptococcus sanguis
C staphylococcus
D lactobacillus
E bacilul piocianic
[M] Criteriile de baza carora se stabileste imediat postextractional diagnosticul comunicarii
oro-sinusale accidentale sunt:
A sangerare mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat
B in antecedente pacientul reclama refluarea lichidelor in fosa nazala
C proba Valsalva pozitiva
D explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat evidentiaza o senzatie de “cadere in gol”
E parestezia nervului bucal
[M] Factorii locali implicati in etiopatologia anomaliilor dento-maxilare sunt:

A meziodensul erupt pe arcada

B hipodontia partiala

C oligodontia intinsa

D incisivii laterali in forma de carlig

E molarii trei nanici

[M] Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A sugerea policelui cu fata palmara in jos are efect de parghie mai redus asupra arcadei superioare

B sugerea policelui cu fata palmara in sus determina prodentia incisivilor superiori

C sugerea policelui cu fata palmara in jos determina suprapozitia incisivilor inferiori

D sugerea policelui este o parafunctie heterotropa

E sugerea policelui este un reflex neconditionat

[M] In cadrul semnelor comune ale fracturilor de mandibula, semnele clinice de intrerupere a
continuitatii osoase sunt:

A tulburari motorii pe traiectul nervului facial

B escoriatii sau plagi perimandibulare

C deformari osoase ale etajului inferior al fetei

D mobilitatea anormala a fragmentelor osoase

E crepitatii osoase

[M] Coroana fizionomica acrilica este indicata:


A la tineri
B ca si coroana provizorie
C cand sunt conditii tehnico-materiale deficitare
D la molarii de minte
E pe dintii din zona posterioara datorita rezistentei crescute la abraziune
[M] Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza un granulom chistic (M. Gafar)?
A radiologic nu exista nici un fel de modificare
B prezinta un perete conjunctivo-epitelial bine constituit
C prezinta cristale de colesterol in cavitatea chistica
D la palpare in dreptul apexului, in formele avansate se constata o consistenta redusa, cu osul
depresibil
E radiologic conventional se considera ca dimensiunea sau nu depaseste 0,5 cm
[M] Reincluzia dentara este definita ca o anomalie dentara izolata de catre:
A scoala germana
B scoala franceza
C scoala romaneasca
D scoala americana
E scoala britanica
[S] Un pacient prezinta urmatoarea simtomatologie: dureri spontane, intense, iradiante, cu
caracter pulsatil care se exacerbeaza la schimbarea pozitiei capului si la cea mai mica
atingere a dintelui 1.3. Obiectiv exista o tumefactie a mucoasei in dreptul lui 1.3, edem al
buzei superioare si fanta palpebrala inchisa. Testele de vitalitate la 1.3 sunt negative.
Diagnosticul pozitiv este:
A pulpita acuta purulenta totala
B parodontita apicala acuta hiperemica
C parodontita apicala acuta purulenta
D parodontita apicala acuta seroasa
E pulpita acuta purulenta partiala

75. [S] Onlay-ul este indicat:


A ca retentor pentru punti de intindere mare
B ca element de ancorare pentru proteze scheletate (onlay cu culise)
C pe dintii mici, scurti, subtiri, ingusti
D pe dintii cu distrofii, displazii, discromii
E pe dintii depulpati

[M] Indicatiile crosetului inelar din sistemul Ney sunt urmatoarele:

A premolari si canini

B molarul 2 ce delimiteaza distal edentatia

C cand linia ghid este coborata pe una din fetele laterale si inalta pe cealalata

D pe dintii in versiune sau rotatie

E pe dintii tronconici cu baza mare spre ocluzal


[M] Coroanele fizionomice acrilice prezinta urmatoarele dezavantaje:

A se pot realiza si subtiri

B se pot aplica si pe preparatii fara prag

C au un grad de porozitate

D sufera modificari cromatice in timp

E se dilata termic ducand la fisurari sau descimentari

[S] Tratamentul medicamentos el nevralgiei de trigemen utilizeaza:

A medicatia antispastica

B medicatia antipiretica

C medicatia anticonvulsivanta

D medicatia topica

E nu se utilizeaza tratament medicamentos in nevralgia de trigemen

82.[M] Care sunt zonele de maxima rezistenta in plan orizontal in cazul traumatismelor etajului
mijlociu al fetei?
A creasta zigomatico-alveolara care reprezinta stalpul lateral
B traversa inferioara (palatina) constituita de palatul dur
C stalpul posterior ( pterigoidian )
D traversa superioara ( supraorbitala ) constituita din rebordul orbital superior
E traversa mijlocie ( infraorbitala)
[M] Care din urmatoarele semne subiective si obiective sunt intalnite in pulpita cronica inchisa
propriu-zisa:
A excitatiile termice provoaca o durere intensa
B excitatiile chimice nu provoaca sensibilitate
C inteparea pulpei cu sonda nu provoaca sangerare
D inteparea pulpei cu sonda provoaca sangerare abundenta
E deschiderea camerei pulpare se realizeaza cu dificultate datorita sensibilitatii pulpare
[M] Care din urmatoarele semne obiective sunt intalnite in parodontita apicala acuta seroasa?
A congestia mucoasei in dreptul radacinii dintelui cauzator
B tumefierea regiunii in care este situat dintele
C durere la percutia in ax
D prezenta unei fistule pe mucoasa
E mobilitatea dentara crescuta a dintelui cauzator
[M] Indicatiile utilizarii hidroxidului de calciu in tratamentele endodontice sunt:
A gangrena pulpara simpla pentru 1-4 luni
B parodontita apicala cronica
C fractura radiculara orizontala inchisa unde s-a pastrat vitalitatea fragmentului apical si se
obtureaza fragmentul coronar
D resorbtie radiculara interna
E fracturi radiculare verticale inchise
Coroana de substitutie este indicata:
A la dintii cu infectii cronice periapicale
B in leziuni carioase extinse in suprafata si profunzime
C in cazul fracturilor coronare in treimea mijlocie sau cervicala
D in displazii, distrofii
E in cazul dintilor depulpati (devitalizati) cu discromie si obturatii mari nearmate

[M] Reperarea orificiilor canalelor radiculare se face cu ajutorul:

A sondei rigide

B sondei parodontale

C sondei endodontice

D acului Hedstrom

E acului Kerr

[M] Metodele care utilizeaza scheletul protezei partiale mobilizabile pentru inregistrarea
relatiilor intermaxilare au urmatoarele particularitati:

A se monteaza borduri la nivelul seilor scheletului

B necesita de regula doua inregistrari

C prima inregistrare se face inaintea realizarii scheletului

D a doua inregistrare se realizeaza dupa constructia sceheletului in vederea montarii dintilor artificiali

E aceasta tehnica nu da rezultate bune

[M] Granulomul simplu conjunctiv se caracterizeaza prin urmatoarea simtomatologie


subiectiva si obiectiva:

A jena usoara la atingerea dintelui


B durere intensa la atingerea dintelui

C prezenta unei fistule in dreptul dintelui cauzator

D coroana dintelui poate sa nu prezinte nici o leziune

E teste de vitalitate pozitive

[S] Un pacient se prezinta la cabinet acuzand sangerare la masticatie, durere localizata la 1.5 si
miros neplacut. La examenul obiectiv se constata prezenta unei cavitati carioase profunde
care a deschis camera pulpara, permitand observarea pulpei de culoare rosu-brun.
Palparea cu sonda in profunzimea pulpei este dureroasa. Diagnosticul pozitiv este:

A pulpita cronica cu camera pulpara deschisa ulceroasa

B pulpita cronica cu camera pulpara deschisa polipoasa

C gangrena pulpara

D parodontita apicala cronica

E pulpita acuta seroasa partiala

[M] Obiectivele urmarite in prepararea cavitatilor pantru inlay se obtin prin:


A excizia intregii dentine afectate
B realizarea cavitatii retentive in axul de insertie
C realizarea unui planseu al cavitatii plan, orizontal si perpendicular pe axul de insertie
D realizarea peretilor verticali foarte putin convergenti spre ocluzal
E scurtarea peretilor prea subtiri si refacerea lor prin inlay pentru protectie
[M] Care este atitudinea terapeutica corecta fata de inflamatia papilei interdentare datorita unui
proces carios aflat in vecinatate?
A exereza dentinei alterate si obturatia provizorie a cavitatii
B obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inflamatiei de vecinatate
C aplicarea unui tratament antimicrobian gingival
D papilele hiperplazice se excizeaza chirurgical
E papilele hiperplazice se excizeaza prin electrocauterizare

100 [S] Obiectivul terapeutic al ectopiei dentare in cazul in care exista spatiu pe arcada, dar
persista obstacolul, este:
A expansiunea transversala a arcadei dentare
B expansiunea sagitala a arcadei dentare
C combinarea expansiunii transversale cu cea sagitala a arcadei dentare
D indepartarea obstacolului si alinierea dintelui ectopic
E corectarea abraziei patologice
101 [S] In cazul unui pacient de 7 ani si jumatate cu diagnosticul de hiperemie pulpara la 3.6, in
timpul axerezei dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara. Tratamentul care trebuie
efectuat este:
A coafaj direct
B coafajul indirect
C amputatie vitala (pulpotomie)
D amputatie devitala (pulpotomie)
E extirpare vitala

104.[M] Toate ameliorarile conectorului acrilic principal (placii palatinale) se realizeaza in raport
cu:

A intinderea edentatiei

B extractiile ulterioare care duc la transformarea protezei

C interventiile chirurgicale de amploare care necesita timp indelungat de vindecare inainte de


protezarea ulterioara

D calitatea suportului muco-osos si dento-parodontal

E retentivitatea crestelor edentate

106.[M] In cazul sistemelor adezive in trei etape distincte, succesul priming-ului depinde de:

A eliminarea completa a apei reziduale din dentina demineralizata

B evaporarea excesului de solvent dupa priming printr-o uscare scurta, moderata

C aplicarea prin frecare a primerului pe plaga dentinara cu periute sau bureti de unica folosinta

D fotopolimerizarea primerului timp de 20 secunde

E aplicarea pentru minim 15 secunde a primerului pentru a permite patrunderea monomerului in


profunzimea dentinei demineralizate

107.[M] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la transpozitie sunt adevarate (dupa
Ionescu):
A se regasesc in proportie mai mare la sexul masculin
B implica mai frecvent caninul si premolarul unui superior
C la mandibula, caninul isi schimba invariabil locul cu premolarul unu
D este unilaterala si partiala in marea majoritate a cazurilor
E localizarea transpozitiei unilaterale este predominant pe partea dreapta
108. [S] Indicati zonele campului protetic unde se accepta lipsa versantului vestibular al seii
protetice la proteza partiala mobilizabila acrilica:
A zona frontala, atunci cand creasta edentata este resorbita
B zona tuberozitatii maxilare, atunci cand acesta este slab reprezentata
C zona frontala atunci cand creasta edentata este proeminenta
D zona laterala atunci cand creasta edentata este proeminenta
E orice zona cand musculatura orofaciala are tonicitate mare
109.[M] Ca etapa a terapiei prin punti dentare, la inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene, se
foloseste ca metoda simpla de determinare a relatiei centrice:
A metoda homotropismului linguo-mandibular
B metoda relaxarii pe menton
C metoda deglutitiei
D metoda flexiei fortate a capului
E metoda extensiei fortate
110. [S] Indicati afirmatiile corecte referitoare la torusul mandibular:
A este intotdeauna localizat unilateral pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular
B este localizat pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular
C este situat vestibular uni-sau bilateral in zona molarului 1 inferior al procesului alveolar
mandibular
D este situat in zona canin-premolar, uni- sau bilateral, pe versantul lingual al procesului alveolar
mandibular
E este situat pe versantul lingual mandibular pe linia mediana
111. [S] Conectorul principal metalic sub forma de bara al protezei partiale scheletate are
urmatoarele caracteristici:
A restrange designul protezei scheletate la o suprfata redusa
B are o grosime redusa, ceea ceo face confortabila
C are intotdeauna o sectiune ovalara
D are contact exclusiv dento-mucozal cu suprafata de sprijin
E are o latine mai mare de 10 mm
113.M] Principiul ergonomic de tratament al edentatiei partiale prin punti dentare:
A urmareste ca activitatea sa se desfasoare in sedinte de tratament cat mai dese
B urmareste ca activitatea sa se desfasoare in sedinte de tratament riguros etapizate
C presupune amprentarea globala intr-o sedinta
D presupune amprentarea separata in mai multe sedinte
E presupune realizarea pe aceleasi modele functionale atat a aparatelor protetice conjuncte cat si
adjuncte
114. [S] Adenomul pleomorf al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent:
A la buza inferioara
B in limba
C la nivelul fibromucoasei platului dur
D la nivelul mucoasei jugale
E adenomul pleomorf nu se localizeaza niciodata in glandele salivare mici
115.[M] Dupa Dumitriu, durerea din hiperplazia dentinara apare la:
A contactul cu peria de dinti
B cantactul cu alimente reci
C percutia axiala a dintelui
D percutia transversala a dintelui
E contactul cu un instrument metalic din cursul sondarii parodontale
116. [S] Ca etapa a terapiei prin punti dentare, executarea unei amprente, ridica de la inceput
urmatoarea conditie:
A campul protetic care se amprenteaza trebuie sa aiba o consistenta cat mai ferma
B pentru ca inregistrarea sa aiba loc, obiectivul de amprentat trebuie sa isi schimbe forma in
cursul amprentarii
C materialul de amprenta trebuie sa fie elastic in cursul operatiunii de amprentare
D materialul de amprenta trebuie sa nu isi modifice forma sub actiunea obiectivului
E materialul de amprenta trebuie sa revina la forma initiala dupa indepartarea de pe obiectul de
amprenta
117. [S] Dentina afectata:
A este o zona de dentina hipercalcifiata ce impiedica penetrarea microorganismelor
B este intotdeauna indepartata in prepararea cavitatii carioase
C este o zona de dentina ramolita
D este evidentiata pe peretii laterali ai cavitatii
E este mentinuta putand fi remineralizata
118. [M] Ligamentele articulare care limiteaza alaturi de musculatura miscarile extreme
(limita) posibile in articulatie la miscari functionale sunt:
A ligamentul medial
B ligamentul distal
C ligamentul sfenomandibular
D ligamentul stilomandibular
E ligamentul temporomandibular
119. [S] Ameloblastomul extraosos este o tumora benigna a maxilarelor caracterizata prin:
A este o formatiune gingivala sesila sau pediculara
B este o formatiune foarte dureroasa spontan
C apare exclusiv la maxilarul superior, in treimea distala a palatului
D are o imagine radiologica patognomonica de radiotransparenta uniloculara adiacenta canalului
mandibular
E este o forma de debut a ameloblastomului intraosos multichistic
120. [M] La inregirtrarea relatiilor mandibulo-craniene, ca etapa a terapiei prin punti dentare,
o relatie de postura corect indusa este apreciata prin verificarea reperului:
A articular
B muscular
C osos
D nazal
E dentar

