Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mass Media
Mass Media
in societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in viata sociala, devenind, de-a
lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o influenta puternica asupra segmentelor
societatii. Prezenta lor activa se simte in viata financiar- bancara, in dezvoltarea industriei, in
evolutia tehnologiei, in viata politica, dar si in viata cotidiana, construind la randul lor o industrie
proprie.
Intr-un stat democratic, ele au rolul de a informa, comenta si critica, fiind considerate "centrul
vital al vietii publice".
Pentru a putea incepe o analiza a subiectului propus, consider ca inainte este necesara o
introducere in sistemul mass-media si o prezentare a evolutiei si a semnificatiilor pentru a
observa indeaproape rolurile si impactul in viata sociala.
Desi de-a lungul timpului au evoluat prin modernizari sau ameliorari la nivel tehnologic,
mijloacele media si-au pastrat o stabilitate in viata sociala si joaca un rol functional in viata
oamenilor. Ele si-au dovedit capacitatea de a produce functii in cadrul societatii. Denis McQuail
a observat ca notiunea de functie se foloseste cu sensul de "scop, de consecinta ori de cerinta sau
asteptare- si poate capata si alte intelesuri". Intre functii, efecte si roluri exista o aparenta
sinonimie, insa diferenta semnificatiei este evidenta. Functia este considerata consecinta relatiei
dintre ceea ce produce si ofera mass-media si nevoile societatii, in timp ce rolul reprezinta
misiunea deja declarata a actiunilor sale. Intr-un sistem liberal, misiunea este aceea de a facilita
accesul la informatii si divertisment, dar si de a fi in serviciul public prin informarea corecta,
formarea si promovarea educatiei, a culturii. De asemenea, observa si critica domeniile societatii,
precum cel economic, politic, social etc.. Influentarea in urma actiunii mijloacelor este
considerata efec. In urma contactului cu indivizii, acestea pot determina nivelul de cunostinte,
modul de actiune si de dobandire a comportamentelor.
Modelandu-se dupa nevoilor din ce in ce mai diversificate ale indivizilor, functiile mass-
media sunt multiple. In continuare, voi incerca o prezentare a celor mai importante dintre
acestea:
1. Functia de informare.
Cele mai multe dintre mesajele mediatice receptate zilnic, din cadrul interactiunii continue cu
mass-media, sunt informatii generale, care se adreseaza mai putin sensibilitatii ori nevoilor
curente. Din cauza patrunderii mijloacelor de comunicare in relatia dintre individ si mass-media,
oamenii isi imbogatesc bagajul de cunostinte prin aceste informatii mediatice.
Informatiile utilitare sunt cele prioritare pentru public. Fie ca este vorba despre programul la
cinematograf sau la teatru, de situatia transportului urban, starea vremii sau cotatiile bursiere,
oamenii isi orietneaza activitatea zilnica in functie de ele si controleaza mediul imediat.
La fel, informatiile de prevenire sunt si ele importante. Unele dintre ele au intrebuintare
utilitara, pe cand altele pot anticipa catastrofe naturale, crize, accidente sau evenimente
neasteptate. Astfel, viziunea prospectiva a mass-media poate ajuta populatia la mobilizarea
colectiva, la ameliorarea daunelor sau prevenirea unor evenimente neplacute. Dupa cum se poate
observa, mass-media ofera o gama larga de informatii cu privire la preocuparile, cerintele si
interesele de tot felul ale publicului.
Rolul mijloacelor media este de a obtine informatii si de a le face sa circule. In plus, ele sunt
supuse unui proces de selectare, ierarhizare si interpretare inainte de a fi transmise publicului.
Astfel, mass-media ofera o imagine mediata, o anumita versiune a unui eveniment. Uneori,
oamenii iau mesajul receptionat ca atare , fara a-l supune unei analize sau reflectii, din cauza
volumului informational foarte mare primit in fiecare
zi.
Daca ne referim la un cadru global, informatiile, ideile sau subiectele pot fi comune, insa
acestea se pot diversifica si adapta in functie de proximitatea spatiala, tinand cont de realitatea
imediata.
In oricare dintre cele doua contexte, unul dintre efectele mass-media este de a ajuta la
dezvoltarea relatiilor interumane si interculturale prin crearea de legaturi intre membrii
comunitatilor sau intre diferite comunitati. Ele capata o forta unificatoare, creeaza o viziune
globala si apropie diferite culturi, generand un sentiment de solidaritate in randul oamenilor.
Din pacate, produsele culturale reprezinta un procent scazut din grila de programe, exceptand
cazul in care canalul mediatic este specializat in acest domeniu. Nici timpul de emisie nu este
unul prielnic, emisiunile fiind difuzate in afara timpului de maxima audienta sau la ore tarzii.
