Sunteți pe pagina 1din 122

Primul ajutor este un dom eniu care evoluează.

Ghidurile internaţionale de prim ajutor şi resuscitare sunt actualizate mereu


pe baza evidenţelor ştiinţifice.

Aceste ghiduri:
• cuprind cele mai bune tehnici universal-valabile cunoscute în prezent;
• au fost stabilite pe baza cercetărilor ştiinţifice, pornindu-se de la sfaturile
şi experienţa specialiştilor;
• sunt valabile pe întreg te rito riu l Europei;
• garantează bunele practici în dom eniul acordării prim ului ajutor.

A cest manual a fo s t conceput pe baza celor mai recente ghiduri şi este


recunoscut ca fiind m anualul de referinţă pe întreg te rito riu l Europei.

w w w .crucearosie.ro w w w .efam .redcross.be


DEFAM
EuropeanFirstAidManual

..... . iii
w w w .efam .redcross.be
Bucureşti-2012
Lucrarea MANUAL EUROPEAN DE PRIM AJUTOR
(EDIŢIE TIPĂRITĂ, 2012) autor CRUCEA ROŞIE
a fost înregistrată având codul ISBN 978-973-0-13459-9.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România

Str. Biserica Amzei nr. 29, sector 1, Bucureşti


Tel: 021 317 60 06
Email: crr@crucearosie.ro
www.crucearosie.ro
www.facebook.com/crucearosieromana

Elaborat de Crucea Roşie Belgiană.


Traducere asigurată de editura Aramis.
Toate drepturile sunt rezervate SNCRR.

I Ipîirit la MEGApress holdings S.A.


MANUAL EUROPEAN
DE PRIM AJUTOR
CUPRINS

Intro d u ce re ............................................................................................................. ..7

CAPITOLUL 1: PRINCIPII DE BAZĂ...................................................................... ..8


în cazul unui accident 8
în tim p u l unui accident 9
După producerea unui accident 11
Concepţii greşite 12

CAPITOLUL 2: ETAPELE PRINCIPALE ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR 14


Luarea m ăsurilor de siguranţă 14
Evaluarea stării victim ei 20
Apelarea se rviciilo r de urgenţă, dacă este necesar 20
Acordarea prim ului ajutor 22

CAPITOLUL 3: SUPORT VITAL DE BAZĂ Şl DEFIBRILARE


EXTERNĂ AUTOMATĂ ........................................................................................ 24
Verificarea stării de conştienţă 25
Eliberarea căilor respiratorii 26
Verificarea respiraţiei 27
Compresia toracică şi respiraţia gură la gură 32
D efibrilarea externă autom ată 38
Resuscitarea făcută de doi sau mai m ulţi salvatori 42
Resuscitarea doar cu com presii toracice 42
Bebeluşi şi copii 43

CAPITOLUL 4: PRIMUL AJUTOR........................................................................ .44


A I Urgenţe de ordin m e d ic a l............................................................................. .44
Reacţii alergice 44
D ificultăţi la respiraţie 46
Astm 46
Hiperventilaţie 47
Blocarea căilor respiratorii cu un corp străin 48
Căi respiratorii parţial blocate 49
Căi respiratorii com plet blocate 49
Sufocarea la bebeluşi şi copii 51
Sufocarea la fem eia însărcinată sau
la persoana obeză 51
Intoxicaţii 52
Monoxid de carbon 54
Dureri în piept 55
A ccident vascular cerebral (AVC) 56
D eshidratare/problem e gastrointestinale 58
Com plicaţii acute ale diabetului 59
Şoc 61
Leşin 62
Convulsii 64
Convulsii febrile 64
Epilepsie 66

B I Leziuni..............................................................................................................................68
Leziuni la nivelul capului 68
Leziuni la nivelul coloanei vertebrale 72
Leziuni la nivelul ochilor 75
Leziuni toracice şi abdom inale 76
Leziunea toracică 76
Leziunea abdom inală 78
Leziuni la nivelul e xtrem ităţilor 79
Leziuni la nivelul m em brelor 79
Fractura 79
Luxaţia 81
Entorsa 82
Hemoragia 83
Leziuni cutanate 85
Leziunea uşoară 85
Tăietura 86
Leziunea provocată prin înţepare 86
Laceraţia 87
Răni provocate în urm a m uşcăturilor 90
Dinţi crăpaţi sau scoşi 90
CUPRINS

Leziuni cutanate cu caracter deosebit 92


Corpi străini în plăgi 92
Arsuri 94
C I Probleme de sănătate cauzate de a n im a le ......................................................98
M uşcături 98
M uşcătura de şarpe 99
înţepătura de meduză 100
înţepătura de insectă 102
înţepătura de căpuşă 104
D I Probleme de sănătate cauzate de m ediu....................................................... 106
Probleme de sănătate cauzate de frig 106
Degerături 106
H ipoterm ia 108
Probleme de sănătate cauzate de căldură 110
Insolaţia 110
Senzaţia de epuizare şi leşinul cauzat de căldură 111
Crampe cauzate de căldură 111
Deshidratarea 112
Probleme de sănătate cauzate de altitudine 113

E I înecul şi boala de decom presie a s c a fa n d rilo r............................................. 115


Resuscitarea în caz de înec 116
Poziţionarea victim ei 117
Leziunile la nivelul coloanei cervicale în cazul victim elor unui înec 117

M u lţu m iri......................................................................................................................118

R eferinţe.......................................................................................................................119
Accidentele se produc mult prea des şi leziunile apar frecvent. Fiecare dintre noi se poate
simţi dintr-odată rău. în astfel de situaţii, ajutorul vine din partea membrilor familiei, a colegilor
de serviciu, a persoanelor din jur etc. Dacă ai cunoştinţe de bază în ceea ce priveşte primul
ajutor, şi tu poţi ajuta pe cineva.

în orice caz, pentru a ajuta cu adevărat o victimă, este necesar să acorzi tipul adecvat de prim
ajutor. Acest tip de ajutor, acordat la momentul potrivit, poate duce la o îmbunătăţire a stării
de sănătate şi la salvarea de vieţi omeneşti. Manualul european de prim ajutor are la bază
Ghidul de prim ajutor şi resuscitare al IFRC 2011 şi a fost aprobat de o echipă internaţională de
experţi de la diferite societăţi naţionale ale Crucii Roşii şi ale Semilunii Roşii. Ghidul cuprinde
descrierea celor mai noi tehnici şi are rolul de a perfecţiona primul ajutor.

In .ii r.isla lucrare se arată cum poţi acorda în mod corect primul ajutor, în situaţii care pun
iu pericol vieţi omeneşti şi în cazul accidentelor care se produc cel mai frecvent. Vei învăţa
pas cu pas cum poţi acorda ajutor victimei, utilizând echipament medical modest sau fără
să dispui de un astfel de echipament. începem de fiecare dată prin a întreba: „Ce observi?”
şl „Ce trebuie să faci?” Tehnicile specifice sunt explicate în casete. Explicaţiile legate de
tehnici şi de proceduri sunt însoţite de ilustraţii.

l ’miiătlriM pi adică este deosebit de importantă pentru acordarea primului ajutor în situaţii
male, de urgenţii i :;te necesar să exersezi în mod constant pentru a-ţi menţine cunoştinţele
şl abilităţile la un nivel ridicat. Lectura acestui manual nu înlocuieşte instruirea practică.

Cunoştinţele legate de primul ajutor sunt într-o continuă evoluţie, astfel încât această lucrare
vii trebui revizuită permanent, pe măsură ce apar noi descoperiri ştiinţifice.

I xlslă pe piaţă o serie întreagă de mărci de produse de prim ajutor. Diferite mărci sunt
amintite în această lucrare doar spre exemplificare şi nu trebuie să se înţeleagă că acestea
ni li locomandate de către Crucea Roşie Belgiană - Flandra.
PRINCIPII DE BAZĂ

în acordarea primului ajutor, trebuie să ţii seama de o serie de factori. Următoarele


principii de bază sunt deosebit de importante când acorzi primul ajutor.

ÎN CAZUL UNUI ACCIDENT

Acţionează ca o persoană bine să faci, asigură-te de faptul că faci doar


care ştie să acorde primul ajutor lucrurile pe care ai fost pregătit să le faci
Dacă te confrunţi cu o urgenţă în care trebuie şi pe care le stăpâneşti. Dacă ai anumite
acordat primul ajutor şi nu ştii ce este mai îndoieli, apelează serviciile de urgenţă.
ÎN TIMPUL UNUI ACCIDENT

Intr-o situaţie de urgenţă, fii calm Dacă este posibil, spală-te pe mâini cu apă
Chim dacă eşti instruit în ceea ce priveşte şi săpun lichid măcar înainte şi după ce
acordarea primului ajutor, este normal să acorzi primul ajutor. Dacă nu ai la dispoziţie
Iii slresat atunci când trebuie să acorzi apă şi săpun, poţi utiliza dezinfectând pe
pi unul ajutor. încearcă să îţi stăpâneşti bază de alcool. Dacă este posibil, foloseşte
em oţiile înainte de a trece la acţiune. mănuşi. Dacă nu ai la dispoziţie mănuşi,
Acordă-ţi un moment în care să evaluezi spală-te pe mâini cât mai des posibil.
situaţia şi să te calmezi. Nu te grăbi să Poţi folosi şi pungi de plastic pentru a-ţi
acţionezi şi în niciun caz nu te pune în proteja mâinile.
situaţii riscante. în capitolul care urmează
îţi explicăm ce trebuie să faci pentru a te Procedează cu atenţie atunci când lucrezi
afla în siguranţă. cu obiecte ascuţite şi pune-leîntr-un loc
sigur. Dacă faci respiraţie gură la gură
I vită infectarea în vederea resuscitării, trebuie să ştii că
în cazul unor plăgi deschise este important să există un risc minim de infectare pentru
se reducă pe cât posibil riscul de infectare, persoana care acordă primul ajutor. Poţi
care apare în urma contactului dintre vic­ să te protejezi pe tine însuţi, dar şi victima
timă şi persoana care acordă primul ajutor. îm potriva contam inării dacă utilizezi o
Asigură le că nu intri în contact cu sângele mască în timpul procedurilor de resuscitare.
ritm cu llul(li)li) oiganlce ale victimei.
Oferă ajutor psihosocial Asigură-te de faptul că victima
Oferă victimei sprijin emoţional. Abordează se simte confortabil
victima, vorbindu-i pe un ton cald, fără Dacă este răcoare, acoperă victim a cu o
a-i da impresia că o judeci. Prezintă-te, haină sau cu pături, astfel încât să-i fie
spunându-i acesteia cum te numeşti. Dacă cald. Poţi utiliza şi o folie termoizolantă.
eşti pregătit în ceea ce priveşte acordarea Pentru a proteja victima împotriva căldurii,
prim ului ajutor, spune-i victim ei lucrul improvizează ceva care să o protejeze
acesta. întreabă victima cu calm ce anume împotriva soarelui, folosind, de exemplu,
s-a întâm plat şi explică-i ce urmează să o haină, o pătură, o umbrelă sau o folie
faci. Solicită-i acesteia cooperarea. Ascultă termoizolantă. Aşază-te în aşa fel încât
ce are de spus victim a şi m anifestă-ţi să-i faci umbră victimei. Aşază victima
compasiunea. Dacă este necesar, ajută într-o poziţie confortabilă. Aceasta este,
victima în chestiuni de ordin practic. de obicei, poziţia în care simte cel mai
puţin durerea. Nu oferi m âncare sau
băutură unei victime care este bolnavă
sau rănită decât dacă un cadru medical
îţi spune că poţi face acest lucru.
Gândeşte-te la reacţiile tale
emoţionale după ce acorzi
primul ajutor
Nn este întotdeauna uşor să faci faţă în plan
psihic unui eveniment dramatic. Cei care
oleră primul ajutor se confruntă adesea
cu dificultăţi în depăşirea emoţiilor după
eveniment. Discută despre acestea cu
uite persoane care acordă primul ajutor.
Dai .1 acest lucru nu te ajută, apelează la
ajuleiul unul specialist.

PRINCIPII DE BAZĂ

in
CONCEPŢII GREŞITE

Există o serie întreagă de concepţii greşite care îi fac pe oameni să nu acorde ajutor.
Mai jos o să analizăm câteva dintre motivele pentru care oamenii nu acordă ajutor.
Există aici şi sfaturi utile, respectiv răspunsuri la întrebările pe care le-ai putea pune.

„Nu poate fi atât de grav” de ajutor sau pur şi simplu nu fac nimic,
Situaţiile de urgenţă nu sunt întotdeauna putem să avem un sentiment de nesigu­
clare. Uneori oamenii se îndoiesc de gravi­ ranţă. îţi este greu să-ţi dai seama dacă
tatea situaţiei. Nu ne dorim să fie vorba este cazul să dai sau nu o mână de ajutor.
despre un lucru grav şi vrem să credem Evaluează situaţia, folosind cunoştinţele
că nu este. Nu te lăsa indus în eroare. de acordare a primului ajutor. Nu risipi
Foloseşte-te de cunoştinţele pe care le ai tim p preţios.
în legătură cu primul ajutor. Apropie-te
de victimă şi convinge-te personal dacă „în situaţii de urgenţă, intru în panică”
este grav sau nu. Majoritatea oamenilor nu intră în panică
în situaţii de urgenţă. Cu toate acestea,
„Altcineva va veni în ajutor” este normal să avem o senzaţie de stres.
Cu toţii avem ceva de făcut, ori trebuie Chiar şi personalul pregătit să intervină în
să ajungem undeva. Există o m ulţim e situaţii de urgenţă are această senzaţie,
de motive pentru care nu avem tim p să încearcă să-ţi păstrezi calmul şi să te ba­
dăm o mână de ajutor. Uneori suntem zezi pe cunoştinţele tale de acordare a
tentaţi să aşteptăm să vină altcineva care prim ului ajutor. Dacă nu reuşeşti să îţi
să dea o mână de ajutor. Nu gândi aşa, aduni gândurile, apelează la personal
pentru că, dacă toată lumea ar reacţiona specializat în situaţii de urgenţă.
în felul acesta, victima nu ar fi ajutată de
nimeni. Mai mult decât atât, primele minute „Nu sunt obligat(ă) să ajut”
într-o situaţie de urgenţă sunt deosebit de în situaţii de urgenţă, fiecare persoană
importante. Este important să acţionezi are obligaţia de a ajuta, în conformitate
rapid şi să apelezi serviciile de urgenţă cu nivelul de cunoştinţe şi cu abilităţile pe
cât mai repede posibil. Acest lucru poate care le are. în unele ţări, acest lucru este
face diferenţa între salvarea unei victime prevăzut de lege. Dacă acorzi ajutor fiind
sau decesul acesteia. bine intenţionat, nu trebuie să te temi că
vei suporta rigorile legii pentru că nu ai
„Nimeni nu dă o mână de ajutor, deci acordat suficient ajutor sau pentru că ai
este evident că nu e necesar” creat un prejudiciu acordând ajutor. Instan­
I ledul de turmă ne poate face să reacţionăm ţele de judecată apreciază mai mult ajutorul
ciudat. Dacă alte persoane care asistă la tot acordat unei victime, decât dacă s-a comis
( mm cu se întâmplă ezită să dea o mână vreo eroare.
„Nu este nevoie să se apeleze la cardiac, chiar şi fără respiraţie artificială,
sorviciile de urgenţă” telefonează la serviciile de urgenţă). în
Unoorl este posibil ca o victim ă sau o orice caz, nu abandona victima!
puiMiiină oarecare să spună că nu este
i H’vt in ■: ;,i se apeleze la serviciile de urgenţă, „Mă tem să nu mă infectez”
iI.K..I ai îndoieli, apelează la cunoştinţele Riscul de infecţie în urma acordării primului
laie de prim ajutor. Este mai bine să suni la ajutor este mai mic decât se crede. Există
■.oi viciile de urgenţă, chiar dacă situaţia nu un risc de contaminare în cazul unor plăgi
Impune acest lucru. în cazul în care starea deschise şi atunci când se efectuează
unei victime se înrăutăţeşte, serviciile de respiraţie gură la gură. Te poţi proteja
w ije iiţfi sunt la faţa locului şi nu se mai utilizând mănuşi de unică folosinţă şi o
pierde limp preţios. mască chirurgicală. Există oameni care au
astfel de obiecte în torpedoul automobilului
„ O nrt ce n ţii to m le m u lt" sau în geantă, astfel încât să fie pregătiţi
liium jeiiiatim slutelor, apelurile la serviciile oricând să ofere ajutor.
de urgenţă sunt gratuite. De aceea nu
trebuie să te Ierni de faptul că factura ta „De ce să fac asta?”
telefonică va fi încărcată din cauză că ai Nu oferi ajutor unei victime şi familiei ei, ci
uiiut la serviciile de urgenţă. Dacă suni te ajuţi şi pe tine însuţi. Cei care au ajutat
la serviciile de urgenţă (112), apelul nu persoane aflate în situaţii de urgenţă declară
va fi laxul frecvent că este o experienţă pozitivă. Este
greu să trăieşti cu gândul că nu ai fost
„I o situaţie neplăcută” alături de o persoană care avea nevoie
i i ii iiinal să fim îngroziţi când vedem sânge, de ajutorul tău. Chiar dacă ştii să acorzi
dinţi rupţi, vomă sau când simţim miros de primul ajutor, se întâmplă să nu poţi salva
........ au alte mirosuri neplăcute. Gândeş- victima întotdeauna. Uneori nici medicii
i' le la i.iplul ca ai putea face ceva pentru nu reuşesc. Sentimentul că ai făcut tot
a salva vieţi De exemplu, te poţi proteja ce îţi stătea în putinţă te va ajuta să treci
nipn iriva contactului cu sângele victimei mai uşor peste evenimentul traumatizant.
pui laud nrnnuşi de unică folosinţă. Dacă
elm liio /l manevre de resuscitare, poţi
im it.i n m ască chirurgicală pentru aevita
i nul,a iul cu {tura acesteia. Dacă aceste
" i ni l iui le ajută să treci peste sentimentul
' i-a, încearcă să acorzi ajutor aşa
i m u poţi m ai bine (efectuează masaj
ETAPELE PRINCIPALE
k
ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
Indiferent cât de mult diferă situaţiile în care acorzi primul ajutor, tu, persoana care
acordă primul ajutor, trebuie să ai în vedere etapele principale pe care trebuie să le
parcurgi. Procedând astfel, vei evalua situaţia în mod corect şi vei putea acorda ajutor
într-un mod corespunzător, fără să omiţi nimic.

