Sunteți pe pagina 1din 76

SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

1. INFORMATII GENERALE

1.1. Informatii despre titularul proiectului


Denumirea societatii: S.C. FABRICA DE ARME CUGIR S.A.
Adresa: str. 21 Decembrie 1989 nr. 1A, oras Cugir, jud. Alba
Date de contact: telefon 0258/753043, fax 0258/753194
Site: http://www.fabricadearmecugir.ro/
Mail: office@fabricadearmecugir.ro
Profil activitate: producţie specială, regim special – informaţii clasificate, cod CAEN
DK 2540, fabricarea de armament şi muniţie.
Forma de proprietate: societate pe acţiuni, persoană juridică română şi funcţionează
ca filială a Compania Naţională Romarm.

1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare


PFA Carmen Moldoveanu, evaluator acreditat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii
Durabile pentru efectuare Rapoarte de evaluare a impactului asupra mediului (RIM),
Rapoarte de mediu (RM) si Bilant de Mediu (BM)- certificate anexat.

Date de contact:
Persoana de contact: Carmen Moldoveanu
Telefon: 0728289682
Fax:: 0368816233
Mail: carmen.moldoveanu@consultant.com

1.3. Denumirea proiectului;


ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE
FUNCTIONAREA FABRICII DE ARME CUGIR SA

1.4. Descrierea proiectului si a etapelor de acestuia


AMPLASARE

1/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Obiectivul S.C. FABRICA DE ARME CUGIR S.A. este amplasat pe platforma industriala
din partea de sud a orasului Cugir, la 10 km de DN 7.

Incadrare in zona

Amplasamentul se află pe un teren plan, uscat, fară pericol de inundabilitate.

Durata etapei de functionare


S.C. Fabrica de Arme Cugir S.A. are în componenţă secţia de producţie integrare
produs care cuprinde (corelat cu planul de situatie- Anexa 1):

- Sectia Mecanica A- sectie de productie unde are loc prelucrarea pieselor sau

reperelor pe productia militara. Sectia cuprinde atelierele:

A.1. Ateliere prelucrari mecanice (poz. 4)

A.2. Atelier decapare (poz. 5)

A.3. Atelier Tratament termic (poz. 6)

A.4. Atelier galvanic A :

- at. Brunaj – poz. 18;

2/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

- at. Sablaj – poz. 19;

- at. Cromaj – poz. 20.

A.5. Atelier probe şi încercări (poz. 17)

A6. Staţia de neutralizare – poz. 16

- Sectia Mecanica B- are loc prelucrarea pieselor in urmatoarele ateliere:

B.1. Atelier uzinare cu prelucrari prin aschiere – poz. 7

B.2. Atelier prese – poz. 7

B.3. Atelier CNC (poz. 22)

B.4. Atelier galvanic (eloxare, fosfatare, cromare dură) (poz. 8).

Alaturi de aceste unitati, pe acelasi amplasament se afla:


C. Cladiri in care se desfasoara activitati suport pentru activitatile productive:

- Hala gospodarie span (poz. 9)

- Magazie laminate (poz. 11)

- Depozit laminate (poz. 13)

- Magazie materiale refolosibile (poz. 23)- deseuri neferoase, electronice

D. Sectii desfiintate:

- Unitatea nucleara (poz. 27)- nu mai functioneaza din anul 2011

E. Spatii inchiriate catre alte societati:

- S.C. Prototip SA- prelucrari mecanice (poz. 3, 12)

- Atelier tamplarie (poz. 21)- inchiriat la SC IVET SRL

- Atelier forja, Turnatorie (poz. 10, 27) inchiriate la SC Forging Metal SRL

3/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Unitatea detine Autorizatia de mediu nr. 15/29.01.2010 emisa de APM Alba, revizuita in
2011.

Personalul:
- nr. personal angajat: 675
- nr. angajati rezidenti in zona Cugir: 675 persoane

Programul de lucru- 8 ore/zi, 5 zile/ saptamana, 256 zile/an.

1.5. Perioada de executie si functionare propusa:


- permanent

1.6. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite


Profil activitate: producţie specială, regim special – informaţii clasificate, cod CAEN
DK 2540, fabricarea de armament şi muniţie.
Tab. 1.1
Informatii privind productia si necesarul resurselor utilizate
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor
anuala anuala
Produse de informatie Energie electrica 4397 MWh Din retea
tehnica clasificata ELECTRICA
militara Gaz metan 1075063 Din retea E-ON
Nmc Gaz Distributie
otel laminat si 240 to furnizori de profil
neferoase
uleiuri si emulsii 50 to furnizori autorizati
combustibil 1,8 to Statii PECO

Incadrarea proiectului de investitii in Directivele Europene (IPPC)- activitatea


societatii nu intra sub incidenta OTU 152/2005 actualizata privind prevenirea si controlul
integrat al poluarii.

1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate

4/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

- Materia prima utilizata este otelul laminat si materialele neferoase: Oț elul este un
aliaj ce conț ine ca elemente principale fierul ș i carbonul, având un conț inut de carbon sub
2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Oț elurile sunt
materialele cu cea mai largă utilizare în industrie. Proprietăț ile lor pot să varieze în limite
foarte largi în funcț ie de conț inutul de carbon ș i de alte elemente de aliere.
- Uleiuri hidraulice si emulsii- este un extras din ț iț ei sau cărbune, sunt hidrocarburi
care conț in sulf. Industria petrolieră prin rafinare produce lubrifianț i pentru ungerea
mecanismelor, a motoarelor cu ardere internă, uleiuri pentru acț ionări hidraulice etc.

Tab. 1.3
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice
Denumirea materiei Cantitatea Clasificarea si etichetarea Observatii
prime, a substantei sau anuala substantelor sau a preparatelor
preparatului chimic chimice
Simbol pericol2
1
fraze R

1
legenda
R 10: Inflamabil.
R20: nociv
R22: a nu se inspira praful
R26/27/28: foarte toxic prin inhalare
R34: provoaca arsuri
R35: poate provoca arsuri grave
R38: iritant pentru piele
R41: iritant
R 43: Poate cauza o iritare prin contact cu pielea.
R45: poate cauza cancer
R46: poate provoca afectiuni genetice ereditare
R52/53 Nociv pentru organismele acvatic
R 50/53: Foarte toxic pentru organismele acvatice,poate cauza efecte nefavorabile pe termen lung
asupra mediului acvatic.
R60: poate afecta fertilitatea
R61: poate provoca efecte adverse asupra copilului
R 65: Nociv:poate provoca afectiuni pulmonare in caz de inghitire
R 66: Expunerea repetata poate cauza uscarea sau craparea pielii
2
Xn- nociv
N-periculos pentru mediu
Xi- iritant
F- inflamabil
C- caustic, corosiv
O- intretine arderea
T+- foarte toxic
T- toxic

5/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Denumirea materiei Cantitatea Clasificarea si etichetarea Observatii


prime, a substantei sau anuala substantelor sau a preparatelor
preparatului chimic chimice
Materii prime
Otel laminat si neferoase 240 to - nepericulos -
Materiale auxiliare
White spirt 9000 R10, R65, R43, R Xn
50/53, R 66 N
Acetona 1200 R11, R66, R67 Xi
F
Nitrodiluant 6000 R11, R36, R67 Xn, F, Xi
Ulei hidraulic H 46 4000 R38 -
Ulei mineral izolant M4C 4000 R38 -
Ulei T 16 12000 R38 -
Acid clorhidric tehnic 6000 R34, R37 C
Acid sulfuric tehnic 6000 R35 C
anhidrida cromica 7200 R45, R46 O, T+, N
Acid fluoroboric 0 R60, R61 C
Fosfatol 3 2400 R45, R60 N,T
Lac (la fosfatare) 0 R10,R65 -
Vopsea 0 R10,R65 -
Azotat de sodiu 8400 R22 O, Xn
azotit de sodiu 1200 R22 O,T,N
hidroxid de sodiu 24000 R35 C
ibersol 1000
hipoclorit de sodiu 180 R34, R31 C
sulfit de sodiu 9000 R36/38, R31 -
Azotat de amoniu 2400 R8 clasa 5.1-substante
comburante

1.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati
de activitatea propusa
Dat fiind specificul activitatii nu exista riscul contaminarii mediului cu germeni
patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica.

Procesele si instalatiile pentru fabricarea produselor de tehnica militara nu sunt


procese care sa degaje mirosuri.

Clasa 5.1-substante comburante- conţin substanţe care, fără a fi în mod necesar combustibile ele-însele,
pot, în general, eliberând oxigenul, provoca sau favoriza combustia altor substanţe, şi obiecte conţinând
astfel de substanţe

6/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Emisiile de caldura
Desi instalatiile de obtinere a produselor de tehnica militara cuprind si faza de ardere
in cuptoare de tratament termic, la temperaturi de 650-7000 C, emisiile de caldura nu
depasesc limitele prevazute de legislatia muncii, deoarece:
- cuptoarele sunt izolate termic pentru a impiedica disiparea caldurii;
- tubulaturile de transport agent termic sunt izolate termic;
- pentru locurile de munca unde se executa operatiile de ardere in cuptoare nu
este prevazuta prezenta umana permanenta.

In ceea ce priveste nivelul de radiatii, o data cu inchiderea Laboratorului


Radiologic a disparut posibila sursa de radiatii de pe amplasament. La inchidere au fost
efectuate determinari ale nivelului de radioactivitate si nu s-au constatat depasiri

Categorie aparte de poluanti fizici, o constituie zgomotul si vibratiile in comunitatea


umana.
Sursele de impact prin zgomot si vibratii ascociate activitatilor de functionare din
cadrul proiectului exista. Natura si numarul unor astfel de surse variaza in diverse faze
ale proiectului si includ:
 Utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul materialelor dinspre
amplasament catre beneficiari si de la furnizori catre societate (cca 2
camioane/saptamana).
 Operarea utilajelor mobile si stationare din interiorul amplasamentului- cuptoare,
instalatie sablat, echipamente de transport interne, utilaje pentru prelucrari
mecanice, etc

Receptorii potentiali ai zgomotului si vibratiilor include angajatii si populatia din afara


limitelor amplasamentului.
Distante pana la zonele locuite :
- VEST- zona de locuinte, blocuri, la cca 200 m de obiectiv
- SUD- locuinte particulare, cca 100 m

7/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

De mentionat este ca in imediata vecinatate a obiectivului exista unitati potential


generatoare de zgomote (Parcul industrial Cugir), cu caracter temporar, atat prin
activitatea de transport catre si de la obiectiv cat si prin activitatea desfasurata.

Nivele de zgomot ale utilajelor care functioneaza in incinta obiectivului sunt :


- Prelucrarea mecanica a diferitelor metale- 65-90 dB
- Activitati de intretinere si reparatii ale echipamentelor si utilajelor- ocazional.
- Transportul efectuat in incinta platformei- pe durata limitata de timp, pentru
transportul muncitorilor si pentru activitati de aprovizionare/desfacere: 65-70 dB.
- Activitati de depozitare, manipulare produse: 65-85 dB
Aceste nivele de zgomot introduc cumulat un zgomot de fond in incinte si o sursa
slaba de vibratii. In afara programului curent de intretinere/ reparatii/ verificare a acestor
echipamente, amplitudinea zgomotului si a vibratiilor nu poate fi redusa in incinte.
Zgomotul din incinta zonelor tehnologice- este pe durata limitata de timp, datorat in
principal transporturilor ocazionale de muncitori la program si pentru activitati de
aprovizionare/ desfacere. Zgomotele produse de masini, utilaje din incinta halelor nu se
aud in exterior fiind ecranate de peretii din zidarie ai halelor cu grosimi de cca 0,5 m.

Alte surse de zgomot:


- camioane de mare tonaj pentru aprovizionare cu materii prime si transport
produse finite- intre 65-85 dB. Frecventa de transport variaza in functie de
cerere: cca 2 camioane/saptamana.
- manipularea materialelor si produselor finite, ambalare, incarcare in utilajele de
transport.

Sursele de zgomot generatoare de disconfort pentru populatia din zona sunt,


preponderent, legate de activitatea de transport. Celelalte activitati industriale se
desfasoara in incinta tehnica, amplasata la distanta de cca 200 m de spatiul locuit, in
incinta inchisa, unde zgomotul este ecranat de peretii din beton ai halelor de productie.
In situatia functionarii simultane a tuturor surselor de zgomot din unitate, nivelul de
zgomot, la limita zonei de locuinte, va fi :

8/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

L2= L1+20lgr1/r2
unde :
L2- nivelul de zgomot la distanta r2 fata de sursa
L1- nivelul de zgomot la distanta r1 fata de sursa
r1- 1 m distanta fata de sursa
r2- distanta pana la cel mai apropiat receptor (100 m)
Astfel, nivelul de zgomot la receptor, in cazul in care nivelul de zgomot la sursa este de
85 dB, se estimeaza a fi:
L2= 85 dB(A)+20 lg 1/100 = 45 dB (A)

Referitor la functionarea unitatii, nu sunt inregistrate reclamatii din partea publicului


referitoare de nivelul de zgomot.

Sursele de zgomot in faza de inchidere activitate- pentru aceasta faza nu se stie


inca ce solutie va fi prevazuta- reutilizare cladire in alte scopuri, demolare, etc. Oricum, in
aceasta faza, zgomotul este de asteptat ca va avea caracteristici stationare si tranzitorii,
fiind de asteptat ca va fi asociat urmatoarelor activitati :
 Transportul materialelor si echipamentelor de la obiectiv;
 Activitati de dezmembrare
 Activitati de constructii, respectiv demolare.
Aceste surse de zgomot este probabil sa depaseasca in timpul zilei nivelul maxim
admis, dar vor fi pe durata limitata. Dezmembrarea echipamentelor se va face in spatiu
inchis, peretii din beton ecranand in mare masura zgomotul produs de aceste activitati.

Reglementari din Romania privind zgomotul si vibratiile


 STAS 10009-88 : Acustica urbana : Limite admisibile ale nivelului de
zgomot- acest standard se refera la limitele admisibile ale nivelului de
zgomot in mediul urban, diferentiate pe zone si dotari functionale, pe categorii
tehnice de strazi. Astfel, conform acestui standard, avem stabilite ca limite,
pentru amplasamentul studiat, urmatoarele valori :
Tab. 1.4

9/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Spatiul considerat Nivel zgomot Valoarea curbei de Nivelul de


echivalent, Lech zgomot Cz, (dB) zgomot de varf,
(dB) L10 (dB)
Incinta industriala 65 60 -
Strada de categorie 60 55 70
tehnica IV, de
deservire locala
Parcaje auto 90 85 -

In cazul unor actiuni izolate caracterizate printr-un nivel ridicat de zgomot, acesta
poate suferi corectii in functie de durata sa (exprimata in procente fata de o perioada de
referinta de 8 h ziua sau 30 min. noaptea). Astfel, pentru o durata de max. 2 h/zi, nivelul
de zgomot admisibil pentru incinta industriala poate fi corectat cu 5 dB, astfel incat, pentru
2 h/zi se poate accepta un nivel de zgomot echivalent, la limita incintei industriale, de 70
dB.

 Ordinul 536/1997 stabileste limitele maxim admisibile ale nivelelor de zgomot


(Leq) in locuinte. Limitele pentru orele de zi (06.00-22.00) sunt de 50 dB(A),
masurate la 2 m de fatada cladirii ; pentru orele de noapte (22.00-06.00) limitele
sunt stabilite la 40 dB(A) langa cladiri, la 2 m de fatada.