122.(S] Care tip de transmigratie este caracterizat prin canin, cu axul lung situat pe linia mediana,
vertical, indiferent de stadiul de eruptie (dupa Ionescu):

A tipul 1
B tipul 2

C tipul 3

D tipul 4

E tipul 5

123. [M] In cadrul conceptului ocluzal neuromuscular (N. Forna) medicina dentara
neuromusculara apeleaza la urmatoarele mijloace specifice:

A ultrasonografia

B posturometria

C electromiografia – BioEMG

D electroencefalografia

E coronarografia

124. [S] Referitor la sprijin, ca functie a crosetelor turnate, se poate afirma ca:
A este functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
B este functia prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale
C este functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
D este functia prin care crosetul neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv
E se asigura prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive

126.[M] Care din urmatoarele semne obiective sunt intalnite intr-o pulpita cronica deschisa
granulomatoasa:
A durere la presiunea alimentelor
B cavitate carioasa care a deschis camera pulpara
C prezenta in cavitatea carioasa a unui polip pupar cu baza de insertie in camera pulpara
D prezenta in cavitatea carioasa a unui polip pulpar cu baza de insertie in epiteliul gingival
E percutia in ax a dintelui este negativa
127. [M] Care sunt afirmatiile valabile pentru pintenii crosetelor dentare turnate?
A este elementul principal care se opune deplasarii orizontale a protezei scheletate
B este elementul principal care asigura sprijinul parodontal al protezei partiale scheletate
C trebuie intariti cu un conector secundar
D pintenii externi se plaseaza pe dinti acoperiti cu microproteze
E pentru plasarea pintenilor externi pe dinti neacoperiti trebuie create prin frezare lacase de mici
dimensiuni
128.[S] Un pacient se prezinta cu o durere vie, localizata la 1.4, provocata la ingestia de alimente
reci, care dureaza de la cateva minute pana la cateva ore si cedeaza la antialgice. Obiectiv, se
constata prezenta unui proces carios profund, nedureros. Diagnosticul afectiunii este:
A hiperemie pulpara
B carie simpla profunda
C pulpita acuta purulenta partiala
D pulpita acuta seroasa partiala
E pulpita acuta seroasa totala
129. [M] Avantajele utilizarii arcului facial pentru inregistrarea tridimensionala a
miscarilor mandibulare fundamentale constau in:
A posibilitatea montarii arcului facial la ocluzor
B trasferul pozitiei corecte a modelului maxilar in simulator
C plasarea corecta a modelului maxilar fata de planul orizontal
D sporirea efectului estetic prin vizualizarea arcadei maxilare asa cum apare ea in cavitatea orala
a pacientului
E posibilitatea de a confectiona corect sabloanele de ocluzie
130. [M] Complicatiile postoperatorii dupa odontectomia molarului de minte inferior pot fi:
A durerea, edemul si trismusul postoperator
B hemoragia postextractionala
C complicatii infectioase
D fractura radacinilor molarului de minte
E dehiscenta plagii, vindecarea intarziata si fractura de unghi mandibular
131. [M] Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoresc interactiunii mai multor
factori:
A concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal
B lipsei punctelor de contact interdentare la dintii tineri, in eruptie
C prezentei suprafetelor de contact interdentar la dintii temporari lipsiti de retentivitati anatomice
D capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosete si santurile adanci ca intr-o
nisa retentiva
E dimensiunii mai mici a prismelor de smalt pe suprafata ocluzala
132. [M] Avantajele obturatiei endodontice prin tehnica de condensare termomecanica a
gutapercii sunt:
A foarte rapida
B confera obturatiei densitate si omogenitate crescuta
C necesita putin exersare pentru invatare
D impiedica aparitia depasirilor periapiale chiar daca nu avem stop dentinar periapical
E ofera o mai buna etanseizare apicala decat condensarea laterala la rece
[M] Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza tehnica de condensare laterala la rece a
gutapercii?
A conul principal trebuie sa patrunda in canal pe toata lungimea de lucru a canalului radicular
B conul principal trebuie sa patrunda in canal pana la o distanta de 0,5-1 mm de constrictia
apicala
C dupa introducerea spreaderu-ului de-a lungul conului principal acesta trebuie mentinut in
pozitia finala 15-30 secunde
D indepartarea spreader-ului din canal se face prin miscari reciproce de rotatie
E conurile auxiliare trebuie sa fie intotdeauna de culoare rosie sau galbena
[M] Principalele contraindicatii ale administrarii antibioticelor pe cale generala la bolnavii
parodontopati sunt:
A utilizarea tetraciclinei in timpul sarcinii si la copiii sub 7 ani
B administrarea de metronidazol in sarcina
C penicilina la pacientii alergici la acest antibiotic
D clindamicina la pacientii care prezinta fenomene de colita ulcero-hemoragica
E augmentinul in cazul pacientilor hemolifici
?[M] Dupa natura chimica coroanele ceramice (sistemele integral ceramice) se clasifica in:
A ceramica feldspadica
B vitroceramica
C ceramica aluminoasa
D ceramica cuproasa
E meteriale ceramice noi
[M] Inlay-urile din aliaje metalice au urmatoarele avantaje:
A sunt rezistente
B sunt fiabile
C sunt exigente privind executia clinica si tehnica
D refac corect morfologia ocluzala
E refac corect morfologia radiculara

142. [S] Coroanele de invelis nemetalice (coroane estetice) sunt contraindicate in:

A nanism dentar sau alte dismorfii

B fracturi dentare in 1/3 incizala

C carii clasa a IV-a Black

D discromii, distrofii, displazii

E abrazii avansate

[M] Conceptia americana referitoare la axa de insertie a protezei partiale mobilizabile


scheletate recomanda ca:

A axa de inserie sa fie intotdeauna verticala


B planul ocluzal al modelului sa se orienteze cu o inclinare antero-posterioara de 30 de grade fata de
orizontala

C axa de insertie sa fie aleasa in functie de zonele retentive ale modelului si de posibilitatile de
realizare practica a protezei

D modelul sa fie inclinat in orice directie care sa favorizeze raportul retentie-sprijin, in conformitate
cu priceperea specialistului

E tija inscriitoare a paralelografului sa ramana verticala

[M] In protetica fixa amprentele sunt utilizate in diferite scopuri pentru:


A confectionarea modelelor de lucru
B obtinerea unor modele de studiu
C obtinerea modelelor document
D realizarea modelelor duplicat
E obtinerea modelelor incrucisate
[M] Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare simple se realizeaza pe baza urmatoarelor elemente:
A carie profunda cu camera pulpara deschisa
B fetiditate
C teste de vitalitate pozitive
D imagine radiologica fara modificari ale aspectului parodontiului apical
E percutia in ax pozitiva
[M] Indicatiile redresarii chirurgical ortodontice a caninului inclus sunt:
A incluzia este profunda
B la pacientii tineri
C cand exista spatiu suficient pe arcada sau poate fi creat prin metode ortodentice
D dintele se gaseste in dreptul spatiului sau normal de eruptie si nu prezinta anomalii de forma
sau volum
E incluzia nu este profunda

[S] Varsta medie la debutul nevralgiei tregeminale idiopatice este de:

A 25-35 ani

B 36-35 ani

C 46-50 ani

D 52-58 ani

E 59-75 ani

[M] Obstacolele cel mai frecvent intalnite in calea eruptiei ectopice a dintilor parmanenti sunt:
A anodontia dintelui respectiv
B persistenta dintelui temporar fara rizaliza sau cu un tipar de rizaliza atipic
C prezenta unui capac osos dens sau fibromucoasa dura, ca urmare a extractiei precoce e
predecesorului temporar
D procese inflamatorii cronice periapicale ale predecesorului temporar
E formatiuni dentare supranumerare, erupte sau incluse, care obliga dintele sa erupa ectopic
[M] In conformitate cu clasificarea Academiei Americane de Parodontologie din 1996 in cadrul
gingivitelor de origine virala sunt incluse urmatoarele afectiuni:
A gingivostomatita herpetica primara
B herpesul oral recidivant
C candidoza gingivala generalizata
D fibromatoza gingivala ereditara
E histoplasmoza

[M] Diagnosticul pozitiv in gingivostomatita aftoasa recidivanta se stabileste pe baza


urmatoarelor caracteristici:
A leziunea initiala este o vezicula localizata pe mucoasa bucala care prin spargere lasa in urma o
ulceratie superficiala
B dureri intense in masticatie si deglutitie
C adenopatie loco-regionala
D albirea ulceratiilor aftoase in contact cu solutia de nitrat de argint 30%
E albirea ulceratiilor aftoase in contact cu solutia de permanganat de potasiu 10 %

[S] Un pacient caruia i s-a realizat un tratament endodontic la 2.6 in urma cu 24 de ore se
prezinta la cabinet cu urmatoarea simtomatologie: dureri spontane, localizate la 2.6,
continue, care se reduc din intensitate cat timp tine dintii inclestati si cu senzatie de
egresiune a dintelui. Diagnosticul afectiunii este:

A pulpita acuta seroasa totala

B parodontita apicala acuta seroasa

C parodontita apicala acuta hiperemica

D parodontita apicala acuta purulenta

E gangrena pulpara simpla

[M] Conform conceptiei americane, conectorul principal sub forma de placuta palatinala are
urmatoarele proprietati:
A se plaseaza in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat
B are un caracter profilactic
C este foarte confortabil
D se reduce prin metoda decolarii
E trece peste torus
[M] Tehnica step back de preparare a canalelor radiculare se caracterizeaza prin:
A conicizarea canalului radicular dupa ce acesta a fost largit apical pana la dimensiunea dorita in
functie de diametrul sau initial
B prepararea initiala a regiunii coronare a canalului radicular, apoi a celei medii si apoi a celei
apicale
C acul Kerr cu un numar superior celui cu care s-a preparat regiunea apicala lucreaza la o
lungime de lucru mai scurta cu un milimetru decat lungimea de lucru reala
D scurtarea lungimii de lucru initiale care se continua pana cand aceasta devine mai scurta cu 4-5
mm decat cea initiala
E dupa folosirea unui ac Kerr superior se revine cu acul cu care s-a efectuat tratamentul regiunii
apicale

[S] Coroanele metalo-acrilice au avantajul ca sunt:


A cu legatura metal-acrilat numai mecanica
B cu retentie redusa prin conicizarea bontului, in caz de preparare fara prag
C greu de realizat tehnic
D mult mai ieftine
E cu cerinte de preparari mai extinse

[M] Coroanele ceramice au urmatoarele dezavantaje:


A ceramica dentara este rau conducatoare de caldura
B nu rezista la flexiune
C nu rezista la tractiune
D materialul ceramic este foarte dur
E daca sunt bine glazurate nu sunt placofile
[S] Un pacient se prezinta la cabinet cu dureri spontane, puternice, nocturne, situate la nivelul
hemiarcadei drepte superioare si inferioare, cu caracter pulsatil, care cresc in intensitate
cand pacientul se gaseste in pozitie orizontala dar se reduc la ingestia de lichide reci.
Obiectiv se constata prezenta unui proces carios profund la 1.7 in care exereza dentinei
ramolite se realizeaza cu usurinta. Dintele nu prezinta sensibilitate la percutie axiala.
Diagnosticul pozitiv al afectiunii este:
A pulpita acuta seroasa partiala
B pulpita acuta seroasa totala
C pulpita acuta purulenta partiala
D pulpita acuta purulenta totala
E parodontita apicala acuta purulenta
[M] Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice inchise hiperplazice se pune pe baza urmatoarelor
elemente:
A durere care apare la excitanti termici
B examenul diafanoscopic revela micsorarea conturului camerei pulpare
C examenul radiologic arata o dilatare neregulata a canalului radicular
D prezenta unei fistule in localizarile radiculare
E colorarea in roz a coroanei dentare

[M] Mentionati avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal pentru rezectia apicala:


A este indicat pentru abordul mai multor dinti sau pentru leziuni importante

B sutura interdentara este mai dificila

C este indicat atat pentru radacini lungi cat si pentru cele scurte

D sunt facilitate chiuretajul parodontal si alveoloplastia, daca acestea sunt necesare

E repozitionarea lamboului nu prezinta probleme

?[S] Alegerea mijloacelor secundare de indepartare a placii bacteriene se face in functie de cele
trei grade de ocupare ale ambraziunii gingivale de catre papila interdentara. Astfel pentru
gradul I singurul mijloc efectiv de igienizare este:

A scobitoarea din lemn

B peria interdentara cu o singura tufa de filamente de plastic

C peria interdentara de forma conica

D stimulatorul gingival

E firul de matase

[M] Care din urmatoarele afirmatii caracterizeaza evolutia unei gangrene pulpare simple:

A poate determina aparitia unei parodontite apicale

B se poate vindeca spontan

C se poate trata prin administrare de antibiotice si antiinflamatoare

D poate determina aparitia unei glomerulonefrite

E poate determina aparitia unei endocardite

[M] Despicaturile totale (dupa clasificarea Valerian Popescu) cheilo-gnato-schizis, rezulta din
asocierea despicaturilor anterioare si posterioare si intereseaza:

A buza inferioara

B buza superioara
C pragul narinar

D pilierul amigdalian

E valul palatin

173. [M] Detartrajul cu ultrasunete este indicat:


A in gingivita ulcero-necrotica pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru
B pentru indepartarea tartrului supragingival
C pentru indepartarea tartrului subgingival, in cursul interventiilor chirurgicale
D in cazul pacientilor cu hiperestezie dentinara accentuata
E pentru indepartarea petelor colorate depuse pe suprafata smaltului

[M] Cresterea progresiva a chisturilor maxilare se explica prin unele dintre urmatoarele
mecanisme:

A hipoxia celulelor epiteliale situate spre cavitatea chistica

B hipotonia continutului chistic

C transudatul indus prin liza structurilor celulare

D cresterea presiunii hidrostatice in chist

E resorbtia osoasa prin presiune

[M] Interpozitia buzei inferioare intre arcadele dentare determina:

A retrodentie inferioara

B prodentie inferioara

C prodentie superioara

D atenuarea santului labio-mentonier

E ingustarea arcadei inferioare

[S] Tratamentul plagii dentinare intr-o cavitate carioasa profunda cu dentina dura si mici zone
de dentina alterata pe baza cavitatii se realizeaza:
A prin coafaj direct

B prin coafaj indirect prin aplicarea eugenatului de zinc

C prin coafaj indirect prin aplicarea unui liner de hidroxid de calciu si a eugenetului de zinc

D prin coafaj indirect prin aplicarea unui liner de hidroxid de calciu si ciment fosfat de zinc

E prin amputatie vitala

[M] Principalele semne clinice de afectare gingivala ce apar in gingivita de sarcina sunt:

A cresterea mobilitatii dentare (mobilitatea patologica este frecvent de gradele 1 si 2)

B hiperplazia gingivala

C sangerarea gingivala ce se produce la cele mai mici atingeri

D culoarea gingiei variaza de la rosu viu pana la rosu violaceu

E culoarea gingiei este roz palid

[M] Diastema falsa are urmatoarele cauza:

A lipsa de pe arcada a incisivilor permanenti

B anodontia incisivilor laterali

C meziodensul

D anodontia incisivilor centrali

E anodontia caninilor

[S] Tratamentul pulpitei acute purulente totale consta in :

A pulpotomie vitala

B pulpotomie devitala

C extirparea vitala cu tratamnet medicamentos


D extirpare devitala

E rezectia apicala

[M] Semnele clinice obiective intalnite in gingivita cronica sunt:

A sangerare gingivala

B tumefactia papilelor gingivale cu aparitia pungilor adevarate

C culoarea rosie deschisa a gingiei

D suprafata gingiei este neteda, lucioasa

E suprafata gingiei variaza: este mai redusa in formele inflamatorii si mai ferma in formele
proliferative

[M] Conform clasificarii OMS (1992) a tumorilor benigne odontogene, in grupa tumorilor
ectomezenchimului odontogen, cu sau fara epiteliu odontogen inclus, se gasesc:

A ameloblastomul

B tumora odontogena epiteliala calcificata

C fibromul odontogen (central, periferic, cu celule gigante)

D mixomul odontogen

E cementoblastomul

[S] In parodontitele marginale, severitatea bolii parodontale este apreciata in functie de


numarul de milimentri masurati prin sondare exploratorie intre jonctiunea smalt-cement si
nivelul cel mai decliv al pungilor parodontale. In acest sens consideram ca severitatea
imbolnavirii este mare cand pungile au adancimi:

A mai mici de 3 mm

B cuprinse intre 3 si 5 mm

C de 5 mm
D cuprinse intre 4 si 6 mm

E de 6 mm si peste aceasta valoare

[M] Conceptul de stabilitate ocluzala in cadrul relatiilor dento-dentare interarcadice implica


intricarea urmatorilor factori:

A determinantul anterior (dentar)

B determinantul mediu (radicular)

C determinantul posterior (articular tomporo-mandibular)

D determinantul mezial (kinetic)

E determinantul distal (prognat)

[M] Complicatiile locale ale parodontitelor marginale cronice sunt:

A abcesul parodontal marginal

B hiperplazia dentinara

C hiperemia preinflamatorie

D lacunele cuneiforme

E cariile ocluzale

[M] In tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe, in prezent sunt utilizate


urmatoarelor tehnici chirurgicale de osteotomie a mandibulei:

A osteotomia sagiala a ramului mandibular ( Obwegeser-DalPont modificata de Epker) cu retrudare

B osteotomia verticala a ramului mandibular (Caldwel Letterman) cu protrudare

C osteotomia “in L inversat “ a ramului mandibular (Datillo), cu retrudare

D osteotomia de tip Le Fort I


E osteotomia cu ostectomia corpului mandibular (Blair modificata)

[M] Teritoriul in care se obtine anestezia dupa infiltratia anestezica a nervului lingual in
planseul bucal este:

A buza inferioara

B versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul molar la linia mediana

C mucoasa hemiplanseului bucal

D spatiul retrotuberozitar maxilar

E regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata

198. [S] Care este substanta antiseptica cea mai folosita in spalaturile endodontice?
A apa oxigenata
B clorhexidina
C hipocloritul de sodiu
D cloramina
E solutia Walkhoff
RASPUNSURI CORECTE CLUJ 2013

2.ABCD 32.BCDE 57.ACD 92.ABCD 111.B


5.BCE 34.AC 60.ACE 94.ACD 113.ABC
6.ABC 35.ABCE 61.ABCD 95.A 114.C
8.ABC 36.BE 62.ACD 98.ACE 115.ABE
9.ABC 37.BC 65.ABCD 99.ACDE 116.A
11.ADE 40.CD 66.AB 100.D 117.E
12.ABD 42.BE 68.CDE 101.D 118.ACDE
13.D 44.B 71.ABC 104.ADE 119.A
15.AD 45.ACD 72.BCD 106.B 120.ABCE
18.ABCE 46.AC 73.BC 107.BD 122.E
19.B 50.ABCD 74.C 108.C 123.ABC
24.ACDE 51.ACE 75.B 109.ACDE 124.C
25.AE 53.ABDE 77.BC 110.D 126.BCE
27.CDE 54.C 78.CDE 111.B 127.BCE
30.ABDE 55.BDE 80.C 113.ABC 128.D
32.BCDE 57.ACD 82.BDE 114.C 129.BCD
34.AC 60.ACE 83.BD 115.ABE 130.ABC
35.ABCE 61.ABCD 84.ABC 116.A 131.AD
36.BE 62.ACD 85.BCD 117.E 132.ABE
37.BC 65.ABCD 86.BCDE 118.ACDE 133.BCD
2.ABCD 32.BCDE 90.AC 119.A 135.ABCD
5.BCE 34.AC 92.ABCD 120.ABCE 136.ABCE
6.ABC 35.ABCE 94.ACD 92.ABCD 137.ABD
8.ABC 36.BE 95.A 94.ACD 142.E
9.ABC 37.BC 98.ACE 95.A 144.CDE
11.ADE 40.CD 75.B 98.ACE 111.B
12.ABD 42.BE 77.BC 99.ACDE 113.ABC
13.D 44.B 78.CDE 100.D 114.C
15.AD 45.ACD 80.C 101.D 115.ABE
18.ABCE 46.AC 82.BDE 104.ADE 116.A
19.B 50.ABCD 83.BD 106.B 117.E
24.ACDE 51.ACE 84.ABC 107.BD 118.ACDE
25.AE 53.ABDE 85.BCD 108.C 119.A
27.CDE 54.C 86.BCDE 109.ACDE 120.ABCE
30.ABDE 55.BDE 90.AC 110.D 122.E

123.ABC 136.ABCE 159.C


124.C 137.ABD 161.AE
126.BCE 142.E 162.ACDE
127.BCE 144.CDE 163.D
128.D 147.ABCD 164.BCD
129.BCD 148.ABD 165.D
130.ABC 149.BCDE 166.CDE
131.AD 151.D 168.ACDE
132.ABE 154.BCE 170.E
133.BCD 155.AB 171.ADE
135.ABCD 156.ABCD 172.BCE
136.ABCE 159.C 173.ABCE
137.ABD 161.AE 175.ACDE
142.E 162.ACDE 176.CA
144.CDE 163.D 177.C
147.ABCD 164.BCD 178.ABCD
148.ABD 165.D 181.BC
149.BCDE 166.CDE 184.C
151.D 136.ABCE 185.ACDE
123.ABC 137.ABD 188.CDE
124.C 142.E 191.E
126.BCE 144.CDE 192.AC
127.BCE 147.ABCD 194.ABD
128.D 148.ABD 196.ACE
129.BCD 149.BCDE 197.BCE
130.ABC 151.D 198.C
131.AD 154.BCE
132.ABE 155.AB
133.BCD 156.ABCD
135.ABCD 159.C
TIMISOARA 2015

! COMPLEMENT SIMPLU !

2. Pentru determinarea spatiului minim de articulare fonetica, Silvermann utilizeaza teste fonetice ce
contin fonema:

• A “me”

• B “fe”

• C “ve”

• D “esse”

• E “te”

5. Atitudinea terapeutica in supradozajul cu substante anestezice locale implica:

• A Necesitatea instituirii de urgenta a oxigenoterapiei pe masca, cu oxigen 100 %

• B Administarea unui coktail de medicamente

• C Expectativa in insuficienta respiratorie

• D Administrarea de antihipertensive

• E Organizarea uei comisii de evaluare a cazului

8. Tartrul subgingival este de culoare:

• A Rosietic cu striatii

• B Maroniu inchis spre negru

• C Alb mat

• D Galben-verziu cu margini brune

• E Alb-galbui cu incluzii rosietice

11. Care dintre urmatoarele enunturi nu reprezinta o indicatie pentru detartrajul cu ultrasunete:

• A Tartrul subgingival

• B Petele colorate depuse pe suprafata smaltului

• C Tartrul in santul gingival sau din pungile parodontale superficiale, de 3-4 mm


• D In gingivostomatita ulcero-necrotica, pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru,
cu blandete pentru a nu accentua durerile

• E Gigivitele hiperplazice de cauza medicamentoasa

14. Printre alte complicatii ale parodontitelor, se numara si complicatiile loco-regionale care includ:

• A Lacunele cuneiforme

• B Pulpitele acute laterograde sau retrograde

• C Necrozele pulpare

• D Parodontitele apicale pe cale retrograda

• E Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare

18. “Colica salivara”, una dintre formele clinice din triada salivara din sialolitiza submandibulara
poate avea una din urmatoarele caracteristici:

• A Este insotita de stare generala alterata

• B Durerea apare brusc, in legatura cu orarul meselor si este uneori violenta

• C Se confunda usor cu litiaza parotidiana

• D Nu doare

• E Nu are legatura cu orarul meselor

24. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hemoragia postextractionala, in cadrul complicatiilor
extractiei dentare, este falsa?

• A Este un factor ce trebuie avut in vedere

• B Limiteaza confortul operator

• C Poate avea consecinte grave

• D In mod normal, sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa 1 min, prin formarea
cheagului de sange

• E Hemoragia precoce apare la 24 de ore de la extractie

25. Dintre indicatiile de utilizare ale hidroxidului de calciu nu se numara:

• A Gangrena simpla – aplicatie unica pentru 1-2 saptamani cu preparate comerciale sau magistrale
• B Parodontitele apicale cronice

• C Apexificarea in gangrena simpla si parodontitele apicale cronice

• D Rezorbtia radiculara interna cu sau fara perforarea radacinii

• E Pulpitele seroase totale

26. Tratamentul chirurgical al ameloblastomului extraosos consta in:

• A Extirparea leziunii

• B Tratement conservativ ( nu se face nimic)

• C Tratament chirurgical extins cu mutilare

• D Rezectie de mandibula

• E Reconstructie mandibulara

31. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la granulomul simplu conjunctiv este adevarata?