1. LUAREA MĂSURILOR
Cele patru etape principale sunt: DE SIGURANŢĂ
1. Luarea măsurilor de siguranţă.
2. Evaluarea stării victimei. Prima sarcină este aceea de a te asigura
3. Apelarea serviciilor de urgenţă, de faptul că există condiţii de siguranţă,
dacă este necesar. încearcă să afli ce s-a întâmplat. Analizează
4. Acordarea primului ajutor. situaţia şi verifică dacă există potenţiale
pericole (trafic, foc, surse de electricitate).
ETAPELE PRINCIPALE ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

Nu te pune niciodată într-o situaţie riscantă.


Apropie-te de locul accidentului numai dacă
poţi face acest lucru fără a-ţi pune viaţa
în pericol. Dacă te poţi apropia de locul
accidentului, încearcă să procedezi astfel
încât victima şi persoanele aflate la faţa
locului să fie în siguranţă.

Dacă situaţia este nesigură şi nu poţi acor­


da ajutor decât dacă îţi pui viaţa în pericol,
apelează serviciile de urgenţă. Aşteaptă într-un
loc sigur sosirea echipajelor specializate.
Accident in trafic nu îm piedică accesul echipajelor de la
....... . li; a propii de locul în care s -a serviciile de urgenţă.
.....dus un accident în trafic, redu viteza
lain n liiiiiii brusc. Parchează maşina Nu traversa niciodată autostrada. Verifică
In Im a lu n i. (>o banda de urgenţă, pe dacă există cabluri electrice pe jos. Asigu-
iim ujiiiim drumului sau in afara acestuia, ră-te că nimeni nu atinge cablurile şi că
l'iiiin (i v i", i . i lofloctorlzantă şi aşază-te nu se apropie de ele.
iu ■,|inliilu paiapolulul de siguranţă, în
nilimţiu iii i ai o in ulii pn n auloslrndă/pe încearcă să previi izbucnirea unui incendiu,
ii nunţiu | olnrutfjlti Huiiumln dit nvortlzaro în cazul tuturor vehiculelor implicate în
din tutnuplii, liiu iiiih iiil Iiilliic lo rl/a n t sau accident trebuie scoasă cheia din contact.
iiiiiiinilft Un iivaile) astlol încât participanţii Nu permite nimănui să fumeze în zona în
la trafic tiâ îşi dna seama că a avut loc un care s-a produs accidentul. Orice airbag
ui i Klmil Asigură to de faptul că nimic care nu s-a activat se poate declanşa la un
moment dat. Dacă este posibil, acţionează
frâna de mână la toate vehiculele implicate
în accident, astfel încât acestea să aibă
o poziţie stabilă.

Dacă la locul accidentului a sosit personal


specializat, continuă-ţi drumul. Respectă
întotdeauna Codul Rutier. Acolo sunt foarte
clar precizate obligaţiile ce-ţi revin în cazul
unui accident pe drumurile publice.
Incendiu într-o clădire Accident casnic cauzat de
încearcă să avertizezi persoanele aflate sursele de curent electric
în situaţii de risc, însă fă ră a -ţi pune Trebuie să presupui că toate cablurile
viaţa în pericol. Nu intra niciodată într-o electrice şi dispozitivele care funcţionează
clădire care arde. Nu te apropia de foc pe bază de curent electric sunt alimentate
şi du-te într-un loc situat la distanţă de cu energie electrică, asta până în momentul
locul incendiului, astfel încât să te afli în în care se confirmă că a fost întreruptă
siguranţă. Dacă te afli într-o clădire care alimentarea cu energie electrică. Nu atinge
arde, ieşi imediat din ea. o victimă care se află în contact cu o sursă
de electricitate. Nu uita că lichidele şi
Ajută alte persoane să iasă din clădire dacă obiectele care intră în contact cu victima pot
poţi face acest lucru în condiţii de sigu­ fi conducătoare de electricitate. întrerupe
ranţă. Dacă ai îndoieli în ceea ce priveşte condi­ alimentarea cu energie electrică şi sună
ţiile de siguranţă în ansamblu, aşteaptă la serviciile de urgenţă, pentru a solicita
intervenţia echipajelor serviciilor de urgenţă. sprijinul pompierilor şi a ambulanţei. Aş­
teaptă apoi sosirea echipajelor.
ETAPELE PRINCIPALE ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

11>i
I viicuaro de urgenţă
i Kisifi o regulă de b a ză , deosebit de
linpoi tiuit,i mi trebuie să deplasezi victima
d" l.i I" 1ui iccidentului. Aceasta poate fi
,n |( 1 i ii.i de la locul accidentului numai
1 i •nană în pericol, situaţia nu prezintă
'Miuijinţă yl poţi acţiona fără a-ţi pune
vlnţii in pericol Dacă este necesar să
iiiiliipcir tn/i vii Unui ilu la locul accidentului,
•Iii ii iii i ol mai apropiat loc în care se
alia ni 'iii|iiian|ii şl fă acest lucru cât mai
lepede pimllill

bai a vii lima mtle i iinyllenlfl, •pune I ce


iiuiiea/fl ml lin i şi cern I ea coopereze.
Hai a mile pimlbll, susţine ceafa victimei
in llmpul (leplmifirll, Roteşte cât mai puţin

ETAPELE PRINCIPALE ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR


i|"'iilill i apiil, ceata şl corpul victimei. Există
a caii i dimtlnale ovucuărll rapide, cum ar
II I " lin a vil llm e l (cu can Iară ajutorul
nuia i'id d tl) Ve/I lohnlcti „Ridicarea
llm ilp k", i> III

I 1 i" a i aplici Inimica corectă, dar nu


mia i i im ml cel mal important este să
" v ii im/i victima rapid.

..............a i pioln|n/i victima împotriva


| 111‘ iii ii ,i a căldurii, insă deplaseaz-o
11 i a ;i;il mult timp într-un mediu
II i a Iii . i 'iii|)ii:iă unor riscuri majore.
TEHNICA: RIDICAREA RAUTEK

O Aşază braţele victim ei pe lângă 9 Ridică spatele victim ei în poziţia


corp. şezând. Susţine um erii victim ei.
ETAPELE PRINCIPALE ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

9 îngenunchează în spatele capului O T rece-ţi m âinile pe sub subsuoara


victim ei. Aşază o mână sub cap şi victim ei şi apucă unul dintre
pe cealaltă între om oplaţii victim ei antebraţele acesteia. Prinde cu o
Ridică cu atenţie capul şi umerii m ână încheietura m âinii victim ei şi
victim ei şi apropie-te mai m u lt de cu cealaltă antebraţul acesteia.
aceasta.

mi
O Miii pm vine, fără a da drumul Q R idică-te în picioare cu spatele
I h . i IuIiii victimei, Acum victima se drept şi trage victim a în sus, astfel
Mia mim picioarele tale depărtate. încât aceasta să fie sp rijin ită de
ApitHâ blue braţul victimei pe line. Mergi cu spatele, trăgând
plnpliil mmitolH victim a după tine. Fii atent la
obstacolele care s-a r putea afla în
spatele tău.

ETAPELE PRINCIPALE ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR


2. EVALUAREA 3. APELAREA SERVICIILOR
STĂRII VICTIMEI DE URGENŢĂ,
DACĂ ESTE NECESAR
Prezintă-te şi explică ce anume intenţionezi
să faci. Astfel vei câştiga încrederea victimei. Nu este întotdeauna necesară prezenţa
Verifică starea victimei. Mai întâi, verifică la fa ţa locului a personalului medical
dacă este conştientă şi dacă respiră. Situa­ (de urgenţă) (de exemplu, pentru leziuni
ţiile în care apar pierderea cunoştinţei sau cutanate, mici stări de leşin, cu o durată
tulburările de respiraţie pot pune frecvent scurtă). Dacă este nevoie de ajutor, alertaţi
în pericol viaţa victimei. Alte exemple de serviciile de urgenţă. 112 este numărul de
situaţii care pun în pericol viaţa victimei urgenţă european, inclusiv în România.
sunt hemoragiile grave, arsurile, durerile
la nivelul toracelui, atacurile cerebrale etc.

'ZOI
i i im maţii transmiţi? vorba despre intrarea principală,
....... . flecare secundă contează într-o ci despre intrarea care permite
u lii' hi taro sunt puse în pericol vieţi ome- accesul în cele mai bune condiţii
ii .11, milo Important să dai informaţii clare (de exemplu: lift, rampă, loc ferit
11 nun Io in momentul în care telefonezi. de intemperii etc.). Procedează în
• I' h v iii I.i Ii : şi spune ce cunoştinţe ai în aşa fel încât toate căile de acces
h in iiii.i cu acordarea primului ajutor. să fie libere (nu există porţi închise
• i i iin. i ce s-a întâmplat: sau bariere, lifturile sunt funcţionale
' .ne este natura accidentului? etc.), astfel încât timpul preţios al
0 Do exemplu: accident produs în echipajelor serviciilor de urgenţă să
Iralic, a căzut cineva de pe o scară, nu fie risipit.
Incendiu. • Oferă informaţii în legătură cu victi­
1 -i'.i.i situaţii cu risc, ce necesită inter­ mele şi descrie starea în care se află
venţia personalului specializat? acestea:
o De exemplu: victimă blocată, pericol o Numărul victimelor,
de explozie, cablu de înaltă tensiune o Dacă există bebeluşi, copii sau
pe jos. alte victime care necesită îngrijiri
• Comunică serviciilor de urgenţă speciale (de exemplu, persoane
unde anume trebuie să se deplaseze cu handicap, femei însărcinate,
echipajele lor: persoane cu diabet),
o Localitatea, dacă este cazul, judeţul, o Dacă victima este conştientă şi
respectiv sectorul, strada, numărul, respiră normal.
punctul de reper din zona respecti­ o Dacă se observă anumite leziuni (de
vă, de exemplu: un depozit, o staţie exemplu, hemoragii sau o fractură
de benzină, un monument, deschisă).
o In cazul în care s-a produs un • Comunică-i dispecerului care preia
accident rutier, comunică numărul apelul că va exista cineva care va
drumului (de exemplu, E40), sensul îndruma echipajele serviciilor de
do deplasare şi care este cea mai urgenţă către locul accidentului.
apropiată bornă kilometrică, • Răspunde la întrebările dispecerului
o Iii situaţia în care apare o situaţie care se ocupă de apelul tău.
de urgenţă într-o clădire mare • Ai grijă ca linia telefonică să fie liberă,
sau într-un loc în care accesul se astfel încât cei de la serviciul de
(ace cu dificultate (de exemplu: un urgenţă să te poată suna dacă este
bloc de locuinţe, o şcoală sau un necesar.
magazin universal), indică serviciilor • Roagă pe cineva să aştepte echipajele
de urgenţă care este adresa unde serviciilor de urgenţă, pentru a le
:;o află intrarea la care trebuie să îndruma spre locul accidentului.
ajungă echipajele. Poate să nu fie
j 4. ACORDAREA
PRIMULUI AJUTOR

Cine alertează serviciile După ce ai verificat dacă victim a este


de urgenţă? conştientă şi dacă respiră şi după ce ai
Dacă este posibil, rămâi alături de victimă. alertat serviciile de urgenţă, examinează
Roagă o persoană aflată în zonă să sune mai îndeaproape victim a şi continuă să
la serviciile de urgenţă. Dacă persoana acorzi primul ajutor. Acordă prioritate răni­
respectivă trebuie să se deplaseze, pentru lor celor mai grave.
că nu dispune de telefon mobil, roag-o
să se întoarcă şi să-ţi spună ce anume în tim pul acordării primului ajutor, evalu­
şi cu cine a vorbit la telefon. Procedând ează victima, astfel încât să-ţi dai seama
astfel, poţi fii sigur de faptul că apelul a dacă este conştientă şi respiră regulat.
fost făcut (şi într-un mod corespunzător). Examinează victima, pentru a constata
dacă m ai p re zin tă şi alte leziuni, de
Dacă eşti singur cu victima, dă telefon exemplu, piciorul fracturat. Verifică dacă
folosind mobilul tău. Nu trebuie să pleci victim a are asupra sa medicamente: de
de lângă victimă pentru a telefona decât exemplu, pastilele pentru inim ă indică
dacă nu există nicio altă opţiune. faptul că este vorba despre un bolnav
ETAPELE PRINCIPALE ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

cu problem e cardiace. Nu adm inistra


Dacă a dat altcineva telefon la serviciul de niciodată medicaţia.
urgenţă, asigură-te de faptul că apelul a
fost făcut într-un mod corespunzător. Dacă După ce ai a co rd a t p rim u l a ju to r (de
detaliile oferite la telefon sunt incorecte exem plu, după ce ai o p rit hem oragia
sau incom plete, dă din nou telefon şi sau ai tratat rana provocată prin arsură),
oferă informaţiile suplimentare care sunt informează-i pe reprezentanţii serviciilor
necesare. de urgenţă în legătură cu măsurile luate.
ETAPELE PRINCIPALE ÎN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
L SUPORT VITAL DE BAZA
51 Şl DEFIBRILARE EXTERNĂ
AUTOMATĂ

Oxigenul este esenţial pentru viaţă. Sângele transportă oxigen la organe. Dacă inima
se opreşte, circulaţia sângelui este întreruptă (stop cardio-respirator, respectiv stop
cardiac). Din acest motiv, în cazul unui stop cardiac există un deficit de oxigen la nivelul
organelor vitale. Creierul este în mod special sensibil la lipsa de oxigen. în general,
neuronii nu pot supravieţui în absenţa oxigenului mai m ult de câteva minute.

Victimele aflate într-o astfel de situaţie îşi pierd rapid cunoştinţa, încetează să mai
respire şi în cele din urmă decedează. Din acest motiv este necesar să începi manevrele
de resuscitare cât mai curând posibil. Deşi şansele de supravieţuire ale unei persoane
care a suferit un stop cardiac sunt reduse, acestea cresc considerabil dacă se acordă
rapid primul ajutor. Modul în care trebuie să intervii este descris în continuare.

Asigură-te de faptul că tu, victima şi persoanele aflate în imediata voastră apropiere


sunt în siguranţă.
SUPORT VITAL DE BAZĂ
VI IU I IC A R EA S T Ă R II DE C O N Ş T IE N Ţ Ă

u lm ,i vlctlm.i uşor, apucând-o de umeri.


* Iniinnli.i vn lima, cu voce tare: „Sunteţi bine?”

v........ ii acţionează Victima nu reacţionează


ii ' ' Mipiu, deschide ochii sau răspunde) O Strigă după ajutor. Fă acest lucru
o i u'.u victima în poziţia în care ai pentru a nu fi singur când acorzi
ua',11 o, verificând să nu existe primul ajutor. în tim p ce o a doua
"ii mu lei de pericol. Nu o deplasa persoană sună la serviciile de
ilncAI dacă este în pericol. urgenţă şi aduce un defibrilator
Vn/I Inimica: „Ridicarea Rautek“, automat extern (DAE), dacă este
p. 18. disponibil un astfel de dispozitiv la o
distanţă rezonabilă faţă de victimă,
O încearcă să afli ce i s-a întâmplat tu te poţi concentra asupra acesteia.
victimei.
0 Aşază victima pe spate şi
O Solicită ajutor, dacă este necesar eliberează-i căile respiratorii.
sau dacă ai anumite dubii.

O Verifică dacă victima este conştientă


şl respiră regulat.
Vn/i „ Verificarea re s p ira ţie ip . 27.

SUPORT VITAL DE BAZĂ


ELIBERAREA CĂILOR RESPIRATORII j
în cazul unei victime care şi-a pierdut cunoştinţa muşchii se relaxează. Din această
cauză este posibil ca victima să-şi înghită limba şi astfel să fie împiedicată respiraţia.
Această situaţie poate fi evitată dacă înclini uşor capul victimei către spate şi îi ridici
bărbia (ridicarea bărbiei). în acest fel căile respiratorii sunt eliberate.