10/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Tab. 1.5.
Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate

Tipul Sursa de Nr. sur-se Poluare Poluare Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/ Masuri de
poluarii poluare de maxim de fond reducere eliminare/
poluare admisa Pe zona Pe zone de Pe zone rezidentiale, de recreere sau reducere a
(limita obiecti- protectie/ alte zone protejate cu luarea in poluarii
maxim vului restrictie considerare a poluarii de fond
admisa aferente Fara masuri de Cu implementarea
pentru obiectivului eliminare/ masurilor de
om si conform reducere a eliminare/ reducere a
mediu) legislatiei in poluarii poluarii (**)
vigoare
Zgomot
Functionare Utilajele si 65 dB 65-85 65-87 65 dB 50 dB 45 dB vezi
utilaje activitatile (pt. dB(A) dB paragraf
din fabrica mediu) urmator
87 dB
(pt. om)
transport Utilaje de 65 dB 70-85 65-87 65 dB 50 dB 45 dB
materii transport (pt. dB(A) dB
prime si mediu)
produse 87 dB
finite (pt. om)
Vibratii Nu se cunoaste frecventa acestora.
Miros Nu este cazul
Radiatie electromagnetica- Nu este cazul
Radiatie ionizanta- Nu este cazul
Poluare biologica- Nu este cazul
1- conform STAS 10009/88
2- conform Normelor Republicane de Protectie a Muncii/2002 aprobate cu Legea Protectiei Muncii nr. 319/2006

11/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Masuri potentiale de atenuare a depasirilor observate ale limitelor de zgomot


- Se va stabili frecventa livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o
concentrare de impacturi asupra zonei,
- Se vor urmari si verifica permanent parametrii de functionare pentru instalatiile rutiere si
nerutiere, sub aspectul functionalitatii tobelor de esapament, pierderi de combustibil si
lubrefianti.
- Se va respecta programul de ungeri al utilajelor cu frecventa prevazuta in cartea tehnica a
instalatiilor,
- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor,
- Se vor respecta graficele de revizii tehnice specificate in cartile tehnice ale utilajelor folosite,
- In cazul semnalarii unor zgomote in functionare peste nivelul normal se vor lua imediat
masuri de identificare a cauzei si remediere a defectului,
- Monitorizarea zgomotului si implementarea actiunilor corective/ preventive acolo unde este
necesar ;
- Pastrarea inchisa a geamurilor si usilor in timpul lucrului
- Se vor evita operaţiile care pot mari nivelul de zgomot, in timpul nopţii, precum si orice
activitati in afara halelor
- Utilizarea de ventilatoare silentioase cu turatie mica
- Mentinerea unei bune mentenante a instalatiilor

Concluzie:
Din apecierea nivelului de zgomot echivalent langa fabrica si propagarea acestuia pana la
zona cu locuinte, se poate aprecia ca aportul la nivelul de zgomot existent, la o distanta de 100
m de limita amplasamentului (zona cu locuinte) se va incadra in limitele admise.

1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea


motivelor alegerii uneia dintre ele
Elementele propuse de proiect sunt rezultatul unor evaluari efectuate de SC FABRICA DE
ARME CUGIR SA pentru a analiza alternativele si pentru a alege optiunea cea mai viabila si cu
efecte sociale, economice si de mediu durabile.

12/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

A. Categoria «alternativa zero »- este alternativa in care proiectul nu va functiona. Aceasta


alternativa nu poate fi luata in considerare intrucat fabrica exista pe amplasament inca din sec.
XVIII.

B. Categoria « alternative pentru functionarea obiectivului»:


Criteriile care au dus la realizarea acestei investitii au fost urmatoarele :
- Cererea de produse de tehnica militara;
- Existenta in zona a unei forte de munca calificate si a unei traditii in acest sens.

1.10. Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind planificarea/


amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Societatea este amplasata in intravilanul localitatii Cugir.


Societatea a obtinut avizele/autorizatiile necesare efectuarii activitatilor:
 Autorizatia de mediu nr. 15/29.01.2010 emisa de APM Alba, revizuita in 2011,
 Autorizatia de gospodarire ape nr. 98/2011, eliberata de Administratia Nationala Apele
Romane, Directia Apelor Mures- Sistemul de Gospodarire a Apelor Alba;
 Abonament de utilizare/ exploatare a resurselor de apa nr. 209/2012 eliberat de A.N. Apele
Romane, A.B.A. Mures;
 Contract pentru furnizarea serviciului de apa si canalizare nr. 2004/2008 incheiat cu CTTA
SA Alba Iulia;
 Contract pentru prestare servicii de saubrizare nr. 27/2005 Incheiat cu SC G&E Invest 2003
SRL
 Contracte referitoare la gestiunea deseurilor.

Societatea are urmatoarele vecinatati:


- NORD- parcul industrial Cugir
- VEST- zona de locuinte, blocuri, la cca 200 m de obiectiv
- SUD- locuinte particulare
- EST- raul Cugir, zona industriala.
Societatea nu este amplasata in zona protejata.

13/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

1.11. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura


existenta
Accesul la carosabil- se face pe DN 704, la 10 km de ramificatia din DN7.
In incinta, drumurile de legatura cu unitatile tehnologice, zonele de depozitare produse
finite, aprovizionare, desfacere- sunt amenajate prin betonare, rigole de scurgere a apei,
suprafete de protectie.

Accesul la utilitati :
1. gaz metan- din conducta de distributie a E-ON GAZ SA ;
2. energie electrica- din reteaua de distributie a SC ELECTRICA SA ;
3. apa potabila- din retea oraseneasca ;
4. canalizare ape menajere- in retea oraseneasca.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Descrierea procesului de producţie

S.C. Fabrica de Arme Cugir S.A. are în componenţă secţia de producţie integrare produs
care cuprinde (corelat cu planul de situatie- Anexa 1):

A. Sectia Mecanica A- sectie de productie unde are loc prelucrarea pieselor sau
reperelor pe productia militara. Sectia cuprinde atelierele:
A.1. Ateliere prelucrari mecanice (poz. 4)
A.2. Atelier decapare (poz. 5)
A.3. Atelier Tratament termic (poz. 6)
A.4. Atelier galvanic A :
- at. Brunaj – poz. 18;
- at. Sablaj – poz. 19;
- at. Cromaj – poz. 20.
A.5. Atelier probe şi încercări (poz. 17)

14/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

A6. Staţia de neutralizare – poz. 16

B. Sectia Mecanica B- are loc prelucrarea pieselor in urmatoarele ateliere:


B.1. Atelier uzinare cu prelucrari prin aschiere – poz. 7
B.2. Atelier prese – poz. 7
B.3. Atelier CNC (poz. 22)
B.4. Atelier galvanic (eloxare, fosfatare, cromare dură) (poz. 8)

C. Cladiri in care se desfasoara activitati suport pentru activitatile productive:


- Hala gospodarie span (poz. 9)
- Magazie laminate (poz. 11)
- Depozit laminate (poz. 13)
- Magazie materiale refolosibile (poz. 23)- deseuri neferoase, electronice

D. Sectii desfiintate:
- Unitatea nucleara (poz. 27)- nu mai functioneaza din anul 2011

E. Spatii inchiriate catre alte societati:


- S.C. Prototip SA- prelucrari mecanice (poz. 3, 12)
- Atelier tamplarie (poz. 21)- inchiriat la SC IVET SRL
- Atelier forja, Turnatorie (poz. 10, 27) inchiriate la SC Forging Metal SRL

A. Sectia Mecanica A cu atelierele:

A.1. Ateliere prelucrari mecanice (poz. 4)

Sunt compartimentate pe fluxuri de fabricaţie executându-se prelucrări prin aşchiere:


strunjiri de degroşare, strunjiri finisare, frezări, rectificări exterioare, interioare şi plane şi
deformări plastice la rece (ştanţare).

15/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Masinile unelte din dotare: strunguri, freze, masini de rectificat interior si exterior, masini de
ambutisat la rece.

A.2. Atelier decapare (poz. 5)- unde se executa urmatoarele operatii:


- introducerea pieselor intr-o baie cu solutie de acid clorhidric cu capacitate V=100 l,
- spalare piese in apa rece, intr-o baie cu capacitate V= 100 l,
- introducerea pieselor intr-o baie cu solutie de soda calcinata de capacitate V= 100 l,
- spalarea pieselor cu apa rece, intr-o baie de capacitate V= 100 l.
Apele uzate rezultate sunt trimise in statia de epurare-neutralizare.
Schema fluxului tehnologic este prezentata in anexa 2.

A.3. Atelier Tratament termic (poz. 6)

Se executa operatii de tratament termic pentru conferirea duritatii pieselor prelucrate


mecanic.

Atelierul are in dotare:

Nr.crt. Denumire utilaj Nr. buc. Caracteristici


1 Baie de calire 2 200 l
2 Baie de revenire 3 70 l
3 Baie cu plumb 2 80 l
4 Cuptoare de calire cu curenti de inalta 5 Consum mediu gaz= 60 mc/h
frecventa Debit gaze de ardere= 811,8
Nmc/h

Atelierul este prevazut cu instalatie de evacuare cu ventilator prevazuta cu cos cu h= 6 m,


sectiunea 20x20 cm. Timpul de functionare mediu este de 3 h/zi.

Schema fluxului tehnologic este prezentata in anexa 3.

A.4. Atelier galvanic A care cuprinde:


- at. Cromaj – poz. 20.
Se executa operatii de:

16/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

a. cromare,
b. cuprare alcalina- cianurare pe baza de cianura- ocazional
c. brunare
a. In cadrul procesului tehnologic de cromare, piesele si reperele sunt supuse urmatoarelor
tratamente:
- degresare executata cu solventi organici sau solutie alcalina intr-o baie cu volum de 600 l,
- decapare cu solutii de acid clorhidric in baie de 120 l,
- neutralizare cu solutie alcalina in baie de 300 l,
- cromare electrolitica (baie pe baza de CrO3) si acid sulfuric. Pentru cromare electrolitica
exista 2 bai- 1 cu volum de 1200 l si 1 cu volum de 900 l.
- baie pentru plumbuire cu acid fluoroboric, capacitate 300 l.
Compoziţia băilor din cadrul At. Cromaj:

1. Baie de cromare:
- anhidridă cromică = 160 ÷ 180 grame/l;
- acid sulfuric = 1,8 ÷ 2,2 grame/l
2. Baie decapare:
- acid clorhidric = 80 ÷ 150 grame/l;
3. Baie degresare:
- sodă calcinată = 100 ÷ 150 grame/l
4. Baie decuprare acidă
- sulfat de cupru = 200 ÷ 250 grame/l;
- acid sulfuric = 50 ÷ 60 grame/l
5. Baie cuprare alcalină:
- cianură de cupru = 30 grame/l;
- cianură de sodiu = 60 grame/l
6. Baie plumbuire:
- acid florhidric = 240 g/l;
- acid boric = 105 g/l;
- litargă = 125 g/l;
- clei de tâmplărie = 0,5 ÷ 1,5 grame/l
7. Baie deplumbuire:
- sodă custică = 300 ÷ 400 grame/l;
- anhidridă cromică = 40 ÷ 60 grame/l
8. Baie decromare:
- sodă caustică = 60 ÷ 150 grame/l
Instalatia de cromare este dotata cu instalatie de denocivizare (baterie de filtrare cu
carbune activ).

Instalatiile sunt de generatie 1970, mentinute in functiune prin lucrari de revizii periodice.

17/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

b. Procesul tehnologic de cuprare alcalina- cianurare a pieselor sau reperelor cuprinde


urmatoarele faze:
- degresare cu solutie alcalina sau solvent organic
- spalare in apa calda
- decapare in solutie de acid clorhidric
- spalare in apa curenta
- cuprare in baie electrolitica cianurica cu volum de 300 l
- spalare in apa curenta
Aceasta instalatie functioneaza numai ocazional, din lipsa de comenzi.

Schema fluxului tehnologic este prezentata in anexa 4.

- at. Brunaj – poz. 18;

c. Procesul tehnologic de brunare se executa in 6 bai:


- 2 bai pentru degresare piese cu white spirt, azotat de amoniu (NH 4NO3) si azotat de sodiu
(NaNO2) cu o capacitate de 640 l fiecare,
- spalari piese in apa rece, V= 500 l
- spalari piese in apa calda, V= 500 l
- baie de ulei TE 16 cu capacitate de 500 l,
- 1 baie pentru neutralizarea finala cu capacitatea de 900 l.
Schema fluxului tehnologic este prezentata in anexa 5.

A.5. In atelierul probe şi încercări se executa asamblarea reperelor si obtinerea produselor


de tehnica militara.

B. sectia Mecanica B:

Are loc prelucrarea pieselor in urmatoarele ateliere:


B.1. Atelier uzinare cu prelucrari prin aschiere – poz. 7
B.2. atelier prese – poz. 7
B.3. atelier CNC (poz. 22)

18/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

B.4. atelier galvanic (eloxare, fosfatare, cromare dură) (poz. 8)- activitati ocazionale, din
lipsa de comenzi.

B1. Atelier uzinare cu prelucrari prin aschiere- se executa lucrari mecanice de prelucrare
prin aschiere. Atelierul este dotat cu strunguri, freze, masini de rectificat si masini de gaurit.

B.3. In cadrul atelierului CNC se executa operatii de inalta complexitate utilizand unelte de
comanda program.

B.4 Atelier galvanic

In atelierul galvanic au loc urmatoarele operatii: fosfatare, eloxare, lacuire si vopsire piese
si, ocazional, cromarea dura a pieselor (atelier Atotech).

Procesul tehnologic de fosfatare se desfasoara in urmatoarele faze:


- piesele sau reperele sunt fosfatate intr-o baie chimica cu un volum de 500 l care contine
fosfatol 3 (Na3PO4 si PO5)
- spalare in apa calda
- spalare in apa rece
- lacuire prin pulverizare
- uscare in cuptor
Procesul tehnologic de eloxare se realizeaza prin:
- tratarea pieselor sau reperelor, chimic, in solutie de anhidrida cromica (CrO3),
- spalare in apa calda
- uscare in curent de aer cald.
Procesul tehnologic de cromare dura se realizeaza cu urmatoarele utilaje: 1 baie de
preparare solutie anhidrida cromica cu V= 150 l, baie cu continut de anhidrida cromica cu V=
600 l, 1 baie de spalare a pieselor cu apa calda si rece.

Apele uzate sunt trimise la statia de epurare-neutralizare.

Schema fluxului tehnologic este prezentata in anexa 6.

19/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Toate instalatiile si echipamentele care deservesc S.C. Fabrica de Arme Cugir SA sunt de
generatie 1970, mari consumatoare de energie si mentinute in functiune prin lucrari de reparatii
si revizii periodice.

2.2. Activitati conexe


Unitatea nucleara (laboratorul de defectoscopie radiatii X) in prezent este casat (PV
casare din 3.11.2011). echipamentele RX au fost casate si distruse in prezenta SC Rega Eng
SRL Magurele, societate autorizata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare
pentru lucru cu surse radioactive. Valorile masurate la instalatiile dezafectate dupa casarea prin
spargere a tuburilor RX se incadreaza in valorile fondului natural.
Stocarea materialelor
In functie de sortimente, materiile prime si auxiliare sunt depozitate in: magazii si depozite
acoperite, depozite descoperite.
Magaziile si depozitele sunt din tabla, caramida, beton, acoperite cu tabla sau membrana
bituminoasa.
Principalele magazii si depozite sunt pentru: materii prime, produse chimice, organe de
asamblare, electrice, rulmenti si piese de schimb, benzi si table, profile grele.

Centralele termice pentru producere agent termic pentru incalzire si apa calda sunt in
numar de 3, amplasate in atelierul de probe si incercari, sectia de productie A si sectia de
productie B. Acestea sunt de tip Termotehnica.

Parcul auto

Utilaje de transport interne: 1 motocar, 1 electrocar.

Ca mijloace de transport auto, societatea detine doua autoturisme pentru transport


persoane si 1 autoturism (Dacia Logan) pentru transport marfa.

Transportul produselor finite este efectuat de catre firme terte ale clientilor.

20/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Societatea nu detine depozit propriu de carburanti, alimentarea facandu-se de la


statiile PECO.

2.3. Utilitati
Alimentarea cu apă se face din retea de alimentare a orasului Cugir, conform contractului
pentru furnizarea serviciului de apa si canalizare nr. 2004/2008 incheiat cu CTTA SA Alba Iulia.
Apa este utilizata in scop igienico-sanitar, tehnologic si ca apa de racire.
Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare oraseneasca in baza aceluiasi
contract.
Alimentarea cu gaz metan se realizeaza din conducta de distributie gaz metan a SC E-ON
Gaz Distributie SA.
Incălzirea se face cu centrale termice cu combustibil gazos.
Alimentarea cu energie electrică se face de la reţeaua de distributie a SC Electrica SA.