• A Examenul radiologic nu este concludent pentru diagnostic

• B Radiografic se constata existenta unei zone radioopace care inconjoara apexul

• D Nu se observa niciodata fistule sau cicatrici

• E Lipsa oricarei sensibilitati la testele de vitalitate si la explorarea cu sonda a camerei pulpare si a


canalelor radiculare

36. In etiopatologia incluziei, micsorarea spatiului necesar de eruptie se poate produce prin:

• A Macrodontie relativa sau absoluta

• B Microdontie relativa sau absoluta

• C Persistenta caninului temporar

• D Formarea mugurelui mult prea profund osos

• E Pierderea potentialului eruptiv al dintelui

38. Referitor la placuta dento-mucozala maxilara urmatoarea afirmatie este falsa:

• A Se sprijina cu o margine pe dintii restanti si cu cealalta pe mucoasa

• B Are de regula aspect de “U” deschis posterior

• C Are rol de croset continuu

• D Portiunea orala prezinta marginea libera subtiata


• E La nivelul rugilor va fi situata in depresiunea dintre doua rugi

39. Una din contraindicatiile coroanelor mixte se refera la:

• A Element de agregare pentru punti

• B Dinti cu afectiuni coronare

• C Dinti in oropozitie, pentru alinierea estetica

• D Elemnt component al unor atele de imobilizare a unor dinti parodontotici

• E Dinti scurti, cu retentie redusa

40. In cadrul obiceiurilor de interpunere vicioasa a partilor moi ale aparatului dento-maxilar,
interpunerile de buza se pot insoti de:

• A Interpozitia buzei superioare cu prodentie inferioara si retrodentie superioara

• B Interpunerea buzei superioare cu retrodentie inferioara si prodentie superioara

• C Interpunerea bucei inferioare cu prodentie inferioara si retrodentie superioara

• D Interpunerea buzei inferioare cu retrodentie superioara si inferioara

• E Interpunerea buzei superioare cu prodentia superioara si inferioara

41. Care din urmatoarele aspecte legate de diagnosticul nevralgiei de trigemen este adevarata?

• A Incidenta nevralgiei trigeminale este mai ridicata la tineri

• B Nevralgia trigeminala clasica idiopatica se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de


intense pe ramura maxilara si/sau mandibulara a trigemenului

• C Durerile sunt moderate

• D Durerile sunt continue

• E Pacientii exagereaza durerea

42. Supraconturarea sau subconturarea coroanelor contribuie la:

• A Traumatizarea parodontiului marginal

• B Protectia parodontiului marginal

• C Protectia parodontiului profund

• D Protectia organului pulpo-dentinar

• E Realizarea unui sacrificiu minim se tesuturi dure-dentare


47. Intre cauzele instalarii sugerii degetului, teoria reflexa presupune urmatoarele afirmatii adevarate:

• A Sugerea degetului este un reflex conditionat, care pe parcurs se transforma in obicei vcios

• B Sugerea degetului este un reflex neconditionat, care pe parcurs devine unul conditionat

• C Degetul este un inlocuitor al mamelonului

• D Nu este legat de dezvoltarea psihica si de varsta mentala

• E Limita de varsta, pana la care acest obicei vicios este normal este de 5-6 ani

48. In cadrul programarii articulatoarelor, pentru reglarea unghiului Bennett stang cu ajutorul
inregistrarilor ocluzale se utilizeaza:

• A Inregistrarea ocluzala in lateralitate dreapta

• B Inregistrarea ocluzala in lateralitate stanga

• C Inregistrarea ocluzala in propulsie

• D Inregistrarea ocluzala in intercuspidare maxima

• E Inregistrarea ocluzala in retruzie

49. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:

• A Bolnavi cu poliartrita reumatoida

• B Pacienti cu bolta palatina ogivala

• C Pacienti cu forme de parodontita cu mobilitate dentara accentuata

• D Pacienti cu probleme psihice

• E Bolnavii cardiaci purtatori de stimulator cardiac (pacemaker) in cazul aparatelor


magnetostrictive

! COMPLEMENT MULTIPLU !

52. In clasificarea despicaturii labiale bilaterale intra:

• A Despicatura bilaterala simpla

• B Despicatura bilaterala asimetrica

• C Despicatura bilaterala totala

• D Despicatura bilaterala complicata

• E Despicatura bilaterala superficiala


53. Placuta dento-mucozala linguala:

• A Se aplica in situatia in care versantul oral al crestei este inalt

• B Se sprijina pe un prag plasat subgingival

• C Se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica,
iar versantul oral al crestei alveolare are inaltime redusa

• D Se sprijina pe un prag plasat supracingular

• E Prezinta fata deno-alveolara nelustruita

54. Indicatiile extractiei dentare legate de patologia traumatica oro-maxilo-faciala sunt:

• A Dinti cu fracturi corono-radiculare, extinse sub pragul gingival, care nu permit restaurarea prin
mijloace odontale sau protetice

• B Dinti cu fracturi radiculare oblice sau longitudinale

• C Dinti aflati in factorul de fractura al oaselor maxilare care pot genera sau intretine supuratii in
focar sau care impiedica reducerea corecta a fracturii

• D Dinti temporari cu procese carioase

• E Dinti inclusi ce nu pot erupe

57. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale acute hiperemice (abortiva) se face cu:

• A Pulpita acuta seroasa totala

• B Pulpita acuta purulenta totala

• C Forma de parodontita apicala seroasa (difuza), cu semne locale foarte pregnante

• D Prodontita apicala cronica recidivanta

• E Hiperemia pulpara

58. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fractura Le Fort III sunt adevarate?

• A Se mai numeste disjunctie cranio-maxilara inalta

• B Linia de fractura are traiect oblic in sus

• C Mecanismul de producere se datoreaza unui traumatism violent aplicat osului zigomatic

• D Se poate insoti de rinolicvoree

• E Prezinta edem facial important (“facies in butoi”)

65. Mortificarea pulpara poate evolua pe trei directii:


• A Necroza poate ramane, o perioada, in acest stadiu

• B Fractura dentara, prin scaderea rezistentei mecanice

• C Infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni proveniti din cavitatea bucala sau a unui
canal radicular lateral care comunica cu pungi parodontale

• D Revascularizarea spatiului endodontic

• E Infectarea directa a parodontiului apical, urmata de declansarea unei osteite acute

68. Referitor la rolul traumei ocluzale in producerea parodontopatiilor marginale cronice, trauma
ocluzala acuta poate fi:

• A Directa prin interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte, particule sau
fragmente dure

• B Directa prin strangerea excesiva intre dinti a unor obiecte metalice (sarma, cuie) pentru a le
indoi, scoaterea cu dintii a capacelor sau dopurilor de sticle

• C Directa prin lovituri aplicate asupra mandibulei in directie verticala

• D Indirecta prin lovituri accidentale sau prin agresiuni aplicate asupra mandibulei in timp ce
subiectul tine intre dinti un obiect dur (creion, pix, cui)

• E Indirecta prin aplicarea unor instrumente chirurgicale destinate extractiei dentare (elevatoare)
cu sprijin pe dintii invecinati celui de extras

81. “Tumora salivara”, una dintre formele clinice din triada salivara din sialolitiaza submandibulara
poate avea urmatoarele caracteristici:

• A Reprezinta in fapt o sialadenita cronica

• B Semnele clinice subiective sunt absente sau reduse

• C Obiectiv, glanda este marita de volum

• D Glanda are volum normal

• E Prezinta fluctuenta la palpare

86. La examenul clinic al arcadelor dento-alveolare sunt observate o serie de tulburari ce ar putea
sugera prezenta unei incluzii dentare, printre care se numara:

• A Lipsa de pe arcada a dintelui definitiv dupa un timp mai mare scurs de la perioada sa normala
de eruptie

• B Prezenta pe arcada a dintelui temporar ( insotita de lipsa dintelui definitiv)

• C Existenta unui spatiu pe arcada


• D Faptul ca la inspectie si palpare se poate constata vestibular sau oral o deformare de consistenta
dura care ar putea fi sediul dintelui inclus

• E Prezenta avitaminozelor

87. Stadiul bucal la tipul “adult” de deglutitie se caracterizeaza prin:

• A Cand varful limbii este mai inainte, osul hioid are o pozitie mai inalta

• B Cand varful limbii este mai inainte, osul hioid are o pozitie mai joasa

• C Palatul moale atinge sau este in vecinatatea dintilor laterali

• D Palatul moale nu atinge sau nu este in vecinatatea dintilor laterali

• E Buzele sunt in contact

89. Caracteristicile scheletului metalic al coroanelor metalo-ceramice sunt:

• A Trecerea de la metal la meterialul ceramic sa se faca prin unghiuri rotunjite

• B Trecerea de la metal la materialul ceramic sa se faca prin unghiuri ascutite

• C Nu sunt necesare macroretentii

• D Sunt necesare macroretentii

• E Capa metalica sa fie rigida, dar cat mai subtire (maxim 0,3 mm)

92. Domeniul de aplicare al sapaligii de detartraj este:

• A La nivelul dintilor anteriori, frontali, cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si mai
scurta

• B La nivelul dintilor laterali cand partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga

• C La nivelul dintilor superiori cand partea activa a instrumentului depaseste 3 mm

• D La nivelul dintilor superiori cand partea pasiva a instrumentului este rotunjita

• E Doar pe dintii frontali

94. Anchiloza, in cazul reincluziei dentare, ar putea avea urmatoarele cauze posibile:

• A Anodontia dintelui subiacent

• B Chist folicular al dintelui subiacent

• C O solutie de continuitate genetica sau congenitala la nivelul membranei parodontale

• D Presiunea masticatorie excesiva sau trauma ocluzala


• E Dinte temporar nanic

104. Care dintre urmatoarele tumori gingivo-parodontale sunt tumori benigne ale gingiei?

• A Fibromul gingival

• B Papilomul gingival

• C Granulomul eozinofil

• D Granulomul periferic cu celule gigante

• E Nevul pigmentar gingival

106. Urmatoarele afirmatii legate de chistul radicular sunt adevarate:

• A Este un chist inflamator endoosos care inconjoara apexul unui dinte devital, ca o complicatie a
patologiei dentare

• B Este cel mai frecvent chist din patologia oaselor maxilare

• C Poate prezenta ca forma clinica chistul radicular lateral

• D Este localizat doar la maxilar

• E Se suprainfecteaza intotdeauna

109. Clasificarea miscarilor mandibulei dupa amplitudine, le imparte in miscari:

• A Functionale

• B Limita

• C Transversale

• D Sagitale

• E Verticale

112. In cadrul prepararii dintelui pentru o coroana de invelis ceramica, la prepararea fetei vestibulare
se urmaresc urmatoarele obiective:

• A Prepararea pragului ocluzal

• B Prepararea pragului gingival

• C Deretentivizarea suprafetei vestibulare

• D Deretentivizarea suprafetei orale

• E Asigurarea unei grosimi uniforme de 1 mm pentru coroana de invelis ceramica


114. Obstacole in calea eruptiei dintilor, ca factori loco-regionali in etiopatogenia incluziei dentare, pot
fi reprezentate de:

• A Persistenta caninilor temporari peste termenele lor de eliminare

• B Existenta dintilor supranumerari pe locul de eruptie al dintelui permanent

• C Existenta dintilor supranumerari pe traseul de eruptie al dintelui permanent

• D Persistenta caninilor permanenti peste termenele lor de eliminare

• E Eliminarea dintelui temporar inainte de termen

123. Diagnosticul diferential al pulpitei acute purulente totale (corono-radiculare) se face cu:

• A Pulpita acuta seroasa totala

• B Pulpita purulenta partiala

• C Parodontita apicala acuta

• D Hiperemia pulpara

• E Abcesul cronic apical

130. Care sunt formale sub care se poate prezenta tartrul subgingival:

• A Crusta cu suprafata aspra, rugoasa

• B Depozite spinoase ca acoperite cu ghimpi

• C Formatiuni nodulare

• D Bordura circulara sau partial circulara

• E Concremente sferoidale cu diametre variabile

135. Legat de patogenia si aspectele clinice ale ameloblastomului unichistic pot fi amintite
urmatoarele:

• A Ameloblastomul unichistic poate aparea prin transformarea tumorala benigna a epiteliului unui
chist odontogen

• B Apare mai ales la pacientii tineri

• C Se localizeaza in marea majoritate la mandibula

• D In evolutie poate ajunge sa deformeze corticalele osoase

• E Este insotit de dureri intense


137. Semnele clinice subiective din parodontita marginala cronica superficiala sunt cele din gingivita,
dar mai intense si apar mai frecvent dupa cum urmeaza:

• A Prurit gingival

• B Usturimi gingivale

• C Jena dureroasa gingivala accentuata de periaj si masticatie

• D Sangerari frecvente ale gingiei la atingeri usoare si la suctiunea gingiei

• E Mobilitatea avansata a unui dinte sau a unui grup de dinti din regiunea frontala

140. Diagnosticul diferential al ameloblastomului intraosos solid sau multichistic se face cu:

• A Keratochistul odontogen

• B Chistul anevrismal

• C Displazia fibroasa

• D Fibromul ameloblastic

• E Chistul parodontal lateral

143. Manevrele Lebourg, in cadrul aprecierii mobilitatii anormale a fragmentelor asoase din fracturile
de mandibula:

• A Au caracter orientativ in stabilirea diagnosticului

• B Constau in depistarea punctelor durereoase de la nivelul focarelor de fractura

• C Nu se executa la femie

• D Pot substitui examenul radiologic

• E Nu produc durere daca este fractura de mandibula

144. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la muschiul milohioidian, ca element component al
determinantului functional neuro-muscular al cimematicii mandibulare, sunt adevarate?

• A Cand punctul fix este pe mandibula, ridica si trage in sus de osul hioid

• B Cand punctul fix este pe mandibula, are rol in deglutitie

• C Cand punctul fix este pe mandinula, are rol in masticatie

• D Cand punctul fix este pe osul hioid, coboara mandibula, avand rol in masticatie

• E Cand punctul este fix pe osul hioid, coboara mandibula, avand rol in deglutitie
145. Principiile obturatiei de baza sunt:

• A Evitarea indepartarii intempestive a dentinei sanatoase in vederea obtinerii spatiului plasarii


obturatiei de baza, intrucat “cea mai buna obturatie de baza este dentina sanatoasa”

• B Pastrarea unei grosimi cat mai mari a dentinei sanatoase care garanteaza suportul mecanic
optim pentru obturatia coronara ca si vitalitatea pulpei

• C Grosime minimala care sa evite fracturarea obturatiei coronare prin restrangerea implicita a
volumului acesteia

• D Principiul extensiei preventive, prin plasarea limitelor obturatiei de baza in zone de autocuratire

• E Principiul chirurgical de indepartare radicala a dentinei alterate

146. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tehnica de condensare laterala la cald a gutapercii
sunt adecvate?

• A Este considerata o tehnica de granita intre condensarea laterala la cald, datorita ramolirii
gutapercii, se produc fuzionarea conurilot intr-o masa unica, densa si omogena

• B In condensarea laterala la cald, datorita ramolirii gutapercii, se produce fuziunea conurilor intr-
o masa unica, densa si omogena

• C Ofera o protectie mult mai eficienta impotriva microinfiltratiilor de interfata comparativ cu


condensarea laterala la rece

• D Tehnica de obturatie a canalului radicular este asemanatoare condensarii latelale la rece

• E In condensarea laterala la cald, datorita ramolirii gutapercii, se realizeaza o simpla alipire a


unor mase izolate de gutaperca, prin laminarea conurilor sub presiunea laterala a spreaderului

147. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de crosetele turnate sunt adevarate?