TEHNICA: ÎNCLINAREA CAPULUI Ş l RIDICAREA BĂRBIEI

O Pune o mână pe fruntea victimei. O Plasează vârfurile degetelor


celeilalte mâini sub bărbia victimei
0 Apasă fruntea încet, astfel încât
capul victimei să se încline către 0 Ridică bărbia victimei pentru a
spate. elibera căile respiratorii. Nu apăsa
pe zona moale care se află sub
0 Degetul mare şi arătătorul trebuie să bărbie. 0 astfel de manevră poate
rămână libere, pentru a putea prinde îngreuna respiraţia.
victima de nas în cazul respiraţiei
gură la gură.
S U P O R T V IT A L D E B A Z Ă
VI III! ICAREA RESPIRAŢIEI
mai scurtă de 10 secunde, este posibil
să te afli exact în intervalul dintre două
in i i it .11 nllhnrat căile respiratorii respiraţii şi ai putea trage concluzii greşite.
ii.limni puii :..i verifici dacă aceasta
limpllll Imediat după producerea unui stop cardiac
poate exista impresia că victima încearcă
• i ilm niva mişcările pieptului. în că să respire. A cest lucru se poate
• i ulm respiraţia lângă gura manifesta printr-o respiraţie greoaie sau
victimei. bolboroseli zgomotoase şi neregulate.
- A|im|)ie obrazul de gura victimei, Martorii au în mod frecvent impresia că
pi itlm i ţi da seama dacă respiră. aceasta respiră normal. Această situaţie
este una care pune în pericol viaţa victimei:
n i .ri «.I, ascultă şi simte tim p de 1 0 s e - nu o confunda cu respiraţia normală.
.... ir dacă victima respiră normal.
Dacă nu eşti sigur(ă) că victima respiră
111 ir noadă de 10 secunde poate să pară normal, este bine să presupui că nu respiră
luai le lungă, dar se întâmplă uneori ca şi să iei măsurile ce se impun într-o astfel
o victimă care şi-a pierdut cunoştinţa să de situaţie.
inspire foarte încet. Dacă verificarea este

SUPORT VITAL DE BAZĂ


Dacă victima nu reacţionează, există > Victima nu reacţionează,
trei opţiuni: dar respiră normal.
> Victima nu reacţionează, dar
respiră normal. (Vezip. 28) O Pune victim a în poziţie laterală de
> Victima nu reacţionează şi siguranţă. Vezi Tehnica:
nu respiră normal. Nu este „Poziţia de s ig u ra n ţă p . 29.
disponibil un DAE sau încă nu a
fost adus un DAE. (Vezip. 32) Q Roagă pe cineva să alerteze
> Victima nu reacţionează şi nu serviciile de urgenţă. Du-te chiar
respiră normal. Este disponibil tu după ajutor dacă eşti singur(ă).
un DAE. (Vezip. 40)
O Verifică din m inut în m inut respiraţia
victimei.
S U P O R T V I T A L D E BAZĂ
I I MNICA: POZIŢIA DE SIGURANŢĂ

VkMmcii ii c :;i-au pierdut cunoştinţa şi O Adu celălalt braţ al victimei peste


Im i piia normal ar trebui aşezate în piept aşezând dosul palmei pe
po/ii ' do uiuranţă. Procedează în aşa obraz. Menţine-i mâna în această
Ini Im ii i npul victimei să fie înclinat pe poziţie.
tipni' şi Mm.1 ',;i fie orientată către sol.
l umi i in m ile respiratorii ale victimei
voi lAm.nio libere. De asemenea, voma
iele nu vor pătrunde în plămânii
nciisteia.

i este cazul, scoate ochelarii


victimei.

a a/ă-te în genunchi lângă victimă


i i ;igură-te că picioarele acesteia
sunt întinse. © Cu mâna liberă trage în sus
genunchiul aflat în partea opusă.
*;> i 'I me braţul victimei, care se află Fă în aşa fel încât să ridici
col mai aproape de tine, în unghi genunchiul, însă talpa piciorului
di opt faţă de corp. îndoaie braţul victimei să rămână lipită de pământ.
victimei în aşa fel încât palma să fie
i m ilitată în sus.
SUPORT VITAL DE BAZĂ
O Trage genunchiul îndoit al victimei
către tine, menţinând dosul palmei
sale lipit de obrazul acesteia,
întoarce victima către tine, dar
procedează în aşa fel încât aceasta
să rămână în poziţia culcat.

O Aşază piciorul situat deasupra


într-un unghi drept.
SUPORT VITAL DE BAZĂ
<• iiii|iiii(|o capul victimei spre spate ® Verifică respiraţia victimei la fiecare
iw iiliii .1 menţine căile respiratorii minut. Această tehnică poate fi
(ItlNClllNO. aplicată şi atunci când vrei să aşezi
un bebeluş sau un copil în poziţia de
o Am i ic de faptul că gura victimei siguranţă. Dacă este vorba despre
»m!<- micntată către sol. în acest un bebeluş, poţi să-l sprijini cu
i i i ii ovine înecarea acesteia cu spatele pe o pernă sau pe o pătură
.anile sau vomă. rulată în prealabil. Astfel bebeluşul
are o poziţie mai stabilă.

Dacă este vorba despre o femeie a


cărei sarcină este vizibilă, întoarce-o
întotdeauna pe partea stângă. Astfel
t[" Dacă e nevoie, potriveşte mai bine uterul nu va restricţiona circulaţia
nana victimei sub obraz, astfel încât sângelui către inimă.
capul acesteia să rămână înclinat
i atre spate. SUPORT VITAL DE BAZĂ

Dacă trebuie să te ocupi de o victimă


care şi-a pierdut cunoştinţa, dar care
respiră normal, mai m ult de 30 de
minute, întoarce-o pe cealaltă parte
pentru a evita producerea de leziuni
ale nervilor de la nivelul braţului.
COMPRESIA TORACICĂ
Şl RESPIRAŢIA GURĂ LA GURĂ

Resuscitarea mai este denumită şi RCP


(resuscitare cardio-pulmonară). Aceasta
implică o combinaţie între compresie şi
ventilaţie. Compresia toracică asigură o
cantitate mică, dar foarte importantă de
sânge pentru inimă şi creier. Prin ventilaţie
se asigură faptul că sângele care circulă
transportă suficient oxigen la creier. Căile
respiratorii trebuie să fie libere. Acesta
este un lucru important.

Un DAE este un dispozitiv portabil cu


ajutorul căruia se transm it către inimă
şocuri electrice în eventualitatea apariţiei
unei aritmii cardiace care pune în pericol
viaţa victimei. DAE determină, respectiv
analizează ritm ul cardiac al victim ei şi
stabileşte automat dacă un şoc electric
poate fi util în cazul victimei. Defibrilatoarele
sunt dispozitive sigure şi eficiente, indiferent
dacă sunt utilizate de către specialişti sau
de persoane fără pregătire medicală. Prin
utilizarea DAE de către persoanele care
acordă primul ajutor, defibrilarea se poate
realiza cu m ult tim p înainte de a ajunge
VITAL DE BAZĂ

specialiştii să se ocupe de victimă.


> Victima nu reacţionează şi nu respiră
normal. Nu este disponibil un DAE sau
încă nu a fost adus un DAE

O Roagă pe cineva să alerteze serviciile


de urgenţă. Cere-i persoanei
respective să aducă un DAE dacă este
disponibil unul în imediata vecinătate
a locului în care vă aflaţi. Dacă eşti
singur, alertează serviciile de urgenţă
folosind telefonul mobil şi, dacă este
posibil, procură un DAE din imediata
vecinătate a locului în care te afli.

0 începe cu treizeci de compresii


toracice.

0 Fă apoi respiraţii gură la gură de


două ori.

O Alternează treizeci de compresii


toracice cu două respiraţii gură
la gură.

0 Continuă manevrele de resuscitare


până în momentul în care:
• Soseşte personalul specializat care

SUPORT VITAL DE BAZĂ


poate continua resuscitarea.
• Victima îşi recapătă cunoştinţa,
se mişcă, deschide ochii, respiră
normal.
• Eşti prea obosit(ă) pentru a
continua.
TEHNICA: COMPRESII TORACICE

O Asigură-te de faptul că victim a este 0 Pune podul palmei pe mijlocul cutiei


întinsă pe spate, pe o suprafaţă tare. toracice a victimei.

0 îngenunchează în apropierea
victimei, lângă braţul acesteia.
SUPORT VITAL DE BAZĂ
i .1 ) palmă peste p rim a şi O Perioada de compresie ar trebui să
ii h iui işra /ă degetele. fie egală cu aceea în care nu se
apasă pe torace.
Al gn| i i nu apeşi victima pe
i un: ic Apasă pe partea superioară O Efectuează treizeci de compresii
a iiitlom cnului şi pe partea toracice la un ritm de 100 de com­
Inii'iioaia a toracelui. presii pe minut (poţi efectua mane­
vrele şi mai rapid, dar la un ritm
Ampii 3 de faptul că umerii tăi maxim de 120 de compresii pe
in aia chiar deasupra pieptului minut).
ii liniei. Ţinând braţele întinse,
apasa în jos minimum 5 cm, <D Continuă cu două respiraţii
maximum 6 cm pe stern. gură la gură.

© Continuă să efectuezi alternativ


treizeci de compresii toracice şi
două ventilaţii gură la gură. Nu te
opri pentru a face diverse verificări.

© Continuă manevrele de resuscitare


până în momentul în care:
• Soseşte personalul specializat
care poate continua resuscitarea.
• Victima îşi recapătă cunoştinţa,
se mişcă, deschide ochii, respiră
normal.
• Eşti prea obosit(ă) pentru a
continua.
pii'piului să se ridice. Astfel inima
■a va umple din nou cu sânge. Imediat ce ai la dispoziţie un DAE, continuă
A atjuia-te de faptul că mâinile manevrele de resuscitare utilizând aparatul.
laie nu alunecă, respectiv nu se
i' plasează de pe stern.
TEHNICA: RESPIRAŢII GURĂ LA GURĂ

O Procedează în aşa fel încât căile 0 Suflă uniform aerul în gura victimei
respiratorii ale victimei să fie libere: tim p de o secundă. Verifică dacă
apleacă-i capul pe spate şi ridică-i pieptul victimei se ridică.
bărbia.

W1

O Menţine victima cu capul aplecat


O Pune o mână pe fruntea victimei şi către spate şi bărbia ridicată, astfel
prinde nasul acesteia cu arătătorul încât să nu se piardă aer. Verifică
şi cu degetul mare. dacă pieptul victimei coboară.

O Continuă să ţii bărbia victimei


ridicată folosindu-te de cealaltă
mână şi deschide-i gura.

O Inspiră normal, apleacă-te peste


victimă şi acoperă-i gura cu gura ta.
Asigură-te de faptul că nu se
pierde aer.

O Inspiră din nou normal şi efectuează


o a doua respiraţie gură la gură.
Dacă respiraţia gură la gură se
efectuează cu dificultate, ventilaţia O Cele două respiraţii gură la gură nu
gură la nas reprezintă o opţiune. ar trebui să dureze în total mai mult
de 5 secunde.
M HNICA: VERIFICAREA CAVITĂŢII BUCALE

In K tli.iii;i în care pieptul victimei nu se


'•«lu t i prim a insuflare, respectă
p iin i ii ii ii paşi înainte de a trece la a
i Iimiii Insuflare:

O V'-i iiica dacă se află ceva în


Ciiviiatca bucală a victimei.

O liii.iim ă orice obiect vizibil care


11,1111":ază sau care ar putea obtura
' mie respiratorii.

« 1'"iu d e a z ă astfel încât victima să


"l i eapul aplecat pe spate în mod
ei si bărbia ridicată.

Nu efectua mai mult de două respiraţii


gură la gură înainte de a trece la
compresia toracică.

SUPORT VITAL DE BAZĂ


DEFIBRILAREA EXTERNĂ AUTOMATĂ

în momentul în care inima încetează să mai pompeze şi sângele nu mai circulă, victima
a suferit un stop cardiac. în numeroase cazuri inima continuă să bată. Aceste bătăi sunt
atât de neregulate, încât inima nu se mai contractă aşa cum ar fi normal. în această
situaţie, inima nu mai poate pompa sânge care să circule prin organism.

Cu a ju to ru l unui DAE (d e fib rila to r Chiar şi după ce şocul ele ctric a fo s t


automat extern) se poate corecta ritmul a d m in istra t cu succes, tre b u ie să u r­
cardiac anormal prin folosirea şocurilor mezi întocm ai indicaţiile date de DAE.
electrice. Dacă se trece rapid la utilizarea Este deosebit de im portant să continui
defibrilatorului, o inimă normalăîncepe să re su scita re a. Un DAE nu în lo c u ie ş te
funcţioneze rapid în parametri normali. com presiile toracice şi respiraţia gură
Acest procedeu se numeşte „defibrilare” . la gură.

Un DAE reprezintă un dispozitiv acţionat Dacă salvatorii încep manevrele de defi­


cu ajutorul unui computer, care analizează brilare şi resuscitare la câteva minute după
bătăile inimii victimei. După ce efectuează ce s-a produs stopul cardiac, şansele de
analiza, dispozitivul decide dacă sunt supravieţuire pe care le are victima cresc,
necesare şocurile electrice. DAE este un în majoritatea ţărilor europene echipajelor
dispozitiv de înaltă precizie şi va declanşa serviciilor de urgenţă le sunt necesare
şocuri electrice numai atunci când este 8 m inute sau chiar mai m ult pentru a
necesar. Există defibrilatoare semiautomate ajunge în locul în care trebuie să intervină.
şi defibrilatoare automate. Defibrilatorul De aceea se recomandă ca un număr cât
semiautomat îi indică salvatorului momentul mai mare de persoane să înveţe cum se
în care trebuie să apese pe buton, astfel efectuează manevrele de resuscitare şi
încât să fie declanşat un şoc electric. Un cum se utilizează un defibrilator automat
defibrilator automat declanşează singur extern.
SUPORT VITAL DE BAZĂ

şocurile electrice.
MASURI DE PRECAUŢIE
* !,;iorge pieptul victimei dacă
acesta este ud, înainte de a
aplica electrozii. îndepărtează
orice fel de plasturi de pe
pieptul victimei.
> linele victime au stimulator
cardiac. Dacă este vorba
despre astfel de victime,
vei observa o umflătură sub
piele chiar sub claviculă.
Procedează în aşa fel încât
să nu pui electrozii pe
stimulator, ci lângă, respectiv
sub acesta.
> îndepărtează orice bijuterie
din metal care ar putea intra
în contact cu electrozii. Dacă
acest lucru nu este posibil,
nu pune electrozii pe un
astfel de obiect.
> Victima nu reacţionează şi
nu respiră normal.
Este disponibil un DAE

O Efectuează manevre de resuscitare 0 îndepărtează to t ceea ce acoperă


până în momentul în care este pieptul victimei. Dispune electrozii
disponibil un DAE. pe pieptul victimei. Poziţia corectă a
electrozilor este prezentată chiar pe
ambalajul acestora.

0 Pune în funcţiune DAE imediat ce ai


la dispoziţie un astfel de dispozitiv.
Urmează întocmai indicaţiile DAE.
Dacă există doi salvatori, unul dintre
ei trebuie să continue manevrele de
resuscitare.

O Procedează în aşa fel încât nimeni


să nu atingă victim a în tim p ce
dispozitivul analizează ritmul
cardiac.
o i i.ii .i este necesar un şoc electric, O Urmează în continuare instrucţiunile
i ii (K:odează în aşa fel încât nimeni date de dispozitiv, până în momentul
sa nu stea în imediata vecinătate în care:
,i vii tlmei. Dacă este necesar, • Soseşte personal specializat care
•ii imiiează butonul pentru şoc. Dacă poate continua resuscitarea.
<ir,pozitivul este automat, acesta • Victima îşi recapătă cunoştinţa,
administrează el însuşi şocul. se mişcă, deschide ochii,
respiră normal.
• Eşti prea obosit(ă) pentru
a continua.