2.4. Capacitati in unitati fizice- Informatie clasificata.

2.5. Activitati de dezafectare


Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata, nu s-
au programat lucrari de dezafectare.
Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare
obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament
pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii
propuse.
Lucrarile de dezafectare consta, in general, in efectuarea unor operatii de dezafectare intr-
o anumita ordine astfel incat actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului
inconjurator si in deplina siguranta pentru cei ce efectueaza aceste operatii.
Pentru acesta este necesara parcurgerea unor etape cum sunt:
a) Obtinerea unui permis de lucru (cu sau fara foc) pentru lucrarile cu volum mic si a unui
“Plan de actiune”, aprobat de conducatorul tehnic al societatii pentru lucrarile de desfiintare de
volum si durata mare.
b) Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de dezafectare.

21/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

c) Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de


operare, pentru fiecare instalatie/utilaj in parte.
d) Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie elctrica, gaz
metan aer comprimat), dupa caz.
e) Se indeparteaza, daca este cazul, materialul de constructii contaminate cu uleiuri sau
scapari accidentale de substante chimice, aflat pe pardoseala atelierului.
f) Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau
spalare, dupa caz.
g) Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a operatiilor prevazute.
h) Toate motoarele electrice, fiind scoase de sub tensiune, se demonteaza si se
depoziteaza intr-o magazie.
i) Utilajele dinamice, cum sunt pompele, compresoarele, suflantele, ventilatoarele,
reductoarele, oprite fiind, se golesc de uleiul de ungere folosit in recipienti metalici etichetati,
dupa tipul de ulei colectat.
j) Toate racordurile se blindeaza la limita instalatiei.
k) Se demonteaza partile componente ale utilajelor care pot fi refolosite, cum sunt
motoarele electrice, ventilatoare, reductoare, echipamente electrice si AMC. etc.
l) Se colecteaza separat caramida refractara si termoizolatoare de la cuptoarele de
elaborare cu inductie.
m) Se dezmembreaza confectiile metalice cum sunt platforme, scari, balustrade, elemente
de sustinere, etc, operatie realizata prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin procedee
electrice .
n) Culcarea la pamant a partilor componente mari, si apoi debitarea in bucati, in asa fel
incit sa poata fi depozitate si apoi incarcate in mijloace auto, in vederea evacuarii.
o) Se inlatura cosurile de ventilatie, jgheaburile, burlanele
p) Se sparge betonul
q) Cu flacara oxiacetilenica se taie armaturile din beton si constructiile metalice
r) Deseurile se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului si se
depoziteaza controlat sau se transporta direct intr-un depozit amenajat.
Din activitatea de dezafectare vor rezulta materiale si deseuri periculoase care vor trebui
tratate conform legislatiei in vigoare.

22/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Inainte de data prevazuta pentru scoaterea din functiune, se va inainta la APM Alba Iulia
solicitarea de obtinere a autorizatiei pentru incetarea activitătii

3. DESEURI

Obiectivele care trebuie sa stea la baza sistemului de gestionare a deseurilor sunt :


1. minimizarea generarii deseurilor ;
2. reutilizarea si reciclarea deseurilor rezultate ;
3. tratarea deseurilor cat mai aproape de sursa;
4. minimizarea nocivitatii deseurilor

Surse de producere deseuri :


- Din activitatea de productie, reparatii si mentenanta rezulta deseuri metalice
feroase si neferoase, span, care sunt depozitate temporar in containere metalice, amplasate pe
platforme betonate, in dreptul atelierului unde se produc, (ambalajele– sunt colectate si
returnate la beneficiar).

- Din activitatea de productie rezulta namol anodic de la băile din atelierul de


galvanizare, atelier Tratament, ulei hidraulic si de ungere,

- Deseuri din epurarea apelor reziduale industriale (namol din statie de epurare),

- Aprovizionare : ambalaje (metalice, lemn)- in functie de natura lor, sunt refolosite,


valorificate sau returnate la furnizor. Ambalajele reutilizabile sunt returnate la schimb
producatorului. Ambalajele produselor toxice sunt depozitate in spatii cu podea betonata,
inchise si restrictionate.

- Deseuri diverse, din activitati cu caracter ocazional (casari, etc) : fier vechi,
materiale/ echipamente electrice, echipamente/ instalatii casate, etc ;

- Deseuri menajere si asimilabile- colectate si depozitate selectiv, sunt predate pe


baza de contract la SC Global Eco Center SRL.

23/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Deseurile rezultate sunt sortate pe tipuri, stocate in containere si gestionate de persoane


cu atributii in acest sens. Deseurile sunt transportate spre locurile special destinate, amplasate
in apropierea halelor unde se produc.
Pe amplasament exista depozitata o cantitate de cca 26 tone de nămoluri galvanice
(deseuri periculoase, cod 11 01 09*) provenite de la Staţia de neutralizare unde sunt tratate trei
categorii de ape uzate: ape uzate cromice, ape uzate cianurice, ape uzate acido– alcaline.
Procesul tehnologic al apelor uzate cuprinde următoarele etape: oxidarea cianurilor, reducerea
cromului, neutralizare, decantare. Nămolurile galvanice se găsesc depozitate în bazinul betonat
(volum V = 50 m.c.) de lângă decantor.
Societatea detine si cianura de sodiu (7,2 kg) si cupru (15,9 kg) a carei provenienta si
valabilitate nu se cunoaste, neexistand fisa tehnica a substantelor. Pe aceste substante au fost
efectuate teste de verificare a conformitatii pentru levigare. Testele au fost efectuate de catre
SC CP MED Laboratory SRL Bucuresti, raport de incercare 1326/2011.
Rezultatele obtinute:
nr. cod proba Indicatori L/S= 2 l/kg (mg/kg s.u.) L/S= 10 l/kg (mg/kg
crt. analizati s.u.)
valori valori valori valori
determinate limita determinate limita
1. S23-S1 Cu 33,862 50 32,786 100
2. S23-S2 Cu 34,453 50 33,714 100

au aratat ca solutiile de cianura din cele doua solutii se incadreaza in categoria deseurilor
periculoase, conform Anexei la Ordinul 95/2005, tabel 4.1.
Cianura este inca utilizata in procesul de productie de catre SC F.A. Cugir SA.

Pentru valorificarea, respectiv eliminarea deseurilor exista incheiate contracte cu societati


autorizate in operatiuni cu deseuri :
- SC REMAT SRL Alba pentru deseuri tehnologice (feroase, neferoase, span),
- SC ROUES SRL Sibiu, SC ArCOMMAT NIROM SRL, SC Global Eco Center SRL
pentru deseuri periculoase de tip ulei uzat, emulsii, namoluri cu continut de substante periculoase,
- SC G&E Invest SRL pentru deseuri de tip menajer

24/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Masuri propuse pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor si substantelor


periculoase
 Amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea deseurilor- betonate,
ingradite; containerele pentru deseuri vor fi etanse, cu capace si etichetate;
 Eliminarea in conditii controlate a deseurilor periculoase de nămoluri galvanice .
 In momentul in care nu se vor mai folosi solutiile de cianura de sodiu si cupru acestea se
vor elimina in conditii controlate.
 Platformele de depozitare deseuri trebuie mentinute in forma buna si curate,
 Sa predea deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori autorizati sau
sa asigure valorificarea ori eliminarea deseurilor prin mijloace proprii;
 Deşeurile expediate în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare pot fi
transportate numai de către agenţi economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor HG
1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei. Deşeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activităţii la
amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în
conformitate cu reglementările legale în vigoare;
 Sa ambaleze produsele in mod corespunzator, pentru a preveni deteriorarea si
transformarea acestora in deseuri;
 Se va evita formarea de stocuri de deşeuri ce urmează a fi valorificate sau eliminate şi
care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de
incendiu;
 Este interzisă amestecarea diferitelor categorii de deşeuri periculoase cu deşeuri
nepericuloase

In tabelul urmator prezentam o caracterizare a deseurilor rezultate din activitatea


societatii.

25/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Tab. 3.1
MANAGEMENTUL DESEURILOR

Nr. Denumire Cod (conf. Cantitatea Codul Din care : Mod de Agent
Crt deseu HG medie privind Valori- Elimi- Sto- depozi- valori-
856/2002) generata principala ficata nata cata tare ficator
(tone/an) proprietate (tone) (tone) (tone)
periculoasa
**)
1. Deşeuri 12 01 03 0,1 - - - 0,1 In SC
neferoase sectiile Claus
2. Deşeuri 12 01 01 165.000 - 165.000 - - de Servic
feroase produc- e SRL
tie si in SC
cateva REMA
locatii, T SRL
in Alba
containe
re
metalice
, pe
platfor-
ma
betona-
ta, in
dreptul
ateliere-
lor de
trata-
ment
termic,
magazie
, de
sablare.
3. Ulei uzat 13 02 07* 1,46 H3 - 1,46 - In SC
4. emulsii 13 01 09* 0,1 H4 - 0,1 - sectiile ROUE
uzate de S SRL
masini- produc- Sibiu
unelte tie SC
(trata- ArCO
mente MMAT
termice NIRO
si atelier M SRL
prelu-
crari
mecani-
ce), in
conta-
iner
metalic,
pe
platfor-
ma
betona-
ta
5. lavete 15 02 02* 0,01 H3 - 0,01 - recipi-
imbibate enti
metalici,
in
sectiile

Pagină 26
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Nr. Denumire Cod (conf. Cantitatea Codul Din care : Mod de Agent
Crt deseu HG medie privind Valori- Elimi- Sto- depozi- valori-
856/2002) generata principala ficata nata cata tare ficator
(tone/an) proprietate (tone) (tone) (tone)
periculoasa
**)
de
produc-
tie
6. Namol 11 01 09* 6,34 H6 - 6,34 - Bazin Se
anodic din betonat elimina
baile in prin
electrolitice incinta unitati
de statiei autoriz
cromare, de ate, pe
rezultat din epurare baza
statia de Namo- de
epurare lul contra
colectat ct
in
bazinul
de
decanta-
re este
evacuat
prin
pompare
intr-un
bazin
betonat
(50 mc)
de unde
este
preluat
de firma
autoriza-
ta.
7. Menajer 20 03 01 190 m.c. - - 190 - In La
m.c. europu-
servi-
bele, pe
ciul
platfor-
local
ma de
betona-
salubri
ta si
-tate
spatiu
SC
acoperit
G&E
Invest
SRL
8. Deseu de 03 01 05 271 271 - - in spatiu se
ambalaj destinat livrea-
lemn acestui za la
(ladite) scop, in clienti
dreptul impre-
atelieru- una cu
lui de produ-
Cromaj sele
finite
*)- in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazuta in anexa nr. 2 la HG
856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase;
**)- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;

Pagină 27
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

4. IMPACTUL POTENTIAL

Acest capitol al EIM se axeaza pe identificarea normelor specifice de impact asupra


mediului care pot fi asociate proiectului ca si pe actiunile specifice si initiativele pe care
societatea FABRICA DE ARME CUGIR SA le va intreprinde pentru a se asigura ca sunt
minimizate formele de impact potential negativ asupra mediului.

Sectiunile narative ofera o descriere si o evaluare a formelor de impact potential.


Prezentarea formelor de impact potential corespunde nivelului de detaliu indicat de
legislatia romana in domeniu, si anume :
- Ordinul 863/2002- privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii- cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
- Ordin 135/2010- pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice sau private;
- Ord. nr. 445/2009- privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului
asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private ;

Sectiunile urmatoare prezinta o evaluare a formelor de impact in care se discuta :


- Conditii de referinta;
- Surse potentiale de poluare (daca e cazul) pentru fiecare faza a proiectului;
- Identificarea impactului in fiecare faza a proiectului ;
- Masuri de ameliorare.

4.1. Prezentare generala a zonei

Teritoriul oraşului Cugir ocupă partea de sud-vest a judeţului Alba.

Din punct de vedere geografic, localitatea se află la intersecţia paralelei de 450 49'
latitudine nordică cu meridianul de 230 34' longitudine estică, situându-se la 15 km sud de
Valea Mureşului, la 25 km est de Orăştie şi 35 km sud-vest de Sebeş.

Oraşul Cugir este situat în zona de contact a culoarului depresionar al Orăştiei cu Munţii
Şureanu, într-un cadru natural deosebit de pitoresc, la o altitudine de 300 m faţă de nivelul
mării.

Pagină 28
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

În imediata apropriere spre est, sud şi vest se ridică dealuri ce depăşesc 700 m
altitudine, în mare măsură acoperite cu foioase şi plantaţii de pin. Spre sud de aceste
dealuri se intinde regiunea muntoasă, grupa munţilor Şureanu ce face parte din Carpaţii
Meridionali, iar spre nord şerpuieşte lunca şi terasele râului Cugir.
Obiectivul S.C. FABRICA DE ARME CUGIR S.A. este amplasat pe platforma
industriala din partea de sud a orasului Cugir, la 10 km de DN 7.

Fig. 1- incadare in zona

Zona nu are regim special de protectie (sit Natura2000, rezervatie naturala, zone
protejate).

4.2. APA

4.2.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Principala reţea hidrografică o constituie bazinul râului Cugir afluent pe partea stângă
a râului Mureş, având o lungime de 54 km.

Reteaua hidrografica a zonei corespunde cu bazinul hidrografic al râului Cugir.


Acesta se formează din unirea Râului Mare şi a Râului Mic în dreptul Uzinei Mecanice

Pagină 29
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Cugir. Râul Cugir, prin componenta sa, Râul Mare, izvorăşte de sub Vârful lui Pătru şi, după
un parcurs de 67 km, se varsă în râul Mureş. Debitul mediu al râului Cugir este de 4,45
m3/s, dar debite foarte mari s-au înregistrat în anul1984, când a ajuns la 60 m3/s, cu
consecinţe pentru oraşul Cugir şi în zonele învecinate. Benefic pentru menţinerea calităţii
apelor râului Cugir este procesul de epurare al apelor reziduale ale oraşului în staţia de
epurare situată în nordul localităţii.
Lacul glaciar Şurianu este situat într-un circ glaciar amplasat în partea estică a
Vârfului Şurianu la altitudinea de 1750 m. Lacul are o suprafaţă de 0,59 ha si o adâncime
maximă a apei de 7,3 m. Lacul antropic Canciu este situat pe Râul Mare, la 30 km de oraşul
Cugir. Pe cursul Râului Mare şi al Râului Mic s-au realizat două acumulări ce asigură
necesarul de apă a oraşului Cugir. Apele subterane au fost identificate sub forma unor
complexe acvifere cantonate îndiferite roci metamorfice.

Alimentarea cu apă a obiectivului se face de la S.C. Uzina Mecanică Cugir S.A.–


subfurnizor, care este racordată la reţeaua orăşenească- REGIA AUTONOMĂ
CUGIREANA - furnizor.

Apa potabilă la SC Fabrica de Arme Cugir SA este utilizata:


- in scop tehnologic;
- furnizare catre terti (SC Prototip SRL, SC Forging Metal SRL, SC IVET SRL)
- in scop potabil, igienico- sanitar,
- pentru stingerea incendiilor.

Pentru utilizarea si evacuarea apelor exista:


- Autorizatie de gospodarire ape nr. 98/2011
- contract pentru furnizarea serviciului de apa si canalizare nr. 2004/2008, incheiat cu
SC APA CTTA SA Alba Iulia- CED Cugir.

Situatia consumului de apa


volume de apa Volum maxim Volum mediu volum minim
mc/zi l/s mc/zi l/s mc/zi l/s
totale 650,0 11,1 500,0 8,7 364,0 6,3
in scop menajer 61,0 1,1 59,0 1,0 56,0 0,9
in scop tehnologic 589,0 10,0 441,0 7,7 308,0 5,4
Volum total de apa anual autorizat= 128,0 mii mc
Volum de apa consumat in scop menajer autorizat= 15,1 mii mc.
Pagină 30
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Volum de apa utilizat in scop tehnologic autorizat= 112,9 mii mc.

Instalatii de captare- bransament Dn= 200 mm la reteaua de apa potabila, dotata cu


apometru tip Hydrometer.

Instalatii de distributie- reteaua de distributie este realizata din conducte metalice, cu


diametre curpinse intre 50-150 mm.
Inmagazinare- rezervor “Vii” de capacitate V= 5000 mc si rezervor “Cetate” cu V=
6000 mc, apartinand de SC Apa CTTA –scursala Cugir.

