Sunteți pe pagina 1din 12

Capitolul 7.

ELECTROSTATICA

7.1. Două sarcini electrice punctiforme identice se află la distanţa


r una de alta. De câte ori trebuie mărită valoarea uneia din sarcini,
pentru ca forța de interacţiune dintre ele să rămână aceeaşi după ce
distanţa r s-a mărit de 1,3 ori? (R.: 1,69).
7.2. Două sarcini punctiforme identice de 2 μC interacţionează cu
forța F = 10–5 N. La ce distanţă se află sarcinile? Se va considera
1/(4πε0) = 9·109 m/F. (R.: 60 m).
7.3. De câte ori se va micșora forța de interacţiune dintre două
sarcini punctiforme, dacă distanţa dintre ele se va mări de 1,5 ori,
apoi acestea se vor introduce în apă? Permitivitatea apei ε = 81.
(R.: 182,25).
7.4. Două sarcini punctiforme, fiind scufundate în ulei,
interacţionează cu o forţă de 0,63 N, iar în petrol lampant – cu o forţă
de 0,75 N. În ambele cazuri distanţa dintre sarcini este aceeaşi.
Determinaţi permitivitatea petrolului lampant, dacă permitivitatea
uleiului este de 2,5. (R.: 2,1).
7.5. De câte ori va creşte forța de interacţiune dintre două sarcini
punctiforme la micşorarea distanţei dintre ele de la 16 cm până la
4 cm. (R.: 16).
7.6. Două sarcini electrice punctiforme interacţionează în aer cu o
forţă de 0,525 N. Cu ce forţă vor interacționa sarcinile, dacă acestea
se vor introduce în petrol lampant fără a modifica distanţa dintre ele?
Permitivitatea petrolului lampant este de 2,1. (R.: 0,25 N).
7.7. De câte ori a fost micșorată distanţa dintre două sarcini
electrice punctiforme, dacă forța de interacţiune dintre ele s-a mărit
de 16 ori? (R.: 4).
7.8. Două sarcini electrice punctiforme interacţionează în aer cu o
forţă de 0,63 N. Cu ce forţă vor interacționa sarcinile, dacă acestea se

75
Electrostatica
vor introduce în petrol lampant fără a modifica distanţa dintre ele.
Permitivitatea petrolului lampant este de 2,1. (R.: 0,3 N).
7.9.* De câte ori trebuie mărită valoarea fiecărei dintre două
sarcini electrice de acelaşi semn, pentru ca la scufundarea lor în apă
forța de interacţiune dintre ele să fie aceeaşi ca şi în aer la aceeaşi
distanţă dintre ele. Permitivitatea apei este de 81. (R.: 9).
7.10.* Două sarcini punctiforme ce se află în vid interacţionează
cu o forţă de 28 μN. Dacă situăm sarcinile într-un lichid dielectric,
micşorând distanţa dintre ele de 2 ori, atunci forța de interacţiune
devine egală cu 16 μN. Determinaţi permitivitatea lichidului. (R.: 7).
7.11.* Două sarcini punctiforme scufundate în petrol lampant,
interacţionează între ele cu o forţă de 50 N. Determinaţi forța de
interacţiune dintre aceste sarcini, dacă ele se află la aceeaşi distanţă
una de alta, fiind cufundate în ulei. Permitivitatea petrolului lampant
este egală cu 2,1, iar a uleiului – cu 2,5. (R.: 42 N).
7.12. De câte ori va creşte forța de interacţiune dintre două sarcini
electrice punctiforme la micşorarea distanţei dintre ele de 1,5 ori?
(R.: 2,25).
7.13.* Două bile metalice identice, încărcate cu sarcini electrice
de acelaşi semn q şi 3q, interacţionează între ele cu o forţă de 15 μN.
Bilele au fost aduse în contact şi apoi îndepărtate până la distanţa
iniţială. Cu cât a devenit egală forța de interacţiune? (R.: 20 μN).
7.14.* Cu cât trebuie să fie egală permitivitatea unui lichid, pentru
ca forța de interacţiune a două sarcini electrice punctiforme aflate în
acest lichid la distanţa de 0,02 m una de alta să fie aceeaşi ca şi în
vid, când distanţa dintre ele este de 0,18 m? (R.: 81).
7.15.* Două bile metalice identice sunt încărcate cu sarcini de
semn opus 7q şi (–3q). Bilele se aduc în contact apoi se îndepărtează
la aceeaşi distanţă. De câte ori se va micșora forța de interacţiune
dintre ele? (R.: 5,25).