• A Crosetul in agrafa de par se indica pe canin

• B Crosetul in T cu brat prelungit se indica in edentatii de clasa I si a II-a Kennedy

• C Crosetul in T cu brat prelungit nu se indica pe canin

• D Crosetul in forma de sageata se indica in edentatii de clasa I si a II- a Kennedy

• E Crosetul “HALF AND HALF” se indica la premolari, in edentatiile clasa a III-a Kennedy

148. In cadrul etapelor principale de tratament al gingivitelor si parodontopatiilor marginale,


igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana include:

• A Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor


acestora
• B Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice
superficiale

• C Detartrajul subgingival profesional

• D Detartrajul supragingival

• E Suprimarea unor procese inflamatorii intretinute de resturi radiculare sau dinti nerecuperabili
prin tratament conservator sau nechirurgical

152. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la majoritatea obiceiurilor vicioase cu interpozitie (
inclusiv cele autotrope) sunt adevarate?

• A Reprezinta un obicei vicios dobandit la o varsta mai mare a copilului

• B Pot fi reduse la o alteratie a reflexului de sugere

• C Sugerea policelui este frecvent practicata in pozitie mediana

• D Sugerea altor degete, in afara de police, poate avea o asezare paramediana

• E Acest reflex exista chiar prenatal

153. Abcesul parodontal marginal prezinta ca si simptomatologie obiectiva:

• A Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 ,, diametrul


pana la 1,5 cm sau mai mult

• B Dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie

• C Mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie si poate prezenta in zona de bombare maxima
o portiune de culoare alba-galbuie samn al unei perforari iminente sau chiar un orificiu fistulos

• D Consistenta abcesului situat vestibular si lingual este ferma si elastica; in abcesul marginal
parodontal situat palatinal, consistenta este moale depresibila

• E Percutia dintilor limitrofi abcesului este complet nedureroasa

154. In cinematica mandibulara, unghiul Bennett

• A Este descris ca fiind unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu
planul sagital

• B Este descris ca fiind unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului pivotant cu
planul sagital

• C Este descris ca fiind unghiul pe care il face traiectoria de deplasare a condilului orbitant cu
planul transversal
• D Are valori cuprinse intre 90-120 grade

• E Are valori cuprinse intre 7-30 grade

155. In cursul prepararii pentru coroana mixta metalo-ceramica, pragul gingival in zona vestibulara se
paote conforma sub forma de:

• A Prag cu bizou

• B Prag inclinat

• C Prag drept

• D Chanfrein

• E Muchie de citit

157. Indicatiile Biocalexului sunt:

• A Gangrena pulpara simpla

• B Parodontitele apicale cronice

• C Parodontitele apicale cronice fistulizate

• D Parodontitele apicale acute

• E Persistenta pulpei vii in canal

158. Urmatoarele afirmatii referitoare la retractia gingivala la varstnici sunt adevarate:

• A La varstnici retractia gingivala este considerata obisnuita chiar “fiziologica” de senescenta desi
exista o inflamatie redusa, aculta din punct de vedere clinic

• B Involutia de senescenta se caracterizeaza printr-o degenerescenta a tesutului conjunctiv si a


fibrelor de colagen, atrofia osului alveolar, care se reduce in volum, in special pe seama osului medular cu
o crestere a densitatii osoase

• C Varstnicii prezinta deseori dinti cu coroana clinica alungita, radacina clinica scurtata, dar fara
mobilitate dentara patologica

• D La varstinici nu se poate vorbi de o retractie gingivala pura, ea fiind intotdeauna consecinta


unor cauze chiar daca acestea sunt mai greu de decelat

• E Retractia gingivala la varstnici este intotdeauna consecinta unei parodontite agresive localizate
sau generalizate netratate
159. Adenomul pleomorf parotidian:

• A Debuteaza cel mai adesea in lobul superficial

• B Initial se prezinta ca un nodul solitar, de mici dimensiuni care deformeaza discret si limitat
regiunea parotidiana

• C Are consistenta ferm-elastica

• D Poate evolua o perioada lunga de timp si poate ajunge la dimensiuni importante, deformand in
totalitate regiunea parotidiana

• E Nu se poate maligniza

162. In luxatia anterioara unilaterala temporo-mandibulara:

• A Gura este mai putin deschisa

• B Linia interincisiva este deplasata contralateral

• C Obrazul este turtit si alungit pe partea afectata si relaxat pe partea opusa

• D Pacientul este cu gura inchisa

• E Amandoi obrajii sunt turtiti

163. Anestezia tronculara periferica:

• A Vizeaza trunchiul nervos si ramurile sale

• B Are o durata de actiune mai mare si nu deformeaza regiunea anesteziata

• C Permite efectuarea unor manopere terapeutice pe teritorii mai intinse

• D Este o anestezie loco-regionala prin infiltratie

• E Este o anestezie tronculara bazala

165. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu prezinta urmatoarele aspecte clinice:

• A Are caracter generalizat si predomina vestibular si in zonele interdentare

• B Volumul hiperplaziei gingivale este variabil in functie de perioada de timp in care a fost
administrat medicamentul si doza acestuia

• C Gingia hiperplazica este in general, decolabila de coroana dintelui, punand in evidenta depozite
de tesuturi sfacelate, acoperite cu exudat purulent

• D Consistenta gingiei este deosebit de ferma, pe tot parcursul bolii


• E Intr-un numar redus de cazuri, la pacientii cu o foarte buna igiena bucala, hiperplazia gingivala
se remite pana la disparitia totala

166. Printre obiectivele prepararii cavitatilor pentru inlay se numara:

• A Oprirea evolutiei afectiunii

• B Sa nu pericliteze dintele ( peretii, cuspizii)

• C Realizarea unei cavitati care sa pemita inserarea si dezinseria piesei intr-un singur ax

• D Sa asigure incercuirea coronara

• E Asigurarea stabilitatii si rezistentei restaurarii la presiunile masticatorii

169. Sugerea degetului, interpozitie ca efect de parghie, se insoteste de urmatoarele modificari:

• A Prodentia incisivilor superiori

• B Incompetenta labiala

• C Instalarea respiratiei orale

• D Tip anormal de deglutitie

• E Prodentia incisivilor inferiori

170. In cursul prepararii pentru coroana mixta metalo-ceramica, slefuirea suprafetei orale

• A Se realizeaza cu instrumente diamantate efilate, subtiri

• B Se realizeaza cu un instrument diamantat pentru chanfrein

• C Presupune o reducere adecvata atat pe peretii orali, cat si in jumatatea orala a suprafetelor
proximale pentru a obtine o zona terminala distincta in chanfrein, acolo unde nu va fi o placare cu
portelan

• D Presupune o reducere adecvata atat pe peretii orali, cat si in jumatatea orala a suprafetelor
proximale pentru a obtine o zona terminala distincta in muchie de cutit, acolo unde nu va fi o placare cu
portelan

• E Presupune o reducere edecvata atat pe peretii orali, cat si in jumatatea orala a suprafetei
ocluzale pentru a obtine o zona terminala distincta in chanfrein, acolo unde nu va fi o placare cu portelan

172. Care din afirmatiile referitoare la inflamatia parodontiului apical sunt adevarate?

• A Are un aspect acut sau cronic

• B Poate fi cauzata de factorii locali si generali ai inflamatiei pulpare

• C Este in principal o complicatie a inflamatiei pulpare cantonata la nivelul apofizei alveolare


• D Are caracteristicile unei osteite

• E Prezinta doar un aspect acut

173. Examenul obiectiv in pulpita acuta seroasa partiala ( coronara) pune in evidenta:

• A Un dinte de coloratie normala cu o carie profunda si un depozit bogat de dentina alterata

• B Un strat subtire de dentina dura si pigmentata dupa indepartarea cu prudenta a detritusurilor


alimentare si a dentinei ramolite

• C O reactie dureroasa, imediata si puternica provocata de atingerea stratului de dentina dura si


pigmentata cu sonda

• D Lipsa durerii la percutia in ax

• E Mobilitate dentara crescuta

174. Care din urmatoarele aspecte se incadreaza in diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale cronice
condensate:

• A Imaginea radiologica pune in evidenta osul periapical cu un aspect mai lucios datorita
hipermineralizarii

• B Spatiul periodontal periapical are tendinta sa fie desfiintat de zona hipermineralizata

• C Imaginea radiologica este difuza si cu spatiile intertrabeculare marite de volum

• D Teste de vitaliate negative

• E Teste de vitalitate pozitive

178. Dezavantajele coroanelor ceramice sunt:

• A Tehnologia de realizare este complicata

• B Necesita mari sacrificii amelo-dentinare

• C Nu rezista la flexiune si tractiune

• D Tehnologia de realizare este simpla

• E Materialul ceramic este foarte dur

180. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la elementele componente ale paralelografului sunt
adevarate?

• A Mina de grafit permite masurarea retentivitatilor dentare


• B Razusele de ceara se utilizeaza cand se doreste sa se indeparteze retentivitati nedorite de pe
modelul de studiu

• C Retentiometrul permite masurarea retentivitatilor detare

• D Mina de grafit marcheaza linia ecuatorului protetic

• E Retentiometrul prezinta urmatoarele marimi: 1, 1.5 si 2 mm

181. In cadrul transpozitiei dentare incomplete, tratamentul ortodontic conservator, poate viza
urmatoarele solutii terapeutice:

• A Deplasarea dentara va viza deplasarea dentara cea mai mica

• B Deplasarea denatara se va face in directia ceruta de dinte

• C Dirijarea terapeutica spre ordinea normala

• D Transpozitia dentara incompleta poate fi transformata intr-una completa

• E Extractia dintelui in ectopia cea mai accentuata

182. Anestezia plexala:

• A Este anestezia cel mai frecvent utilizata la maxilar

• B Presupune injectarea anestezicului supraperiostal si difuzarea lui prin canalele Johnson in


grosimea osului

• C Se poate utiliza doar in zonele cu corticala osoasa subtire pentru ca anestezicul sa paota difuza

• D Este mai eficienta la copii si tineri

• E Este frecvent folosita pentru inserarea implanturilor dentare

183. Diferentele esentiale intre forma de parodontita agresiva localizata si cea generalizata sunt:

• A Parodontita agresiva localizata este depistata la pubertate sau in jurul acestei perioade in timp
ce forma generalizata apare mai frecvent in preajma varstei de 30 de ani, dar si mai tarziu

• B Diferenta de aparitie in timp poate fi pusa pe seama unui raspuns imun ( prin titrul de anticorpi
serici) mai puternic la pacientii cu aprodontita agresiva localizata si mai slab cantitativ si intarziat la
pacientii cu parodontita agresiva generalizata

• C Distructiile parodontale afecteaza de regula incisivii si primii molari permanenti in forma


localizata si inca alti dinti in forma generalizata

• D Tartrul subgingival este, in mod obisnuit, absent in formele localizate di poate fi sau nu prezent
in formele generalizate
• E Parodontita agresiva localizata afecteaza cu predilectie sexul masculin, iar cea generalizata
afecteaza cu predilectie sexul feminin

184. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tehnica de condensare termomecanica a gutapercii
(McSpadden) sunt adevarate?

• A Se indica in rezorbtiile radiculare interne

• B Se contraindica in rezorbtiile radiculare interne

• C Se indica in canale inguste

• D Se contraindica in canale inguste

• E Se contraindica in canale curbe

191. Metoda compasului de aur Appenrodt pentru determinarea relatiei centrice:

• A Este o metoda antropometrica fara repere preexistente

• B Este o metoda antropometrica cu repere preexistente

• C Este o metoda functionala

• D Este o metoda grafica

• E Utilizeaza un compas special construit

197. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de anestezia nervului lingual in planseul bucal sunt
adevarate?

• A Anestezia separata a nervului lingual se practica preponderent in chirurgia oro-maxilo-facial


pentru interventii chirurgicale asupra planseului bucal si limbii

• B Teritoriul in care se obtine enestezia poate fi versantul lingual al crestei alveolare de la ultimul
molar la linia mediana

• C Teritoriul in care se obtine anestezia poate fi mucoasa hemiplanseului bucal

• D Teritoriul in care se obtine anestezia poate fi regiunea bazei limbii

• E Punctia anestezica sa realizeaza in planseul oral in dreptul primului premolar


Timisoara 2015 RASPUNSURI 106. ABC
109. AB
COMPLEMENT SIMPLU 112. BCE
114. ABC
2. D 123. ABC
5. A 130. ABCD
8. B 135. ABCD
11. E 137. ABCD
18. B 140. ABCD
24. D 143. AB
25. E 144. ABD
26. A 145. ABC
31. E 146. BCD
36. A 147. BDE
38. D 148. ACDE
39. E 152. BCDE
40. A 153. ABC
41. B 154. AE
42. A 155. ABCD
47. A 157. ABC
48. A 158. ABCD
49. E 159. ABCD
162. ABC
163. ABCD
COMPLEMENT MULTIPLU 165. ABC
166. ABCE
52. ABC 169. ABCD
53. CDE 170. BC
54. ABC 172. ABCD
57. ABCD 173. ABCD
58. ACDE 174. ABCD
65. ABC 178. ABCE
68. ABD 180. BCD
81. ABC 181. ABCD
86. ABCD 182. ACDE
89. ACE 183. ABCD
92. AB 184. ADE
94. CD 191. AE
104. ABCD 197. ABC
Timisoara 2014

COMPLEMENT SIMPLU

1. Diferenta dintre dimensinea verticala in pozitia de postura si cea de relatie centrica este de
aproximala:

• A 1 mm

• B 2-4 mm

• C 4-6 mm

• D 0,5 mm

• E Sub 1 mm

3. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de radiotranspareta ca factor care influienteaza


vindecarea intarziata a plagii postextractionala este adevarata?