Apa pentru stingerea incendiilor- este asigurata din rezervoarele de alimentare cu apa.
Exista retea separata de alimentare cu apa in scop PSI.

Modul de folosire a apei (potabil+tehnologic)

necesar total de apa cerinta totala de apa


mc/zi l/s mc/zi l/s
zilnic maxim 650,0 11,1 650,0 11,1
zilnic mediu 500,0 8,7 500,0 8,7
zilnic minim 364,0 6,3 364,0 6,3
Nu se face recircularea apei in proces.

Managementul apelor uzate

De pe platforma rezulta:

- ape uzate fecaloid-menajere care se evacueaza in reteaua de canalizare a orasului


Cugir, Qmed ev= 15,1 l/s.

- ape uzate tehnologice care, dupa trecerea prin statia de epurare a SC Fabrica de
Arme Cugir SA sunt evacuate in raul Cugir.

- canalizare ape pluviale


categoria receptori volum total evacuat
apei autorizati Qu zi Qu zi Qu zi anual- mii mc
maxim mediu minim
ape uzate canalizare 61 mc/zi 59 mc/zi 56 mc/zi 15,1 (volumele de apa
fecaloid oras Cugir uzata menajera
menajere reprezinta 100% din
volumul de apa
menajera consumata)
ape uzate raul Cugir 5760 mc/zi 330 mc/zi 231 pt. 16 h/zi de
tehnologice mc/zi functionare, volumele

Pagină 31
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

categoria receptori volum total evacuat


apei autorizati Qu zi Qu zi Qu zi anual- mii mc
maxim mediu minim
3
epurate 100 l/s 5,7 l/s de apa uzata
4,0 l/s reprezinta 75% din
volumul de apa
tehnologica utilizata.
Apa pluviala raul Cugir -

Apele uzate tehnologice provin de la:


 Tratamente termice si termochimice
 Galvanizare- instalatiile de acoperiri metalice

Din aceste procese rezulta urmatoarele categorii de ape uzate:


- ape uzate de spalare provenite de la degresare
- ape uzate de spalare provenite de la decapare
- ape uzate de spalare provenite de la cuprare, brunare si pasivizare piese cromate
- ape uzate de spalare provenite de la sectia de fosfatare
- ape uzate de spalare provenite de la eloxare si cromare dura.
Apele uzate rezultate de la spalari sunt cu evacuare continua, fiind un amestec de
solutii diluate cu continut de metale grele, cianuri (ocazional), cu un pH variabil.
Apele uzate tehnologice rezultate de pe platforma sunt evacuate in raul Cugir dupa
trecerea printr-o statie de neutralizare. Statia de neutralizare este dimensionata pentru un
debit maxim de 100 l/s. Procesul de epurare cuprinde urmatoarele etape:
- Tratarea apele cianurice sunt colectate în bazinul nr. 1, cu V= 1,5 mc, unde se face
neutralizarea manuală cu soluţie bazică (NaOH) până la pH = 11 şi cu o soluţie de hipoclorit
de sodiu (NaOCl) în exces, apoi se adaugă soluţie de acid sulfuric pentru ca valoare pH –
ului să fie cuprinsă între 6,5 ÷ 8,5 mg/l.
După oxidarea cianurilor la cianaţi, apele uzate sunt trecute în bazinul nr. 2 de
capacitate V = 2,75 mc. În acest bazin are loc hidroliza completă a cianaţilor, deci continuă
procesul de decianurare.
După distrugerea cianaţilor, apele sunt trimise în bazinul nr. 3 pentru diluare şi
neutralizare finală.
- Tratare Ape cromice- sunt colectate în bazinul nr. 2 a staţiei de neutralizare, se
amestecă cu cele provenite de la băile secundare de galvanizare şi se tratează manual cu

3
Debitul maxim reprezinta debitul de dimensionare al statiei de epurare
Pagină 32
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

acid sulfuric (pentru readucerea pH – ului) şi bisulfit de sodiu (NaHSO3). Acest procedeu se
practică pentru reducerea cromului hexavalent la crom trivalent. În cazul în care valoarea
pH-ului este sub limita permisă (6,5 – 8,5), se mai adaugă pentru corectarea pH-ului soluţie
de NaOH.
Din bazinul nr.2, apele uzate sunt trecute în bazinul de omogenizare nr. 3 şi apoi în
bazinul nr.4 unde, datorită amestecării cu pH bazic şi cu reactivii de neutralizare, se
produce precipitarea ionilor Cr3+.;
- tratarea apelor acido-alcaline, linia 3- apele colectate in bazinul de omogenizare
B3 trec in bazinul B4 cu capacitate de 15,5 mc prevazut cu agitator unde sunt tratate cu
solutie de acid sulfuric sau cu solutie de hidroxid de sodiu, in functie de pH. Dupa
neutralizare, din bazinul B4, apele uzate sunt trecute gravitational intr-un decantor orizontal,
cu 4 compartimente, capacitate totala= 120 mc. Namolul colectat in bazinul de decantare
este evacuat prin pompare intr-un bazin betonat, de capacitate V= 50 mc. Apa decantata
este pompata in decantorul V=120 mc iar namolul ingrosat este vidanjat cu firma
specializata.
Apele uzate decantate sunt evacuate gravitational in canalizarea tehnologica a uzinei
(Dn= 300 mm) cu descarcare in raul Cugir.
Inaintea evacuarii, cu frecventa zilnica, se determina indicatorii de calitate, conform
prevederilor Autorizatiei de gospodarire ape nr. 98/2011:
- o data/zi din proba medie recoltata in 24 ore, din 4 probe momentane la indicatorii:
materii in suspensie, crom total, cianuri, cupru, zinc.
- saptamanal din proba momentana pentru indicatorii de impurificare: substante
organice exprimate in CCOCr, fier ionic total, reziduu fix, sulfati.

Apele uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale uzinei sunt
colectate in canalizarea menajera, cu preluarea in canalizarea oraseneasca.

In anexa 7 se prezinta un plan al conductelor de apa si canalizare pe amplasament.

Din buletinele de analize efectuate in anul 2011 pentru monitorizarea calitatii apelor
uzate evacuate, au rezultat:

Pagină 33
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Rezultatele monitorizarilor efectuate pentru ape reziduale industriale


Nr. Crt. Indicator analizat UM Rezultate Conc. maxima admisa
obtinute4 conform autorizatiei
Autorizatie SGA
1. pH 7,56 6,5-8,5
2. Suspensii totale mg/l 30 60
3. Substante organice mg/l 30,7 125
(CCOCr)
4. Reziduu fix mg/l 108 2000
5. Sulfati mg/l 198 600
6. Cianuri totale mg/l <LOD5 0,1
7. Fier total ionic mg/l <LOD 5,0
8. Cupru (Cu2+) mg/l <LOD 0,1
9. zinc mg/l <LOD 0,5
10. Crom total (Cr+6+Cr+3) mg/l <LOD 1,0
11. Crom hexavalent mg/l <LOD 0,1
12. Fosfor total mg/l 0,998 1,0
Determinarile efectuate au aratat incadrarea indicatorilor in concentratiile maxim
admise specificate prin Autorizatia SGA valabila.

Pentru verificarea incadrarii in prevederile HG 351/2005 privind aprobarea


Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar-
periculoase, s-au efectuat urmatoarele analize :
Substanta Valori determinate6 Valori limita la evacuare observatii
prioritar conform Aut. de gosp.
periculoasa ape nr. 98/2011/
cloroform (µg/l) 6,9 mg/l = 0,006 µg/l 0,0 (mg/l) substanta cuprinsa pe
percloretilena 0,13 mg/l 100 (mg/l) lista I de substante
(µg/l) prioritar periculoase
Se observa ca nu s-au semnalat depasiri ale limitelor impuse prin autorizatia SGA Alba
Iulia pentru ape reziduale industriale, cu exceptia concentratiei de cloroform.
SC Fabrica de Arme Cugir SA a executat si analize ale apei furnizate de reteaua de
apa potabila a orasului Cugir, rezultand urmatoarele:
Caracteristica Metoda de determinare valoare determinata
cloroform (µg/l) SR EN ISO 100301/2003 7,44
Se observa ca apele intrate in proces sunt deja incarcate cu o concentratie de
cloroform mai mare decat cea evacuata, ceea ce sugereaza ca depasirea limitei de
cloroform la evacuare este foarte probabil sa fie datorata acestei cauze.

4
Buletin de analiza nr. I-345, U-159/9.06.2011, SGA Alba
5
LOD- limita de detectie
6
Analize efectuate de Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj, buletin de analiza 847/10.05.2012, anexat
Pagină 34
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Prognozarea impactului
Avand in vedere rezultatele determinarilor efectuate si incadrarea acestora in limitele
admisibile, impactul produs asupra folosintei de apa se incadreaza in limitele de
suportabilitate ale mediului, cu precadere cele referitoare la raul Cugir in care sunt
deversate apele tehnologice incarcate cu poluanti specifici, dupa trecerea prin statia de
epurare.
Se impune insa o atentie speciala a concentratiilor evacuate si a calitatii apei raului
Cugir in aval de evacuare, avand in vedere faptul ca, in amonte de F-ca de Arme Cugir SA
sunt evacuate ape uzate provenite de la Uzina Mecanica Cugir SA, ape care contin aceleasi
tipuri de poluanti si care, conform Raportului Anual de Mediu al APM Alba (2011) rezulta ca
nu sunt epurate suficient la iesirea din statia proprie de epurare a UM Cugir, acest aspect
putand conducand la o cumulare a impactului asupra calitatii apei raului Cugir cu efecte
asupra biodiversitatii zonei si a populatiei din zona.

Masuri de prevenire/diminuare a impactului


 Monitorizarea periodica a evacuarilor de ape uzate din statia de epurare si
verificarea incadrarii in limitele stabilite de Autorizatia SGA in vigoare,
 Analiza periodica a rezultatelor determinarilor si stabilirea de masuri corective/
preventive in caz de semnalare situatii accidentale/ de urgenta,
 Realizarea unui plan de intretinere/ mentenanta periodica a statiei de epurare,
realizarea unui stoc de rezerva de materiale/ consumabile, astfel incat sa se evite, pe
cat posibil, situatiile de nefunctionare a statiei,
 Evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere si substante chimice pe sol,
prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale.
 Curatarea si verificarea, cel putin o data pe an, a canalelor pluviale si a bazinelor de
pe retea.

4.3. AERUL
Clima

Condiţiile climatice specifice teritoriului administrativ al oraşului Cugir prezintă


diferenţieri pe altitudine impuse de diferenţa de nivel de peste 1700 m. Astfel temperaturile
medii anuale înregistrează valori de 0°C pe treptele cele mai înalte, de 4-5°C în treapta
montană inferioară, de 9,5°C în oraşul Cugir şi de 10,2°C în lunca Mureşului. Cantitatea de

Pagină 35
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

precipitaţii medii anuale prezintă, de asemenea, diferenţieri în funcţie de etajele climatice.


Astfel, se înregistrează valori de peste 1200 mm/an în zonele cele mai înalte,aproximativ
800-1000mm/an, în treapta montană inferioară şi 680 mm/an în zona oraşului Cugir.
Circulaţia aerului se face predominant din vest, iar spre oraşul Cugir se manifestă brizele
de munte, vânturi locale.

Se constată că luna cea mai rece este ianuarie cu o temperatură medie de -3°C, iar
cea mai caldă este iulie, cu o temperatură medie de 20°C. Regimul precipitaţiilor
înregistrează valori mairidicate primăvara şi la începutul verii datorită accentuării circulaţiei
vestice ce aduce un aer mai umed.

Calitatea aerului in zona, identificarea surselor de poluare fixe si mobile,


receptorii sensibili la poluare

Din Rapoartele de mediu publicate periodic de catre APM Alba nu au fost semnalate in
zona aspecte de neconformare legate de poluarea aerului. Acest aspect se datoreaza atat
amplasarii localitatii intr-o zona cu potential natural favorabil dispersiei poluantilor dar si o
biodiversitate bogata, cu paduri care retin eventualele substante poluante din aer. Orasul
Cugir dispune insa de o industrie dezvoltata (Uzina Mecanica Cugir SA, SC Prototip SA, SC
Forging SA, SC IVET SRL, etc), in principal orientata spre prelucrari metalice si fabricarea
de armament dar care, ca toata industria din Romania, a suferit o scadere drastica in ultimii
ani.

Ca si receptori sensibili ca poluare din zona sunt cetatenii orasului ale caror locuinte
sunt amplasate in vecinatatea societatilor industriale

In fluxul de productie, intretinere si reparatii, principalele emisii de poluanti in


atmosfera sunt: pulberile diverse si poluantii gazosi (oxizi de sulf, oxizi de azot, dioxid de
carbon, monoxid de carbon, compusi organici volatili si metan).

Emisiile de oxizi de sulf (SOx) sunt legate direct de cantitatea de sulf continuta in gazul
metan folosit la centralele termice.

Dioxidul de carbon (CO2) este un produs principal al procesului de ardere si depinde


de cantitatea de carbon existenta in combustibili.

Pagină 36
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Surse principale de producere a pulberilor:

 Activitatea de sablare cu nisip,

 Activitatea de polizare, şlefuire metalică, ascuţire, rectificare.

Principalele surse de emisii COV sunt:


 Uleiurile minerale folosite
 Spalarea si degresarea pieselor metalice la galvanizare si la vopsitorie
 Vopsitoria si lacuirea

Surse de poluanti gazosi:


 Tratamente termice
 Centralele termice pentru producere agent termic pentru incalzire si apa calda

4.6.1. Surse de emisii provenite din procesul tehnologic

 Emisii (vapori) din activitati de galvanizare- activitatile de brunare,


cromare, cuprare alcalină, fosfatare, sunt:

- emisii de pulberi in functie de natura metalului (otel, aluminiu, etc) din treapta de
pregatire a suprafetelor prin lustruire si slefuire,

- emisii de COV de la solventii folositi pentru spalare/ degresare,

- emisii sub forma de vapori care contin anhidrida cromică, acid clorhidric, cianuri, etc.

Emisiile COV din activitatea de spalare/ degresare nu intra sub incidenta HG 699/2003
actualizata. Cantitatea de solvent folosita in aceasta activitate este sub valorile de prag
impuse prin aceasta hotarare.

Emisiile de la baile electrolitice sunt captate prin hotele montate deasupra fiecarei bai,
prevazute cu ventilatoare, baterie de filtrare cu carbune activ si apoi sunt evacuate in
atmosfera la o inaltime de 8 m fata de sol. Gazele si aerosolii de crom hexavalent emisi din
instalatia de denocivizare sunt evacuate dupa trecerea printr-o baterie de filtrare cu carbune
activ.

Cantitatile de substante poluante emise in procesul tehnologic de galvanizare sunt in


functie de urmatorii factori:

Pagină 37
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

- densitatea curentului aplicat (Amperi/mp)


- marimea suprafetei care se acopera
- grosimea stratului de acoperire
- timpul de acoperire
- concentratia solutiei din cuva
- tensiunea superficiala a baii de galvanizare
- tipul obiectului pentru acoperire
- orientarea obiectelor de acoperire in cuva
Concentratia maxim admisibila pentru Cr+6 este 1 mg/Nmc.
Activitatea din uzina nu necesita obtinerea Autorizatiei Integrate de Mediu, deci nu
intra sub incidenta OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al
poluarii.

 Emisii din activitatile de acoperire prin vopsire si lacuire

Cantitatea de emisii COV din operatiile de acoperire a suprafetelor prin vopsire si


lacuire depinde de:
- continutul COV al materialului aplicat pentru acoperire
- continutul solid al materialului aplicat pentru acoperire
- eficienta transferului

Activitatea de vopsire si lacuire nu este continua, executându-se episodic, numai in


situatii exceptionale, astfel ca si emisiile provenite din aceasta activitate apar cu totul
accidental si in cantitati reduse si punctiforme.

 Cuptoarele de tratament termic cu combustibil gaze naturale

Poluantii emisi de gazele de ardere sunt specifici procesului: pulberi, SOx, NOx, CO.