76
7.16.* Două sarcini electrice punctiforme se află la o distanţă s
una de alta. Când s a fost micșorată cu 0,8 m, forța de interacţiune
s-a mărit de 9 ori. Aflaţi distanţa s. (R.: 1,2 m).
7.17.* La ce distanţă trebuie să se afle două sarcini punctiforme în
apă (permitivitatea apei este egală cu 81) pentru ca forța de
interacţiune dintre sarcini să fie aceeaşi ca şi în vid la distanţa de
0,36 m? (R.: 0,04 m).
7.18.* Două sarcini punctiforme q1 şi q2 interacţionează între ele
cu o forţă de 0,5 N. Cu ce forţă vor interacționa între ele sarcinile, ale
căror valori vor fi egale cu 5q1 şi 2q2, dacă ele se află la aceeaşi
distanţă una de alta ca şi prima pereche de sarcini şi în acelaşi mediu.
(R.: 5 N).
7.19.** Două bile metalice ce poartă sarcinile – una de 2q şi alta
de 8q, se află la distanţa de 20 cm una de alta. Bilele se aduc în
contact. La ce distanţă trebuie îndepărtate bilele, pentru ca forța de
interacţiune să rămână aceeaşi? (R.: 25 cm).
7.20.** Două bile metalice identice sunt încărcate cu sarcini
electrice de acelaşi semn egale cu 2q şi cu 4q. Bilele sunt aduse în
contact, apoi îndepărtate la distanţa iniţială. De câte ori se va mări
forța de interacţiune dintre ele? (R.: 1,125).
7.21.** Două bile metalice identice sunt încărcate cu sarcini
electrice de acelaşi semn, egale cu q şi cu 4q, aflându-se la o anumită
distanţă una de alta. După ce bilele au fost aduse în contact, forța de
interacţiune dintre ele a rămas aceeaşi ca şi în starea iniţială a bilelor.
Determinaţi distanţa iniţială dintre bile, dacă după aducerea în
contact, acestea au fost îndepărtate la distanţa de 15 cm una de alta.
(R.: 12 cm).
7.22.** Patru sarcini identice a câte 10 μC sunt situate în vârfurile
unui pătrat. Ce sarcină de semn contrar trebuie situată în centrul
pătratului, pentru ca sistemul de sarcini să se afle în echilibru?
Consideraţi 2  1, 4 . (R.: –9,45 μC).

77
Electrostatica
7.23. Asupra unei sarcini electrice de 3·10 –10 C, introdusă
într-un punct al câmpului electric, acţionează o forţă egală cu
1,5·10–7 N. Determinaţi intensitatea câmpului electric în acest punct.
(R.: 500 V/m).
7.24. Cu ce forţă acţionează un câmp electric omogen, intensitatea
căruia este de 400 V/m asupra unei sarcini de 8·10–9 C? (R.: 3,2 μN).
7.25. De câte ori se va micșora forța cu care acţionează câmpul
electric asupra unei sarcini, dacă intensitatea câmpului în locul unde
se află această sarcină se va micșora de 1,25 ori? (R.: 1,25).
7.26. La introducerea sarcinii electrice punctiforme de 6·10–6 C
într-un punct oarecare A al unui câmp electrostatic asupra sarcinii
acţionează o forţă de 0,024 N. Cu ce forţă va acționa câmpul asupra
sarcinii punctiforme de 7·10–6 C, situată în acelaşi punct A al
câmpului? (R.: 28 mN).
7.27. Asupra unei sarcini introduse într-un câmp electric omogen
cu intensitatea de 1200 V/m acţionează o forţă de 3,6·10–5 N.
Determinaţi valoarea sarcinii. (R.: 30 μC).
7.28. Asupra sarcinii electrice q = 16,5 nC ce se află într-un câmp
electric omogen acţionează forța F = 0,33·10–4 N. Determinaţi
intensitatea câmpului electric în punctul în care este situată sarcina.
(R.: 2 kV/m).
7.29. La introducerea unei sarcini electrice punctiforme de 4·10–6 C
într-un punct oarecare A al câmpului electrostatic asupra ei
acţionează forţa de 0,024 N. Ce forţă acţionează asupra sarcinii
electrice punctiforme de 7·10–6 C situată în acelaşi punct A al
câmpului? (R.: 42 mN).
7.30.* O bilă cu masa de 10–3 kg şi sarcina de 10–5 C atârnă de un
fir. Dacă vom introduce sistemul într-un câmp electric cu intensitatea
E orientată orizontal, atunci firul se va abate de la verticală şi va
forma cu ea un unghi de 45°. Determinaţi intensitatea câmpului
electric E, considerând g = 9,8 m/s2. (R.: 980 V/m).