• A Efectele radiatiilor ionizate se manifesta la nivelul tesutului tumoral

• B Mucoasa orala are o rata de turn-over crescuta, fiind deci extrem de radiosensibila

• C Modificarile acuta ale mucoasei constau in fibroza, raspuns imun diminuat

• D Riscul de infectie este diminuat

• E Vindecarea plagilor orale la acesti pacienti este normala

5. Care dintre particularitatile corespunde timpului II sau faringian al deglutiei:

• A Este scurt si autonom

• B Este voluntar si consta din transportarea bolului alimentar din cavitatea bucala in faringe

• C La inceput are loc o inhibitie completa a inspiratiei

• D La sfarsit are loc o inhibitie completa a inspiratiei

• E Se realizeaza prin miscari coordonate ale limbii, palatului moale, mandibulei si complexului
hioidian

7. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta un avantaj al linerilor de eugenolat de zinc (EOZ)?

• A Au un pH in apropierea neutralitaii

• B Sunt iritanti pulpari

• C Au un pH puternic acid

• D Adera le dentina
• E Inhiba polimerizarea rasinilor

8. In protezarea fixa, referitor la orientarea planului de ocluzie in zonele laterale, la pacientii cu


profil drept

• A Se va realiza un paralelism perfect intre planul de ocluzie si planul lui Camper

• B Se va realiza o convergenta intre planul de ocluzie si planul lui Camper

• C Se va realiza o divergenta intre planul de ocluzie si planul lui Camper

• D Se va realiza un paralelism perfect intre planul de ocluzie si planul orizontal de la Frankfurt

• E Se va realiza un paralelism perfect intre planul de ocluzie si marginea bazilara a mandibulei

10. Care din urmatoarele obiective terapeutice in transpozitia completa canin-incisiv lateral este
corect?

• A Slefuiri modelante ale premolarului

• B Cosmetizarea prin aditie a incisivului central

• C Ameloplastia modelanta a caninului

• D Extractia incisivului lateral si aducerea ortodontica a caninului in locul normal pe arcada

• E Slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului mezializat, pentru a
nu creea blocaje ocluzale

11. Care din urmatoarele afirmatii despre cimentul eugonolat se zinc este adevarata?

• A Este un sistem bicomponent tipic

• B Are o rezistenta la compresiune mai crescuta decat a cimenturilor cu hidroxid de calciu

• C Are o valoare mare a modului de elasticitate

• D Se obtine prin spatularea a trei paste de baza nemodificata

• E Priza are loc prin reactia de chelare intre trei molecule de eugenol si un ion de zinc

13. Tratamentul in cazul tumorii Warthin consta in:

• A Parotidectomie superficiala

• B Parotidectomia lobului profund

• C Simpla enucleere a acestuia

• D Parotidectomie cu sacrificarea nervului facial


• E Parotidectomie fara sacrificarea nervului facial

15. In preparatia canalului radicular, in extirparile pulpare, obturarea de canal in aceeasi sedinta se
realizeaza:

• A Cand avem un canal uscat, iar stadiul de inflamatie pulpara nu a depasit pe cel de pulpita
seroasa totala

• B In pulpite acute purulente partiale

• C In pulpite cronice

• D In pulpita acuta purulenta totala

• E Cand nu putem opri hemoragia

18. Modificarile faciale in anodontia intinsa releva:

• A Etajul inferior marit

• B Hiperdezvoltare osoasa

• C Profil convex

• D Sant labio-mentonier sters

• E Aspect “ de batran “

20. Subdiviziunea B a afectarii furcatiilor din cadrul clasificarii Catedrei de Parodontologie din
Bucuresti se caracterizeaza printr-o dimensiune verticala a defectului de :

• A 1-2 mm

• B 3-4 mm

• C 8-9 mm

• D 5-7 mm

• E Peste 10 mm

25. Extractia dirijata ca tratament preventiv in ectopia dentara:

• A Se desfasoara pe parcursul a doi – trei ani

• B Incepe la momentul eruptiei incisivului lateral superior

• C Este indicata chiar de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani) cand se schiteaza tendinta de
instalare a unei dizarmonii dento-alveolare cu inghesuire

• D Se desfasoara in trei etape


• E Consta in extractia incisivului central temporar

26. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza:

• A Prurit gingival accentuat

• B Dureri puternice la periaj

• C Senzatie de usturime

• D Sangerari spontane

• E Dureri discrete in timpul masticatiei unor alimente moi

28. Spatiul intre baza intermediarilor suspendati si coama crestei trebuie sa fie:

• A De cel putin 1 mm

• B De cel putin 2 cm

• C De cel putin 3 mm

• D De minim 5 mm

• E De maxim 2 mm

29. Din punct de vedere biomecanic, o proteza fixa este considerata riscanta, daca

• A nu inlocuieste nici un dinte

• B daca inlocuieste mai putin de un dinte

• C daca inlocuieste mai putin de doi dinti

• D daca inlocuieste mai mult de doi dinti

• E daca nu inlocuieste cel putin trei dinti

31. In etiologia nevralgiei de trigemen amintim:

• A pulpita seroasa totala

• B traumatismul facial

• C compresia vasculara a nervului trigemen datorita buclelor artetiale anormale situate in


apropierea zonei de intrare a radacinii

• D hiperactivitatea musculara

• E consumul excesiv de medicamente

32. Nomenclatura principiilor de baza in prepararea cavitatilor descrie:


• A Coltul este dat de jonctiunea a trei suprafete intr-un punct

• B Unghiul diedru extern este unghiul al carui varf nu se observa

• C Unghiul diedru intern este unghiul al carui varf se observa

• D Peretele axial este o suprafata interna a unei cavitati preparate care este perpendiculara pe axul
lung al dintelui

• E Peretele pulpar este o suprafata externa a unei cavitati preparate perpendicular pe axul lung al
dintelui

34. Pelicula din cadrul etapelor de formare a placii bacteriene incepe sa se depuna dupa spalare pe
suprafetele dintilor la aproximativ:

• A 30 minute

• B 1 ora

• C 2 ore

• D 48 ore

• E 34 ore

38. Diastema primara sau adevarata este cauzata de:

• A Anodontia incisivului lateral

• B Meziodensul

• C Parodontopatiile marginale

• D Dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare sau de insertia sa joasa intre incisivi

• E Sugerea buzei inferioare

46. Care din urmatoarele afirmatii privind tumora centrala cu celule gigante in cadrul tumorilor
neodontogene ale oaselor maxilare este adevarata?

• A Tumorile centrale cu celule gigant cu localizare la nivelul oaselor maxilare sunt tumori benigne
cu caracter agresiv si osteolitic marcat

• B Este frecventa la varstnici

• C Riscul de malignizare este mare, de peste 80%

• D In evolutie, corticala osoasa nu sufera modificari


• E Tumora, in evolutie, afecteaza partile moi

47. Adaugarea de rasina compozita pentru marirea retentivitatii unui dinte stalp care va sustine un
croset se face daca:

• A Retentivitatea este mai mica de 0,75 mm

• B Retentivitatea este mai mica de 0.5 mm

• C Retentivitatea este mai mica de 1mm

• D Retentivitatea este mai mica de 0,25 mm

• E Retentivitatea este mai mica de 1,25 mm

48. Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se face cu:

• A Hiperplaziile “epulis-like”

• B Chistul parodontal

• C Keratochistul odontogen

• D Tumorile maligne endoosoase

• E Chistul folicular

49. Care este procentul minim de dinti afectati de boala parodontala pentru ca acceasta sa fie
considerata generalizata:

• A 40 %

• B 50 %

• C 20 %

• D 60 %

• E 30 %

COMPLEMENT MULTIPLU

59. Pentru a imbunatati retentia protezei scheletate cu ajutorul crosetelor:

• A Se va realiza un prag mai inalt la nivelul fetei vestibulare

• B Se va realiza un prag mai inalt la nivelul fetei palatinale, sub zona de retentivitate maxima

• C Se va plasa sub zona de retentivitate maxima bratul opozant al unui croset solidarizat la coroana
telescop
• D Se va plasa sub zona de retentivitate maxima bratul activ al unui croset solidarizat la coroana
telescop

• E Se va realiza un prag mai coborat la nivelul fetei palatinale

65. In protezarea fixa, la determinarea relatiei centrice, stimularea reflexului de ocluzie molara

• A Reprezinta o metoda simpla

• B Cauta vechile reflexe parodonto-musculare de pozitionare centrica

• C Reprezinta o metoda complicata

• D Se bazeaza pe homotropia linguo-mandibulara

• E Presupune realizarea unor inregistrari grafice

67. In protezarea fixa, pentru realizarea unei ocluzii ideale, contactele dento-dentare trebuie sa se
inscrie in urmatorii parametri:

• A Sa fie multiple

• B Sa fie stabile

• C Sa fie punctiforme

• D Sa fie in suprafata

• E Sa fie precis localizate

68. Osteomielita supurata cronica a adultului prezinta urmatoarele aspecte clinice:

• A Este urmatorul stadiu evolutiv al unei osteomielite supurate acute

• B Semnul Vincent este pozitiv

• C Pot aparea multiple fistule cutaneo-mucoase

• D Deformarea unei singure corticale mandibulare

• E Stare generala influenta

69. Sugerea policelui ca obicei vicios prin interpunerea la nivelul arcadelor dentare poate determina
urmatoarele:

• A Efect accentuat de parghie asupra arcadei superioare cand sugerea policelui are loc cu fata
plamara in sus

• B Efect de parghie asupra ambelor grupe incisive, deformandu-le concomitent in seturi opuse
cand sugerea policelui este facuta simultan
• C Prodentie, cand degetul este tinut in gura cu fata palmara in susu, presand prin prima falanga pe
fata palatinara a incisivilor superiori

• D Retrodentie si franarea cresterii mandibulei, presand prin cea de a 2-a falanga pe muchia si pe
fata vestibulara a incisivilor inferiori

• E Raporturi de ocluzie inversa frontala (prin modificarea axelor incisive) cand are loc o presiune
exercitata prin fata dorsala a degetului, pe fata vestibulara a dintilor superiori

71. Incadrul metodelor imagistice in patologia tumorala maligna oro-maxilo-faciala, tomografia


computerizata:

• A Este utila in evaluarea preterapiutica a metastazelor ganglionilor limfatici cervicali

• B Este neiradianta

• C Permite evaluarea preterapieutica directa, neinvaziva, a tesuturilor submucoase si profunde


cervico-faciale

• D Permite o evaluare superioara in lipsa substantei de contrast

• E Este indicata in determinarea invaziei osoase, in special in cazul tumorilor de maxilar si


mandibula

74. La pacientii edentati partial, in cadrul diagnosticului de integritate parodontala, formele


inflamatorii se refera la:

• A Prodontita marginala cronica complexa

• B Gingivita cronica

• C Leziunile distrofice

• D Parodontita marginala cronica superficiala

76. Exista situatii in care tratamentul endodontic preoperator nu este posibil sau esueaza, dar este
posibila realizarea obturatiei de canal dupa indepartarea apexului/procesului periapicale si sub control
vizual direct:

• A Radacini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in treimea apicala

• B Prezenta unor reconstituiri corono-radiculare

• C Obturatie veche si incompleta

• D Radacini cu canale/apexuri curbe care nu permit obturarea corecta

• E Canale cu secretie persistenta, care nu permit efectuarea obturatiei de canal


77. In cazul incluziei de canin, Stivaros si Mandall au facut urmatoarele aprecieri referitoare la
inaltimea verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent;

• A Gradul 1: nu exista suprapunere

• B Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement

• C Gradul 2: suprapunere peste mai putin de jumatate din latimea incisivului

• D Gradul 2: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate din inaltimea
radacinii

• E Gradul 4: deasupra apexului

80. Urmatoarele afirmatii legate de fractura de mandibula, in cadrul accidentelor si complicatiilor


extractiei dentare, sunt adevarate:

• A Fractura de mandibula este un accident frecvent

• B Incluzia profunda a molarului de minte inferior constituie factor de risc pentru fractura
mandibulei

• C Chistul folicular poate favoriza producerea unei fracturi in os patologic

• D Pentru a reduceriscul de fractura de mandibula se indica elevatorul Lecluse in extractia unui


molar de minte inferior cu radacini drepte

• E Daca se produce fractura de mandibula, pacientul este trimis a doua zi intr-o clinica de
chirurgie maxilo-faciala

81. Referitor la etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice, trauma ocluzala cronica este
urmtata in multe cazuri de fenomene adaptative:

• A Subtierea ligamentului parodontal

• B Ingrosarea pe alocuri a laminei dura

• C Condensarea structurii osului trabecular, spongios

• D Subtierea marginii osului alveolar

• E Aparitia unor proieminete bulbare, punctiforme pe versantul vestibular si uneori oral al osului
alveolar

82. Axul de insertie al puntilor dentare:

• A Reprezinta un element ce conditioneaza conceptia si realizarea elementelor de agregare

• B Nu conditioneaza conceptia si realizarea elementelor de agregare


• C Reprezinta traiectoria parcursa de proteza de la primul contact pana la perfecta sa adaptare pe
substructura organica

• D Trebuie sa fie unic, existenta unor axe multiple nerealizand conditiile optime de stabilitate si
retentie pe substructura organica

• E Nu trebuie sa fie unic, existenta unor axe multiple realizand conditiile optime de stabilitate si
retentie pe substructura organica

85. Maseterul este un muschi puternic, patrulater si gros,

• A Situat pe fata laterala a ramului mandibulei

• B Situat pe fata mediana a ramului mandibulei

• C Alcatuir din trei portiuni deosebite prin directie si asezare

• D Alcatuita din doua portiuni deosebite prin directie si asezare

• E Foarte puternic, care depaseste forta de contractie a temporalului

86. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la preparatiile pentru incrustatiile MOD sunt adevarate?