Denumire Tip poluant Sisteme de Valori limita Rezultate Observatii


activitate retinere admisbile determinari
conform Ord.
462/1993
(mg/Nmc)
Atelier de Aceste valori au
pulberi Evacuarea 5 4
tratament fost determinate
emisiilor se 100
termic CO 65 prin estimare,
face prin 4
5 cuptoare NOx 350 225 calculul ratei de
cosuri
pe gaz prevazute cu 35 emisie a noxelor
SOx 9,8 din gazele
ventilatoare cu
de ardere la
Pagină 38
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Denumire Tip poluant Sisteme de Valori limita Rezultate Observatii


activitate retinere admisbile determinari
conform Ord.
462/1993
(mg/Nmc)
guri de refulare cuptoarele de
tratamente termice
fiind prezentat in
anexa 8.
Atelier Crom Instalatie de < 1 mg/Nmc 0,027 mg/NmcPentru reducerea
cromaj emisiilor in baia
hexavalent denocivizare,
de anhidrida
Bateria de
cromica se
filtrare cu
introduce fumetrol
carbune activ
(atelier Atotech şi
evacuarea at. cromaj)
emisiilor se
face prin 4
cosuri
prevazute cu
ventilatoare cu
guri de refulare

 Surse de emisii provenite de la centralele termice

SC Fabrica de Arme Cugir SA detine 3 centrale termice proprii cu urmatoarele


caracteristici:

7
Buletin de analiza nr. 2144/14.12.2011, realizat de Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj
Pagină 39
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Nr. Tip cazan Locatie Putere Tip eficienta nr. Diametru/ Rezultate determinari8 VLE (cf.
crt. termica combusitbil de ardere cosuri h (m) noxa/ valoare Ord.
(%) poluant determinata9 462/1993)
mg/Nmc
1. Termotehnica, tip Atelier de 129 kW Gaz metan 91,3 1 0,8/8 CO 74,8 100
CT A100- agent probe si SOx 0 35
termic gaz incercari NOx 54 350
2. termotehnica- sectia de productie Gaz metan 92,1 1 0,8/8 CO 77,56 100
productie abur produtie abur 2 SOx 0 35
tehnologic A to/h NOx 45,3 350
3. cazan abur sectia de productie Gaz metan 92,6 1 0,8/16 CO 79,3 100
tehnologic BW, productie abur SOx 0 35
tip termotehnica B NOx 35,08 350
Gazele arse evacuate pe cosurile instalatiilor de incalzire pe baza de gaz metan: oxizi de axot (NOx), monoxid de carbon (CO), bioxid de
carbon (CO2), substante organice volatile nemetalice (NMVOC), oxizi de sulf (SOx), metan (CH4), amoniac (NH3) si pulberi.
Nu se constata depasiri ale concentratiilor de emisii evacuate fata de valorile maxime admisibile
Puterea totala instalata este sub 50 MW.
Perioada de functionare : noiembrie-aprilie pentru agentul termic
Centrala termica se utilizeaza in principal pentru incalzirea spatiilor de birouri. In halele de productie au fost montate suflante de incalzire pe
gaz, in dreptul locurilor de munca care necesita prezenta umana.

8
Determinari efectuate cu ocazia verificarii tehnice a centralelor termice, cu analizor de gaze (anexa 9)
9
Valoarea limita raportata la un continut in oxigen de 3%, conform Ord. 462/1993

Pagină 40
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

2. Surse de emisii mobile


Transport intern interfazic- 1 motostivuitor. Acestea circula numai in incinta
fabricii, pe traseele interne, discontinuu.
Ca mijloace de transport auto, societatea detine doua autoturisme pentru
transport persoane si 1 autoturism (Dacia Logan) pentru transport marfa.
Transportul produselor finite este efectuat de catre firme terte ale clientilor
Emisiile provenite de la aceste surse sunt nesemnificative.

3. Surse de emisii fugitive

Sursele principale sunt prezentate in tab. urmator:

Nr. crt. Denumire Locatie Tip Sisteme de Observatii


activitate poluant retinere
1. Prelucrari Atelier Pulberi Sisteme de Datorita faptului ca se
mecanice prelucrari metalice ventilare si lucreaza la capacitate
mecanice (otel) aerisire a redusa, halele au
Atelier halelor si dimensiuni mari,
uzinare cu evacuare a emisiile de pulberi din
prelucrari prin pulberilor in aceste hale sunt
aschiere exterior. insesizabile.
2. Sablare cu Atelier Sablaj Pulberi Sablarea se Instalatia este dotata
nisip de nisip executa in cu instalatie de
incinta inchisa, evacuare pulberi in
in instalatia de exterior dar, datorita
sablat. vechimii acesteia,
eficienta este destul
de redusa, astfel ca
exista emisii de pulberi
si in afara sistemului
de evacuare.

Masuri propuse pentru evitarea poluarii aerului


 Desi nu s-au semnalat depasiri ale valorilor limita ale
indicatorilor de calitate pentru emisiile in atmosfera, vechimea utilajelor
utilizate in procesul de productie le face susceptibile de risc de incidente/
accidente legate de emisiile proprii. In acest sens recomandam
efectuarea de verificari periodice (lunare, in perioada de activitate
maxima) in ceea ce priveste calitatea aerului evacuat, atat pentru
centralele termice si cuptoarele de tratamente termice, inclusiv controlul
arderii si gazele arse evacuate dar si pentru instalatia de denocivizare
din atelierul de cromaj.

Pagină 41
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

 Rezultate obtinute se vor analiza periodic si se vor stabili masuri


corective/ preventive, dupa caz.

4.4. SOLUL

Solul in regiunea studiata reflecta complexitatea conditiilor genetice, fapt concretizat


in zonalitatea pe care o reprezinta.
Principalele tipuri de sol sunt:
- Solurile brune (podzolite)
- Solurile podzolite pseudogleziate in zona depresionara
- Solurile brune de padure
- Solurile brune acide montane de padure in zona montana.
Datorita conditiilor orohidrografice, climatice si de vegetatie si dat fiind caracterul
muntos din partea sudica a regiunii, solurile se succed mai mult pe zonalitatea verticala.

Soluri aluvionare
De-a lungul vaii Cugirului, pe albiile majore se intind soluri aluvionare, proprii culturilor
legumicole, cerealiere si fanetelor de lunci.
Acestea s-au dezvoltat sub o vegetatie de lunca, si sub o clima saraca in precipitatii,
supusa unor evaporari destul de mari vara, un sol de aluviuni noi.
O fasie ingusta repreznta acest sol cu un orizont A, cu putin humus, jos pana la 20
cm, urmat de un orizont B, de trecere spre pietrisuri si bolovanisuri, care formeaza roca
mama a acestui sol. Este fara structura de component nisipos, in cea mai mare parte bazic.
Intalnim in zona:
a) Soluri aluvionare necarbonatate, in lunca, din materiale aluvionare. Apa freatica
este la 3 m, fertilitate mijlocie pentru fanete, pasuni si zavoaie.
b) Soluri aluvionare carbonatate in lunca, cu humus, sol bun, arabil,
c) Soluri aluvionare gleizate in lunca, unde apa freatica este de 2 m, humus, sol bun,
arabil,
d) Lacovisti (Cugir= 20 ha), apa freatica la 2 m, folosit ca pasune.

Soluri cernoziomice
In general, predomina solurile cernoziomice levigate.

Pagină 42
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

a) Soluri cernoziomice de lunca provenite din materiale aluvionare, apa fratica la 3


m. Sol cu fertilitate agricole buna.
b) Soluri brune cernoziomice pe terase, in depresiuni, au apa freatica la 5 m, sol
fertil, bun, arabil.

Soluri brune
Solurile brune reprezinta primul stadiu de evolutie a solului in zona podzolirii si se
caracterizeaza prin formarea si acumularea humusului slab acid si formarea de argila. Acest
tip de sol s-a format de luturi carbonatice sub influenta vegetatiei forestiere a carei liziera se
descompune sub actiunea predominanta a ciupercilor dand acizi humici. Solurile brune
podzolice reprezinta procentul cel mai mare.
Solurile brune podzolice se intalnesc pe terase. Este un sol mijlociu fertil, cu apa
freatica la 5 m.

In lunca Cugirului s-au format soluri ozonale care poarta amprenta rocii mama: material
aluvial- coluvial.

Soluri brune de padure


In conditiile unui climat boreal umed, cu cantitati de precipitatii destul de mari, sub o
vegetatie lemnoasa de padure de quircinee, pe roci mame argiloase si lutoase, s-a format
solul brun podzolit. In padure, prin faptul ca nu se produc siroiri, predomina un curent
ascendent de apa, care faciliteaza migrarea compusilor chimici in orizonturile inferioare ale
solului. Acestea sunt tipurile de sol din jurul orasului Cugir.
Solurile brune de padure podzolite si solurile brune galbui ocupa aprox. 25% din
suprafata zonei.

Soluri brune galbui de padure


Solurile bruna galbui podzolite au o arie mai restransa, de aprox. 3%, in zona montana.

Soluri brune de padure montana


Acestea au o raspandire in zona de 41%. Pe ele s-au dezvoltat in cea mai mare parte
padurile de fag si conifere.
Cu caracter strict local apar si soluri turboase provenite din excesul de umezeala.

Pagină 43
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Soluri brune de padure podzolite


Solurile brune de padure podzolite sunt situate pe culmi si versanti din zona dealurilor si
o parte din zona muntilor. Sunt formate din sisturi micacee si gresii. Panza de apa freatica
este la adancimea de aprox. 25 m. Au o fertilitate redusa.

Soluri acide
Solurile acide brune sunt raspandite o arie de 8% din zona. Sunt formate din sisturi
micacee pe culmi si in depresiuni intramontane. Au o fertilitate redusa si sunt areal de
distributie restrans. Sunt intalnite in partea estica a orasului Cugir, pe dealurile inspre Teiul
Zanei si pe dealurile Plesii.

Efecte potentiale ale activitatii pe amplasament

Sursele potentiale de poluare a solului datorate activitatii desfasurate pe


amplasament, sunt:
- Emisii de poluanti evacuati in atmosfera, rezultati in urma arderii combustibilului
gazos in centrala termica,
- Emisii de poluanti evacuati in atmosfera rezultate din procesele tehnologice,
- Defectari accidentale ale unor componente sau instalatii de la atelierele de
galvanizare,
- Defectari accidentale ale conductelor din sistemul de canalizare al societatii,
- Stocarea si depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, in special a celor
periculoase,
- Stocarea, depozitarea si manipularea necorespunzatoare a substantelor si
produselor chimice periculoase.

In societate exista amenajate o parcare, la intrarea in societate, cu suprafata de 100


mp, betonata.

In anul 2011, cu ocazia executarii Bilantului de Mediu, au fost efectuate 2 analize de


sol din zone considerate cu risc ridicat de poluare: vecinatea atelierului de galvanizare, la
adancimi de 20 si 30 de cm (S23-S3 si S24-S4). Probele au fost ambalate in pungi de
plastic si transportate la laboratorul de analize al SC CP MED Laboratory SRL Bucuresti.

Valori limita pentru tipul de sol mai putin sensibil, conform Ord. 756/1997:

Pagină 44
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

nr. crt. incercari efectuate10 UM ord. 756/1997


C.N. Prag alerta prag interventie
1 cianuri libere mg/kg <1 10 20
2 cianuri complexe mg/kg <5 200 500
3 cianuri totale mg/kg - - -
4 crom total mg/kg 30 300 600
5 Pb mg/kg 20 250 1000
6 Cu mg/kg 20 250 500
7 P total mg/100 g - - -
8 CTTS mg/100 g - - -
clorurica - ≤ 100
solfatica - ≤ 150
9 SO4 mg/100 g - 5000 50.000
10 Cl mg/100 g - - -

10
Buletin de analiza nr. 1427/21.12.2011, SC MED Laboratory SRL, Bucuresti
Pagină 45
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Analizele efectuate au aratat urmatoarele concentratii:

nr. proba adancime cianuri cianuri cianuri Cr total Pb Cu P total CTSS SO42- Cr
cm) libere complexe totale
mg/kg mg/100 g
S23-S3 20 SLD SLD SLD 15,367 83,33 140,0 0,0156 112,600 182,28 106,16
S24-S4 30 SLD SLD SLD 17,256 89,666 138,00 0,0523 98,68 188,32 110,17

Se constata urmatoarele:
Pentru tipul de sol mai putin sensibil, teren situat in zona industriala:
1. Concentratiile de cianuri libere, complexe, totale se situeaza sub limita de detectie,
2. Concentratiile de crom total, plumb si cupru depasesc valoarea normala in sol dar se situeaza sub valoarea pragului de alerta,
3. Sulfatii se incadreaza sub valoarea pragului de alerta,
4. Solul nu a suferit o salinizare clorurica sau sulfatica
Rezultand o poluare nesemnificativa pentru tipul de sol mai putin sensibil din cadrul platformei C.N. Romarm SA- SC Fabrica de Arme Cugir SA

Pagină 46
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Concluzii:

Activitatile invecinate nu pot influenta decat in mica masura conditiile de mediu in care isi
desfasoara activitatea SC Cugir SA- poate fi vorba de societatile care isi desfasoara activitatea
pe amplasamentul societatii (S.C Prototip SA, SC Forging SA, SC IVET SRL, etc) care, in lipsa
unor prevederi contractuale clare si delimitative pot depozita necorespunzator deseuri sau
deteriora solul pe amplasamentele pe care isi desfasoara activitatea, cu influenta asupra SC
F.A. Cugir SA.

Un impact semnificativ poate fi determinat de fenomene naturale (alunecari de teren,


cutremure, inundatii). Impotriva dezastrelor naturale este intocmit un plan de actiune la nivelul
societatii ca parte componenta a planului judetean pentru situatii de urgenta.

Raman in continuare cateva puncte carora trebuie sa li se acorde o atentie speciala:


- Modul de depozitare al deseurilor, in special a celor periculoase
- Modul de depozitare al substantelor periculoase
- Refacerea suprafetelor betonate care sunt in cea mai mare parte deteriorate si nu
asigura o protectie totala a solului,
- Achizitionarea si utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor/scurgerilor,
- Avand in vedere depasirea concentratiilor fata de valorile normale pentru crom total,
plumb si cupru dar situarea lor sub valoarea pragului de alerta prevazut de Ord. 756/1997, se
impune o monitorizare suplimentara asigurata de catre titularii activitatilor potential
responsabile de poluare (cf. art. 4, pct. b din Ord. 756/1997).
- Se impune de asemenea, efectuarea de inspectii zilnice, intocmirea unui program de
mentenanta si efectuarea de revizii periodice ale sistemelor de depozitare si transport.

4.5. GEOLOGIA
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul oraşului Cugir se încadrează în două
ţinuturi. Astfel, este treapta piemontană, la contactul dintre culoarul Mureşului şi regiunea
Munţilor Şurianu, un piemont înalt, fragmentat în culmi prelungi, cu altitudini între 300 şi 700m.
Aceste dealuri, în mare parte împădurite cu foioase şi plantaţii de pin sunt: Dealul Drăgana

47/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

situat în est, Dealul Chiciora spre nord, cu 739 m altitudine, iar spre vest Dealul Cetate cu
oaltitudine de 450 m. O bună parte din teritoriul administrativ al oraşului Cugir este amplasat în
zona Munţilor Şurianu, ce prezintă o evidentă asimetrie orografică, prin prezenţa înălţimilor
celor mai mari în sud-estul unităţii montane– Vârful lui Pătru cu o înălţime de 2130 m şi Vârful
Şurianu cu 2059 m altitudine – şi prin scăderea altitudinii spre nord. În zona alpină este prezent
un relief glaciar reprezentat de circuri glaciare în care se găsesc lacuri glaciare. Prezenţa
suprafeţelor nivelate conferă întregului spaţiu montan un mare grad de accesibilitate, de
utilizare şi prin aceasta de umanizare. Spre nordul oraşului Cugir se evidenţiază lunca Râului
Cugir şi terasele acestuia. Lunca se lărgeşte spre nord având lăţimi de 400-500 m, prezentând
un relief plan. La ape mari, mai ales primăvara, au loc revărsări pe suprafeţe mai întinse,
dincolo de localitatea apropiată oraşului, şi anume Vinerea.Terasele mărginesc de-o parte şi
de alta lunca prezentând lăţimi ce variază între 180 şi 300 m, cea mai mare parte a lor este
utilizată pentru cultura cerealelor, iar spre nord se suprapun cu terasele Mureşului. Din punct
de vedere altimetric intravilanul oraşului Cugir este marcat de izohipsa (curbăde nivel) de 300
m altitudine absolută.