Mijloacele de comunicare nu doar promoveaza modelele de comportament, ci si genereaza unele
noi, ca de exemplu cel de consum.
Pe de alta parte, mass-media sunt acuzate ca prezinta modele negative (falsi eroi, false
vedete) care au o influenta negativa puternica. In special, tinerii, inca de la varste fragede, au
tendinta sa imite diferite personaje din filme, desene animate sau sa adopte comportamentul
anumitor personalitati, vedete pe care ajung sa ii idolatrizeze. Prezenta constanta a acestor falsi
eroi sau false vedete in lumea mediatica duce la comportamentul de imitare, din dorinta de a
ajunge ca ei, de a fi faimosi sau de a ajunge in centrul atentiei. Mass-media vin cu
contraargumentul ca aceste modele antisociale sunt prezentate ca exemple negative si ca ele
reflecta realitatea inconjuratoare.
Insa, aduc din nou in discutie perspectiva studiilor functionaliste care spun ca indivizii sunt
liberi sa aleaga un anume canal sau produs cultural pe care doresc sa il consume. "Nu mai este
vorba despre a sti ce le fac mass-media oamenilor, ci despre ce fac oamenii cu mass-media".
Motivarea alegerii este facuta in functie de valorile, interesele si nevoile fiecarui individ, asa cum
spune si principiul teoriei folosintelor si recompenselor.
4. Functia de interpretare.
Informatiile trec prin mai multe etape inainte de a fi prezentate publicului. Pe de o parte, ele
necesita un proces de selectie, realizat dupa anumite criterii, apoi sunt ierarhizate in functie de
importanta sau urgenta lor. Pe de alta parte, informatiile ajung sa fie analizate si discutate. Dar
pentru ca goana dupa senzational, dupa instantaneu a castigat teren in fata dezbaterilor, s-au
dezvoltat genuri jurnalistice specializate care permit auditorilor sa aiba acces la mai multe opinii,
de multe ori ale unor specialisti, pentru a-si putea forma o parere de ansamblu. De asemenea,
telespectatorii sau ascultatorii pot participa la discutie prin telefonul in direct.
In orice caz, granita dintre informatie si opinie este greu de stabilit. Unii specialisti considera
ca influentarea are loc inca de la primele etape prin care trec informatiile: selectia si ierarhizarea.
Alegerea prezentarii unei informatii, a unui eveniment in detrimentul altora, precum si punerea
lor intr-o anume ordine reprezinta un act interpretativ.
5. Functia de divertisment.
Privit din perspectiva costurilor, divertismentul mediatic este cel mai putin costisitor, iar
accesul este imediat, doar la un buton distanta. Mass-media sunt cele mai importante furnizoare
de divertisment, procentul fiind diferit de la un canal la altul al emisiunilor de acest tip. Din
motive comerciale, divertismentul ocupa o parte importanta a programelor mediatice si au un
caracter spectaculos. Spectaculozitatea mesajelor trezeste interesul publicului, il angreneaza in
mijlocul actiunii, al evenimentelor, de aceea acest tip de discurs a patruns si in cel al informarii si
al educarii. Informatiile sunt prezentate sub forma unor stiri inedite, extraordinare, cu titluri
explozive, in timp ce discursul educativ- cultural este ambalat sub forma amuzamentului, pentru
ca "educatia este primita mai usor, daca este ascunsa sub masca distractiei".
Supusi in permanenta mesajelor mediatice, tindem sa imprumutam cuvinte sau sintagme din
limbajul mediatic in comunicarea interpersonala. Consumul produselor mediatice influenteaza
atat limbajul, cat si vocabularul nostru. Astfel, ele creeaza noi termeni, expresii, arhetipuri si
extind intelesurile unor termeni deja existenti sau substituie noi intelesuri. In timp, ele ajung sa
construiasca un vocabular simbolic.
1.3. Efectele mass-media
In fiecare zi, oamenii petrec mult timp in fata televizorului, asculta postul de radio
preferat sau citesc presa. Mijloacele media au ajuns sa aiba un impact puternic asupra indivizilor
si sa contribuie la procesul de educare si culturalizare. Influenta lor, fie puternica, fie limitata,
constituie o preocupare majora a cercetatorilor in Stiintele Comunicarii de multe decenii.