• A Pentru preparare se utilizeaza un instrument diamantat cilindrico-conic, cu varf rotunjit

• B Adancimea santurilor de orientare la nivelul cuspizilor de sprijin trebuie sa fie 1.5 mm, iar a
nivelul cuspizilor de ghidaj 1 mm

• C Adancimea santurilor de orientare la nivelul cuspizilor de sprijin trebuie sa fie 1 mm, iar la
nivelul cuspizilor de ghidaj 1.5 mm

• D Se realizeaza un bizou larg la nivelul cuspizilor de sprijin

• E Se realizeaza un bizou larg la nivelul cuspizilor de ghidaj

88. Enameloplastia

• A Reprezinta o tehnica de lucru neinvaziva

• B Represinta o tehnica de lucru invaziva

• C Se recomanda in cazul suprafetelor ocluzale cu santuri adanci

• D Se poate face cu freza cilindrico-conica fina diamantata- freza Sorensen

• E Practic se realizeaza fara indepartarea de structura dura dentara

90. Dintre dezavantajele coroanelor metalo-acrilice amintim:

• A Fateta se desprinde deseori de pe metal


• B Legatura metal-acrilat este numai mecanica

• C Fateta se uzeaza prin periaj

• D Apare afectarea parodontala, mai ales cand colereta este acoperita cu acrilat

• E Este dificil de realizat tehnic

94. Timpul bucal al deglutitiei se realizeaza prin miscari coordonate ale:

• A Muschiului stilofaringian

• B Muschiului palatofaringian

• C Complexul hioidian

• D Constrictorului superior al faringelui

• E Mandibulei

96. Urmatoarele afirmatii asupra pericoronaritei congestive sunt adevarate:

• A Survine cu mai mare frecventa intre 18 si 25 de ani

• B Se remarca distal de molarul de 12 ani, in regiunea retromolara, o mucoasa hiperemica,


congestiva, tumefiata

• C Fenomenele inflamatorii retrocedeaza dupa cateva zile spontan

• D Aceasta faza congestiva poate evolua catre o forma supurativa, instalandu-sepericoronarita


supurata

• E Este exclusa prezenta adentiei submandibulare

97. In luxatia temporo-mandibulara anterioara acuta bilaterala:

• A Gura este partial deschisa, cu mandibuka protruzata

• B Obrajii sunt turtiti si alungiti

• C Linia interincisiva nu este deplasata

• D Condilul poate fi palpat sub arcada temporo-zigomatica

• E Fonatia nu este afectata

98. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sitemul Ultrafill sunt adevarate:

• A Nu necesita folosirea unui ciment de sigilare pentru o obturare corecta


• B Necesita folosirea unui ciment de sigilare pentru o obturare corecta

• C Livrarea gutapercii se face in capsule prevazute cu canule de calibrul 22, de unde se injecteaza
printr-o seringa de presiune

• D Gutaperca penetreaza chiar in canaliculele dentinare

• E Gutaperca nu penetreaza in canaliculele dentinare

99. Dintre obiectivele prepararii cavitatilor pentru inlay enumeram:

• A Realizarea unei cavitati care sa permita insertia si dezinsertia piesei intr-un singur ax

• B Oprirea evolutiei afectiunii

• C Sa nu pericliteze dintele (peretii, cuspizii)

• D Realizarea unei cavitati care sa permita multiple axe de insertie

• E Asigurarea stabilitatii si rezistentei la presiunile masticatorii

100. In parodontita apicala acuta seroasa (difuza) durerea:

• A Are un mers ascendent, de la simpla jena pana la dureri insuportabile

• B Este constanta

• C Are un caracter lancinant si este permanenta

• D Este exacerbata de cresterea fluxului sangvin in extremitatea cefalica

• E Nu este redusa de calmante obisnuite

102. In cadrul prognosticului tumorilor maligne oro-maxilo-faciale, urmatoarele afirmatii sunt


adevarate:

• A Prognosticul bolii maligne in teritoriul oro-maxilo-facial foloseste ca indice rata de


supravietuire de 5 ani

• B Estimarea duratei de supravietuire pentru fiecare pacient in parte este dificila si cu o relevanta
scazuta

• C Orice cancer cu rata de supravietuire 5 ani se considera vindecat

• D Rata de supravietuire de 5 ani este influientata doar de prezenta metastazelor la distanta

• E Pacientii, cu varste foarte mici, cu o tumora maligna oro-maxilo-faciala, au un prognostic foarte


bun

104. Igienizarea de catre medic se realozeaza prin:


• A Detartraj supra- si subgingival

• B Lustruirea suprafetelor dentare detartrate

• C Debridarea gingivala

• D Mijloace secundare de intretinere a igienei bucale

• E Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile

105. La analiza cinematicii mandibulare in plan sagital, traseul superior al diagramei lui Posselt
cunoaste modificari in functie de relatia dintre intercuspidarea maxima (IM) si relatia centrica (RC).
Astfel:

• A Situatia de long centric se poate caracteriza prin suprapunera punctelor ce reprezinta pe


diagrama RC si IM

• B Situatia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj strict orizontal intre cele doua
pozitii

• C Situatia de long centric se poate caracteriza printr-un decalaj oblic descendent spre RC

• D Situaita de long centric poate sa coincida cu point centric

• E In cazul existentei unui point centric, punctele reprezentand pe diagrama RC si IM se suprapun

106. Deglutitia la noul nascut in cadrul etapelor evolutive ale primului timp al deglutitiei (stadiul
bucal) se caracterizeaza prin:

• A Se porneste dintr-o pozitie de repaus a mandibulei

• B Maxilarele sunt departate

• C Maxilarele sunt apropiate

• D Dorsum-ul limbii formeaza un sant longitudional prin care se scurge laptele spre faringe purtata
de contractiile muschilor palatofaringian si stilofaringian

• E Buzele asigura inchiderea etansa a cavitatii bucale

107. In granulomul simplu conjunctiv:

• A Subiectiv simptomatologia este stearsa, aproape inexistenta

• B In general apar dureri puternice si localizate

• C Examenul radiologic nu este concludent pentru diagnostic

• D Palparea cu degetul pe mucoasa in dreptul apexului respectiv poate sa evidentieze o oarecare


sensibilitate, mai ales in fazele de acutizare
• E Cel mai concludent pentru diagnostic este examenul radiologic

113. Contraindicatii ale coroanelor de invelis nemetalice sunt:

• A Dinti scurti ( bonturi neretentive)

• B Tineri sub 17 ani ( camera pulpara mare)

• C Ocluzii adanci traumatizante

• D Discromii, distrofii, displazii in zona frontala

• E Ocluzii cap la cap (cele ceramice)

116. La examenul clinic in parodontitele apicale cronice:

• A Palparea genglionilor nu este edificatoare

• B Inspectia nu releva intotdeauna semnele manifeste concrete pentru diagnostic

• C Modificari ale sensibilitatii la palpare in vestibul si a perceperii unor zone mai ingrosate, mai
aderente de os, sunt decelabile in special la dintii frontali superiori

• D Percutia verticala a dintilor este pozitiva intr-un procent de aproximativ 20 % din cazuri

• E Sensibilitatea dureroasa acuzata de pacient este de mare intensitate

123. Gingia in cursul diabetului poate prezenta:

• A Sangerari puternice la atingere

• B Consistenta redusa, moale a papilelor

• C Frecvent, pungi false

• D Mobilitate crescuta

• E Hiperplazie gingivala generalizata

124. Obturatiile preventive cu glass ionomeri presupun urmatorii timp operatori:

• A Periaj profersional cu pasta care contine fluor

• B Pregatirea conservatoare a cavitatii

• C Indepartarea resturilor dentinare tasate pe peretii cavitatii prin aplicarea de acid poliacrilic timp
de 10 secunde
• D Aplicarea glass ionomerului de preferat de tip III (pentru “linting”)

• E Aplicarea glass ionomerului de preferat tip II ( pentru “linting”)

128. In anodontiile intinse aparatele ortodontice:

• A Trebuie sa realizeze stimularea dezvoltarii maxilare

• B Trebuie sa realizeze stabilirea unor rapoarte nermale intre cele doua maxilare

• C Trebuie sa realizeze dirijarea eruptiei dentare

• D Trebuie sa sigure paralelismul dintilor existenti

• E Nu sunt indicate, protezele totale fiind mult mai eficiente

129. Ipotezele etiopatogenice in reincluzia dentara sunt:

• A Teoria chimica

• B Teoria mecanica

• C Teoria anchilotica

• D Teoria tulburarilor hormonale

• E Teoria opririi in dezvoltare asoasa verticala

130. Referitor la etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice, trauma ocluzala primara se


produce in cazul unor:

• A Eruptii accelerate ale dintilor fara antagonisti

• B Obturarii sau coroane inalte

• C Aparate ortodontice care dezvolta forte excesive, nocive pentru parodontiul marginal

• D Punti dentare incorect realizate

• E Forte ocluzale agresive care duc la suferinte parodontale per seccundam

132. Spatiul protetic potential este spatiul ce apare la nivelul arcadei dentare consecutiv extractiei,
avand urmatoarele limite:

• A Mezial si distal – fetele proximale ale dintilor restanti

• B Mezial si distal – fetele proximale ale dintilor antagonisti bresei edentate

• C Ocluzal – planul de ocluzie sau suprafata ocluzala a arcadei antagoniste sau suprafata ocluzala
a dintilor limitrofi edentati, in cazul absentei dintilor
• D Inferior – muchia crestei alveolare

• E Inferior – marginea bazilara a mandibulei

134. MOOLA si colab. (1993) prezinta rezultatele unui program preventiv aplicat copiilor din Cape
Town, subliniind ca:

• A Sigilarea reduce incidenta cariei

• B Sigilarea creste activitatea carioasa totala de 0,65 suprafete

• C 30% din sigilari se pastreaza dupa o perioada de 7 ani

• D 50% din sigilari se pastreaza dupa o perioada de 7 ani

• E Retentia sigilarilor se mentine in proportie de 80%

135. Tehnica de condensare laterala la cald a gutapercii:

• A Realizeaza doar o simpla aplipire a unei mare isolate de gutaperca prin laminarea conurilor sub
presiunea laterala a spreaderului

• B Produce fuzionarea conurilor intr-o masa unica, densa si omogena

• C Duce la o protectie mult mai eficienta impotriva microinfiltratiilor de interfata comparativ cu


condensarea laterala la rece

• D Este indicata in ameliorarea obturatiilor noemogene de gutaperca, cu spatii vide, realizate prin
condensarea laterala la rece

• E Este considerata o tehnica de granita intre condensarea laterala la rece si condensarea verticala
la cad a gutapercii

136. In tehnica sigilarii, pregatirea smaltului pentru gravarea acida, Disney si colab, recomanda
urmatoarele:

• A Pozitionarea capului pacientului astfel incat suprafetele ocluzale sa fie paralele cu podeaua

• B Aplicarea acidului prin miscari usoare de atingere atat timp cat indica prospectul de utilizare al
sigilantului

• C Este bine ca pe durata demineralizarii suprafata sa nu se reumecteze

• D Suprafata demineralizata trebuie frecata pentru a permite netezirea

• E Nu este necesar uscarea constiincioasa cu aer comprimat

138. Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt:

• A Detartrajul subgingival din pungile parodontale


• B Chiuretajul radicular

• C Detartrajul depozitelor mari

• D Chiuretajul cementului necrotic de pe peretele moale ai pungilor parodontale

• E Detartrajul santului gingival

139. In cadrul etapelor de preparare a unui dinte pentru o coroana turnata, in mod uzual, examinarea
finala a preparatiei se face prin:

• A Inspectie directa si indirecta ( in oglinda)

• B Palpare cu varful si latul sondei dentare

• C Tehnica dentimetriei

• D Aprecierea amprentei, rin urmarirea in “negativ” a contururilor

• E Aprecierea pe o teleradiografie

140. Placuta dento-mucozala maxilara prezinta urmatoarele caracteristici:

• A Se sprijina cu o parte pe dintii restanti si ce cealalta pe mucoasa

• B Are de regula aspect de “V”

• C Are de regula forma de “U” deschis anterior

• D Se sprijina anterior pe marginea cingulara sau pe un prag supracingular avand si rol de croset
continuu

• E Are de regula forma de “U” deschis posterior

141. In cadrul sitemelor tampon salivare;

• A Bicarbonatii au un rol oarecare

• B Bicarbonatii manifesta de departe ce mai puternica actiune

• C Fosfatii manifesta de departe ce mai puternica actiune

• D Fosfatii au un rol oarecare

• E Aportul proteinelor si glicoproteinelor este nesemnificativ

142. Posibilitatile de extensie a procesului supurativ din spatiul infratemporal sunt:

• A Neurocraniu

• B Loja parotidiana
• C Orbita

• D Fosa pterigopalatina

• E Loja submandibulara

143. Care din urmatoarele enunturi referitoare la tratamentului necrozei si gangrenei pulpare sunt
adevarate?

• A Nu beneficiaza de tratament dintii cu malformatii radiculare ( in baioneta, clopot sau curburi


exagerate)

• B Nu beneficiaza de tratament conservator dintii cu pungi gingivoosoase adanci si mobilitate de


gradul II sau III

• C Beneficiaza de tratament consevator dintii cu pungi gingivoosoase adanci si mobilitate de


gradul II sau III

• D Tratemntul conservator se poate realiza la dintii cu radacinile drepte sau cu curburi ce pot fi
depasite

• E Spalaturile cu substantele antiseptice sunt preferate si benefice

146. Dintre semnele clinice ale fracturilor anterioare de malar cu deplasare amintim:

• A Echimoza palpebrala si conjunctiva “ in monoclu”

• B Intrepunerea continuitatii osoase la nivelul rebordului orbital inferior, unde se percepe doar o
denivelare “ in treapta:

• C Exoftalmie sau enoftalmie

• D Crepitatii gazoase datorate emfizemului subcutanat prin patrunderea aerului de la nivelul


sinusului maxilar

• E Deschiderea gurii in limitele normale

147. Urmatoarele afirmatii in legatura cu glicogenul sunt adevarate:

• A Este considerat un component chimic normal al epiteliului

• B Se gaseste in epiteliul, intracelular

• C Este in concentratie proportionala cu gradul de keratinizare

• D Cantitatea de glicogen din corionul gingival creste semnificativ in cursul inflamatiei