Concluzii
Obiectivul analizat nu produce modificari in structura geologica a zonei.
Nici pe amplasament si nici in apropierea sa nu exista obiective geologice valoroase
protejate.

4.6. BIODIVERSITATE

Formaţiunile vegetale prezente în acest areal sunt dominate de păduri de fag


(Fagussilvatica) desfăşurate până la 1050 m altitudine, păduri de molid (Picea abies) cu
extensiune între 1300 şi 1700 m, dincolo de care etajul subalpin prezintă o varietate floristică –
jneapăn, ienupăr, smârdar, afin, merişor. Pajiştile alpine au un caracter insular în zona
vârfurilor ce depăşesc 2000 m. De remarcat este faptul că pădurile deţin peste 65% din
suprafaţa administrativă a oraşului Cugir. Prezenţa pădurilor a favorizat şi existenţa unei faune
diverse şi relativ bogate: ursul brun (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes
vulpes), mistreţul, care depăşesc de multe ori limitele pădurii. Alături de aceste specii se
găsesc efective însemnate de căprioare, veveriţe, viezuri, iepuri. Pe cursul superior al râurilor
48/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

cu ape repezi şi limpezi este specific păstrăvul indigen (Salmo trutto fario), iar în aval trăieşte
lipanul şi mreana, însă frecventele viituri ce se produc pe râuri diminuează efectivele de peşti.

Situri Natura2000

Zonele protejate cele mai apropiate de amplasament sunt:


a) ROSPA0139 Piemontul Muntilor Metaliferi Vintu instituita prin Hotararea 971/2011
pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania, situata la cca 12,5 km NV de obiectivul
analizat;
b) ROSCI0085 si ROSPA0043- situl de importanț ă comunitară Frumoasa, respectiv aria
de protecț ie specială avifaunistică Frumoasa. Acestea sunt amplasate la distanta de
25 km SE de obiectivul analizat.

a) ROSPA0139 Piemontul Muntilor Metaliferi Vintu

Suprafata ariei protejate este de 8387, 6 ha. In sit au fost observate peste 30 de specii
listate in Anexa I a Directivei 79/409/EEC, dintre care mentionam: Alcedo atthis, Anthus
campestris, Aquila pomarina, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus, Chlidonias niger, Ciconia
ciconia, Ciconia nigra, Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Crex crex, Dendrocopos medius,
Dendrocopos syriacus, Dryocopus martius, Egretta alba, Emberiza hortulana, Falco
columbarius, Falco peregrinus, Falco vespertinus, Gavia arctica, Gavia stellata, Haliaeetus
albicilla, Lanius collurio, Lanius minor, Lullula arborea, Pandion haliaetus, Pernis apivorus,
Picus canus, Strix uralensis, Sylvia nisoria.

b) Situl de importanț ă comunitară Frumoasa (ROSCI0085) a fost desemnat arie


naturală protejată prin Ordinul MMP nr. 1964/2007 privind instituirea regimului ariei naturale
protejate a SCI ca parte integrantă a Reț elei Ecologice Europene Natura 2000. Aria de
protecț ie specială avifaunistică Frumoasa a fost desemnată arie naturală protejată prin HG
nr.1284/2007 privind declararea ariilor de protecț ie avifaunistică ca parte integrantă a
Reț elei Ecologice Europene Natura 2000 în România.
49/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Descriere generală sit ROSCI 0085:


Clase de habitate: tufiș uri, tufăriș uri, pajiș ti naturale, stepe, păduri de foioase, păduri de
conifer, păduri de amestec, habitate de păduri (păduri în tranziț ie).

Calitate ș i importanț ă: Regiune de munte cu păduri de conifere, mai puț in mixte ș i cu


zone descoperite- alpine. Este o zonă valoroasă peisajistică cu un impact antropic
nesemnificativ. În pădurile întinse de conifere găsim efective importante la cocoș ul de munte
ș i la ciocănitoarea de munte. În număr mai mic întâlnim ș i specii ca ierunca, minuniț a ș i
ciuvica.

Vulnerabilitate: defriș ările, tăierile ras ș i lucrările silvice, tăierile selective a arborilor în
vârsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci, turismul
necontrolat, amenajări forestiere ș i tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate, vânătoarea
în timpul cuibăritului, vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate, braconaj,
practicarea sporturilor extreme, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea
păsărilor în timpul cuibăritului, prinderea păsărilor cu capcane, scoaterea puilor pentru
comerț ilegal.

Management: Administrator/custode: Consiliul Judeţean Alba

Aria de protecț ie specială avifaunistică Frumoasa (ROSPA0043)

Suprafata ariei protejate este de 130980,3 ha. In sit au fost observate peste 11 de specii
listate in Anexa I a Directivei 79/409/EEC, dintre care mentionam: Aegolius funereus, Bonasa
bonasia, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos leucotos, Dryocopus martius, Ficedula
albicollis, Ficedula parva, Glaucidium passerinum, Picoides tridactylus, Strix uralensis, Tetrao
urogallus.

50/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Amplasarea celor mai apropiate zone protejate

Rezervatii naturale

Cea mai apropiata rezervatie naturala este Iezerul Surianu, amplasata la cca 20 km sud
de orasul Cugir,- declarat rezervatie naturală, pe 20 ha, prin legea 5/2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

Iezerul Sureanu este un lac glaciar situat sub varful omonim. Iezerul are adâncimea
maximă de 7,3 m si s-a format la baza circului glaciar din partea estică a piscului. În
apropierea lacului se află un mic tinov (mlaştină montană) cu o floră interesantă. Arealul
glaciar, deşi se întinde pe o suprafaţă redusă, prezintă un relief spectaculos. Pe versantul ce
se ridică deasupra iezerului, cresc pe alocuri pâlcuri de molizi, cea mai mare parte din
suprafaţa adiacentă fiind invadată de jnepeni. Lacul glaciar cu o suprafaţă de cca. 0,55 ha,
precum şi zona adiacentă (mlaştina şi căldarea glaciară), desemneaza împreună un perimetru
de 20 de hectare pe care s-a constituit Rezervaţia Complexă Iezerul Şureanu.

51/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Concluzie:
Dat fiind distanta intre obiectivul analizat si aceste zone protejate, activitatea desfasurata
in obiectivul Fabrica de Arme Cugir nu are influenta asupra acestora.

4.7. PEISAJUL
Societatea Fabrica de Arme Cugir SA este amplasata in partea sudica a orasului Cugir, in
zona industriala.
Pe amplasament nu exista suprafete declarate ca avand valoare peisagistica deosebita,
nu se afla obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales- informatii clasificate

Concluzie:
Activitatea desfasurata pe amplasament nu duce la modificarea structurii peisajului,
putand fi inclusa in categoria activitatilor traditionale din zona.

4.8. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC


Fabrica de Arme Cugir SA reprezinta o importanta sursa de locuri de munca si venituri
pentru populatia locala. Pe langa crearea de locuri de munca pe timp indelungat, societatea a
dus de asemenea si la crearea unei infrastructuri locale (rutiere si feroviare) mai deasa decat
cea initiala.
Avand in vedere caracterul local al activitatii desfasurate, proiectul nu va produce
modificari asupra caracteristicilor populatiei, investitiilor din zona, preturi ale terenurilor,
activitatilor economice si conditiilor de viata din zona.
Nu au fost inregistrate reclamatii privind functionarea societatii.
Executia proiectului va influenta pozitiv conditiile de viata ale locuitorilor zonei prin
cresterea nivelului economic si crearea de locuri de munca.

4.9. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL


Fabrica de arme Cugir SA face parte din patrimoniul cultural al orasului Cugir. Istoria
fabricii dateaza de la 1799, cand au fost fondate în Cugir atelierele de producț ie de oț el, fiind
una dintre primele fabrici metalurgice din Transilvania care fabrica astfel de profile de otel.
52/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Motivele care au determinat autorităț ile austro-ungare să înființ eze această fabrică, în Cugir
au fost mineritul practicat în zona ș i condiț iile naturale favorabile. Calitatea de otel produsa
aici a fost apreciată atât în interiorul cât ș i în afara graniț elor Imperiului austro-ungar.
Concluzie: proiectul nu afecteaza prin activitatea sa conditiile culturale si etnice,
patrimoniul cultural.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

In conformitate cu cerintele din Ord. 863/2002 in acest capitol se prezinta evaluarea


optiunii “zero” respectiv aceea corespunzatoare eventualitatii ca proiectul nu s-ar realiza,

A. Categoria «alternativa zero »- este alternativa in care proiectul nu se va realiza.


Aceasta alternativa nu poate fi luata in considerare intrucat fabrica exista pe amplasament inca
din sec. XVIII.

B. Categoria « alternative pentru functionarea obiectivului»:


Criteriile care au dus la realizarea acestei investitii au fost urmatoarele :
- Cererea de produse de tehnica militara;
- Existenta in zona a unei forte de munca calificate si a unei traditii in acest sens.

6. MONITORIZAREA

In conformitate cu Ordinul 863/2002 in acest capitol este prezentat un plan pentru


monitorizarea mediului in cadrul acestui proiect.
Cerintele de ordin general ale programului de monitorizare al mediului sunt documentate
prin « Planul de monitorizare a mediului ». Acest plan este un instrument de management
destinat sa ajute societatea Fabrica de Arme Cugir SA sa mentina la zi cunosterea tuturor

53/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

cerintelor de monitorizare si raportare specifice, aplicabile pentru fiecare faza sau etapa de
activitate a proiectului. Planul de monitorizare va fi sistematic si periodic comparat cu cerintele
legale si din reglementarile aplicabile din domeniul mediului.
Planul de monitorizare ofera o lista detaliata a cerintelor minimale privind monitorizarea
fizica, chimica si biologica a tuturor elementelor relevante ale mediului, a problemelor
comunitatii si sanatatea si securitatea angajatilor.
Pentru fiecare camp al bazei de date astfel stabilit, Planul de monitorizare identifica
urmatoarele informatii :
 Zona din exploatare monitorizata ;
 Sursa documentata a cerintei de monitorizare ;
 Formularea pe scurt a cerintei de monitorizare ;
 Frecventa actiunii de monitorizare necesare .

Comun pentru toate fazele de functionare ale proiectului este Programul de


monitorizare a deseurilor
Cunoasterea compozitiei si carateristicilor deseurilor generate este o cerinta implicita a
legislatiei in domeniu. Deseurile supuse acestei prevederi sunt :
- Deseurile periculoase generate pe amplasament ;
- Deseurile inerte si nepericuloase

Prevederi privind raportarea si pastrarea inregistrarilor de catre generatorul deseurilor


Coordonatorul gestiunii deseurilor raspunde de pastrarea inregistrarilor legate de intreaga
administratie a deseurilor. Aceasta presupune si evidenta tuturor documentelor de expeditie si
facturilor emise de contractorii serviciilor de deseuri pentru toate deseurile transportate in afara
amplasamentului, cu adresa finala si destinatia deseurilor clar identificate.
Trebuie pastrate evidentele tuturor tipurilor si cantitatilor de deseuri generate si lunar,
completate registrele din Evidenta administrarii deseurilor (sursa : Anexa 1 la HG 856/2002,
Administrarea deseurilor).
Inregistrari separate si rapoarte periodice catre autoritatile competente vor fi pastrate
pentru uleiurile uzate- in baza cerintelor HG 235/2007, Gestionarea uleiurilor uzate).

54/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

PLAN DE MONITORIZARE A MEDIULUI


Componenta Amplasament Parametri Metode si cerinta Frecventa de
de mediu de monitorizare executie a
monitorizarii
I. Monitorizare tehnologica
Sol Intreg Scurgeri de substante Inspectii vizuale Zilnic
amplasamentul Depozitari deseuri pentru identificare
fabricii scurgeri, depozitari
necorespunzatoare
de deseuri
Stabilitate Constructii, Stabilitate Inspectii vizuale Semestrial sau
versant limitrof pentru identificare in functie de
fisuri, semne de rezultatele
avarie inspectiilor
anterioare
Apa Verificarea Pierderi de apa, Inspectii vizuale, Lunar
integritatii retelei infiltrari de ape uzate verificare consumuri,
de alimentare in sol debite
apa si canalizare
II. Monitorizare factori de mediu
Calitatea Instalatii de Concentratii de Dispozitive de Conform
aerului ardere (cuptor, pulberi, NOx, SOx, esantionare a autorizatie APM
centrala termica, CO, Cr hexavalent aerului si a prafului/ Alba, in
atelier galvanic) Ord. 462/1993 perioada de
maxima
activitate

Nivel de La limita Nivel de zgomot Metoda- cf. STAS Anual, in


zgomot obiectivului 6161/3-82/ legea perioada
536/1997 in baza maxima de
STAS 10009/88 activitate
APA Apa pluviala Suspensii totale, NTPA 001/2005 semestrial
produse petroliere aprobat cu HG
188/2002, modificat
si completat de HG
352/2005
Apa tehnologica pH, Suspensii totale NTPA 001/2005 lunar
Substante organice aprobat cu HG
(CCOCr) 188/2002, modificat
Reziduu fix, Sulfati si completat de HG
Cianuri totale, Fier 352/2005
total ionic
Cupru (Cu2+), zinc
Crom total
(Cr+6+Cr+3)
Crom hexavalent,
Fosfor total
Deseuri Intreg Cantitati de deseuri HG 856/2002, legea Lunar
amplasamentul generate, eliminate, 211/ 2011
obiectivului valorificate, stocate HG 1061/2008

55/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Componenta Amplasament Parametri Metode si cerinta Frecventa de


de mediu de monitorizare executie a
monitorizarii
ENERGIE Instalatia Cantitate de curent consumata Zilnic
electrica de
alimentare
Consum gaz Instalatia de gaz Cantitatea de gaz consumata Zilnic

Monitorizarea- faza de dezafectare a obiectivului


Monitorizarea mediului va continua pana cand sursele vor fi dezafectate si cat timp
va fi necesar sa fie rezolvate formele de impact potential ale activitatilor de dezafectare.
Aceste activitati vor consta in :
- Demontarea si indepartarea structurilor si echipamentelor;
- Indepartarea rezervoarelor supraterane depozitate;
- Indepartarea echipamentelor grele si piese de schimb sau anvelope
neutilizate;
- Separarea si reciclarea sau depozitarea finala a deseurilor;
- Indepartarea liniei electrice de tensiune si a transformatorului in functie de
necesitatile de folosinta viitoare pentru obiectiv .
In faza de dezafectare vor continua inspectiile de mediu si datele obtinute din
monitorizarea mediului vor fi colectate si analizate pentru a :
- Identifica orice schimbare sau potential impact asupra mediului si/sau
comunitatilor invecinate, rezultat al activitatii de dezafectare ;
- Indica actiuni corective sau preventive adecvate de evitare sau atenuare a
potentialului impact negativ asupra mediului si social ;
- Asigura conformarea continua cu cerintele legale si de reglementare curent
aplicabile, autorizatiile, licentele, etc

56/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

7. SITUATII DE RISC

Evaluarea si managementul riscului (EMR) reprezinta un instrument de control pentru


angajarea oricarui proiect major. In cadrul evaluarii impactului asupra mediului (EIM) sunt
cautate raspunsuri la intrebari, precum :
 Poate functiona in conditii de siguranta, fara riscul de accident major sau efecte
asupra sanatatii pe termen lung?
 Mediul inconjurator din zona aferenta local va putea face fata deseurilor si
eventualei poluari suplimentare ce ar putea aparea ca urmare a executarii
proiectului?
 Va intra amplasarea proiectului in conflict cu destinatia terenului din imprejurimi sau
va exclude dezvoltari ulterioare in zona ?
 Ce resurse umane va necesita sau va inlocui si ce efecte sociale poate avea asupra
comunitatii ?
 Ce pagube accidentale poate provoca ecosistemelor ?

Definitii
Urmatoarele definitii sunt preluate din Directiva UE SEVESO II (96/82/EC):
Hazard- proprietatea intrinseca a substantelor periculoase sau a unei situatii fizice cu
potential de alterare a sanatatii umane sau a medilui.
Risc- probabilitatea unui efect specific asociat hazardurilor care apare intr-o anumita
perioada de timp sau in anomite conditii care conduc la un incident/ accident tehnologic.