78
7.31.* O bilă mică, ce poartă sarcina de 3 nC, este suspendată
de un fir subţire imponderabil izolat şi este introdusă într-un
câmp electric omogen orientat orizontal. Ca urmare, firul se abate
cu un unghi de 30° faţă de verticală. Determinaţi intensitatea
câmpului electric, dacă forța de greutate a bilei este egală cu
81 3 µN. (R.: 27 kV/m).
7.32.* O bilă mică, încărcată cu sarcina electrică de 5 nC, este
suspendată de un fir subţire imponderabil izolat. La introducerea bilei
într-un câmp electric omogen orizontal cu intensitatea de 30 kV/m
firul alcătuia cu verticala un unghi de 45°. Determinaţi forța de
greutate a bilei. (R.: 150 μN).
7.33.** Sarcinile q1 = 4q şi q2 = –q se află în vid la distanţa
r = 0,3 m una de cealaltă. La ce distanţă de la sarcina q2 intensitatea
câmpului este egală cu zero? (R.: 0,3 m).
7.34. Determinaţi diferenţa de potenţial (în modul) dintre două
puncte situate la distanţa de 15 cm unul de altul pe o linie a unui câmp
electric omogen cu intensitatea de 350 V/m. (R.: 52,5 V).
7.35. Distanţa dintre două puncte situate pe aceeaşi linie a unui
câmp electric omogen este egală cu 0,3 m, iar diferenţa de potenţial
dintre ele este de 600 V. Determinaţi intensitatea câmpului electric.
(R.: 2 kV/m).
7.36.* Diferenţa de potenţial dintre două plăci paralele situate la
distanţa de 0,1 m una de alta este de 250 V. Determinaţi forța electrică
ce acţionează asupra unei sarcini de 10–4 C plasată în câmpul electric
dintre plăci. (R.: 0,25 N).
7.37.* Diferenţa de potenţial dintre două plăci plane paralele,
situate la distanţa de 6·10–3 m una de alta, este egală cu 360 V.
Determinaţi forța electrică ce acţionează asupra unei sarcini electrice
punctiforme de 5·10–5 C ce se află în câmpul electric dintre plăci.
(R.: 3 N).

79
Electrostatica
7.38.* Asupra unei sarcini punctiforme de 2·10–5 C, situată în
câmpul electric dintre două plăci plane paralele, acţionează o forţă
electrică de 0,42 N. Determinaţi diferenţa de potenţial dintre placi,
dacă distanţa dintre ele este egală cu 0,01 m. (R.: 210 V).
7.39.* Asupra unei sarcini electrice de 4·10–4 C, situată între
armăturile unui condensator plan, acţionează o forţă electrică de 3,2 N.
Determinaţi diferenţa de potenţial dintre armăturile condensatorului,
dacă distanţa dintre ele este de 0,05 m. (R.: 400 V).
7.40.* Un fir de praf, asupra căruia acţionează forța de greutate de
7,2·10–7 N şi poartă sarcina electrică de 2,4·10–11 C se află în
echilibru între armăturile orizontale ale unui condensator plan.
Determinaţi distanţa dintre armăturile condensatorului, dacă
tensiunea aplicată la ele este egală cu 1,5·103 V. (R.: 0,05 m).
7.41.* Un fir de praf, asupra căruia acţionează forța de greutate de
8·10–8 N şi posedă o sarcină de 1,6·10–12 C se află în echilibru între
plăcile orizontale ale unui condensator plan. Determinaţi diferenţa de
potenţial dintre plăci, dacă distanţa dintre ele este egală cu 0,3 m.
(R.: 15 kV).
7.42.* Un firicel de praf, asupra căruia acţionează forța de greutate
de 2·10–7 N şi posedă o sarcină de 8·10–12 C, se află în echilibru între
armăturile orizontale ale unui condensator plan. Determinaţi
diferenţa de potenţial dintre armături, dacă distanţa dintre acestea este
de 0,2 m. (R.: 5 kV).
7.43.* Între armăturile orizontale ale unui condensator plan este
suspendată, de un fir, o bilă cu masa de 4·10–3 kg şi sarcina electrică
de 2·10–7 C. Distanţa dintre armăturile condensatorului este egală cu
5·10–3 m. Pentru ce diferenţă de potenţial dintre armături forța de
întindere a firului este egală cu zero? Se va considera g = 10 m/s2.
(R.: 1 kV).