Efectele observate in randul indivizilor conduc la o multime de intrebari: citirea regulata a
ziarelor impune ideologia clasei dominante? Aparitiile repetate ale oamenilor politici la
televiziune provoaca schimbari de opinie sau de intentie de vot in randurile electoratului? Copiii
care privesc multe scene de violenta pe micul ecran sunt oare inclinati mai mult decat altii sa
adopte un comportament agresiv? Sunt intrebari care dovedesc cat de necesar este astazi studiul
efectelor, reale sau presupuse, ale mass-media. Cunostintele in materie incep sa se inmulteasca,
desi uneori raspunsurile oferite de specialisti in legatura cu acest subiect nu sunt foarte clare, date
fiind parerile lor atat de diferite.
Efectele mass-media au fost prima data observate in timpul primului razboi mondial.
Daca pana atunci populatiile civile nu fusesera implicate in razboi, de aceasta data mass-media a
reusit sa mobilizeze populatia, sa mentina moralul si sa convinga oamenii sa se alature armatei.
Din cauza aparitiei si formarii societatii de masa, se simtea nevoia crearii unor legaturi afective
intre oamenii, bazate pe solidaritate. Societatea de masa era vazuta ca o "trecere de la un sistem
social traditional si stabil, in care oamenii erau strans legati unul de altul, la unul de o mai mare
complexitate, in care indivizii erau izolati din punct de vedere social".
La randul ei, societatea sufera modificari continue. Ea nu este un sistem social perfect
stabil, iar inovatiile sunt adoptate cu usurinta. Din acest motiv, si influentele mass-media asupra
societatii se pot schimba de la o epoca la alta. De aceea, procesul de formulare si explicare a
efectelor comunicarii de masa, care sa fie valabile pentru toti cetatenii unei societati, poate
deveni dificil. In acelasi timp, sunt necesare dovezi empirice pentru ca efectele sa fie
demonstrate.
Cei care sustineau educatia, erau de parere ca structura cognitiva individuala este
deprinsa si ca se poate invata in urma experientei in societate. Ei considerau ca fiintele umane isi
dobandesc caracteristicile si abilitatile individuale din experientele proprii si in mediul in care
traiesc, prin procesul de invatare. Perspectiva educatiei devine astfel un punct de pornire in
studierea efectelor mijloacelor de comunicare in masa, deoarece este evident ca transmiterea de
informatii de catre mass-media va produce modificari majore, atat in gandirea umana la nivel
individual, cat si in dezvoltarea culturala la nivel colectiv.
Asa cum am demonstrat pana acum, rolul diferentelor individuale este semnificativ in
modelarea reactiilor fata de comunicarea de masa. Insa ele nu sunt suficiente in expunerea
relatiei dintre fiintele umane si mass-media. In completarea imaginii de pana acum se alatura
si teoria diferentelor sociale, o alta directie de gandire, bazata pe studiile empirice asupra unor
comunitati, care nu studieaza doar structura psihologica a indivizilor, ci si structura sociala din
care provin.
Teoria relatiilor sociale intregeste tabloul prin descoperirea influentelor puternice pe care
legaturile oamenilor cu familia, prietenii, colegii de munca si altii le-ar putea avea asupra
comportamentului fata de mijloacele de comunicare. Desi schimbarile produse in societate au
deteriorat legaturile informale dintre oameni, ele trebuie luate in considerare, deoarece schimbul
informal de idei cu alte persoane intervine in modificarea influentelor comunicarii de masa.
Importanta relatiilor sociale informale a dus la descoperirea unei noi viziuni asupra
procesului comunicarii de catre Katz si Lazarsfeld. Fluxul de comunicare in doi pasi presupune
circulatia informatiei prin doua etape. In primul rand, direct, catre persoanele care urmaresc
frecvent comunicarile media si, apoi, de la aceste persoane catre indivizii expusi indirect la mass-
media. Cei dintai au fost numiti lideri de opinie, deoarece s-a observat ca ei nu transmit pur si
simplu informatiile, ci ofera interpretari asupra mesajelor media. Iata ca influenta personala este
unul dintre factorii care se interpun intre mesajul comunicat de mijloacele de comunicare si
reactiile la respectivul mesaj. Cel mai adesea, influenta personala este observata in adoptarea
invovatiei. In momentul achizitionarii unui produs, de exemplu, familia sau grupul de prieteni isi
dau cu parerea si ajuta la luarea unei decizii. In acest fel, efectele nu sunt produse direct, ci trec
prin semnificatiile pe care receptorii le deprind din ele si le transmit mai departe in cercul social
apropiat. Influenta mass-media devine una indirecta, trecand printr-o serie de relatii
interpersonale.
Principiul reamintirii selective. Anumite continuturii din mass-media vor fi usor retinute
de catre anumiti indivizi si pe o perioada indelungata, in timp ce altii le pot uita foarte repede.