Nu exista un sistem absolut sigur in care sa nu existe nici un pericol de


accident. Intotdeauna exista un risc rezidual.

7.1. RISCURI NATURALE


Riscul seismic
Pe cea mai mare parte a teritoriului arcului carpatic, nivelul de seisimicitate este
moderat, aparand cutremure de adancime mica, cu magnitudini maxime de 6-6,5 grade
Richter. Localitatea Cugir se incadreaza in zona seismica «D» . Avand in vedere aceste
57/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

date, constructia realizata a fost proiectata sa reziste la un cutremure de pana la 8,5 grade
Richter.

Riscul fenomenelor meteorologice


Precipitatii extraordinare- nu constituie un factor de risc in acest proiect
Inundatiile- nu constituie un factor de risc in acest proiect
Orajele- numarul de zile cu oraje (fulgere, trasnete) specific regiunilor montane
inferioare este de 35-40 zile pe an, putandu-se inregistra si pana la 80 oraje pe an. Pe
cladirile sau instalatiile care domina spatiile inconjuratoare se recomanda montarea de
aparatura specifica de captare si transfer a energiei eliberate de eventuala producere a
unor trasnete.

Incendiile
Riscul generat de un potential incendiu (din cauze naturale sau antropice) este scazut
si va fi gestionat in consecinta, conform legislatiei romanesti in vigoare.

Alunecari de teren- pe amplasament, solul nu prezinta semne de instabilitate. Se


recomanda monitorizarea versantilor carierei.

7.2. POLUARI ACCIDENTALE


Emisii de noxe in aer peste limitele normale- in cazul semnalarii unui asemenea
aspect se vor opri de urgenta toate instalatiile de ardere si se va face o revizie generala a
acestora urmata de reparatiile identificate ca necesare. La repornirea instalatiei se vor face
monitorizari de emisii pentru urmarirea incadrarii acestora in limitele admise.

7.3. RISCURI TEHNOLOGICE


Avarierea utilajelor care lucreaza sub presiune- datorata utilizarii incorecte. Acest
gen de avarii produce rani persoanelor aflate in zona de avarie sau poate genera incendii
locale.

58/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Avarii ale sistemului de alimentare si distributie a curentului electric- constand in


scurtcircuite si/sau supraincalziri urmate de aprinderea izolatiei conductorilor sau chiar a
transformatorului de putere. Sunt evenimente cu probabilitate medie, proiectarea si
realizarea sistemului fiind realizate in baza standardelor de siguranta impuse de
reglementarile in domeniu. Sunt dotate cu sisteme automate de siguranta si control care
asigura scoaterea de sub tensiune (partial sau total) imediat ce se produce o dereglare a
parametrilor normali de functionare a sistemului.

Defecte structurale – cedarea fundatiei- modalitatea de realizare a fundatiei


asigura o foarte buna stabilitate, facand extrem de putin probabila o avarie datorata unei
cedari a fundatiei sau a unei defectiuni structurale.

Accidente de munca- accidentele de munca produse in cadrul lucrarilor de intretinere


si reparatii sau de interventie au o probabilitate medie, datorita organizarii acestor lucrari, a
instruirii permanente si a dotarii cu mijloace de protectie individuala si cu unelte si
dispozitive de lucru adecvate si de calitate. Accidentele de munca produse in cadrul
lucrarilor de intretinere si reparatii sau de interventie speciala pot produce ranirea unuia
sau mai multor muncitori si pot fi considerate ca evenimente cu consecinte minore.

Fisuri aparute in conducta de alimentare cu gaz metan- probabilitate redusa de a


se intampla. Se poate detecta prin mirosul caracteristic emanat. Risc asociat- incendii,
explozii.

Functionarea necorespunzatoare a arzatoarelor (neasigurarea unei arderi


complete)- ceea ce poate duce la acumularea de gaz metan in uscator- eveniment
semnalat cu operativitate in camera de comanda complet automatizata in care are loc si
controlul arderii. Eveniment cu probabilitate de aparitie redusa si observabil in timp scurt
pentru a se putea remedia.

59/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Masuri de prevenire si protectie:


1. Pentru prevenirea potentialelor accidente se vor instala placute avertizoare in
locurile expuse pericolelor ;
2. Se va intocmi un plan de masuri tehnico- organizatorice de prevenire si
stingere a incendiilor cu responsabilitati ;
3. Fabrica va fi prevazuta cu echipamente de protectie pentru stingerea
incendiilor, conform prevederilor legale ;
4. In timpul lucrului, personalul de deservire trebuie sa poarte echipament de
protectie pus la dispozitie de conducerea statiei. Periodic se fac instructaje
pentru utilizarea corecta a acestuia ;
5. In zona fabricii se va organiza un punct sanitar cu inventar minim legal. Se vor
face instructaje periodice pentru acordarea primului ajutor in caz de
electrocutare, arsuri, loviri, etc.

RISCURI POSIBIL GENERATE DE PROIECT SI STRATEGII DE MINIMIZARE A


ACESTORA

Eveniment/ etapa Receptorii Strategii de minimizare/ prevenire


riscului
Erori operationale in procesul Angajati Monitorizare, detectie si sisteme de
tehnologic avertizare, intretinere regulata si
calibrarea sistemelor de control.
Avarierea utilajelor Angajati Verificarea presiunii
Avarii ale sistemului de Angajati Actioneaza protectiile. Se va interveni
alimentare cu energie numai cu personal autorizat
electrica
Accidente in munca Angajati Instructaje periodice, dotarea
personalului cu echipament de
protectia muncii
Defecte structurale ale Angajati Verificarea periodica a starii fundatiei
constructiei Vecini
Fisuri aparute in conducta de Angajati Verificarea periodica. Semnalarea
gaz metan Vecini oricarei scurgeri la dispeceratul EON-
GAZ.
Functionarea Angajati Verificarea sistemului si urmarirea prin
necorespunzatoare a Vecini intermediul camerei de comanda
arzatoarelor
Explozii in sistemul de Angajati - avertizari sonore ale sistemului de
alimentare cu gaz metan detectie

60/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Eveniment/ etapa Receptorii Strategii de minimizare/ prevenire


riscului
- indicarea pe ecranul monitorului a
defectelor in retea
Poluarea aerului (evacuarea Angajati - oprirea instalatiilor de ardere;
de noxe peste limite) Vecini - revizia instalatiilor/ reparatii;
- monitorizarea emisiilor la repornire
Deterioarea peretilor bazinului Populatia din - verificarea zilnica a starii bazinelor
de stocare slam galvanic zona de stocare
- transportul si eliminarea in conditii
de siguranta a deseurilor de slam
gavanic stocate
Poluarea accidentala a apei Biodiversitatea - realizarea unui Plan de interventie
raului Cugir prin evacuarea raului Cugir, pentru poluari accidentale, dotarea
de ape insuficient epurate populatia cu materiale si substante pentru
interventie, realizarea de simulari
periodice,
- intocmirea si respectarea unui plan
de mentenanta/ intretinere
periodica a functionarii statiei de
epurare.

Pentru prevenirea accidentelor in instalatii societatea dispune de:


- planuri de prevenire si interventie in caz de situatie de urgenta
- planuri de evacuare in caz de incendiu
- evaluarea riscurilor pe locuri de munca cu masurile de prevenire si protectie
corespunzatoare.

Pe perioada de desfasurare a activitatii din ultimii ani nu au fost inregistrate


accidente cu efect asupra mediului. Managementul aplicat proceselor productie, programul
de intretinere/ revizie/ instruirea personalului/ masurile de securitatea muncii au permis
evitarea acestora si diminuarea considerabila a factorilor de risc asociati.

La unitatile productive din cadrul SC Fabrica de Arme Cugir SA pot aparea situatii
de risc in cazul nerespectarii normelor specifice de protectie a muncii dar accidentele sau
avariile rezultate nu ar implica un impact major asupra sanatatii populatiei sau mediului
inconjurator, ci numai in plan strict punctual, in incinta societatii.

61/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost intampinate dificultati in timpul efectuarii studiului.


Nu exista incertitudini majore privind potentialele efecte asupra mediului produse de
functionarea fabricii de areme Cugir SA pe amplasamentul analizat

62/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

In prezent, SC FABRICA DE ARME CUGIR SA, isi desfasoara activitatea pe


platforma industriala din partea de sud a orasului Cugir, la 10 km de DN 7.

Prezentul Raport de Evaluare a Impactului asupra Mediului a fost realizat la solicitarea


Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul General Bucureşti, cu ocazia controlului efectuat
pe amplasament.

Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) este o metoda prin care o actiune
propusa este analizata din perspectiva sociala, economica si de mediu. Aceasta va permite
tuturor celor interesati sa inteleaga, sa comenteze si sa participe la procesul decizional.
RIM a fost elaborat in conformitate cu legislatia nationala si presupune :
 analiza efectelor posibile ale proiectului propus asupra mediului si populatiei ;
 stabilirea masurilor de prevenire si/sau diminuare a impactului ;
 prezentarea acestor efecte si masuri intr-un raport ;
 consultarea publicului asupra proiectului si raportului ;
 luarea in considerare, atunci cand se ia decizia finala, a raportului si a
observatiilor primite de la public ;
 informarea publicului asupra deciziei finale.

Pentru a facilita accesul la informatiile cuprinse in aceste documente, a fost elaborat


rezumatul fara caracter tehnic, cerut de reglementarile in vigoare, care are ca scop sa
descrie activitatea si posibilele consecinte asupra mediului generate de aceasta, evitandu-
se utilizarea termenilor tehnici si a explicatiilor stiintifice, etc.

1.1. Structura rezumatului


Acest rezumat, fara caracter tehnic, este divizat in patru componente, dupa cum se
observa in tabelul urmator :
Componenta Continut
1.Cadrul general al EIM  EIM
 Introducere

63/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Componenta Continut
 Cadrul natural specific
 Prezentarea generala a proiectului
 Enumerarea altor avize, acorduri obtinute ;
 Metodologii utilizate in EIM
2.Descrierea proiectului  Procese tehnologice, instalatii, echipamente/
utilitati, si practici pe faze de exploatare a
proiectului : constructie, operare, inchidere.
3.Impactul asupra mediului si  Impactul proiectului asupra mediului
masuri de prevenire si/sau  Consultarea publicului
diminuare a impactului  Modul in care impactul poate fi controlat si
gestionat
4. Concluzii majore rezultate din  Concluzii
EIM

1.2. Societatea beneficiara a proiectului este firma S.C. FABRICA DE ARME


CUGIR SA. Sediul principal al firmei este in orasul Cugir, str. 21 Decembrie 1989 nr. 1A,
jud. Alba si are ca profil principal de activitate- producţie specială in regim special–
informaţii clasificate, cod CAEN DK 2540, fabricarea de armament şi muniţie.

1.3. Societatea executanta a prezentului studiu de impact este PFA Carmen


Moldoveanu, evaluator acreditat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (certificat
anexat).

1.4. Lista avizelor/ acordurilor/ autorizatiilor in baza carora functioneaza societatea:


- Autorizatia de mediu nr. 15/29.01.2010 emisa de APM Alba, revizuita in 2011,
- Autorizatia de gospodarire ape nr. 98/2011, eliberata de Administratia Nationala
Apele Romane, Directia Apelor Mures- Sistemul de Gospodarire a Apelor Alba;
- Abonament de utilizare/ exploatare a resurselor de apa nr. 209/2012 eliberat de
A.N. Apele Romane, A.B.A. Mures;
- Contract pentru furnizarea serviciului de apa si canalizare nr. 2004/2008
incheiat cu CTTA SA Alba Iulia;
- Contract pentru prestare servicii de saubrizare nr. 27/2005 Incheiat cu SC G&E
Invest 2003 SRL
- Contracte referitoare la gestiunea deseurilor

64/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

1.5. Metodologii utilizate in EIM


Metodologiile de evaluare a impactului asupra mediului care utilizate de catre
elaboratorul studiului, au fost :
- observare directa a amplasamentului si a conditiilor de operare ;
- culegerea de date de la beneficiar, firmele producatoare de echipamente, substante
si materiale utilizate, analiza si interpretarea lor ;
- analiza locatiei propuse pentru proiect din punct de vedere al amplasamentului ;
- analiza legislatiei in domeniu.
Nu exista incertitudini semnificative cu privire la proiect si efectele sale asupra
mediului.

1.6. Prezentarea generala a proiectului


1. 6.1. Prezentare generala a zonei
Obiectivul S.C. FABRICA DE ARME CUGIR S.A. este amplasat pe platforma
industriala din partea de sud a orasului Cugir, la 10 km de DN 7.
Din punct de vedere geografic, localitatea se află la intersecţia paralelei de 450 49'
latitudine nordică cu meridianul de 230 34' longitudine estică, situându-se la 15 km sud de
Valea Mureşului, la 25 km est de Orăştie şi 35 km sud-vest de Sebeş
În imediata apropriere spre est, sud şi vest se ridică dealuri ce depăşesc 700 m
altitudine, în mare măsură acoperite cu foioase şi plantaţii de pin. Spre sud de aceste
dealuri se intinde regiunea muntoasă, grupa munţilor Şureanu ce face parte din Carpaţii
Meridionali, iar spre nord şerpuieşte lunca şi terasele râului Cugir.
Zona nu are regim special de protectie (sit Natura2000, rezervatie naturala, zone
protejate).

Vecinatati:
- NORD- parcul industrial Cugir
- VEST- zona de locuinte, blocuri, la cca 200 m de obiectiv
- SUD- locuinte particulare
- EST- raul Cugir, zona industriala
Accesul la carosabil- se face pe DN 704, la 10 km de ramificatia din DN7.

65/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

In incinta, drumurile de legatura cu unitatile tehnologice, zonele de depozitare


produse finite, aprovizionare, desfacere- sunt amenajate prin betonare, rigole de scurgere
a apei, suprafete de protectie.

1.6.2. Prezentare generala a activitatii

S.C. Fabrica de Arme Cugir S.A. are în componenţă secţia de producţie integrare
produs care cuprinde (corelat cu planul de situatie- Anexa 1):

- Sectia Mecanica A- sectie de productie unde are loc prelucrarea pieselor sau

reperelor pe productia militara.

- Sectia Mecanica B- are loc prelucrarea pieselor

Alaturi de aceste unitati, pe acelasi amplasament se afla cladiri in care se desfasoara


activitati suport pentru activitatile productive.

Personalul:
- nr. personal angajat: 675
- nr. angajati rezidenti in zona Cugir: 675 persoane

Programul de lucru- 8 ore/zi, 5 zile/ saptamana, 256 zile/an.

Perioada de executie si functionare propusa:


- permanent.

Accesul la utilitati :
5. gaz metan- din conducta de distributie a E-ON GAZ SA ;
6. energie electrica- din reteaua de distributie a SC ELECTRICA SA ;
7. apa potabila- din retea oraseneasca ;
8. canalizare ape menajere- in retea oraseneasca.

66/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

2. Scurta prezentare a procesului tehnologic

A. Sectia Mecanica A cu atelierele:

A.1. Prelucrari mecanice compartimentate pe fluxuri de fabricaţie, executându-se


prelucrări prin aşchiere: strunjiri de degroşare, strunjiri finisare, frezări, rectificări exterioare,
interioare şi plane şi deformări plastice la rece (ştanţare).

Masinile unelte din dotare: strunguri, freze, masini de rectificat interior si exterior,
masini de ambutisat la rece.

A.2. Decapare unde se executa urmatoarele operatii:


- introducerea pieselor intr-o baie cu solutie de acid clorhidric cu capacitate V=100 l,
- spalare piese in apa rece, intr-o baie cu capacitate V= 100 l,
- introducerea pieselor intr-o baie cu solutie de soda calcinata de capacitate V= 100 l,
- spalarea pieselor cu apa rece, intr-o baie de capacitate V= 100 l.
Apele uzate rezultate sunt trimise in statia de epurare-neutralizare.
A.3. Tratament termic unde se executa operatii de tratament termic pentru conferirea
duritatii pieselor prelucrate mecanic.

A.4. Atelier galvanic A care cuprinde:

- at. Cromaj unde se executa operatii de: cromare, cuprare alcalina- cianurare
pe baza de cianura- ocazional,brunare.