80
7.44.* Intensitatea unui câmp electric omogen este egală cu
4·106 V/m. Ce lucru mecanic va efectua câmpul electric la deplasarea
sarcinii de 10–7 C cu 0,15 m în sensul liniilor de intensitate ale
câmpului? (R.: 0,06 J).
7.45. La deplasarea unei sarcini de 2 C într-un câmp electric,
forţele care au acționat din partea acestui câmp au efectuat un lucru
mecanic de 10 J. Determinaţi diferenţa de potenţial dintre punctul
iniţial şi cel final al deplasării. (R.: 5 V).
7.46. Determinaţi lucrul mecanic efectuat de către câmpul electric
la deplasarea unei sarcini de 1,6·10–3 C din punctul câmpului cu
potenţialul de 380 V în punctul cu potenţialul de 220 V. (R.: 0,256 J).
7.47. Lucrul mecanic efectuat de forţele electrice la transportarea
unei sarcini de 2,4·10–8 C de la infinit într-un punct al câmpului
electric este egal cu 6·10–6 J. Determinaţi potenţialul acestui punct al
câmpului. (R.: 250 V).
7.48. La deplasarea unei sarcini electrice de 1,5·10–5 C din punctul
A în punctul B al câmpului electric, lucrul mecanic efectuat de acest
câmp este egal cu 3·10–3 J. Determinaţi potenţialul câmpului în
punctul A, dacă potenţialul acestuia în punctul B este egal cu 300 V.
(R.: 500 V).
7.49. La deplasarea unei sarcini electrice de 7·10–6 C dintr-un
punct al câmpului în altul, câmpul efectuează un lucru mecanic de
1,4·10–3 J. Determinaţi potenţialul câmpului în punctul al doilea, dacă
în primul punct potenţialul acestuia este de 600 V. (R.: 400 V).
7.50. O sarcină de 7 C este deplasată de forţele coulombiene din
punctul M, în care potenţialul este egal cu 8 V, într-un punct N al
câmpului. Determinaţi potenţialul câmpului în punctul N, dacă la
deplasarea menţionată mai sus forţele coulombiene au efectuat un
lucru de 14 J. (R.: 6 V).

81
Electrostatica
7.51. La deplasarea sarcinii electrice punctiforme dintr-un punct
al câmpului în altul, diferenţa de potenţial dintre care este egală cu
8 V, forţele, care au acționat asupra sarcinii din partea câmpului
electric, au efectuat un lucru mecanic de 6,4 J. Determinaţi sarcina q.
(R.: 0,8 C).
7.52.* Un electron, mișcându-se sub acţiunea câmpului electric,
şi-a mărit energia sa cinetică cu 2,4·10–17 J. Determinaţi diferenţa de
potenţial dintre punctul iniţial şi cel final al deplasării. Sarcina
electronului este egală cu –1,6·10–19 C. (R.: –150 V).
7.53.* Determinaţi diferenţa de potenţial pe care trebuie s-o
parcurgă un electron, pentru ca viteza lui să crească de la zero până
la 800 km/s. Sarcina electronului este de –1,6·10–19 C, iar masa lui se
va considera egală cu 9·10–31 kg. (R.: –1,8 V).
7.54.* Un electron, mișcându-se sub acţiunea câmpului electric,
şi-a mărit energia cinetică cu 8·10–17 J. Determinaţi modulul
diferenţei de potenţial dintre punctele final şi cel iniţial ale deplasării.
Sarcina electronului este egală cu –1,6·10–19 C. (R.: 500 V).
7.55.* Diferenţa de potenţial dintre catodul şi anodul unui tub
electronic este egală cu 720 V. Ce viteză va obţine un electron, care
zboară spre anod? Masa electronului se va considera egală cu
9·10–31 kg, iar sarcina lui – cu –1,6·10–19 C. (R.: 16 Mm/s).
7.56. Sarcina unui condensator este egală cu 8·10–4 C, iar
tensiunea la armăturile lui este de 500 V. Determinaţi capacitatea
electrică a condensatorului. (R.: 1,6 μF).
7.57. Un condensator cu capacitatea de 2 μF a fost conectat la o
baterie cu t.e.m. de 12 V. Determinaţi sarcina condensatorului.
(R.: 24 μC).
7.58. Care va fi potenţialul unui conductor cu capacitatea de 40 pF
după îndepărtarea din el a N = 2·1010 electroni? Sarcina electronului
este egală cu –1,6·10–19 C. (R.: 80 V).