O în situaţia în care victim a îşi


recapătă cunoştinţa, întrerupe
manevrele de resuscitare. Nu opri
defibrilatorul şi menţine electrozii
pe pieptul victimei. 0 victim ă care
respiră, dar şi-a pierdut cunoştinţa
trebuie aşezată în poziţia de
siguranţă. Nu opri defibrilatorul
şi menţine electrozii pe pieptul
victimei. Defibrilatorul nu va
<»In situaţia în care dispozitivul administra şocuri dacă nu
Indică faptul că trebuie să începi este necesar.
resuscitarea, efectuează imediat
manevre de resuscitare. Efectuează
de liecare dată câte treizeci de
compresii toracice şi două respiraţii
pura la gură.
SUPORT VITAL DE BAZĂ
RESUSCITAREA FĂCUTĂ RESUSCITAREA
DE DOI SAU MAI MULŢI DOAR CU COMPRESII
SALVATORI TORACICE

Dacă sunt prezenţi mai mulţi salvatori, este Numeroase persoane, printre care se
bine să se înlocuiască reciproc în timpul numără şi personal medical, recunosc
m anevrelor de resuscitare. Efectuarea faptul că sunt reticente în a face respiraţie
compresiilor toracice poate fi o operaţiune gură la gură.
extenuantă. După câteva minute, salvatorul
nu mai poate efectua în mod corespunzător întotdeauna este mai bine să efectuăm
compresiile. Salvatorul nu îşi dă seama chiar şi numai compresii toracice decât
întotdeauna de acest lucru. Pentru a se să nu intervenim în niciun fel. Chiar dacă
efectua în mod corespunzător compresiile, efectuezi manevre de resuscitare fără a
salvatorii ar trebui să se înlocuiască reciproc ventila, vei spori şansele de supravieţuire
la fiecare două minute. înlocuirea ar trebui ale victimei. Dacă nu poţi sau nu vrei să
făcută după ce unul dintre salvatori a ventilezi, efectuează continuu compresii
efectuat două respiraţii gură la gură. toracice. Persoanele care au cunoştinţe
despre manevrele de resuscitare pot primi
• Primul salvator efectuează manevre instrucţiuni prin telefon în legătură cu
de resuscitare tim p de două minute modul în care trebuie să administreze RCP,
(compresii toracice şi respiraţii gură respectiv exclusiv compresii toracice. Cea
la gură). mai bună metodă de resuscitare cardio-
• Un al doilea salvator efectuează pulmonară este aceea în cadrul căreia se
manevre de resuscitare tim p de efectuează compresii toracice, combinate
două minute (compresii toracice
cu respiraţii gură la gură. Aceasta ar trebui
şi respiraţii gură la gură). Primul
să fie metoda standard de resuscitare.
salvator îl înlocuieşte pe cel
de-al doilea.
• Schimbul între salvatori trebuie să
se efectueze cât mai rapid posibil,
SUPORT VITAL DE BAZĂ

astfel încât manevrele de resuscitare


să fie întrerupte pentru o perioadă
cât mai scurtă de timp.
HI HI LUŞI Şl COPII

in i . ii irul ghidurilor de resuscitare se face Resuscitarea bebeluşilor şi copiilor


imiaioarea distincţie: cu ajutorul DAE
Defibrilatoarele standard pot fi utilizate
iiriiH n ş ; persoană care nu a îm p lin iţi an.
pentru victim e de toate vârstele. Dacă
i lip ii persoană care are vârsta cuprinsă
defibrilatorul este utilizat pentru bebeluşi şi
min' i an şi cea prepuberală.
copii, este bine să se folosească electrozi

iin elurile de resuscitare care sunt valabile corespunzători, cu atenuator. Dispunerea


i " ui 111 adulţi se aplică şi în cazul bebeluşilor electrozilor diferă de la o ţară la alta.
gl copiilor.
Resuscitarea în caz de înec
in i azul bebeluşilor şi copiilor trebuie să Vezi „înecul şi boala de decompresie a
iiiinseşti mai puţină forţă în momentul scafandrilor", p. 115.
iii care aplici compresii toracice. Apasă
111 nul până la o distanţă egală cu cel puţin
n in m ie din înălţimea totală a toracelui.

in i azul bebeluşilor, efectuezi manevra cu


doua degete. în cazul copiilor, poţi folosi o
mână sau ambele mâini. în cazul copiilor
care sunt mai mari, îţi va fi mai uşor să
ii foloseşti de ambele mâini. Este evident
lapiul că nu trebuie să sufli atât de mult
H i ni cavitatea bucală pentru a asigura o
vi i iiiiaţie
corespunzătoare atunci când ai
ai a lace cu bebeluşi şi copii. Dacă observi
i ineptul victimei se ridică, înseamnă că
ii ullat aer destul.
SUPORT VITAL OEBAZĂ
PRIMUL AJUTOR

URGENTE DE ORDIN MEDICAL

REACŢII ALERGICE

Alergia reprezintă o reacţie adversă a organismului faţă de anumite substanţe. Acest


gen de reacţii pot fi foarte diferite între ele. Substanţe la care cei mai m ulţi dintre noi
nu reacţionează pot declanşa, în cazul anumitor persoane, tot felul de reacţii. Ceva ce
pentru noi constituie o neplăcere minoră le poate pune altora viaţa în pericol.

Pielea, ochii, căile respiratorii şi tubul la fân. Deşi oamenii reacţionează, de cele
PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL

digestiv vin frecvent în contact cu substanţe mai multe ori, în acelaşi fel la o anumită
provenite din exteriorul organismului. De substanţă, este posibil să apară reacţii mai
aceea, aceste părţi ale organismului sunt violente la contactul cu anumite substanţe,
foarte vulnerabile la reacţii alergice locale, de exemplu inflamaţia căilor respiratorii
de exemplu urticaria, eczema sau alergia superioare sau şocul anafilactic.
0 Ce observi? Ce trebuie să faci?
• Pielea roz sau roşie; Dacă acorzi prim ul ajutor, ar trebui să
• Urticarie; acţionezi în felul următor:
• Faţa, mâinile sau picioarele sunt • Dacă bănuieşti că o persoană are o
umflate; reacţie alergică, sună la serviciile de
• Şoc anafilactic; urgenţă.
• Stare de somnolenţă; • Solicită ajutorul ori de câte ori este
• Stare de confuzie; necesar; dacă ştii că victim a a mai
• Victima nu îşi revine din leşin sau avut, în trecut, reacţii alergice,

PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


stare de rău după câteva minute; menţionează acest lucru în
• Respiraţie şuierătoare; momentul în care suni la serviciile
• Dificultăţi la respiraţie; de urgenţă.
• Senzaţie de sufocare; • Lasă victima care suferă o reacţie
• Pierderea cunoştinţei. alergică să-şi ia medicamentele,
dacă doreşte acest lucru,
şi asigură-te că îşi administrează
doza corectă.
• Nu administra niciodată
medicamente din proprie iniţiativă.
DIFICULTĂŢI
* LA RESPIRAŢIE
i ,j

ASTM

@ Ce observi? (IIŞ Ce trebuie să faci?


• Senzaţia de lipsă de aer; Dacă acorzi primul ajutor, ar trebui să
• Respiraţie sacadată sau tuse; acţionezi în felul următor:
• Victima respiră şuierător sau are încearcă să afli dacă victima suferă de astm.
dificultăţi la respiraţie; • Linişteşte victima; procedează în aşa
• Din când în când se contractă fel încât să nu intre în panică.
muşchii de la nivelul gâtului şi al • Cere-i victimei să respire cât mai calm
umerilor; posibil şi să nu se agite.
• Stare de anxietate sau teamă; • Lasă victima să se odihnească;
• Buzele, degetele şi nasul se procedează în aşa fel încât să nu se
învineţesc; obosească.
• Este posibil ca victim a să-ţi spună că • Lasă victima să adopte poziţia în care
are o criză de astm. se simte cel mai bine (în şezut, într-o
poziţie intermediară între în
şezut şi culcat, în picioare); se
întâmplă frecvent ca unele persoane
să se simtă mai bine dacă stau
aplecate înainte, cu coatele sprijinite
pe masă.
• Asigură-te de faptul că nimic nu
îngreunează respiraţia victimei; dacă
este necesar, descheie-i hainele care
sunt prea strâmte.
• Lasă victima care suferă de astm
să-şi folosească inhalatorul dacă
doreşte acest lucru şi asigură-te
de faptul că îşi administrează doza
corectă.
• Nu administra niciodată medicamente
din proprie iniţiativă.
• Apelează la serviciile de urgenţă dacă
victima îşi pierde cunoştinţa sau dacă
se învineţeşte.
HIPERVENTILATIE 9

^ Ce observi? Ce trebuie să faci?


• Victima respiră adânc şi rapid; Hiperventilaţia se poate manifesta la fel
• Frecvent, aceasta prezintă o stare ca alte afecţiuni grave. Dacă ai îndoieli
de teamă sau de anxietate; asupra cauzei problemei existente,
• Victima se simte ameţită şi poate rezolvă problemele legate de dificultăţile
avea palpitaţii; în respiraţie.
• Senzaţia de furnicături în degete în caz de dificultăţi în respiraţie:
sau în zona gurii; • Lasă victima să tragă aer în piept,
• în situaţia în care criza durează mai astfel încât să poată reveni la un
mult, degetele de la mâini şi de la ritm normal al respiraţiei.
picioare ar putea deveni rigide. în caz de hiperventilaţie:
• Aplică procedurile inserate mai jos

Inspiraţi şi doar dacă victima îşi dă acordul


expiraţi calm. în acest sens şi dacă eşti sigur(ă)
că te confrunţi cu un caz de
hiperventilaţie de origine psihogenă.
• Dacă este posibil, du victim a într-un
loc liniştit şi cere-le persoanelor
aflate în locul respectiv să se
depărteze de ea.
• Cere-i victimei să inspire şi să

PRIMUL AJUTOR I URGENTE DE ORDI


expire cu calm. Dacă este necesar,
arată-i ce trebuie să facă.
• Dacă te confrunţi cu un caz de
hiperventilaţie neurovegetativă,
foloseşte o pungă.
• Rămâi alături de victimă până când
aceasta respiră normal.
• Apelează la serviciile de urgenţă
dacă hiperventilaţia persistă.
BLOCAREA CĂILOR RESPIRATORII
CU UN CORP STRĂIN

Pentru persoanele adulte aceste situaţii apar, de obicei, în timpul mesei. Bebeluşii şi
copiii, însă, se îneacă cu obiecte care nu sunt comestibile, de pildă obiecte mici (monede
sau jucării de mici dimensiuni). Dacă ne înecăm când mâncăm, de obicei, este cineva
alături de noi. Acest lucru face ca şansele de a fi salvaţi să crească dacă ni se acordă
rapid primul ajutor. De aceea este foarte important să ştii cum să acţionezi.

r ----------
V-aţi
V______
Trebuie să faci distincţia între blocarea CĂI RESPIRATORII
parţială şi cea completă a căilor respiratorii. COMPLET BLOCATE

CĂI RESPIRATORII
Q Ce observi?
PARŢIAL BLOCATE
• Victima este conştientă, dar nu

Q Ce observi?
poate răspunde la întrebări (poate să
dea din cap);
• Victima poate să-ţi răspundă la • Victima nu poate vorbi, tuşi sau
întrebări, respectiv să-ţi vorbească; respira; în unele cazuri poate să
• Victima este în stare să vorbească, respire extrem de greu sau să
să tuşească şi să respire. încerce să tuşească;
• Victima se învineţeşte sau îşi pierde
treptat cunoştinţa;
Ce trebuie să faci? • Victima intră în panică şi duce mâna
la gât sau scoate tot felul de sunete,
• încurajează victim a să continue să
încercând să tragă aer în piept.
tuşească.
• Verifică dacă victim a respiră normal.
Ce trebuie să faci?
• Strigă după ajutor;
• Bate victima de cinci ori pe spate;
• Dacă acest lucru nu ajută, aplică-i
cinci apăsări pe abdomen;
• Dacă tot nu s-a rezolvat problema,
alternează cinci lovituri pe spate cu
cinci apăsări pe abdomen;
• Dacă victima îşi pierde cunoştinţa,
întinde-o pe jos şi apelează la
serviciile de urgenţă;
• începe manevrele de resuscitare;
când apleci capul victimei pe spate
şi îi înalţi bărbia, uită-te în gura ei;
dacă observi vreun obiect acolo,
încearcă să-l îndepărtezi.
TEHNICA: TEHNICA:
BĂTĂI PE SPATE APĂSĂRI ABDOMINALE

O Aşază-te lateral faţă de victimă,


puţin în spatele acesteia. O Aşază-te în spatele victimei şi
cuprinde-o cu ambele braţe în partea
0 Susţine pieptul victimei cu o mână superioară a abdomenului.
şi apleac-o înainte. Acest lucru
este util, deoarece atunci când 0 Apleacă victima spre înainte.
corpul străin va fi eliminat, el va
ieşi pe gură şi nu va reintra în căile O Fă o mână pumn şi aşaz-o în partea
respiratorii. superioară a abdomenului victimei.

O Aplică cinci lovituri pe spatele victimei,


între omoplaţi. Fă această operaţie
folosindu-te de mâna liberă.
PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL

O Prinde-ţi pumnul cu cealaltă mână.


Trage pumnul brusc către tine
printr-o mişcare din faţă în spate
şi de jos în sus. Repetă această
mişcare fără întrerupere, de cinci ori.

Situaţii în care este necesar ca victima să meargă la spital:


> Apăsările aplicate pe abdomen pot cauza leziuni interne grave. Persoanele cărora
li s-a aplicat această manevră ar trebui să fie examinate de un medic.
> După ce o persoană s-a înecat cu un obiect, este posibil ca un fragment din acel
obiect să rămână în căile respiratorii. Persoanele care continuă să tuşească, au
dificultăţi la înghiţire sau au senzaţia că le-a rămas ceva în gât trebuie să fie
examinate de un medic.
SUFOCAREA SUFOCAREA
LA BEBELUŞI Şl COPII LA FEMEIA ÎNSĂRCINATĂ
SAU LA PERSOANA OBEZĂ
lehnicile prezentate anterior pot fi folosite
şi în cazul copiilor care au depăşit vârsta de în s itu a ţia în care se în e a că o fe m e ie
un an. în cazul bebeluşilor, nu se recurge însărcinată sau o persoană obeză, nu poţi
la apăsări pe abdomen, ci pe piept. Aplică folosi tehnica apăsărilor pe abdomen. în
aceeaşi tehnică la care apelezi atunci cazul acestor victime se pot aplica lovituri
când aplici compresii toracice la bebeluşi. în spate şi apăsări pe piept.
Vezi „Bebeluşi şi copii”, p. 43.

TEHNICA:
APĂSĂRI PE PIEPT

O Poziţionează-te în spatele victimei. O Prinde-ţi pumnul cu cea de-a


Lipeşte-te de victimă, dacă aceasta doua mână.
stă în picioare.
Lipeşte-te de scaun, dacă victima 0 Cere-i victimei să tuşească
stă pe scaun. şi trage pumnul spre tine cu
hotărâre.
O Treci mâinile pe sub subsuorile
victimei. O Direcţionează-ţi forţa spre coloana

PRIMUL AJUTOR i URGENTE DE ORDIN MEDICAL


vertebrală a victimei.
O Fă o mână pumn şi poziţionează-o în
partea inferioară a sternului victimei.
INTOXICAŢII
»

Intoxicaţia apare în momentul în care o substanţă toxică intră în organism. Substanţele


toxice pot fi solide (medicamente, plante otrăvitoare, otravă pentru şobolani, cocaină), lichide
(detergenţi, sodă caustică, sirop de tuse) sau gazoase (gaze de eşapament, gaze care conţin
vapori de clor, butan etc.). Din această cauză, intoxicaţia poate să apară în urma înghiţirii,
inhalării sau contactului cu produse chimice, respectiv materiale injectabile.

0 Ce observi?
Adesea situaţia în care se găseşte victima
te face să bănuieşti o intoxicaţie (un motor
care funcţionează, un tub de medicamente
gol) sau este posibil ca persoane care se
află în preajma victimei să-ţi spună ce s-a
întâmplat. Uneori, victima poate prezenta
următoarele simptome:
• Crampe la stomac;
• Pupilele sunt foarte mari sau foarte
mici;
• Pielea este umedă şi rece;
PRIMUL AJUTOR ! URGENŢE DE ORDIN MEDICAL

• Pielea are o culoare neobişnuită


(albă, roşie sau vânătă);
• Greţuri şi vărsături;
• Contracţii musculare necontrolate
(convulsii);
• Arsuri;
• Pierderea parţială sau totală a
cunoştinţei;
• Dificultăţi la respiraţie sau absenţa
respiraţiei;
• Probleme în ceea ce priveşte ritmul
cardiac şi tensiunea arterială;
• Şoc;
• Stop cardiac.
Simptomele variază în funcţie de toxicul în
discuţie, respectiv de modul în care victima
a venit în contact cu acesta.
p Ce trebuie să faci? • Urmează cu stricteţe indicaţiile pe
Evită orice contact direct cu gaze, care le primeşti de la specialiştii în
lichide sau alte materiale care pot toxicologie, respectiv de la serviciile
fi toxice. De aceea este deosebit de de urgenţă.
important să te gândeşti la siguranţa • Aşază victim a pe partea ei stângă, în
proprie în momentul în care acorzi poziţia de siguranţă.
primul ajutor. Poartă echipament • Foloseşte cărbune activ doar la
de protecţie, de exemplu, mănuşi indicaţia expresă a medicului.
şi ochelari. în prezenţa substanţelor
toxice cum ar fi cianurile, hidrogenul în cazul expunerii pielii sau ochilor
sulfurat, substanţe corozive sau la baze sau acizi:
fosfaţi organici, evită să faci • Protejează-te, purtând echipament
respiraţie gură la gură. de protecţie;
Contactează serviciile de urgenţă, • Spală rapid pielea şi ochii cu apă
specialiştii în toxicologie sau alte de la robinet; asigură-te că apa
categorii de medici, în situaţia nu atinge alte părţi ale corpului,
în care victim a este expusă la respectiv nu atinge persoana care
substanţe toxice. Nu aştepta până acordă primul ajutor.
apar primele simptome.
în cazul expunerii pielii sau ochilor

PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


Următoarele informaţii sunt
importante: la substanţe chimice care nu sunt
o Victima: lichide sau care se prezintă sub formă
- Starea (conştientă sau nu, de pulberi:
arsuri, dificultăţi în ceea ce • îndepărtează substanţa toxică de pe
priveşte respiraţia, vomă); victimă;
- Vârsta (copil sau adult); • Curăţă corpul victimei;
- Timpul (cât timp a trecut de la • Diluează substanţa toxică corozivă
ingerarea/contactul cu substanţa cu apă.
toxică până în momentul în care
s-a luat legătura cu toxicologii, în cazul unei inhalări:
respectiv cu serviciile de • Scoate imediat victima din mediul
urgenţă?). toxic; efectuează această operaţiune
o Produsul: numai în condiţiile în care nu te
- Denumirea; expui unui pericol.
- Cantitate (numărul de pastile
a
sau de înghiţituri).