Rolul semnificativ il are impactul mesajului asupra publicului, dar si corelarea acestui principiu
cu cele mentionate mai sus este important. De aceea, publicitatea isi bazeaza strategia de
promovare pe numarul ridicat de repetari, prin toate mijloacele de comunicare posibile si prin
suporturi diverse, tocmai pentru a se asigura ca mesajul va fi retinut de catre publicul tinta si nu
numai.
Teoriile influentei selective ale mass-media s-au ocupat cu studiul efectelor directe, care
au o putere limitata si imediata. Insa, pentru a intelege cauzele si efectele mass-media, este
necesara indreptarea atentiei si catre consecintele indirecte si pe termen lung ale comunicarii de
masa. Diferentele de comportament ale oamenilor si rolurile lor traditionale se explica prin
evolutia in cadrul culturilor din care provin si sunt produsul socializarii. Individul este modelat
de propriul mediu prin procesul de invatare, iar experientele invatarii pot avea influente pe
termen lung asupra structurii cognitive a individului.
Teoria modelarii a fost initial formulata de catre Albert Bandura ca parte componenta a
teoriilor de invatare sociala. Scopul era sa se observe modalitatea prin care oamenii dobandesc
noi forme de comportament in cadrul social. Procesul de invatare presupune, in prima instanta,
observarea modelului comportamental inainte de a-l adopta si apoi, prin imitare, insusirea lui.
Identificandu-se cu respectivul model sau aspirand la el, individul poate considera- constietizand
sau nu- ca acel model este functionabil, iar in momentul in care se confrunta cu o situatie
similara, el isi aminteste modelul si il imita. Daca in momentul aplicarii, modelul a dus la
rezolvarea unei probleme sau la obtinerea unei satisfactii, se ajunge la consolidarea relatiei dintre
stimul si raspuns prin obtinerea acestor gratificatii sau recompense. Drept urmare, sansele ca
respectivul model de comportament sa fie adoptat in mod repetat sunt in crestere datorita
efectelor pozitive obtinute. De multe ori insa, oamenii renunta la interpretarea si analizarea
informatiilor venite din spatiul mass-media, iar punctele de vedere prezentate de acestea despre
ce este normal, ce este bine sau ce trebuie acceptat sunt preluate de catre public in conceptiile
lor fara a trece printr-un filtru personal de semnificatii.. Iata un alt exemplu prin care putem
intelege efectele cu un impact foarte puternic ale mijloacelor de comunicare, dar observate dupa
o perioada mai indelungata a actiunii lor.
Pentru a intelege efectele in urma expunerii la mass-media este nevoie insa de indreptarea
atentiei si catre cadrul social in care individul interactioneaza. De aceasta directie se
ocupa teoria expectatiilor sociale, vazute ca reguli acceptate reciproc, care definesc modul in
care oamenii trebuie sa se comporte in interactiunea sociala cu semenii lor. Activitatile umane se
desfasoara in functie de anumite reguli, traditii si legi comune care stabilesc ordinea sociala.
Conceptele fundamentale dupa care functioneaza ordinea sociala sunt: normele, rolurile,
ierarhiile si sanctiunile.
Normele sunt reguli generale intelese si urmate de toti membrii unui grup, care trebuie
cunoscute si respectate de acestia in comportamentul social. In 1970, DeFleur a elaborat o teorie
referitoare la normele culturale potrivit careia mass-media pot influenta conduita umana. Acest
lucru se datoreaza prioritizarii unor anumite subiecte, care dau de inteles oamenilor ca
structurarea a fost facut in mod special pentru a oferi spre invatare anumite norme culturale.
Pentru o viziune complexa asupra teoriei, DeFleur include si celelalte componente ale organizarii
sociale.
Pornind o paralela, mass-media sunt si ele o sursa majora de expectatii sociale, referitoare
la organizarea sociala a unor anumite grupuri din societatea moderna. Continutul lor prezinta un
set de imagini, idei si valori care determina consumatorii sa adopte conceptii depre
subdiviziunile ordinii socliale. Normele, rolurile, ierarhiile si sanctiunile descrise de mass-media
sunt asimilate de public sub forma unor seturi de expectatii sociale. Insa trebuie sa se tina cont
de faptul ca acestea pot sa nu fie intotdeauna corecte sau apartinand realitatii inconjuratoare.
Prin urmare, mijloacele media nu actioneaza doar asupra individului, oferind modele de
comportament care pot fi adoptate prin invatare, ci au efecte si asupra culturii, volumului de
cunostinte, valorilor si normelor unei societati, precum si a relatiilor sociale umane.