82
7.59. Unui condensator cu capacitatea electrică egală cu 400 pF i
s-a transmis sarcina de 2·10–7 C. Determinaţi diferenţa de potenţial
dintre armăturile condensatorului. (R.: 500 V).
7.60. Sarcina unui condensator este egală cu 4·10–4 C, iar
tensiunea la armături este de 500 V. Determinaţi capacitatea electrică
a condensatorului. (R.: 0,8 μF).
7.61. De câte ori se va mări capacitatea unui condensator plan,
între armăturile căruia se află kerosen, dacă se va înlocui kerosenul
cu glicerină? Permitivitatea kerosenului este egală cu 2, iar a
glicerinei – cu 56. (R.: 28).
7.62. De câte ori se va mări capacitatea unui condensator plan, între
armăturile căruia se află parafină, dacă se va înlocui parafina cu mică.
Permitivitatea parafinei este egală cu 2, iar a micăi – cu 7. (R.: 3,5).
7.63.* Dacă unui condensator i se transmite o sarcina electrică de
1,7·10–7 C, atunci diferenţa de potenţial dintre armăturile lui devine
egală cu 180 V. Cu cât va creşte diferenţa de potenţial dintre
armăturile acestui condensator, dacă sarcina electrică transmisă lui
va creşte cu 0,51·10–7 C? (R.: 54 V).
7.64.* Dacă unui condensator i se transmite o sarcină de 3·10–6 C,
diferenţa de potenţial dintre armăturile lui este egală cu 400 V.
Determinaţi diferenţa de potenţial dintre armăturile aceluiași con-
densator, dacă lui i se transmite o sarcină de 2,1·10–6 C. (R.: 280 V).
7.65.* Într-un condensator plan petrolul lampant (care serveşte în
calitate de dielectric) a fost înlocuit cu glicerină. Ca urmare,
capacitatea condensatorului a crescut de 28 ori. Determinaţi
permitivitatea glicerinei, dacă cea a petrolului lampant este egală cu 2.
(R.: 56).
7.66.* Determinaţi raportul dintre capacitatea condensatorului
plan, în care este folosit kerosen în calitate de dielectric, şi capacitatea
condensatorului plan cu mică. Ariile suprafeţelor armăturilor sunt

83
Electrostatica
aceleaşi, distanţa dintre armăturile condensatorului cu mică este de 3
ori mai mare decât la condensatorul cu kerosen. Permitivitatea
gazului lampant este egală cu 2,1, iar a micăi – cu 7. (R.: 0,9).
7.67.* Dacă unui condensator i se transmite o sarcină electrică de
2,6·10–7 C, atunci diferenţa de potenţial dintre armăturile lui devine
egală cu 150 V. Cu cât se va mări diferenţa de potenţial dintre
armăturile acestui condensator, dacă sarcina electrică transmisă lui
va creşte cu 1,04·10–7 C? (R.: 60 V).
7.68.* Un condensator plan cu aer, distanţa dintre armăturile
căruia este egală cu 5 cm, este încărcat până la tensiunea de 200 V şi
deconectat de la sursă. Care va fi tensiunea la armăturile
condensatorului, dacă distanţa dintre ele se va mări până la 10 cm?
(R.: 400 V).
7.69.* Un condensator plan cu aer este încărcat până la diferenţa
de potenţial de 150 V şi deconectat de la sursa de curent. Cu ce este
egală diferenţa de potenţial dintre armăturile condensatorului, dacă
distanţa dintre ele a fost mărită de 2 ori? (R.: 300 V).
7.70.* Un condensator plan cu aer este conectat la o sursă de
tensiune constantă. Când distanţa dintre armăturile condensatorului
este de 3 mm sarcina electrică pe ele este egală cu 100 nC. Care va fi
sarcina de pe armăturile condensatorului la distanţa dintre ele de
5 mm? (R.: 60 nC).
7.71.* Un condensator plan cu aer este conectat la o sursă de
tensiune constantă. Sarcina electrică pe armăturile condensatorului
este egală cu 160 nC, atuncî când distanţa dintre armături este de
3 mm. La ce distanţă dintre armături sarcina pe ele va fi de 60 nC?
(R.: 8 mm).
7.72.* Un condensator plan cu aer este conectat la o sursă de
tensiune constantă. La distanţa de 4 mm dintre armăturile conden-