I 53
MONOXID DE CARBON

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz care apare în cazul arderii incomplete a materialelor
inflamabile (de exemplu cărbune, gaz, păcură, lemn). COpoate rezulta şi de la un foc, de la gaze
toxice eliminate de instalaţii industriale, de la fumul de ţigară, dar şi de la gazele de eşapament.
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor şi insipid. Din acest motiv, el nu poate fi detectat
decât cu ajutorul unor dispozitive speciale. CO este inflamabil şi exploziv; acestea din urmă
reprezintă însă situaţii foarte rare.
Gravitatea intoxicaţiei cu monoxid de carbon şi apariţia simptomelor depind de cantitatea de CO
prezentă în încăpere, perioada de timp în care victima a fost expusă şi de procentul de globule
roşii din sânge care sunt saturate cu CO. Copiii sunt mai vulnerabili decât adulţii atunci când este
vorba despre intoxicaţie cu CO. în cazul femeilor gravide, CO poate afecta fătul sau determina
decesul acestuia.

Ce observi?

Ce trebuie să faci?
• Asigură-te că primul ajutor este
acordat în condiţii de siguranţă;
• Apelează la serviciile de urgenţă;
• Deschide uşile şi ferestrele;
• închide cât mai rapid instalaţia
care crezi că reprezintă sursa de
monoxid de carbon (de exemplu,
boilerul din baie);
• Transportă victim a la loc sigur, fără
a-ţi pune viaţa în pericol.

Dacă îţi acoperi gura cu o cârpă udă, nu


eşti protejat(ă) îm potriva m onoxidului
Simptomele tipice ale intoxicării cu monoxid de carbon.

de carbon sunt:
în timp ce evacuezi victima, nu uita regula:
• Dureri de cap, ameţeală,
siguranţa înainte de toate. în unele cazuri
somnolenţă, senzaţia de epuizare;
evacuarea nu este posibilă decât dacă
• Vomă şi ameţeli;
te expui unor riscuri mari. Dacă aceasta
• Pierderea cunoştinţei sau decesul; este situaţia cu care te confrunţi, lasă să
• Tegumentele pot avea o culoare roz, se ocupe de victimă(e) echipajele de la
deşi s-a instalat hipoxia. serviciile de urgenţă, deoarece acestea
dispun de măşti de gaze.
DURERI ÎN PIEPT

I ’rincipalii factori de risc în bolile cardiace sunt fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul
şi obezitatea. Durerile în piept pot constitui un semnal de alarmă: ceva nu este în regulă
cu inima, plămânii sau toracele. Ca persoană care acordă prim ul ajutor, trebuie să ştii
că un atac de cord poate fi iminent. Principalele complicaţii sunt: stopul cardiac, şocul
şi insuficienţa respiratorie.

durere moderată sau cu o senzaţie de


Ce observi?
disconfort. Se întâmplă frecvent ca victimele
Simptomele care anunţă un atac de cord în cauză să nu ştie ce problemă au şi să
sunt următoarele: aştepte prea m ult tim p înainte de a cere
ajutor. Chiar dacă persoana care acordă
Atacul de cord: primul ajutor nu este sigură că e vorba
Majoritatea atacurilor de cord sunt însoţite despre un atac de cord, nu a r tre b u i
de o senzaţie neplăcută în piept. Această să aştepte m ai m u lt de cin ci m in u te
senzaţie poate să treacă şi să revină după înainte de a apela serviciile de urgenţă.
un timp. Poate să ia forma unei apăsări
sau a unei dureri.
Ce trebuie să faci?
Dureri în alte porţiuni ale corpului: •Cere-i unei persoane aflate în
0 victimă poate avea dureri la nivelul unui preajma ta să alerteze imediat
braţ, al ambelor braţe, al spatelui, al cefei, serviciile de urgenţă. Dacă eşti
al fălcii sau al stomacului. singur(ă) cu victima, telefonează cât

PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


mai repede la urgenţă. Ajută victima
Dificultăţi de respiraţie: să se odihnească şi să se relaxeze.
Cu sau fără dureri în piept. • Aşază victim a într-o poziţie în care
să stea comod (de exemplu, în şezut,
Alte simptome: respectiv semişezut).
Paloare, transpiraţii reci, greţuri şi ameţeli • Lasă victima să-şi ia medicamentele
sunt alte sim ptom e care pot constitui dacă doreşte acest lucru şi
semnalul unui atac de cord. asigură-te că îşi administrează doza
în unele situaţii, atacul de cord apare corectă. Nu administra niciodată
brusc, dar poate să debuteze şi cu o medicamentele din proprie iniţiativă.
• Monitorizează victima, pentru a
constata dacă este conştientă şi
dacă respiră.
Nu subestima gravitatea situaţiei. Este
posibil ca victim a să spună că nu e
vorba despre nimic serios, dar să aibă
urgent nevoie de ajutor.
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (AVC)

Uneori simptomele sunt de mică amploare şi se pot repeta la anumite intervale. în


asemenea cazuri este vorba despre AIT (atac ischemic tranzitoriu) care precede, de
obicei, un atac cerebral.

Este deosebit de important să se acorde ajutor de specialitate urgent. într-o măsură


mai mică sau mai mare creierul poate fi afectat permanent. Totul depinde de cât de
rapid este administrat tratamentul medical. Dacă acest tratament este iniţiat în primele
trei ore, şansele de recuperare cresc.

„Accident vascular cerebral” este un termen general pentru diverse afecţiuni, în care
oxigenul nu mai ajunge într-o anumită parte a creierului şi o serie întreagă de celule
cerebrale mor.

Atac cerebral hemoragie: Atac cerebral ischemic:


Hemoragia cerebrală este o sângerare • Tromboza cerebrală este blocarea
;'fî la nivelul creierului. Apare ca urm are unui vas de sânge din creier,
ll! a spargerii vaselor de sânge rigidizate. datorită îngustării, obstrucţiei vasului
respectiv de către un cheag de
sânge sau asocierii celor două.
PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL

• Embolia este un blocaj apărut brusc


la nivelul unui vas de sânge, cauzat
de un cheag care provine din altă
parte a organismului. De exemplu,
un cheag care se formează la nivelul
inimii în urma fibrilaţiei atriale.
Blocajul poate fi cauzat şi de picături
de grăsime de la nivelul măduvei
osoase, pătrunse în fluxul sanguin,
în cazul fracturilor. în situaţia i

unui accident produs când se fac


scufundări, când se administrează
o perfuzie sau o transfuzie, este
posibil ca în fluxul sanguin să intre şi
o bulă de aer.
O Ce observi?
Simptomele caracteristice unui atac vascular Se întâmplă frecvent ca simptomele să
cerebral se manifestă brusc şi depind de se manifeste la nivelul unei singure părţi
locul şi suprafaţa de creier afectată. De a corpului.
aceea, nu toate simptomele menţionate
mai jos se manifestă în fiecare caz. tiSp Ce trebuie să faci?
„M etoda celor cinci sem ne” reprezintă
cele cinci semne care indică existenţa
unui AVC:

Mersul
Victima nu îşi poate menţine echilibrul?
Exprimarea
V ictim a vorbeşte greu şi are o fig u ră
„căzută” , tristă?
Forţa musculară şi sensibilitate:
Victima prezintă tulburări de sensibilitate,
forţă şi coordonare musculară pe o parte
a corpului?
Văzul

PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


Victima nu mai vede bine sau chiar deloc?
Durerea
Amorţeală bruscă sau senzaţie de Victima are o durere de cap severă?
slăbiciune la nivelul feţei, braţului
sau piciorului, adesea în aceeaşi în situaţia în care unul dintre simptomele
parte a corpului; amintite mai sus se manifestă brusc:
Confuzie, probleme în a vorbi sau în • Apelează la serviciile de urgenţă;
a înţelege ceea ce se spune, brusc • Gere-i victimei să-şi păstreze calmul
instalate; şi să nu depună efort;
Tulburări de vedere la unul sau la • Aşază victim a într-o poziţie în care
ambii ochi, brusc instalate; să stea comod (semişezând);
• Probleme la mers, ameţeală, pier­ • Notează durata aproximativă a AVC;
derea echilibrului, probleme în ceea • Verifică cu regularitate victima,
ce priveşte coordonarea mişcărilor, pentru a constata dacă este
apărute brusc; conştientă şi dacă respiră.
Dureri severe de cap, în absenţa
unei cauze cunoscute, apărute
brusc.
DESHIDRATARE/PROBLEME GASTROINTESTINALE

In situaţia în care victima elimină o cantitate mai mare de fluide decât aceea pe care o
introduce în organism, intervine deshidratarea. Victima nu pierde doar fluide, ci şi săruri
şi nutrienţi. Această afecţiune gravă apare în caz de diaree severă, vomă, transpiraţii sau
febră. Victima va avea o senzaţie de slăbiciune tot mai accentuată. în special bebeluşii,
copiii mici, persoanele în vârstă şi persoanele care prezintă diverse afecţiuni sunt supuse
riscului deshidratării.

• Pune apă curată într-un vas curat


Ce observi? (urmează instrucţiunile);

în cazul deshidratării: • Toarnă în vasul respectiv conţinutul


• Pielea este palidă şi uscată; pachetului conţinând SOR.
• Limba şi gura sunt uscate;
• Apare senzaţia de slăbiciune; Dacă nu dispui de săruri de rehidratare,
• Dureri abdominale. poţi prepara chiar tu o soluţie orală de
rehidratare, procedând după cum urmează:
în cazul problemelor gastrointestinale: • pune un litru de apă potabilă într-un
• Senzaţie de greaţă; vas;
• Vomă; • adaugă o jumătate de linguriţă de
• Diaree; praf de copt (bicarbonat de sodiu şi
• Dureri de stomac; săruri) şi trei linguriţe de zahăr.
• Febră.
Există şi SOR gata preparată. Compoziţia
acesteia dife ră de aceea a b ă u turilor
Ce trebuie să faci? pentru sportivi.
Asigură-te de faptul că victim a consumă
cu regularitate lichide în cantităţi mici. Cu în situaţia în care simptomele caracteristice
excepţia cazurilor grave, este suficient ca problemelor gastrointestinale se manifestă
victim a să bea apă. brusc, sunt severe sau sunt însoţite de deshi­
dratare (sau dacă este vorba numai de
în cazuri grave, ar trebui să administrezi deshidratare), este posibil să fie necesar
o soluţie orală de rehidratare (SOR): tratament de urgenţă. Chiar şi problemele
• Spală-te pe mâini cu apă şi cu săpun gastrointestinale mai puţin severe necesită
înainte de a prepara soluţia sau un tratam ent adecvat.
cere-i altcuiva să facă acest lucru;
• Urmează instrucţiunile de pe
ambalajul soluţiei de rehidratare;
COMPLICAŢII ACUTE ALE DIABETULUI

Diabetul este o afecţiune provocată de metabolizarea defectuoasă a zaharurilor din


organism, fiind afectat şi metabolismul proteinelor ş i grăsimilor. în mod normal,
organismul transformă zaharurile din alimente în glucoză (zahăr, care se află în sânge).

Glucoza este transportată la toate celulele din organism, care o utilizează ca sursă
de energie. Insulina, un hormon pe care îl secretă pancreasul, reglează metabolismul
zaharurilor, proteinelor şi grăsimilor. Insulina reduce nivelul zahărului din sânge.

Glucagonul, un alt hormon pe care îl secretă pancreasul, creşte nivelul zahărului din
sânge. în condiţii normale, prin interacţiunea dintre cei doi hormoni, nivelul zahărului
circulant în sânge este menţinut constant.

în cazul bolnavilor care suferă de diabet, apare un dezechilibru între acţiunea insulinei şi
cea a glucagonului; fie se secretă prea puţină insulină, fie acţionează în mod ineficient.

Dacă o persoană are un nivel redus de zahăr în sânge, aceasta suferă de hipoglicemie.
Dacă o persoană are un nivel ridicat de zahăr în sânge, aceasta suferă de hiperglicemie.

Este important ca cel care acordă prim ul ajutor să fie informat în ceea ce priveşte
hipoglicemia. Dacă te confrunţi cu o situaţie în care se manifestă hipoglicemia, trebuie

PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


să acţionezi repede. Hiperglicemia evoluează mai lent.
Ce observi? îndemână o astfel de tabletă, atunci
Simptomele caracteristice hipoglicemiei există metode mai puţin eficiente
apar în mod frecvent în următoarea ordine: (în ordinea eficienţei): glucoză sub
O Senzaţie de foam e, durere de cap; formă de gel, suc de portocale,
0 Stare de anxietate, tremor; zahăr tos (20 g). Apoi, oferă-i
O Comportament anormal (asemănător victimei o gustare uşoară (o bucată
stării de beţie); de pâine, măr, iaurt).
O Pierderea cunoştinţei; (posibile) • Cere-i victimei să-şi măsoare din
convulsii. nou nivelul de zahăr din sânge.
• în situaţia în care victim a este la un
H ipoglicem ia se m anifestă brusc şi în pas de a-şi pierde cunoştinţa, nu-i
situaţia în care este netratată, poate pune mai oferi de mâncare şi de băut,
în pericol viaţa persoanei în cauză. Victima deoarece i s-ar putea obtura căile
necesită tratam ent urgent. respiratorii.
• Apelează serviciile de urgenţă în
situaţia în care victim a are o stare de
Ce trebuie să faci? confuzie, îşi pierde cunoştinţa sau
• în cazul unei urgenţe legate de o nu răspunde rapid la tratament.
criză de hipoglicemie diabetică, sau • Aşază victima, dacă este conştientă
dacă nu se ştie cauza acestei crize şi respiră normal, în poziţie de
PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL

(hipo- ori hiperglicemie), victima siguranţă.


este sfătuită să consume mâncăruri
şi băuturi bogate în glucide. în cazul unei crize de h ip e rg lice m ie ,
• încearcă să afli dacă victim a suferă lasă v ic tim a să -şi ia m e d ica m e n te le
de diabet. dacă doreşte acest lucru şi asigură-te
• întreabă bolnavul de diabet dacă că îşi adm inistrează doza corectă. Nu
poate să-şi măsoare nivelul de zahăr administra niciodată medicamentele din
din sânge. Dacă este necesar, ajută proprie iniţiativă.
victim a să folosească glucometrul.
• în cazul în care apare o urgenţă
care este legată de diabet, victimei
trebuie să i se administreze 20 de
grame de glucoză, preferabil sub
form ă de tabletă. Dacă nu ai la
şoc
Şocul se manifestă printr-o scădere bruscă a tensiunii arteriale. Corpul încearcă să
reducă efectele acestui fenomen. Inima bate mai repede pentru a face să circule
sângele şi respiraţia este accelerată. Sângele este direcţionat către organele ce asigură
supravieţuirea: inima, plămânii şi creierul. Şocul este o reacţie care poate pune în pericol
viaţa victimei şi care are cauze diverse.

Mai jos se discută despre şocul apărut în urma unei hemoragii.

^ Ce observi?
• 0 hemoragie masivă (internă sau
Ce trebuie să faci?
externă); • Apelează imediat la serviciile de
• Somnolenţă, stare de confuzie, urgenţă;
stare de disconfort; starea de leşin • Ai grijă ca victim a să fie întinsă;
nu trece nici după ce victima este • Opreşte, dacă este posibil,
întinsă; hemoragia;
• Paloarea tegumentelor; • la măsuri, astfel încât temperatura
• Transpiraţie şi frisoane; mâinile şi corpului victimei să se menţină la un
picioarele pot fi reci;

PRIMUL AJUTOR i URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


nivel constant; victima trebuie să fie
• Senzaţie de greaţă şi stare de rău ţinută la căldură;
general; • Verifică dacă victima este conştientă
• Respiraţie scurtă şi sacadată; şi dacă respiră regulat; acţionează în
• Pierderea cunoştinţei. consecinţă.
LEŞIN

Leşinul reprezintă o pierdere bruscă şi de scurtă durată a cunoştinţei, datorită lipsei


temporare a oxigenului la nivelul creierului, cauzată de afluxul redus de sânge. Leşinul
poate fi o reacţie la durere, la epuizare sau la emoţii (de exemplu teamă sau când
vedem sânge). El se manifestă şi în cazul persoanelor care au stat nemişcate vreme
îndelungată (de obicei, într-un mediu cu temperatură crescută).
O pierdere bruscă a cunoştinţei poate provoca căderi ori răniri ale persoanei în cauză.
Dacă victima nu îşi recapătă cunoştinţa o perioadă mai îndelungată de timp, pot să
apară probleme legate de respiraţie.
preajmă să se depărteze de victimă.
Descheie hainele victimei, astfel încât
aceasta să poată respira mai uşor;
Pune comprese reci, folosind eventual
un prosop de faţă umed pe fruntea
victimei;
în momentul în care victima îşi revine,
ajut-o să se aşeze în şezut şi apoi
să se ridice în picioare, dar aceasta
numai în momentul în care nu mai are
senzaţia de slăbiciune;
Ce observi? Dacă victima are din nou senzaţia de
Victima vede puncte negre; slăbiciune, ajut-o să se întindă, pentru
Senzaţie de slăbiciune şi uneori a rămâne în poziţia respectivă până îşi
PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDI

revine complet;
senzaţie de greaţă;
Apelează serviciile de urgenţă:
Transpiraţie şi piele rece;
o dacă leşinul nu are o cauză clară
Pierderea cunoştinţei, faptul că victima
(de exemplu, victima nu a avut
se prăbuşeşte.
emoţii, dureri mari, nu a stat
nemişcată într-un loc pentru o
Ce trebuie să faci?
perioadă mai îndelungată de timp,
Ai grijă ca victima să se întindă pe jos. nu s-a aflat într-un mediu în care
Sprijin-o dacă observi că este pe cale e cald);
să leşine; o dacă starea de leşin reapare;
Verifică dacă victima este conştientă o dacă suspectezi existenţa unor
sau nu, verifică dacă sunt libere căile probleme cardiace (victima leşină
respiratorii şi monitorizează respiraţia în timp ce stă culcată, după ce a
victimei. Dacă aceasta respiră normal, depus efort, într-o situaţie riscantă);
aşaz-o în poziţia de siguranţă; o dacă victima rămâne în stare de
Procedează în aşa fel încât locul să fie inconştienţă mai mult de 2 minute.
aerisit. Cere-le persoanelor aflate în
TEHNICA: SUSŢINEREA VICTIMEI,
DACĂ ACEASTA ESTE PE CALE SĂ CADĂ

O Prinde victima de umeri.