• E Scade in procesul (patologic) de acantoliza


148. Dintre etapele principale de tratament ale gingivitelor si parodontopatiilor marginale enumeram:

• A Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni

• B Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale

• C Tratamentul complicatiile cronice ale parodontopatiilor marginale cronice

• D Slefuiri ocluzale

• E Mentinerea rezultatelor abtinute prin tratament

151. Urmatoarele afirmatii legate de adenomul pleomorf parotidian sunt adevarate:

• A Debuteaza cel mai adesea in lobul superficial

• B Are consistenta ferm-elastica si este nedureros

• C Tegumentele acoperitoare sunt modificate clinic

• D Evolutia tumorala este de crestere lenta, progresiva, fara a se asocia cu durere, tulburari
functionale legate de nervul facial sau adenopatii cervicale

• E Daca tumora debuteaza in lobul profund parotidian semnele clinice sunt mult mai pronuntate

152. Conform criteriilor ocluziei functionale, tabla ocluzala

• A Este reprezentarta de aria dentara cuprinsa intre varfurile cuspizilor vestibulari si orali ai
dintilor posteriori

• B Reprezinta in totalitate dimensiunea vestibulo-orala a dintilor posteriori

• C Suporta majoritatea fortelor de masticatie

• D Aste data de versantii externi cuspidieni

• E Este delimitata de liniile de tranzitie axiale

153. Conform criteriilor ocluzale functionale, tabla ocluzala:

• A Este reprezentata de aria dentara cuprinsa intre varfurile cuspizilor vestibulari si orali ai dintilor
posteriori

• B Reprezinta in totalitate dimensiunea vestibulo-orala a dintilor posteriori

• C Suporta majoritatea fortelor de masticatie

• D Este data de versantii externi cuspidieni

• E Este delimitata de liniile de tranzitie axiale

158. In necroza pulpara, care din urmatoarele afirmatii referitoare la factorii termici sunt adevarate?
• A O scadere treptata a temperaturii pulpei cu 20 de grade Celsius duce la modificari semnificative

• B O scadere treptata a temperaturii pulpei cu 20 de grade Celsius duce la modificari


nesemnificative

• C Pulpa este mai rezistenta la cresterile de temperatura decat la scaderile de temperatura

• D La cresteri mari de temperatura ( 75 grade Celsius), ca in cazul aplicarii diatermiei pentru


desensibilizarea dentara, necroza pulpei se instaleaza lent

• E La cresteri mari de temperatura ( 75 grade Celsius), ca in cazul aplicarii diatermiei pentru


desensibilizarea dentara, necroza pulpei se instaleaza rapid

160. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la crosetul cu actiune posterioara sunt adevarate?

• A Prezinta un sprijin ocluzal si doua brate – unul flexibil si unul rigid ce se continua cu
conectorul secundar

• B Se aplica in special pe ultimii molari

• C Prezinta o elasticitate scazuta

• D Conectorul secundar rigid este plasat vestibular, bratul rigid dist-vestubular, iar bratul elastic
este situat lingual

• E Se aplica in special pe premolarii si canini, la care linia ghid este foarte inalta pe o fata si
coboara pe cealalta

161. In formarea si biochimia placii bacteriene:

• A Trecerea de la stadiul de pelicula la cel de placa bacteriana este extrem de lenta

• B Trecerea de la stadiul de pelicula la cel de plaza bacteriana este extrem de rapida

• C Formarea placii implica doua procese majore

• D Matricea intermicrobiana contine si material anorganic, reprezentat de endoxine


lipopolizaharidice

• E Formarea placii implica un singur proces major

162. Cleall, facnd inregistrari radiocinematografice la subiecti cu deglutitii anormale targe urmatoarele
concluzii:

• A Limba face contact cu bolta palatina in ½ anterioara

• B Succesiunea fazelor din primul timp al deglutitiei este neregulata, sacadata

• C La 16 % varful limbii, in repaus, depaseste incisivii inferiori


• D Mandibula si varful limbii in repaus ocupa in general o pozitie mai posterioara

• E Corelatia dintre miscarile catre inainte a limbii si a mandibulei a fost gasita viciata

166. Referitor la conturarea restaurarilor protetice, teoria accesului pentru igienizare presupune
individualizarea contururilor vestibulare si orale, tinand seama de:

• A Arhitectura tisulara

• B Conturul dintilor adiacenti

• C Raporturile ocluzale cu antagonistii

• D Culoarea coroanei clinice

• E Lungimea coroanei clinice

167. Urmatoarele afirmatii in cadrul accidentelor generale de supradozare ale anesteziei loco-regionale
sunt adevarate:

• A Copii, indeosebi pana la 8-10 ani, au o susceptibilitate mai mare pentru accidente de
supradozare

• B Pacientul supraponderal tolereaza doce mai mari de anestezic

• C Pacientii cu disfunctie hepatica au afectata capacitatea de metabolizare a anestezicelor locale de


tip aminoamida ( va fi prelungit timpul de eliminare)

• D Batranii, cu varste peste 70 de ani, au o susceptibilitate mai mica pentru accidente de


supradozare

• E Articaina se elimina renal nemodificata in proportie de 50 %

171. In parodontita apicala acuta purulenta ( circumscrisa ):

• A Testele de vitalitate ale dintelui cauzal sunt negative

• B Diagnosticul pozitiv se pune pe fistulizarea cu eliminarea de puroi

• C Examenul radiologic in primele faze nu indica modificari importante

• D Examenul radiologic in primele faze indica modificari importante

• E Diagnosticul diferential se face cu foliculita dintilor incluzi

173. In cadrul chisturilor oaselor maxilare, chisturile odontogene includ:

• A Keratochistul odontogen
• B Chistul folicular

• C Chistul parodontal lateral

• D Chistul nazo-palatin

• E Chistul median mandibular

174. Dintre avantajele prepararii pentru corane turnate amintim:

• A Asigurarea unei forme de rezistenta mai mare decat in cazul prepararii pentru realizarea unei
corane partiale

• B Se permite modificarea conturului axial al dintelui

• C Aspectele tehnice sunt mai simple camparativ cu alte tipuri de preparate

• D Aspectele tehnice sunt mai complexe comparativ cu alte tipuri de preparare

• E Asigurarea unei forme de rezistenta mai mica decat in cazul prepararii pentru realizarea unei
coroane partiale

176. Pragul gingival realizat la prepararea unui dinte pentru coroana mixta metalo-ceramica

• A Nu este uniform

• B Este uniform

• C La vivelul fetei vestibulare va avea o latime mai mare

• D La nivelul fetei vestibulare va avea o latime mai mica

• E Va fi prelungit de pe fata vestibulara spre suprafetele proximale in functie de considerente


estetice

177. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la instrumentele de detartraj sunt adevarate?

• A Sunt formate din doua parti

• B Unele instrumente au ambele capete prevazute cu parte activa

• C Partea pasiva variaza ca forma, angulatie si lungime

• D Manerul este astfel ales incat sa asigure o priza buna si sa previna oboseala musculara

• E Uneori partea activa este detasabila prin desurubare

178. Factorii iomplicati in etiopatologia anomaliilor dento-maxilare sunt:

• A Deglutitia atipica

• B Sugerea limbii
• C Caria dintilor temporari si consecintele ei

• D Traumatismele dintilor temporari

• E Alimentatia

182. Urmatoarele afirmatii legate de etiopatogenia comunicarii oro-sinusale sunt adevarate:

• A Comunicarile oro-sinusale se produc cel mai frecvent in timpul extractiei caninului

• B Deschiderea accidentala a sinusului maxilar se datoreaza de cele mai multe ori absentei sau
interpretarii eronate a examenului radiologic preextractional

• C Deschiderea accidentala a sinusului maxilar se datoreaza frecvent manevrelor chirurgicale


intempestive in extractie dentara

• D Etiologia postextractionala a comunicarii oro-sinusale este rara

• E Traumatismele la nivelul etajului mijlociu al fetei pot sonstitui factori etiologici in aparitia
comunicarii oro-sinusale

187. Seile acrilice, elemente ale protezelor partiale mobilizabile, prezinta urmatoarele caracteristici:

• A Transmit fortele de solicitare coectorului secundar

• B Au rolul de suport al dintilor artificiali si de transmitere a fortelor masticatorii suportului muco-


osos si dento- parodontal

• C Sunt realizate din polimetacrilate de metil de grosime 6 mm

• D Transmit fortele de solicitare conectorului principal

• E Numarul acestora este corespunzator spatiilor edentate

188. Schema de tratament in parodontita marginala cronica superficiala cuprinde:

• A Debridare gingivala, detartraj

• B Tratement antimicrobian ca in parodontita agresiva

• C Papilectomie, in cazul papilelor gingivale de staza

• D Gingivectomie, in formele hiperplazice asociate

• E Bioterapie de reactivare

191. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la crosete sunt adevarate?

• A Crosetul Ney Nr.2 se aplica la nivelul dintilor tronoconici cu linia ghid inalta

• B Crosetul Ney Nr.1 se aplica la nivelul molarilor si premolarilor cu linia ghid nr.1
• C Crosetul in C se aplica la nivelul molarului 2 care limiteaza distal edentatia

• D Crosetul Ney inelar se aplica la nivelul caninilor

• E Crosetul Ney cu actiune posterioara se aplica la nivelul premolarilor si caninilor

192. In pulpita cronica hiperplazica sau granulomul intern Palazzi:

• A Lexiunile sunt in general nedureroase, pacientul putand acuza o vaga jena la dintele respectiv

• B Examenul clinic ofera in general foarte putine elemente de diagnostic

• C Examenul clinic ofera in general foarte multe elemente de diagnostic

• D Pula dintelui este hipersensibila la testele de vitalitate

• E Testele de vitalitate releva sensibilitatea scazuta a pulpei

193. In cadrul principiilor de tehnica pentru extractia dintilor temporari enumeram:

• A Daca radacinile dintelui temporar, le examenul radiologic, sunt atasate de coroana premolarului
permanent, extractia trebuie sa fie facuta cu separatie radiculara

• B Daca se fractureaza radacina dintelui temporar, indepartarea se face atent, prin manevre usoare,
cu elevatorul, fara a veni in contact cu dintele

• C Clestii care se folosesc pentru extractia dintilor temporari sunt identici cu cei pentru dintii
permanenti

• D Daca se fractureaza radacina dintelui temporar, indepartarea se face atent, prin manevre usoare,
cu elevatorul, fara a veni in contact cu dintele permanent

• E Examenul radiologic postextractional este obligatoriu

194. Referitor la etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice, in ocluzia adanca acoperita:

• A Anomalia dentomaxilara reprezinta per primam o ocluzie dezechilibrata, nefunctionala

• B Dintii frontali nu au stopuri ocluzale stabile

• C Implantarea este normala atat timp cat nu se instaleaza inflamatia septica prin placa bacteriana

• D Implantarea se degradeaza odata cu aparitia leziunilor gingivo-parodontale de cauza


microboiana

• E Traumatismul direct al gingiei din zona palatina e realizat de marginile incizale ale caninilor
inferiori

195. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete sunt:

• A Copii mici
• B Graviditate

• C Pete colorate pe suprafata smaltului

• D Hiperestezie dentinara accentuata

• E Pacienti cu reflexe de voma exagerata

196. Deficitul de spatiu ca si factor loco-regional in etiopatologia incluziei dentare poate fi determinat
de :

• A Macrodontia relativa sau adevarata

• B Migrarea distala a dintilor din zona anterioara

• C Persistenta dintilor temporari

• D Dezvoltarea insuficienta a maxilarelor

• E Fibromucoasa acoperitoare densa si dura

197. In cadrul tratamentului ameloblastomului intraosos solid sau multichistic, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:

• A Radioterapia este de electie in tratamentul ameloblastomului intraosos solid sau multichistic

• B Rezectia segmentara si hemirezectia de mandibula cu sau fara dezarticulare constituie motede


de tratament curativ al ameloblastomului intraosos solid sau multichistic

• C Rata de recidiva a ameloblastomului intraosos solid sau multichistic este extrem de ridicata

• D Recidivele apar imediat dupa rezectie

• E Ameloblastomului intraosos sau multichistic aste o tumora maligna

199. Oprintre circumstantele care se constituie in factori iatrogeni putem enumera:

• A Obturatiile de colet si aproximale in exces

• B Pansamentele arsenicale etanseizate

• C Lucrarile protetice fixe si mobile nejudicios concepute si incorect realizate

• D Traumatismul dintilor vecini unei zone de tratament chirurgicale

• E Caile false in desmodontiu

200. Complicatii loco-regionale ale bolilor parodontale pot fi:

• A Sinuzita maxilara

• B Abces cerebral
• C Colecistita prin piofagie

• D Septicemie

• E Tromboflebita sinusului cavernos


Timisoara 2014 Raspunsuri 77-B D E 142-A B C D
80-B C 143-A B D E
1-B 81-B C E 146-A C D
3-B 82-A C D 147-AB D
5-A 85-A D 148-A B D E
7-A 86-A B D 151-AB D
8-A 88-B C D 152-A C
10-C 90-A B C D 153-A C
11-A 96-A B D 158-B E
13-C 97-A B C D 160-A D E
15-A 98-B C D 161-B C
18-E 99-A B C E 162-B C D E
20-D 100-A C D E 166-A B C E
25-C 102-A B 167-A B C
26-C 104-A B C E 171-A C D
28-C 105-B C E 173-A B C
29-D 106-B E 174-A B C
31-C 107-A D E 176-A C E
32-A 113-A B C E 177-B C D E
34-B 116-A B C D 178-C D
38-D 123-B C E 182-B C E
46-A 124-B C D 187-B D E
47-D 128-A B C D 188-A C D E
48-A 129-B C E 191-B E
49-E 130-B C D 192-A B C
59-B D 132-A C D 193-A B D
65-A B 134-A C 194-B C D
67-A B C E 135-B C D E 195-A D E
68-A B C 136-A B 196-A D
69-B C D E 138-A B C 197-B C
71-A C E 139-A B C D 199-A C D E
74-A B D E 140-A D E 200-A B C
76-A D E 141-B D E