Sunteți pe pagina 1din 6

Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din

Galati

adrian.caramatescu@ugal.ro

Metoda Holtrop Mennen

Tipuri de nave si limite de aplicabilitate:

 petroliere, vrachiere (Fn  0.24; 0.73 Cp 0.85; 5.1 LWL/B  7.1;


2.4  B/T  3.2);
 portcontainere, distrugătoare (Fn0.45; 0.55Cp0.67; 6.0LWL/B
9.5; 3.0B/T 4.0);
 traulere, costiere, remorchere (Fn  0.38; 0.55  Cp  0.65;
3.9LWL/B 6.3; 2.1 B/T  3.0).
Obseratie: Metoda se poate aplica şi în afara acestor limite, dar
precizia scade.
- Lungimea intre perpendiculare LBP= 138.9 m
- Lungimea la plutire LWL= 146.2 m
- Laţimea navei B= 22.7 m
- Pescajul T= 7.3 m
- Abscisa centrului de carena BJ=-0,65 xB= -1.324 m
- Aria suprafetei plutirii AWL 2548,8 m2
- Aria sectiuni maestre AM= 163.2 m2
- Aria sectiuni transversale a bulbului ABT= 17 m2
- Cota centrului suprafeţei secţiunii transversale
hB= 2,3 m
a bulbului (hB=0,6TF)
- Deplasamentul volumetric = 14668.0 m3
- Vascozitatea cinematica pt apa sarata la 15o 1.18831. 10- m2/
= 6
s
- Viteza navei v= 10.083 m/s

Conform acestei metode, rezistenţa totală la înaintare a navei se determină cu


relaţia :
Rt  R F (1  k1 )  R APP  RW  R B  RTR  R A
RB este rezistenţa de presiune adiţională a bulbului prova
RTR este rezistenţa de presiune adiţională a pupei oglindă imersată
Verificarea domeniilor de aplicabilitate

v
Fn  , v-[m/s]
g  LWL

CB 
LWL  AM
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

adrian.caramatescu@ugal.ro

LWL
B
B
T

Rezistenţa de frecare:
Calculul numarului Reynolds, Rn:
v  LWL
Rn  (viteza in m/s) (12)

Calculul coeficientul rezistentei de frecare CF cu formula ITTC 1957:
0.075
CF  (13)
(lg Rn  2) 2
Calculul ariei suprafetei udate a corpului fara apendici, S:
S  L WL  (2  T  B)  CM  (0,453  0,4425  CB  0,2862  CM 
 0,003467  B / T  0,3696  C W )  2,38  A BT / CB
Calculul rezistentei de frecare a carenei fară apendici, R F :
1
RF  C F    v2 S
2
Dacă densitatea  se exprimă în [Kg/m3], viteza v în [m/s] şi aria S în [m2],
atunci rezistenţa la înaintare se obţine în [N].
Calculul factorului de formă al corpului fără apendici (1+k1) se calculează astfel:
1  k1  0,93  0,487118  c14  (B / L WL )1, 06806  (T / L WL )0, 46106 
 (L WL / L R )0,121563  (L3WL / )0,36486  (1  C p )  0, 604247
c14  1  0,011  c pp Unde Cpp este in functie de forma corpului:
,
Tip corp cpp
forme V -10
forme normale 0
forme U, pupa Hogner 10
forme Pram, pupa gondola -25
LR - distanţa de la perpendiculara pupa la zona din care începe partea cilindrică a navei
şi se poate calcula cu expresia:
L R  L WL  [1  C p  0.06  C p  lcb /( 4  C p  1)]
lcb reprezintă distanţa longitudinală a centrului de carenă faţă de jumătatea
lungimii plutirii de calcul, exprimată în procente din LWL
Observatie: Dacă centrul de carenă se află în pupa faţă de jumătatea lungimii
plutirii de calcul, atunci valoarea lcb se consideră negativă.
Rezistenta apendicilor:
1
R APP  C F     v 2  S APP  (1  k 2 )
2
- calculul ariei suprafetei udate a apendicilor (cârma):
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

adrian.caramatescu@ugal.ro

LWL  T
S APP  (c=50…70 pentru cargouri rapide cu o elice) (6)
c
Calculul factorului de forma echivalent, al apendicilor, 1+k2:
(1+k2)=1.3….4.0 se recomanda 1.4

calculul rezistentei apendicilor, RAPP:


1
R APP  C F     v 2  S APP  (1  k 2 )
2

Rezistenţa de val (propriu) se determină cu următoarea expresie, valabilă


pentru numere Froude Fn  0.4(cu LWL) :
d 2
RW  c1  c2  c5    g    e[ m1 Fn  m4 cos(  Fn )]

In care:
c1  2223105  c37, 78613  (T / B)1, 07961  (90  i E ) 1,37565
1,89 c3
c2  e
c 3  0,56  A1BT
,5
/[B  T  (0,31  A BT  TF  h B )]
T /L , pentru TF /L WL  0,04 ;
c 4   F WL
 0,04 , pentru TF /L WL  0,04 .
c 5  1  0,8  A T /(B  T  C M )
0,229577  (B / L WL )0,33333 , pentru B/L WL  0,11 ;

c7   B/L WL , pentru 0,11 B/L WL  0,25 ;
 0,5 - 0,0625  L / B, pentru B/L  0,25 ;
 WL WL

Parametrul c2 ţine cont de reducerea rezistenţei de val datorită prezenţei bulbului


prova. Coeficientul c5 exprimă influenţa pupei oglindă asupra rezistenţei de val.
Mărimea AT reprezintă aria secţiunii transversale imerse a pupei oglindă la viteză
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

adrian.caramatescu@ugal.ro

nulă, considerati o valoare intre 0.0001 si 10 m2. Mărimea hB reprezintă cota


centrului suprafeţei secţiunii transversale a bulbului (de arie ABT), măsurată de la
planul de bază, iar TF este pescajul prova al navei
Mărimea hB nu trebuie să depăşească o limită superioară egală cu 0,6TF,
iar d=-0,9
Unghiul dintre tangenta la plutire, în extremitatea prova şi planul diametral
reprezintă jumătatea unghiului de intrare al plutirii (grade), se notează cu iE şi se
poate determina cu relaţia :
i E  1  89  exp[( LWL / B ) 0,80856  (1  CW ) 0,30484  (1  C p  0,02251  lcb ) 0,6367 
( LR / B ) 0,34574  (100   / L3WL ) 0,16302 ] .

1,446  C p  0,03  L WL / B , pentru L WL / B  12 ;



 1,446  C p  0,03 , pentru L WL / B  12 ;
m1  0,0140407  L WL / T  1,75254  1 / 3 / L WL  4,79323  B / L WL  c16

8,07981  C p  13,8673  C 2p  6,984388  C3p , pentru C p  0,8 ;


c16  
 1,73014 - 0,7067  C p , pentru C p  0,8 ;
3 , 29
m 4  c15  0,4  e( 0, 034Fn )

 1,69385 , pentru L3WL /   512 ;



c15  - 1,69385  (L WL / 1 / 3  8) / 2,36 pentru 512  L3WL /   1726,91
 0 , pentru L3WL /  1726,91 .

Rezistenţa de presiune adiţională datorată prezenţei bulbului se
calculează cu relaţia :
2
R B  0,11  e ( 3p B )  Fn 3i  A1BT
,5
   g /(1  Fn i2 )

în care, coeficientul pB ia în consideraţie emersarea provei, iar Fni este numărul


Froude bazat pe imersiune. Cele două mărimi se determină cu relaţiile :
p B  0,56  A 1BT/ 2 /(TF  1,5  h B ) ;
Fn i  v /[g  (TF  h B  0,25  A 1BT/ 2 )  0,15  v 2 ]1 / 2 .
Rezistenţa de presiune adiţională datorată pupei oglindă se calculeaza cu
relaţia :
  v2
R TR  c 6   AT
2
în care coeficientul c6 depinde de numărul Froude, FnT, bazat pe imersarea
oglinzii pupa :
0,2  (1  0,2  Fn T ) , pentru Fn T  5 ;
c6  
 0 , pentru Fn T  5 ;
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