O Trage ferm victima spre tine, în tim p


ce te laşi încet în jos.

PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


0 Prinde cu ambele mâini unul dintre
braţele victimei, utilizând tehnica
de susţinere a victimei în vederea
evacuării acesteia.

O întinde victim a pe jos.


CONVULSII

Convulsiile se produc frecvent, fără a exista o cauză vizibilă. Orice disfuncţie la nivelul
creierului, fie că aceasta este temporară sau permanentă, poate atrage după sine o criză.

CONVULSII FEBRILE

Q Ce observi?
• Contracţii bruşte, incontrolabile ale
muşchilor;
• Mişcările convulsive pot dura uneori
câteva minute;
• Febră.
If

Ce trebuie să faci?
• îndepărtează obiectele care ar putea confortabil (de exemplu, las-o să se
răni victim a sau transportă victima împrospăteze puţin, să-şi schimbe
într-un loc sigur; hainele). Lasă victim a să îşi revină
• în tim pul fazei convulsive pune un în linişte;
prosop îm păturit sau o bucată de • Apelează la serviciile de urgenţă
material textil îm păturit sub capul dacă nu există nimeni prin preajmă
victimei. Astfel vei evita producerea care să ştie care este cauza
de leziuni la nivelul capului; convulsiilor.
• Asigură-te cât mai rapid posibil că
sunt libere căile respiratorii; Convulsiile febrile sunt cauzate de o hiper-
• Unei victime care are o criză nu stim ulare a creierului, care determ ină
trebuie să i se dea nimic de băut; contracţii musculare necontrolate.
• Unui bebeluş care are convulsii
din cauza febrei i se poate reduce Mai ales în cazul bebeluşilor şi copiilor
temperatura dacă este dezbrăcat şi care au febră, convulsiile se pot manifesta
şters uşor cu o cârpă udă (călduţă). odată cu creşterea temperaturii. Uneori

URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


Nu efectua aceste manevre dacă convulsiile febrile reprezintă primul semn
victim a devine agitată; că un copil este bolnav.
• în situaţia în care victim a rămâne
în stare de inconştienţă după ce a Nu toţi copiii suferă de convulsii febrile.
trecut faza convulsivă, monitorizează Predispoziţia poate să fie ereditară. Se
respiraţia acesteia şi verifică dacă întâmplă frecvent ca un copil să aibă con­
nu sunt blocate căile respiratorii. vulsii febrile o singură dată în viaţă. Dacă
Dacă victim a respiră, dar este un copil a suferit de convulsii febrile, nu
inconştientă, aceasta ar trebui înseamnă neapărat că în cazul lui există
aşezată în poziţia de siguranţă; un risc ridicat să facă epilepsie.
• Rămâi alături de victim ă până în
momentul în care îşi recapătă
cunoştinţa. Procedează în aşa
fel încât victima să se simtă

I 65
EPILEPSIE

„ Epilepsie’’ este denumirea generică pentru o serie întreagă de afecţiuni legate de o


hiperstimulare a creierului care duce la afectarea conştienţei, la perturbarea mişcărilor
şi a capacităţii de observaţie.

Q Ge observi? Stare de confuzie şi de oboseală


• Victima respiră neregulat sau nu după producerea contracţiilor;
respiră deloc; Mod necorespunzător de reacţie;
• Victima salivează în exces; Incontinenţă urinară sau anală;
• „Dă ochii peste cap“ ; Victima trăieşte senzaţii ciudate,
• Corpul este rigid; de exemplu, halucinaţii.
• Contracţii musculare ritmice, bruşte,
necontrolate;
Ce trebuie să faci?
• Linişteşte victima, spunându-i că o • Rămâi alături de victim ă până în
vei ajuta; momentul în care îşi recapătă
• îndepărtează obiectele care ar putea cunoştinţa. Procedează în aşa
răni victima; fel încât victima să se simtă
• Nu restricţiona mişcările victimei confortabil (de exemplu, las-o să se
şi nu încerca să o împiedici să se împrospăteze puţin, să-şi schimbe
mişte; hainele). Lasă victima să-şi revină
• Nu pune nimic între dinţii victimei şi încet;
nu îi introduce nimic în gură; • Apelează serviciile de urgenţă dacă:
• Protejează capul victimei în timpul o victima nu a mai avut până acum
fazei de şoc, punându-i sub cap un o criză de epilepsie;
prosop îm păturit sau o bucată de o victim a are diabet sau este rănită;
material textil îm păturit; o criza durează mai m ult de cinci
• în situaţia în care criza a fost minute sau se repetă;
provocată de o creştere bruscă a o victim a nu îşi recapătă

PRIMUL AJUTOR I URGENŢE DE ORDIN MEDICAL


temperaturii corpului, descheie cunoştinţa;
hainele victimei şi asigură-i un flux o victima se află într-o stare care îi
de aer proaspăt; pune viaţa în primejdie;
• După ce a trecut criza, asigură-te • Du victima la spital în situaţia
de faptul că sunt libere căile în care crizele de epilepsie se
respiratorii, verifică respiraţia manifestă mai frecvent sau au
victimei şi vezi dacă există semne forme diferite faţă de cele pe care
care să trădeze prezenţa unei victima le-a avut până la momentul
leziuni; respectiv.
• Dacă victima este inconştientă, dar
respiră normal, aşaz-oîn poziţia de
siguranţă;
B I LEZIUNI

LEZIUNI LA NIVELUL CAPULUI

O leziune la nivelul capului poate să rezulte din contactul direct al capului cu un obiect,
respectiv în urma unei accelerări sau decelerări a corpului, în urma unui accident care
se produce în trafic sau a unei căderi pe scări.

Este posibil să existe leziuni cutanate (răni la cap), leziuni ale oaselor craniului (fracturi
ale craniului) sau la nivelul creierului. O leziune gravă la nivelul capului determină, de
obicei, o combinaţie a acestor trei forme anterior amintite.

Din cauză că pielea capului este subţire şi puternic vascuiarizată, rănile de la nivelul
capului sângerează mult. Dacă victima s-a lovit la cap, este posibil ca oasele craniene
să fie fracturate. Acest lucru se întâmplă, de obicei, doar în cazurile în care s-a aplicat
o forţă considerabilă la nivelul capului. Fractura la nivelul craniului poate fi însoţită de
leziuni interne. De asemenea, în cazul unei lovituri puternice la cap, trebuie să iei în
considerare şi posibila existenţă a unor leziuni la nivelul coloanei vertebrale.

Mai m ult decât atât, leziuni grave la nivelul capului pot crea pericolul existenţei unor
leziuni cerebrale. Acestea pot întrerupe temporar sau permanent funcţionarea creierului.
Comoţia reprezintă o perturbare temporară a funcţionării creierului, fără a fi vorba despre
o vătămare care să persiste pe o perioadă îndelungată de timp. Oricum, persoana care
acordă primul ajutor nu poate spune cu certitudine dacă s-au produs sau nu leziuni
cerebrale. Poate doar suspecta existenţa unor astfel de leziuni. Simptomele manifestate
depind şi de locul şi dimensiunea acelei părţi a creierului care este afectată. O întrerupere
îndelungată a funcţionării creierului pune în pericol viaţa victimei. în funcţie de zona
afectată, victima poate paraliza sau poate chiar deceda.
PRIMUL AJUTOR I LEZ
0 Ce observi?
• Victima are dureri de cap şi este
confuză. Dacă există o rană la cap,
aceasta poate sângera abundent.
Uneori se întâmplă ca o bucată de
piele (de pe scalp) să se fi desprins
şi se poate vedea craniul;
• Semne care pot indica existenţa unei
fracturi craniene:
o din nas, gură sau ureche curge
sânge sau un lichid transparent;
o victima este vânătă în zona
ochilor;
• Semne care pot indica existenţa unei
leziuni cerebrale:
o tulburări severe ale cunoştinţei,
cum ar fi somnolenţă, stare de
nelinişte, ameţeli, pierderi de
memorie, pierderea cunoştinţei;
o victima nu suportă lumina şi/sau o victima respiră încet;
zgomotul; o stări de vomă după producerea
o curge sânge din ureche şi/sau unui accident;
din nas; • Există numeroase semne care pf j
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI

o victima se zdruncină, are crampe indică leziuni la nivelul coloanei


musculare; poziţia mâinilor şi vertebrale: a se vedea „Leziuni la
picioarelor este una ciudată; nivelul coloanei vertebrale”, p. 72.
p Ce trebuie să faci?
Pune-ţi mănuşi dacă observi că A se vedea şi tehnica: „Imobiliza­
victima pierde sânge sau alte fluide; rea capului victimei cu ambele
Tratează o rană uşoară la cap ca pe mâini", p. 74.
orice altă rană. (A se vedea „Leziuni • Verifică dacă victima este conştientă
cutanate” , p. 85); şi dacă respiră. Acţionează în funcţie
Nu curăţa cu apă sau dezinfectant de situaţia de la faţa locului.
o rană gravă la cap (cum ar fi, de A se vedea „Compresia toracică
exemplu, o rană provocată în urma şi respiraţia gură la gură”, p. 32.
unei lovituri ia cap sau o rană care • Continuă să monitorizezi victima
penetrează pielea, deoarece este până în momentul în care aceasta
posibil să existe o fractură deschisă beneficiază de ajutor specializat.
în apropierea rănii. Orice bucată de Verifică dacă starea victimei se
piele care s-a desprins trebuie lăsată agravează;
într-o poziţie comodă, putându-se • Trimite victim a la medic dacă:
aplica un pansament uşor, comprese o are o rană la cap, dar în rest se
şi apoi un bandaj; simte bine;
Dacă lovitura a fost puternică o şi-a pierdut cunoştinţa pentru o
(de exemplu, dacă a avut loc un perioadă scurtă de timp;
accident de circulaţie sau dacă o nu se simte bine după producerea
victima a căzut): unui accident sau starea acesteia
o caută să identifici semne carac­ se agravează (de exemplu, dacă
teristice unei fracturi craniene durerile de cap sunt din ce în
sau unei leziuni cerebrale; dacă ce mai greu de suportat, dacă
ai îndoieli în ceea ce priveşte senzaţia de somnolenţă şi de
gravitatea situaţiei, este bine să greaţă se amplifică);
presupui ce e mai rău; • Sună la 112 dacă:
o calmează victima şi convinge-o o victima este inconştientă;
PRIMUL AJUTOR 1 LEZIUNI

să stea nemişcată; o a fost lovită puternic la cap;


o imobilizează capul şi ceafa vic­ o suspectezi existenţa unei frac­
timei; fă acest lucru numai dacă turi craniene sau a unei leziuni
victima cooperează (nu şi dacă cerebrale.
este agitată sau neliniştită);
Vezi tehnica: „Imobilizarea capu­
lui victimei între picioare”, p.74.

roi
LEZIUNI LA NIVELUL COLOANEI VERTEBRALE

Leziunile coloanei vertebrale se produc la nivelul uneia sau a mai multor vertebre, fie la
nivelul cefei, fie la nivelul spatelui. în urma leziunilor coloanei vertebrale poate fi afectată
măduva spinării. în situaţia în care măduva spinării este afectată în zona cefei, este
posibil ca o mare parte a corpului să fie paralizată sau poate surveni decesul victimei.
O leziune la nivelul spatelui poate duce la paralizie.
Leziunile coloanei vertebrale apar în cazul accidentelor cu impact puternic asupra
corpului, de exemplu accident rutier sau căderea de la înălţime.

o victim a prezintă răni care îi


Ce observi? provoacă dureri, mai ales la
■li!
Este greu ca o persoană care acordă nivelul capului şi al cefei;
â primul ajutor să-şi dea seama dacă s-a o victim a nu este conştientă în
i!ţ;
i| produs o leziune a coloanei vertebrale. totalitate sau s-a intoxicat;
M Nu poţi decât să bănuieşti existenţa unei o dacă este vorba despre copii sub
astfel de situaţii. trei ani care au suferit traume la
• Poţi bănui existenţa unei leziuni nivelul capului sau al cefei;
la nivelul coloanei vertebrale în o dacă este vorba despre o victimă
următoarele situaţii: de peste 65 de ani care a căzut.
o dacă s-a produs un accident de • Dureri la nivelul cefei sau al spatelui;
maşină; • Leziuni posibil severe la nivelul
o dacă s-a produs un accident de capului;
scufundare în apă (dacă victima • Victima nu este conştientă în
a suportat o lovitură la cap sau la totalitate, prezintă somnolenţă,
ceafă); ameţeli, anxietate, pierderi de
o dacă victim a a căzut de la o memorie, îşi pierde cunoştinţa;
înălţime mai mare de un metru, • Dacă ai îndoieli în ceea ce priveşte
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI

respectiv de la o înălţime care gravitatea situaţiei, este bine să


depăşeşte cinci trepte; presupui ce e mai rău;
o dacă victim a nu îşi simte m em­ • Verifică starea căilor respiratorii
brele sau are furnicături ia nivelul şi respiraţia victimei care a suferit
membrelor; leziuni la cap; verifică dacă semnele
o victima nu îşi simte foarte bine vitale sunt în regulă; nu uita că
partea de sus a corpului sau poziţia victimei nu trebuie modificată
nu îşi poate folosi bine muşchii (coloana nu trebuie mişcată).
în partea de sus a corpului,
respectiv la nivelul membrelor
superioare;
Ce trebuie să faci?
• Sună la 112;
• Calmează victim a şi convinge-o să
stea nemişcată;
• Imobilizează capul şi ceafa victimei
fă acest lucru numai dacă victima
cooperează (nu şi dacă este agitată
sau neliniştită). A se vedea tehnica:
„Imobilizarea capului victimei între
picioare”, p. 74, respectiv tehnica:
„Imobilizarea capului victimei cu
ambele m âini”, p. 74.
• Dacă bănuieşti că victima a suferit
leziuni la nivelul coloanei vertebrale,
dar aceasta nu mai respiră normal
sau este inconştientă, prioritatea
este să-i eliberezi căile respiratorii.
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI

A se vedea „Resuscitarea”, p. 26.

*
TEHNICA: IMOBILIZAREA CAPULUI
VICTIM EI CU AMBELE M ÂINI

O îngenunchează în spatele capului


victimei. Prinde-i capul cu ambele 0 Aşază capul victimei într-o poziţie
mâini, sprijinindu-ţi antebraţele fixă până la sosirea echipajelor
pe picioare. Efectuează această serviciilor de urgenţă.
manevră fără a mişca deloc capul
victimei.

TEHNICA: IMOBILIZAREA CAPULUI


VICTIM EI ÎNTRE PICIOARE

O îngenunchează în spatele capului


victimei.

O Poziţionează-ţi genunchii cât


mai aproape de umerii victimei.
Procedează în aşa fel încât să nu îi
mişti capul.
Leziunile la nivelul ochilor sunt deosebit de serioase, deoarece este afectat organul
vederii. Astfel de leziuni pot fi cauzate de izbituri, lovituri sau un alt impact serios la
nivelul capului. în aceste situaţii pot să existe şi alte răni la nivelul capului (de exemplu,
comoţie, fractură cervicală, fractură facială).

Orbitele şi reflexul de a închide ochii ne protejează împotriva accidentelor. Cu toate


acestea, ochiul poate fi afectat, de exemplu, din cauza unui corp străin, a unei lovituri,
a unor substanţe chimice sau chiar din cauza excesului de lumină (poate să apară,
de exemplu, orbirea temporară din cauza zăpezii). Dacă nu este tratată la timp, orice
leziune la nivelul ochilor poate să ducă la orbire.