84
satorului sarcina electrică pe ele este egală cu 120 nC. Care va fi
sarcina pe armăturile condensatorului la distanţa dintre ele de 6 mm?
(R.: 80 nC).
7.73.* Un condensator plan cu aer a fost încărcat cu sarcină
electrică până la diferenţa de potenţial de 120 V şi deconectat de la
sursă. Cu cât va deveni egală diferenţa de potenţial dintre armături,
daca ele vor fi îndepărtate de la distanţa iniţială d1 = 2 mm până la
d2 = 3 mm? (R.: 180 V).
7.74.* Un condensator plan cu aer, distanţa dintre armăturile
căruia este egală cu 6 cm, este încărcat până la tensiunea de 180 V şi
deconectat de la sursă. Care va fi tensiunea la armăturile
condensatorului, dacă distanţa dintre ele se va mari până la 12 cm?
(R.: 360 V).
7.75.* Ce sarcină va trece printr-un conductor, care leagă
armăturile unui condensator plan cu aer având capacitatea de 10–11 F,
cu o sursă de curent, a cărei tensiune este egală cu 200 V, la
introducerea condensatorului în ulei cu permitivitatea egală cu 2,5?.
(R.: 3 nC).
7.76.* Un condensator plan are distanţa dintre armături egală cu
4 cm, este încărcat până la tensiunea de 240 V şi apoi este deconectat
de la sursa de încărcare. La apropierea armăturilor tensiunea dintre
ele devine egală cu 150 V. Până la ce distanţă au fost apropiate
armăturile? (R.: 2,5 cm).
7.77.* Un condensator plan cu aer este conectat la o sursă de tensiune
constantă. În acest caz sarcina de pe armăturile condensatorului este
egală cu 0,016 C. Care va fi sarcina de pe armături, dacă distanţa
dintre ele se va micșora de 4 ori? (R.: 0,064 C).
7.78.* Un condensator plan cu aer este încărcat până la diferenţa
de potenţial de 110 V şi deconectat de la sursa de curent. Ce diferenţă

85
Electrostatica
de potenţial se va stabili între armăturile condensatorului, dacă
distanţa dintre ele va fi mărită de 2 ori? (R.: 220 V).
7.79.** Un conductor cu capacitatea C1 = 1 μF este încărcat până
la potenţialul φ1 = 6 kV, iar un alt conductor cu capacitatea C2 = 3 μF
– până la potenţialul φ2 = 16 kV. Conductoarele se află la o distanţă
foarte mare unul de celălalt. Ce valoare va avea potenţialul acestor
conductoare, după ce ele se vor uni cu o sârmă? (R.: 13,5 kV).
7.80.** Un condensator plan, având între armături o placă de
getinax, este conectat la un acumulator. La îndepărtarea plăcii, prin
acumulator a trecut sarcina Δq = 15 μC. Ce sarcină a rămas pe
condensator? Permitivitatea getinaxului ε = 5. (R.: 3,75 μC).
7.81.** Două conductoare, încărcate cu sarcini electrice egale, au
potențialele φ1 = 40 V şi φ2 = 60 V. Cu ce va fi egal potenţialul acestor
conductoare, dacă ele vor fi unite cu o sârmă subţire? (R.: 48 V).
7.82.** Un condensator plan având între armături o placă de mică
este conectat la un acumulator. Sarcina condensatorului q0 = 14 μC.
Ce sarcină va trece prin acumulator la îndepărtarea plăcii?
Permitivitatea plăcii de mică ε = 7. (R.: 12 μC).
7.83.** Cu ce forţă interacţionează armăturile unui condensator
plan, dacă ele au aria S = 0,01 m2 şi sunt situate la distanţa d = 3 mm
una de alta? Diferenţa de potenţial dintre armături U = 600 V.
Constanta electrică ε0 = 8,85·10–12 F/m. (R.: 1,77 mN).
7.84.** Un condensator plan este conectat la o sursă de curent. De
câte ori se va micșora forța de interacţiune dintre armăturile
condensatorului, dacă distanţa dintre ele se va mări de 3 ori? (R.: 9).
7.85.** De câte ori trebuie mărită distanţa dintre armăturile unui
condensator plan, conectat la o sursă de curent, pentru ca forța de
interacţiune dintre ele să se micșoreze de 25 ori? (R.: 5).

86