A.5. In atelierul probe şi încercări se executa asamblarea reperelor si obtinerea


produselor de tehnica militara.

B. In sectia Mecanica B are loc prelucrarea pieselor in urmatoarele ateliere:

B.1. Atelier uzinare cu prelucrari prin aschiere unde se executa lucrari mecanice de
prelucrare prin aschiere. Atelierul este dotat cu strunguri, freze, masini de rectificat si
masini de gaurit,

B.2. atelier prese

67/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

B.3. atelier CNC in care se executa operatii de inalta complexitate utilizand unelte de
comanda program

B.4. in atelierul galvanic au loc urmatoarele operatii: fosfatare, eloxare, lacuire si


vopsire piese si, ocazional, cromarea dura a pieselor (atelier Atotech)

Toate instalatiile si echipamentele care deservesc S.C. Fabrica de Arme Cugir SA


sunt de generatie 1970, mari consumatoare de energie si mentinute in functiune prin lucrari
de reparatii si revizii periodice.

C. Activitati conexe
Unitatea nucleara (laboratorul de defectoscopie radiatii X) in prezent este casat (PV
casare din 3.11.2011). echipamentele RX au fost casate si distruse in prezenta SC Rega
Eng SRL Magurele, societate autorizata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor
Nucleare pentru lucru cu surse radioactive. Valorile masurate la instalatiile dezafectate
dupa casarea prin spargere a tuburilor RX se incadreaza in valorile fondului natural.
Stocarea materialelor
In functie de sortimente, materiile prime si auxiliare sunt depozitate in: magazii si
depozite acoperite, depozite descoperite.
Magaziile si depozitele sunt din tabla, caramida, beton, acoperite cu tabla sau
membrana bituminoasa.
Principalele magazii si depozite sunt pentru: materii prime, produse chimice, organe
de asamblare, electrice, rulmenti si piese de schimb, benzi si table, profile grele.

Centralele termice pentru producere agent termic pentru incalzire si apa calda sunt in
numar de 3, amplasate in atelierul de probe si incercari, sectia de productie A si sectia de
productie B. Acestea sunt de tip Termotehnica.

Parcul auto

Utilaje de transport interne: 1 motocar, 1 electrocar.

68/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Ca mijloace de transport auto, societatea detine doua autoturisme pentru transport


persoane si 1 autoturism (Dacia Logan) pentru transport marfa.

Transportul produselor finite este efectuat de catre firme terte ale clientilor.

Societatea nu detine depozit propriu de carburanti, alimentarea facandu-se de la


statiile PECO.

Utilitati
Alimentarea cu apă se face din retea de alimentare a orasului Cugir, conform
contractului pentru furnizarea serviciului de apa si canalizare nr. 2004/2008 incheiat cu
CTTA SA Alba Iulia. Apa este utilizata in scop igienico-sanitar, tehnologic si ca apa de
racire.
Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare oraseneasca in baza
aceluiasi contract.
Alimentarea cu gaz metan se realizeaza din conducta de distributie gaz metan a SC
E-ON Gaz Distributie SA.
Incălzirea se face cu centrale termice cu combustibil gazos.
Alimentarea cu energie electrică se face de la reţeaua de distributie a SC Electrica
SA.

3.IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI PROPUSE DE PREVENIRE/ DIMINUARE

Functionarea FABRICII DE ARME CUGIR SA in zona orasului Cugir, are efecte


sociale, economice si asupra mediului, dintre care unele vor fi benefice, iar altele negative.
Efectele potential estimate asupra mediului vor privi insa doar zona unde se opereaza.
Aceste efecte sunt prezentate in acest rezumat impreuna cu masurile de prevenire si/sau
diminuare a lor.

3.1. Impactul potential asupra apei

69/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Alimentarea cu apă a obiectivului se face de la S.C. Uzina Mecanică Cugir S.A.–


subfurnizor, care este racordată la reţeaua orăşenească- REGIA AUTONOMĂ
CUGIREANA - furnizor.

Apa potabilă la SC Fabrica de Arme Cugir SA este utilizata:


- in scop tehnologic;
- furnizare catre terti (SC Prototip SRL, SC Forging Metal SRL, SC IVET SRL)
- in scop potabil, igienico- sanitar,
- pentru stingerea incendiilor.

Pentru utilizarea si evacuarea apelor exista:


- Autorizatie de gospodarire ape nr. 98/2011
- contract pentru furnizarea serviciului de apa si canalizare nr. 2004/2008, incheiat
cu SC APA CTTA SA Alba Iulia- CED Cugir.

Managementul apelor uzate

De pe platforma rezulta:

- ape uzate fecaloid-menajere care se evacueaza in reteaua de canalizare a orasului


Cugir, Qmed ev= 15,1 l/s.

- ape uzate tehnologice care, dupa trecerea prin statia de epurare a SC Fabrica de
Arme Cugir SA sunt evacuate in raul Cugir.

- canalizare ape pluviale


Apele uzate tehnologice rezultate de pe platforma sunt evacuate in raul Cugir dupa
trecerea printr-o statie de neutralizare
Apele uzate fecaloid menajere provenite de la grupurile sanitare ale uzinei sunt
colectate in canalizarea menajera, cu preluarea in canalizarea oraseneasca

Masuri de prevenire/diminuare a impactului asupra apei


 Monitorizarea periodica a evacuarilor de ape uzate din statia de epurare si
verificarea incadrarii in limitele stabilite de Autorizatia SGA in vigoare,

70/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

 Analiza periodica a rezultatelor determinarilor si stabilirea de masuri corective/


preventive in caz de semnalare situatii accidentale/ de urgenta,
 Realizarea unui plan de intretinere/ mentenanta periodica a statiei de epurare,
realizarea unui stoc de rezerva de materiale/ consumabile, astfel incat sa se evite,
pe cat posibil, situatiile de nefunctionare a statiei,
 Evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere si substante chimice pe sol,
prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale.
Curatarea si verificarea, cel putin o data pe an, a canalelor pluviale si a bazinelor de
pe retea.

3. 2. Impactul potential asupra solului


Sursele potentiale de poluare a solului datorate activitatii desfasurate pe
amplasament, sunt:
- Emisii de poluanti evacuati in atmosfera, rezultati in urma arderii combustibilului
gazos in centrala termica,
- Emisii de poluanti evacuati in atmosfera rezultate din procesele tehnologice,
- Defectari accidentale ale unor componente sau instalatii de la atelierele de
galvanizare,
- Defectari accidentale ale conductelor din sistemul de canalizare al societatii,
- Stocarea si depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, in special a celor
periculoase,
- Stocarea, depozitarea si manipularea necorespunzatoare a substantelor si
produselor chimice periculoase

Activitatile invecinate nu pot influenta decat in mica masura conditiile de mediu in care
isi desfasoara activitatea SC Cugir SA- poate fi vorba de societatile care isi desfasoara
activitatea pe amplasamentul societatii (S.C Prototip SA, SC Forging SA, SC IVET SRL,
etc) care, in lipsa unor prevederi contractuale clare si delimitative pot depozita
necorespunzator deseuri sau deteriora solul pe amplasamentele pe care isi desfasoara
activitatea, cu influenta asupra SC F.A. Cugir SA.

71/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Un impact semnificativ poate fi determinat de fenomene naturale (alunecari de teren,


cutremure, inundatii). Impotriva dezastrelor naturale este intocmit un plan de actiune la
nivelul societatii ca parte componenta a planului judetean pentru situatii de urgenta.

Raman in continuare cateva puncte carora trebuie sa li se acorde o atentie speciala:


- Modul de depozitare al deseurilor, in special a celor periculoase
- Modul de depozitare al substantelor periculoase
- Refacerea suprafetelor betonate care sunt in cea mai mare parte deteriorate si nu
asigura o protectie totala a solului,
- Achizitionarea si utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor/scurgerilor,
- Avand in vedere depasirea concentratiilor fata de valorile normale pentru crom total,
plumb si cupru dar situarea lor sub valoarea pragului de alerta prevazut de Ord. 756/1997,
se impune o monitorizare suplimentara asigurata de catre titularii activitatilor potential
responsabile de poluare (cf. art. 4, pct. b din Ord. 756/1997).
- Se impune de asemenea, efectuarea de inspectii zilnice, intocmirea unui program de
mentenanta si efectuarea de revizii periodice ale sistemelor de depozitare si tra.

3. 3. Impactul potential asupra aerului


In fluxul de productie, intretinere si reparatii, principalele emisii de poluanti in
atmosfera sunt: pulberile diverse si poluantii gazosi (oxizi de sulf, oxizi de azot, dioxid de
carbon, monoxid de carbon, compusi organici volatili si metan).

Masuri propuse pentru evitarea poluarii aerului


 Desi nu s-au semnalat depasiri ale valorilor limita ale indicatorilor de
calitate pentru emisiile in atmosfera, vechimea utilajelor utilizate in procesul de
productie le face susceptibile de risc de incidente/ accidente legate de emisiile
proprii. In acest sens recomandam efectuarea de verificari periodice (lunare, in
perioada de activitate maxima) in ceea ce priveste calitatea aerului evacuat,
atat pentru centralele termice si cuptoarele de tratamente termice, inclusiv
controlul arderii si gazele arse evacuate dar si pentru instalatia de denocivizare
din atelierul de cromaj.
72/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Rezultate obtinute se vor analiza periodic si se vor stabili masuri corective/ preventive,
dupa caz

3. 4. Zgomotul si vibratiile
Recomandari pentru incadrarea in nivelul de zgomot admis :
Se va stabili frecventa livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o
concentrare de impacturi asupra zonei,
- Se vor urmari si verifica permanent parametrii de functionare pentru instalatiile rutiere si
nerutiere, sub aspectul functionalitatii tobelor de esapament, pierderi de combustibil si
lubrefianti.
- Se va respecta programul de ungeri al utilajelor cu frecventa prevazuta in cartea tehnica
a instalatiilor,
- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor,
- Se vor respecta graficele de revizii tehnice specificate in cartile tehnice ale utilajelor
folosite,
- In cazul semnalarii unor zgomote in functionare peste nivelul normal se vor lua imediat
masuri de identificare a cauzei si remediere a defectului,
- Monitorizarea zgomotului si implementarea actiunilor corective/ preventive acolo unde
este necesar ;
- Pastrarea inchisa a geamurilor si usilor in timpul lucrului
- Se vor evita operaţiile care pot mari nivelul de zgomot, in timpul nopţii, precum si orice
activitati in afara halelor
- utilizarea de ventilatoare silentioase cu turatie mica
- mentinerea unei bune mentenante a instalatiilor

Concluzie:
Din apecierea nivelului de zgomot echivalent langa fabrica si propagarea acestuia pana la
zona cu locuinte, se poate aprecia ca aportul la nivelul de zgomot existent, la o distanta de
100 m de limita amplasamentului (zona cu locuinte) se va incadra in limitele admise.

73/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

3. 5. Deseuri- Surse de producere deseuri :


- Din activitatea de productie, reparatii si mentenanta rezulta deseuri metalice
feroase si neferoase, span, care sunt depozitate temporar in containere metalice,
amplasate pe platforme betonate, in dreptul atelierului unde se produc, (ambalajele– sunt
colectate si returnate la beneficiar).

- Din activitatea de productie rezulta namol anodic de la băile din atelierul de


galvanizare, atelier Tratament, ulei hidraulic si de ungere,

- Deseuri din epurarea apelor reziduale industriale (namol din statie de


epurare),

- Aprovizionare : ambalaje (metalice, lemn)- in functie de natura lor, sunt


refolosite, valorificate sau returnate la furnizor. Ambalajele reutilizabile sunt returnate la
schimb producatorului. Ambalajele produselor toxice sunt depozitate in spatii cu podea
betonata, inchise si restrictionate.

- Deseuri diverse, din activitati cu caracter ocazional (casari, etc) : fier vechi,
materiale/ echipamente electrice, echipamente/ instalatii casate, etc ;

- Deseuri menajere si asimilabile- colectate si depozitate selectiv, sunt predate


pe baza de contract la SC Global Eco Center SRL.

Deseurile rezultate sunt sortate pe tipuri, stocate in containere si gestionate de


persoane cu atributii in acest sens. Deseurile sunt transportate spre locurile special
destinate, amplasate in apropierea halelor unde se produc.
Pe amplasament exista depozitata o cantitate de cca 26 tone de nămoluri galvanice
(deseuri periculoase, cod 11 01 09*) provenite de la Staţia de neutralizare unde sunt
tratate trei categorii de ape uzate: ape uzate cromice, ape uzate cianurice, ape uzate
acido– alcaline. Procesul tehnologic al apelor uzate cuprinde următoarele etape: oxidarea
cianurilor, reducerea cromului, neutralizare, decantare. Nămolurile galvanice se găsesc
depozitate în bazinul betonat (volum V = 50 m.c.) de lângă decantor.
Societatea detine si cianura de sodiu (7,2 kg) si cupru (15,9 kg) a carei provenienta si
valabilitate nu se cunoaste, neexistand fisa tehnica a substantelor.
74/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Masuri propuse pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor si substantelor


periculoase
 Amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea deseurilor- betonate,
ingradite; containerele pentru deseuri vor fi etanse, cu capace si etichetate;
 Eliminarea in conditii controlate a deseurilor periculoase de nămoluri galvanice .
 In momentul in care nu se vor mai folosi solutiile de cianura de sodiu si cupru
acestea se vor elimina in conditii controlate.
 Platformele de depozitare deseuri trebuie mentinute in forma buna si curate,
 Sa predea deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori
autorizati sau sa asigure valorificarea ori eliminarea deseurilor prin mijloace proprii;
 Deşeurile expediate în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare pot fi
transportate numai de către agenţi economici autorizaţi, cu respectarea prevederilor
HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul
Romaniei. Deşeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activităţii la
amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în
conformitate cu reglementările legale în vigoare;
 Sa ambaleze produsele in mod corespunzator, pentru a preveni deteriorarea si
transformarea acestora in deseuri;
 Se va evita formarea de stocuri de deşeuri ce urmează a fi valorificate sau
eliminate şi care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă
riscuri de incendiu;
 Este interzisă amestecarea diferitelor categorii de deşeuri periculoase cu deşeuri
nepericuloase

3. 6. Biodiversitate
Nu au fost observate, la nivelul vegetatiei din zona, modificari de aspect care sa poata
sa fi fost cauzate de o poluare peste limite cu noxele rezultate din activitatea societatii.
Desfasurarea activitatii pe amplasament nu va produce modificari privind biodiversitatea
in zona.

75/76
SC FABRICA DE ARME CUGIR SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

Obiectivul nu este amplasat in zona protejata, cu flora sau fauna locala supusa unor
conditii speciale de protectie.

3.7. Peisajul
Pe amplasament nu exista suprafete declarate cu valoare peisagistica deosebita, nu
se afla obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.
Activitatea desfasurata pe amplasament nu duce la modificarea structurii peisajului,
putand fi inclusa in categoria activitatilor traditionale.

3.8. Prognoza asupra calitatii vietii- realizarea obiectivului propus conduce la


cresterea calitatii vietii in zona prin oferirea de locuri de munca.

3.9. Modul in care proiectul poate fi gestionat si controlat


Pentru verificarea modului in care functionarea proiectului este posibil sa afecteze
mediul s-a stabilit, prin prezentul studiu, un program de monitorizare care va da
beneficiarului, in orice moment, o situatie clara a problemelor generate de activitatea sa si
de necesitatea implementarii unor actiuni corective/ preventive.

3.10. Au fost, deasemenea, analizate si riscurile posibile sa apara asupra mediului .


Din analiza probabilitatii de producere a acestora si a efectului pe care l-ar putea genera,
sunt identificate riscuri cu consecinte majore asupra mediului care s-ar putea produce dar
evenimentele identificate cu potential de risc pot fi tinute sub control prin proceduri
specifice si instruiri periodice.

4. CONCLUZII
Avand in vedere aspectele enuntate mai sus, dar si pe cele descriptive care sunt parte
componenta a continutului Raportului de mediu, consideram ca se pot emite actele care sa
reglementeze functionarea societatii Fabrica de Arme Cugir SA, in conditiile in care sunt
luate masuri corespunzatoare de protectie a factorilor de mediu stabilite prin prezentul
Raport.

76/76