Ce observi? mai bine ca victim a să ţină ochii


• Victima are pleoapele umflate şi închişi. Dacă victim a intră în panică,
acuză dureri. Se întâmplă frecvent poţi să-i laşi descoperit ochiul care
ca aceasta să nu poată deschide nu este afectat;
ochii; • Dă-i victimei o cârpă curată şi
• Victima acuză dureri ale ochiului; uscată cu care să-şi acopere ochiul.
ochiul lăcrimează; Victima nu trebuie să apese pe
• Este posibil ca din ochiul victimei ochiul pe care îl acoperă. Dacă se
să curgă sânge sau un lichid exercită presiune asupra ochiului,
transparent. se pierde fluidul intraocular şi apare
Victima poate să aibă probleme în ceea orbirea;
ce priveşte acuitatea vizuală. • Tratează rana din zona ochiului ca
pe orice altă rană, dar ai grijă să nu
afectezi ochiul în tim p ce o tratezi.
Fii foarte atent(ă) cu produsele
Ce trebuie să faci? (de exemplu, săpun) şi obiectele
• Convinge victim a să stea liniştită pe (de exemplu, foarfece) pe care le
spate şi să-şi ţină capul nemişcat; foloseşti în imediata apropiere a
• Cere-i victimei să-şi mişte ochii cât ochilor;
mai puţin cu putinţă. Ochii se mişcă • Apelează la un medic sau la un
simultan. Din acest motiv este cel optician.
LEZIUNEA TORACICĂ
în situaţia în care se produce o leziune toracică majoră, este posibil să fie afectate organe
vitale, cum ar fi inima, vasele de sânge importante şi plămânii. Se poate, de asemenea,
ca organe situate în partea superioară a abdomenului, cum ar fi ficatul sau splina, să
fie afectate. Orice leziune la nivelul organelor vitale pune în pericol viaţa victimei.

Ce observi? Ce trebuie să faci?


• lese aer din rană în momentul în în primul rând, ia toate măsurile de
care victim a respiră; siguranţă (verifică dacă există arme
• Se formează bule în perimetrul rănii; etc.);
• Victima respiră slab, repede şi Sună la serviciile de urgenţă;
neregulat; Pune-ţi mănuşi;
• Buzele, urechile, nasul, degetele Aşază victim a într-o poziţie
sau faţa sunt vinete; semişezândă;
• Când tuşeşte, victima elimină Apasă pe rana victimei cu mâna,
spumă cu sânge. dacă nu ai bandaj;
Aplică un bandaj (de preferat un
bandaj ocluziv lipit pe tegument la 3
laturi şi numai pentru răni deschise);
Susţine victima, astfel încât aceasta
să adopte o poziţie în care îi este cel
mai uşor să respire;
Dacă victim a nu este întru totul
conştientă, aşaz-o în poziţia de
siguranţă, pe partea pe care
se află rana.
TEHNICA; APLICAREA UNUI BANDAJ

OCLUZIV PE TREI LATURI

O Acoperă rana cu o compresă şi cu


o bucată de plastic, de exemplu, cu
ambalajul bandajului, cu o pungă din
plastic, cu o folie adezivă din plastic
sau cu un dosar din plastic.

0 Fixează bandajul pe trei părţi, astfel


încât totul să fie acoperit perfect, dar
lasă partea de jos desfăcută.

în momentul în care victima trage aer în


piept, bandajul va fi tras pe rană şi astfel
între membranele pulmonare nu va mai
ajunge aer sau va ajunge foarte puţin. în
mom entul în care victim a expiră, este
posibil să mai iasă aer prin partea de jos
a bandajului.

PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI

in
LEZIUNEA ABDOMINALĂ
în urma unei lovituri în zona abdominală pot rezulta leziuni la nivelul intestinelor. Dacă
a fost perforat peretele abdominal, este posibil ca intestinele să fie grav afectate. Drept
consecinţă a presiunii cauzate de tuse (dar se întâmplă şi în absenţa acesteia), este
posibil ca organele interne să iasă în afară.

Pe lângă riscul de infecţie, există şi riscul ca intestinele să se deshidrateze, restricţionân-


du-se în acest caz şi alimentarea cu sânge. Organele la nivelul cărora există o cantitate
ridicată de sânge, cum ar fi ficatul, splina sau rinichii, pot fi serios afectate în urma unei
lovituri sau a unui şoc în zona stomacului sau în zona lombară. Chiar dacă nu există o
rană vizibilă, pot apărea leziuni interne.
ii!

^ Ce observi? • Acoperă rana cu comprese (de


• 0 rană în zona abdominală; preferat sterile);
• Intestinele ies în afară. • Aşază victim a cu genunchii uşor
îndoiţi, în semişezut pentru a reduce
presiunea la nivelul abdomenului;
• Acoperă organele care ies în afară
Ce trebuie să faci? cu comprese ude pentru a preveni
1
• în primul rând, ia toate măsurile de deshidratarea lor;
siguranţă (verifică dacă există arme • Apasă cu putere pe bandaj, astfel
etc.); încât organele să nu iasă în afară în
• Sună la serviciile de urgenţă; situaţia în care victim a tuşeşte;
• Pune-ţi mănuşi; • Nu atinge intestinele care ies în
• Descheie hainele victimei, pentru a afară şi nu încerca să le împingi
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI

putea avea acces la rană. înapoi la locul lor;


• Nu înlătura niciodată un obiect
străin care se mai află încă în rană;
încearcă să imobilizezi obiectul cu
mai multe pansamente.
LEZIUNI LA NIVELUL EXTREMITĂŢILOR
i

LEZIUNI LA NIVELUL
MEMBRELOR Ce observi?
Leziunile la nivelul membrelor pot crea Victima are dureri şi îi este greu să se
probleme, deoarece reduc mobilitatea şi folosească de membrul în cauză. Acest
aduc victima în situaţia de a nu-şi putea lucru te face să bănuieşti că victim a a
îndeplini deloc sau cu greu sarcinile suferit o fractură.
zilnice. O serie de leziuni sunt provocate
de practicarea sportului, însă pot să apară
şi în cazul unor mişcări neaşteptate.

FRACTURA

Fractura reprezintă ruperea parţială sau


totală a unui os, situaţie cauzată fie de
impactul direct asupra acestuia (de exemplu, Alte simptome într-o asemenea situaţie
asupra tarsienelor, după ce s-a mers mult pot fi:
pe jos), fie de o suprasolicitare mecanică • um flătură;
(m işcare bruscă, neaşteptată) sau de • sângerare;
diferite afecţiuni (de exemplu, osteoporoză). • învineţire;
• poziţie anorm ală a articulaţiei sau
a m em brului în cauză;
• victim a m işcă nefiresc sau nu poate
m işca deloc m em brul în cauză;
• osul trosneşte când victim a mişcă
m em brul afectat;
• se observă fragm ente de os dacă
este vorba despre o fra ctu ră des­
chisă.

Sunt şi situaţii în care nu vei observa


niciunul sau doar câteva simptome. De
aceea nu te baza numai pe ceea ce vezi.
Dacă ai îndoieli, acţionează pornind de
la cel mai grav scenariu pe care ţi-l poţi
imagina.
Ce trebuie să faci?
• Nu repoziţiona membre care par să • Mişcă membrul afectat cât mai puţin
se afle într-o poziţie anormală; cu putinţă;
• Exercită presiune asupra rănii • Fractura este însoţită de învineţirea
în cazul în care există o fractură ţesuturilor din imediata vecinătate
deschisă (fără ca osul să iasă în a acesteia. Pentru a mai reduce
afară), în cazul în care hemoragia nu umflătura, până la sosirea
a fost oprită. Nu uita că există riscul personalului de specialitate, poţi răci
de infecţie; zona afectată cu cuburi de gheaţă
• în cazul în care există o fractură puse într-o pungă. Nu efectua
deschisă, acoperă rana cu o această manevră dacă este vorba
compresă sterilă; despre o fractură deschisă;
• Nu îi oferi victimei nimic de mâncare
sau de băut;
• Dacă este vorba despre o leziune la
nivelul mâinii, braţului sau umărului,
cere-i victimei să ţină braţul strâns
lipit de piept;
• Dacă este vorba despre o leziune la
nivelul piciorului, nu permite victimei
să se sprijine în membrul
cu probleme.

în situaţia în care este vorba despre leziuni


ale membrelor inferioare, trebuie să apelezi
neapărat la serviciile de urgenţă. Echipajele
acestora vor transporta victim a la spital.
Dacă este vorba despre leziuni la nivelul
membrelor superioare, poţi duce chiar tu
victim a la cel mai apropiat spital.
LUXATIA • Se observă fragmente de os, dacă
Luxaţia apare atunci când două oase ale este vorba despre o luxaţie deschisă.
unei articulaţii se deplasează. în cazul
unei luxaţii, capsula în ch e ie tu rii este Ce trebuie să faci?
lezată şi ligamentele se rup. încheietura • Nu repoziţiona membre care par să
este deformată. se afle într-o poziţie anormală, lasă-i
pe specialişti să facă acest lucru;
Luxaţia este provocată de un im pact • Răceşte rana cu gheaţă. Nu aplica
cauzat de o forţă exterioară (un şoc, o gheaţa direct pe piele. Pune-o
lovitură, o căzătură) sau de o forţă care într-un prosop sau într-un alt
acţionează dinspre interior către exterior material. Dacă nu există gheaţă, poţi
(contorsiunea unui membru). Deoarece folosi un material rece;
ţesuturile din imediata apropiere a luxaţiei • în cazul unei fracturi deschise
se umflă, pot fi afectate vase de sânge sau acoperă rana cu comprese sterile;
nervi, ceea ce poate conduce la leziuni
iremediabile. O luxaţie însoţită de o rană
este denumită „luxaţie deschisă".

Ce observi?
• Durere severă la nivelul încheieturii;
• Poziţie anormală a unui membru
sau a unei încheieturi;
• Umflături;
• Sângerări;
• învineţire;
• Victima mişcă în mod nefiresc
membrul în cauză;
• Capacitate redusă sau incapacitate • Efectuează această operaţie timp de
de a mişca membrul în cauză; cel m ult 20 de minute;
• Procedează în aşa fel încât să mişti
cât mai puţin membrul cu probleme;
o cere-i victimei să-şi ţină braţul cu
probleme strâns lipit de piept;
o nu-i permite victimei să se spri­
jine în piciorul cu probleme.
• Transportă victima la un medic
sau, dacă este necesar, apelează la
serviciile de urgenţă.
ENTORSA
în situaţia în care o înch e ie tu ră este
Ce observi?
solicitată dincolo de limitele normale la • Dureri;
care rezistă, vorbim despre o entorsă. • Limitarea mobilităţii membrului în
Această situaţie implică întinderea sau cauză;
ruperea ligam entelor şi, uneori, afec­ • Umflare şi învineţire.
tarea vaselor de sânge, a nervilor sau a
altor ţesuturi. 0 entorsă poate să apară
în tim p ce facem sport (de exemplu la o
Ce trebuie să faci?
aterizare greşită în urma unei sărituri) sau • Răceşte locul afectat, folosind
dacă facem o mişcare greşită. gheaţă. Nu aplica gheaţa direct
pe piele. Pune-o mai întâi într-un
Unei persoane care nu are pregătire de prosop sau alt material;
specialitate îi poate fi greu să facă dife­ • Efectuează această operaţie tim p de
renţa între entorsă şi fractură. Dacă ai cel m ult 20 de minute;
îndoieli în acest sens, este recomandabil • Procedează în aşa fel încât să mişti
să presupui că e vorba de o fractură. cât mai puţin membrul cu probleme;
• Cere-i victimei să-şi ţină mâna,
respectiv braţul sau umărul
nemişcate şi strâns lipite de piept;
• Nu-i permite victimei să se sprijine
în piciorul afectat;
• Dacă ai îndoieli asupra problemei
existente sau dacă este vorba despre
o entorsă gravă, transportă victima
la spital;
PRIMUL AJUTOR ! LEZIUNI

• Unele victime se sim t mai bine dacă


le este bandajată încheietura cu
probleme.

82 I
HEMORAGIA

Oprirea unei hemoragii reprezintă unul


dintre tratamentele de bază atunci când
discutăm despre primul ajutor. în cazul
unei hemoragii externe, sunt afectate
pielea, unul sau m ai m u lte vase de
sânge şi ţesuturile situate sub piele. în
situaţia în care victima pierde prea mult
sânge, poate intra în stare de şoc şi îşi
poate pierde cunoştinţa. Este important
să acţionezi rapid şi corect, astfel încât
să reduci pierderea de sânge până în
momentul în care sosesc la faţa locului
echipajele serviciilor de urgenţă.

Ce observi?
• Victima are o rană deschisă, care • Cere-i victimei să exercite presiune
sângerează abundent. asupra rănii;
• Dacă prezintă simptome de şoc,
ajut-o să se întindă;
• Cere-i cuiva să alerteze serviciile de
urgenţă. Fă tu acest lucru, dacă eşti
singur(ă);
• Pune-ţi mănuşi;
• Apoi exercită presiune asupra rănii:
o cu un bandaj compresiv (sau cu
alt tip de bandaj);
o cu o cârpă curată (de exemplu, cu
un prosop);
o cu m â in ile ;
o nu apăsa pe rană dacă vic­
tim a este lovită la ureche şi
sângerează. Procedează în aşa fel
încât sângele să se poată scurge
din ureche.
TEHNICA:
BANDAJUL COMPRESIV

O Scoate bandajul din ambalaj. 0 în situaţia în care rana continuă


să sângereze, aplică un al doilea
0 Pune compresa pe rană. bandaj compresiv peste primul. Nu
înlătura primul bandaj.

0 Asigură-te de faptul că bandajul


0 Ţine capătul cel mai scurt al
este strâns suficient de bine pentru
bandajului cu o mână. Trece capătul
a opri sângerarea, dar fără a bloca
mai lung peste compresă, astfel
circulaţia sângelui. în situaţia
încât aceasta să exercite presiune
în care pielea din extremitatea
asupra rănii. Poţi creşte compresia membrului cu probleme începe să
punând deasupra o rolă de bandaj se învineţească sau dacă victima
sau o batistă împăturită. Astfel nu îşi mai simte membrul respectiv,
creşte presiunea exercitată asupra poţi slăbi bandajul, fără a-l înlătura
rănii, reducându-se sângerarea. complet. Poţi folosi bandaje de orice
fel.
O Leagă capetele bandajului.
O Continuă să presezi pe rană până
când sosesc echipajele serviciilor de
urgenţă.

O Spală-te pe mâini după ce ai


acordat primul ajutor.

Nu este indicat să acţionezi prin presiune


indirectă (puncte de presiune), nici să
ridici victima.
LEZIUNI CUTANATE

Leziunea cutanată reprezintă o vătămare a pielii (afectarea straturilor dermului). în cazul


în care leziunile cutanate sunt adânci, ţesuturile care se află sub piele (muşchi şi oase)
şi chiar organele interne pot să fie afectate. Există numeroase modalităţi în care pielea
poate fi rănită. Leziunile cutanate se pot infecta.

LEZIUNEA UŞOARĂ
Julitura este o rană superficială în care
este înlăturat doar stratul superior al pielii.
Juliturile nu sângerează mult, dar pot fi
foarte dureroase. Este important ca o astfel
de rană să fie bine spălată cu apă. în rană pot
să rămână bucăţi de pământ sau de nisip.

PRIMUL AJUTOR
TĂIETURA LEZIUNEA PROVOCATĂ
O tăietură este o rană provocată cu un PRIN ÎNŢEPARE
i
obiect ascuţit (o lamă ori un ciob de sticlă). înţepăturile par a avea dimensiuni mici,
0 tăietură sângerează abundent, dar este, dar nu există posibilitatea de a se evalua
de obicei, mai puţin dureroasă. problemele interne pe care le atrag după
sine. Astfel de leziuni nu sângerează foarte
m ult şi nu sunt deosebit de dureroase.
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI
L A C E R A T» IA
Dacă pielea este sfâşiată, vorbim despre în situaţia în care victima prezintă o
o laceraţie. O astfel de rană sângerează leziune cutanată, există două situaţii:
foarte puţin, dar poate fi foarte dureroasă. > Ai apă la dispoziţie.
> Nu ai apă sau ai foarte puţină
apă la dispoziţie.