adrian.caramatescu@ugal.ro

Fn T  v /[ 2  g  A T  /( B  B  C W )]1 / 2
Rezistenţa adiţională de corelare între model şi navă se poate determina
în funcţie de suprafaţa udată totală a corpului navei, cu formula
  v2
R A  CA  (S  S APP )
2
reprezintă efectul rugozităţii corpului, precum şi al rezistenţei aerodinamice a
părţii emerse a corpului navei la o viteză nulă a vântului.
Coeficientul CA se calculează cu relaţia :
CA  0,006 (L WL  100) 0,16  0,00205 0,003 (L WL / 7,5)1/ 2  C4B  c 2  (0,04  c 4 )
se determină cu relaţia :
Rt  R F (1  k1 )  R APP  RW  R B  RTR  R A

Calculul coeficientului de propulsie


Siajul reprezinta efectul actiunii corpului asupra elicei:
v  vA v
w  1 A
v v
Unde vA viteză de avans - viteza medie a curgerii din planul discului elicei
Coeficientul de siaj efectiv pentru nave cu o elice cu diametrul De, cu pupă convenţională,
se poate determina cu ajutorul formulei :
L WL  CV 
w  c9  c 20  C V   0,050776  0,93405  c11  
TA  (1  C P1 ) 
1/ 2
 B 
 0,27915  c 20     c19  c 20
 L WL  (1  C P1 ) 
unde diametrul preliminar al elicei De = 0.7 TA
c , pentru c 8  28 ;
c9   8
 32 - 16/(c 8 - 24) , pentru c 8  28 .

 B  S/(L WL  D e  TA ) , pentru B/TA  5 ;


c8  
S(7  B/TA - 25)/[L WL  D e  (B/TA - 3)] , pentru B/TA  5 .
c 20  1  0,015  c pp ;

 TA /D e , pentru TA / D e  2 ;
c11  
0,0833333  (TA /D e )  1,33333 , pentru TA / D e  2 ;
3

0,12997/(0,95 - C B ) - 0,11056/(0 ,95 - C p ) , pentru C P  0,7 ;


c19  
 0,18567/(1,3571 - C M )  0,71276  0,38648  C P , pentru C P  0,7 ;
Proiect Rezistenta la Inaintare a Navei (RIN) Facultatea de Arhitectura Navala, Universitatea “Dunarea de Jos” din
Galati

adrian.caramatescu@ugal.ro

C P1  1,45  C P  0,315  0,0225  l cb


Factorul de formă al corpului navei cu apendici se determină cu relaţia :
1  k  (1  k1 )  [(1  k 2 )eq  (1  k1 )]  SAPP /(S  SAPP ) .
Coeficientul CV este coeficientul rezistenţei vîscoase :
C V  C F (1  k )  C A .
Obs. Se poate determina viteza de avans:
v A  v(1  w )
Calculul coeficientul de suctiune
Suctiunea este efectul actiunii elicei asupra rezistentei la inaintare a corpului

t  1 R t / T
t reprezintă coeficientul de sucţiune
T este împingerea elicei
RT – rezistenta la înaintare a navei
Coeficientul de sucţiune, t, la nave cu o elice cu pupă de tip convenţional, se poate
determina cu formula :
t  0,25014 (B / L WL ) 0, 28956  ( B  T / D e ) 0, 2624 /(1  C P  0,0225 l cb ) 0,01762  0,0015 c pp
Obs. Se poate calcula impingerea elicei

Calculul randamentului relativ de rotatie


Q kQ
R  0  0
Q kQ
unde
Q momentul rezistent al elicei aflată în pupa navei
Q0 momentul rezistent al elicei în apă liberă
Randamentul relativ de rotaţie,  R, la navele cu o elice cu pupă convenţională, poate fi
aproximat cu expresia :

 R  0,9922  0,05908  A E / A 0  0,07424  (C P  0,0225  l cb )


în care AE/A0 este raportul de disc expandat (raportul dintre aria expandată a palelor AE
şi aria discului elicei A0=De2/4)
AE/A0 =0.7