PRIMUL AJUTOR i LEZIUNI


> Ai apă la dispoziţie

Ce observi?
• Victima are o leziune cutanată; • După ce ai term inat cu spălatul
• Există o sursă de apă în apropiere. rănii, usucă zona din imediata
apropiere a acesteia, având grijă să
nu atingi rana în sine;
Ce trebuie să faci?
Măsurile care se iau în cazul unei leziuni
cutanate sun t aceleaşi ca şi în cazul
oricărui alt tip de leziune. Există câteva
excepţii, asupra cărora urmează să ne
oprim mai târziu.
• Asigură-te că nu intri în contact cu
sângele victimei, respectiv cu alte
fluide biologice ale acesteia;
• Pune-ţi mănuşi;
• Opreşte sângerarea apăsând pe
rană; • După ce ai curăţat rana, acoper-o
• Spală rana cu apă călduţă de la cu o compresă sterilă. Dacă nu ai la
robinet. Dacă nu ai la dispoziţie apă dispoziţie o compresă, foloseşte o
de la robinet, utilizează orice sursă cârpă uscată şi curată;
de apă potabilă. Lasă apa să curgă
direct pe rană, astfel încât să fie
îndepărtată orice urmă de mizerie;
• Nu freca rana pentru a îndepărta
impurităţile;

• Spală-te pe mâini după ce acorzi


primul ajutor.
> Nu ai apă sau ai foarte puţină apă la dispoziţie

Ce observi?
• Victima are o leziune cutanată; Când se impune ca victima să
• Nu ai apă sau ai foarte puţină apă la ajungă la medic sau la spital:
dispoziţie. > Sângerarea nu poate fi
oprită.
> Rana nu poate fi curăţată în
mod corespunzător.
Ce trebuie să faci? > Victima este (probabil)
• Pune-ţi mănuşi; insuficient protejată îm ­
• Opreşte sângerarea apăsând pe potriva tetanosului (nu este
rană; vaccinată, i s-a făcut rapelul
• După ce ai oprit sângerarea, spală cu m ult tim p în urmă, nu
rana cu un antiseptic pe bază de este sigură dacă a fost
apă, care nu conţine colorant; vaccinată).
• Tamponează rana dacă este nevoie > Rana este mai mare decât
(dar nu o freca). Continuă să suprafaţa echivalentă unei
tamponezi până în momentul în care jum ătăţi din palma victimei.
nu mai există mizerie în rană. Dacă > Sunt vizibile oase,
rana este foarte murdară, trebuie muşchi sau alte ţesuturi
să schimbi mereu compresele şi să subcutanate.
utilizezi m ult antiseptic; > Leziunile sunt la nivelul
• Usucă zona din imediata apropiere ochilor, feţei sau organelor
a rănii; genitale.
• Acoperă rana cu o compresă sterilă. > în rană se află un obiect.
Ulterior foloseşte bandaj neadeziv. > Rana este rezultatul
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI

Schimbă regulat bandajul, pentru a muşcăturii unui animal,


observa în ce mod decurge procesul respectiv a unui om.
de vindecare. Este normal ca pielea > Este vorba despre o plagă
din imediata apropiere a rănii să fie înţepată, făcută cu un obiect
puţin roşie şi este un lucru obişnuit contaminat.
ca la început din rană să se scurgă > Dacă nu poţi apela la ajuto­
un lichid incolor. rul unui specialist în primele
6 ore după ce rana a fost
provocată, spal-o mai întâi
şi apoi dezinfecteaz-o.
RĂNI PROVOCATE ÎN URMA DINŢI CRĂPAŢI SAU SCOŞI
MUŞCĂTURILOR Există situaţii în care dinţii sunt crăpaţi sau
A se vedea „ M u ş c ă tu rip . 98. scoşi cu totul, în situaţia în care cineva este
lovit la nivelul gurii cu mâna, cu piciorul
sau cu alt obiect. Dacă se acordă în mod
corespunzător primul ajutor, cresc şansele
ca dintele pierdut să poată fi recuperat.

în cazul copiilor de peste 5 ani, dinţii de


lapte cad la un moment dat. în locul lor
cresc alţii, care vor răm âne definitivi.
Nu trebuie să iei niciuna dintre măsurile
enumerate în continuare, în cazul în care
s-a pierdut în mod firesc un dinte de lapte
şi dacă eşti sigur că este vorba despre un
astfel de dinte.
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI
Există două situaţii:

Ce observi? Ce observi?
• Victima are un dinte spart sau care • Victima a pierdut un dinte.
se mişcă.

Ce trebuie să faci? Ce trebuie să faci?


• Pune-ţi mănuşi; • Pune-ţi mănuşi;
• Cere-i victimei să-şi clătească gura • Atinge dintele numai pe coroană.
cu apă potabilă proaspătă; Nu trebuie să atingi rădăcina (acea
• Pune pe rană o compresă sau o parte a dintelui care este prinsă în
batistuţă pentru faţă, sau cere-i gingie);
victimei să „m uşte“ compresa • Clăteşte dintele care este vizibil
respectivă; murdar, tim p de 10 secunde, în
• Nu face acest lucru dacă există lapte sau sub jet de apă rece de la
riscul ca victima să înghită robinet;
compresa (dacă este vorba, de • Păstrează dintele într-un vas cu
exemplu, de un copil de vârstă lapte. Dacă nu ai lapte, poţi folosi
mică, de o victimă anxioasă, de o salivă. Dacă nu există riscul ca
victim ă inconştientă sau în stare de victima să înghită dintele, aceasta
ebrietate); poate să ţină dintele în gură;
• Dacă este necesar, protejează cu • Transportă cât mai rapid posibil
ajutorul unei comprese vârfurile victim a la dentist.
ascuţite ale dintelui rupt;
• Transportă victim a la dentist.
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI
LEZIUNI CUTANATE CU CARACTER DEOSEBIT )

CORPI STRĂINI
ÎN PLĂGI 0 Ce observi?
Corpul străin prezent la nivelul unei leziuni • Victima prezintă o rană în care
poate fi de dim ensiuni foarte m ici, de există un obiect străin (de exemplu,
exemplu, un ciob de sticlă, o aşchie de lemn o bucată de sticlă sau de metal, un
sau de dimensiuni relativ mari, de exemplu, cuţit).
un cuţit, un cârlig pentru pescuit, o bucată
de sticlă. Gravitatea rănii este determinată Ce trebuie să faci?
nu doar de mărimea obiectului, ci şi de • Asigură-te de faptul că nu intri în
zona în care este localizată, precum şi de contact cu sângele victimei sau cu
adâncimea leziunii. în mod normal, poţi alte fluide ale acesteia. Spală-te pe
să înlături singur un ciob de sticlă sau o mâini şi pune-ţi mănuşi;
aşchie care ţi-a intrat în mână, dar dacă • Lasă obiectul care este înfipt în
ai un cuţit înfipt în abdomen, nu încerca rană acolo unde se găseşte! Orice
să-l scoţi singur. încercare de a-l scoate poate cauza
vătămări suplimentare. Excepţia de
Ca regulă generală, nu încerca să înlături la regulă o reprezintă cazul în care
un obiect străin care se a flă în tr-o rană. este vorba despre un ciob mic sau
despre o aşchie;
• Asigură-te că obiectul în cauză nu
se mişcă. Vei afla cum să faci acest
lucru folosind tehnica „Imobilizarea
obiectului din rană“ , p. 93;
• Transportă victima la un specialist.
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI

cei
9 TEHNICA:
I IMOBILIZAREA OBIECTULUI DIN RANĂ

O Pune comprese sterile pe ambele 0 înfăşoară cu grijă un bandaj


părţi ale obiectului. Dacă nu dispui deasupra. Bandajul nu trebuie să
de comprese sterile, poţi utiliza exercite presiune asupra obiectului
o cârpă curată şi uscată sau mai din rană.
multe cârpe curate şi uscate.

O Dacă obiectul este atât de mare,


0 Compensează diferenţa de înălţime încât diferenţa de înălţime nu
dintre obiect şi rană cu bandaje şi poate fi compensată (dacă este
comprese. vorba, de exemplu, despre un
cuţit), realizează bandajul în jurul
obiectului, lăsând parte din el să
iasă din rană.
I LEZIUNI
ARSURI

Arsurile pot fi clasificate în diverse moduri. Cel mai important lucru este să poţi face
distincţia între arsuri uşoare şi arsuri grave. O arsură gravă implică faptul că îngrijirile
trebuie să fie acordate de către o persoană specializată. în ceea ce priveşte arsurile
uşoare, le poţi trata şi tu.

Există diferiţi factori care au un rol în 0 arsură de gradul al doilea este o leziune
determinarea severităţii unei arsuri: mai profundă şi im p lic ă fo rm a re a de
• adâncimea (gradul) arsurii; vezicule, iar dacă acestea crapă, se pot
• suprafaţa care a fost arsă; observa răni de culoare roşie sau albă.
• locul în care este situată arsura; Aceste arsuri sunt deosebit de dureroase,
• cauza arsurii; deoarece sunt afectate atât suprafaţa
• vârsta victimei. pielii, cât şi derma. în imediata apropiere
a arsurilor de gradul al doilea se remarcă
Arsurile sunt clasificate pe grade, în funcţie arsuri de gradul întâi.
de adâncime, existând arsuri de gradul
întâi, doi şi trei. Cu cât o arsură este mai
adâncă, cu atât este mai gravă.

0 arsură de gradul întâi este, de cele


mai multe ori, rezultatul unui accident
casnic sau al expunerii la soare. Pielea
are o culoare roşie, poate fi uşor umflată
şi victim a are dureri/usturimi. în astfel de
situaţii este afectată doar suprafaţa pielii,
astfel încât terminaţiile nervoase, sensibile
la durere, sunt stimulate continuu.
O arsură de gradul al treilea, respectiv Şi locul în care este prezentă arsura este
arsura care afectează pielea pe toată important atunci când se determină gravi­
grosim ea ei, este o arsură de culoare tatea arsurii. Arsurile în zona gurii şi a

neagră sau albă, pergamentoasă. Din gâtului pot pune întotdeauna în pericol viaţa
victimei, chiar dacă sunt de dimensiuni
cauză că nervii care răspund de senzaţia
reduse. Ţesuturile se pot umfla şi astfel
tactilă, respectiv cu ajutorul cărora este
victima se poate sufoca.
detectată durerea, au fost distruşi, acest
gen de leziune nu este una dureroasă.
Arsurile de la nivelul feţei, urechilor, mâini­
Oricum, în imediata apropiere a arsurilor de
lor, picioarelor, încheieturilor, organelor
gradul al treilea pot exista arsuri de gradul
genitale sunt, de asemenea, severe, din
întâi şi doi, iar acestea provoacă dureri.
cauză că se pot form a cicatrici şi există
riscul ca respectivele segmente/organe
ale corpului să nu mai poată funcţiona. în
sfârşit, arsurile care se manifestă în jurul
gâtului, trunchiului, respectiv în jurul unui
membru sunt severe. Ţesuturile se umflă şi
astfel este împiedicată circulaţia sângelui.
0 astfel de situaţie este considerată a fi
gravă şi reclam ă intea'enţia urgentă a
personalului specializat.

Atunci când ne gândim la cauza arsurilor,


Nu întotdeauna severitatea unei arsuri
ne vin în minte automat focul, lichidele
d epinde de adâncim ea ei. Un fa c to r
fierbinţi sau un obiect fierbinte. Cu toate
important în acest sens este şi suprafaţa
acestea, arsurile pot fi cauzate şi de curent
afectată. Arsurile care se întind peste
electric, produse chimice, radiaţii ionizante
10% din suprafaţa totală a corpului pot
sau de aburi. în astfel de situaţii rana este
pune în pericol viaţa victim ei. în cazul
gravă, deoarece este însoţită de leziuni
copiilor, arsurile care afectează peste
interne serioase.
5% din suprafaţa totală a corpului sunt
considerate a fi severe. întinderea unei
Vârsta victimei este importantă atunci când
arsuri poate fi apreciată luându-se ca unitate
ne gândim dacă este cazul să apelăm la
de măsură palma victimei. Palma victimei
serviciile specialiştilor. Este cel mai bine
cu degete cu tot constituie aproximativ 1%
să apelăm la serviciile acestora atunci
din suprafaţa totală a corpului acesteia.
când e vorba de copii care nu au ajuns la
vârsta de 5 ani sau de persoane care au
depăşit vârsta de 60 de ani, indiferent de
tipul arsurii.
Ce observi?
• Victima a suferit o arsură; minute) şi dacă rana are o suprafaţă
• în cazul în care este o arsură mai mare (de exemplu, în cazul

superficială, pielea se înroşeşte, arsurilor extinse), există riscul să

rana se umflă şi victima are dureri. induci starea de hipotermie. De

Dacă e vorba despre o arsură mai aceea nu este indicat să utilizezi apă

profundă, se formează băşici. cu gheaţă şi este bine să protejezi

Acest tip de arsură este însoţită victim a îm potriva vântului şi ploii,


de dureri mari; după ce ai răcit rana;

• în situaţia în care este arsă până la • Nu pune niciodată gheaţă pe o

stratul ei cel mai profund, rana nu arsură. Acţionând astfel, afectezi şi

mai este dureroasă, deoarece nervii mai m ult ţesutul respectiv;

din zonă au fost distruşi. Zona din • Răceşte rana până când durerile se

imediata apropiere a rănii prezintă atenuează;

arsuri mai puţin grave, acestea fiind • înlătură cu atenţie îmbrăcămintea

dureroase. Rana este uscată şi poate şi bijuteriile victimei, cu excepţia

fi neagră, albă sau asemănătoare situaţiei în care acestea sunt lipite


de piele;
pergamentului.
• Nu sparge băşicile care s-au format;
Nu uita că există risc de infecţie;
Ce trebuie să faci?
Acoperă-le cu un pansament sau cu
• Răceşte rana cu apă călduţă sau
o cârpă curată;
rece, de la robinet sau de la duş;
• Verifică dacă victima a făcut
• în situaţia în care trebuie să răceşti
vaccinul antitetanos;
rana mai m ult tim p (peste 10
• Verifică dacă există simptome de
intoxicaţie. în caz de incendiu, se
formează gaze toxice;
• în situaţia în care pielea sau ochii au
PRIMUL AJUTOR I LEZIUNI

intrat în contact cu acizi sau baze,


clăteşte zonele respective cu multă
apă de la robinet. Asigură-te de
faptul că apa nu atinge alte părţi ale
corpului sau persoana care acordă
primul ajutor;
• încearcă să apreciezi cât de gravă
este arsura.
în cazul unei arsuri grave: Atenţie! Produsele care conţin antibiotice
• Apelează la serviciile de urgenţă; vor fi folosite numai la recom andarea
• După ce răceşti locul afectat, aplică medicului.
un bandaj umed (de exemplu, o
compresă sau o cârpă curată). După ce ai acordat primul ajutor, îndrumă
v ic tim a către o unitate spitalicească,
respectiv către un medic atunci când:
• Este vorba de copii sub 5 ani sau
adulţi care au depăşit vârsta de 60
de ani şi au suferit arsuri;
• Este vorba de arsuri la nivelul feţei,
urechilor, mâinilor, picioarelor,
încheieturilor sau organelor genitale;
• Este vorba de arsuri la nivelul căilor
respiratorii (de exemplu, din cauză
că victim a a inhalat fum sau gaze
fierbinţi);
• Este vorba de arsuri care se
manifestă în jurul gâtului,
trunchiului, respectiv în jurul unui
membru;
• Pielea este arsă în totalitate,
respectiv până la ţesutul subcutanat;
• Este vorba de arsuri provocate de
curentul electric, produse chimice,
radiaţii ionizante sau aburi sub
presiune.
C î PROBLEME DE SANATATE CAUZATE DE ANIMALE

MUŞCĂTURI

Există multe animale care pot să ne înţepe, respectiv să ne muşte. Rănile provocate
astfel nu sunt, de obicei, grave. Cu toate acestea, ele implică anumite riscuri. La nivelul
gurii şi al dinţilor există un număr mare de microorganisme care pot infecta rănile
provocate de muşcături. în plus, victima poate avea o reacţie alergică. Unele animale
produc toxine care pot avea urmări serioase sau care pot fi chiar fatale.

Ce o b s e r v i ? C e tr e b u ie s ă fa c i?

• Răni cauzate de muşcătura de câine; Pune-ţi mănuşi;


• învineţirea ţesuturilor; Spală rana cu multă apă;
PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE ANIMALE

• Laceraţie serioasă la nivelul pielii, al Usucă zona din imediata apropiere a


ţesuturilor subcutanate şi eventuala rănii şi pune un bandaj;
vătămare a tendoanelor şi nervilor; Apelează la medic.
• Victima are dureri.
MUŞCĂTURA DE ŞARPE
Muşcătura de şarpe ne provoacă îngrijorare, deşi, de multe ori, urmările acesteia nu sunt
permanente. Sunt numai câteva specii de şerpi (250 din 2700) deosebit de veninoşi,
care pot provoca afecţiuni ce pun în pericol viaţa victimei. Deoarece copiii au o greutate
mai mică, ei sunt mai sensibili la veninul de şarpe decât adulţii.

în situaţia în care muşcătura e foarte dureroasă, membrul afectat se umflă şi pielea se


decolorează, şarpele care a muşcat este, probabil, veninos. Veninul de şarpe conţine
substanţe care descompun celulele (deci şi sângele) şi care afectează inima sau nervii.

Uneori veninul conţine substanţe care reduc tensiunea arterială. Există însă antidoturi
pentru muşcăturile de şarpe, respectiv pentru venin. în caz de nevoie, sună la 112.

PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE ANIMALE


Ce observi?
Ce trebuie să faci?
• Urmele a două rânduri de dinţi
sau câteva răni înţepate de mici Asigură-te că situaţia este sub
dimensiuni; control;
• Victima are dureri; Nu te apropia de victimă dacă
• Umflături; şarpele este încă în preajma
• Pielea se decolorează, devenind acesteia;
uneori verzuie sau purpurie. Apelează la serviciile de urgenţă sau
asigură transportul victimei;
în situaţia în care victim a reacţionează Transportă victima într-un loc sigur;
la venin, ea poate prezenta următoarele Cere-i victimei să-şi păstreze calmul,
simptome: şi să nu se agite pentru ca veninul
• Scăderea tensiunii arteriale din să se răspândească cât mai puţin
cauza reacţiei de şoc; posibil în organism;
• Ameţeli şi vomă;
Imobilizează membrul afectat, astfel
• Senzaţie de sete;
încât să rămână nemişcat;
• Transpiraţie şi salivaţie excesivă;
înlătură bijuteriile victimei, astfel
• Probleme de vedere (imagine în
încât să permiţi sângelui să circule,
ceaţă, imagine dublă);
dacă observi că există umflături;
• Convulsii;
Vezi ce model are şarpele pe piele,
• Tulburări de natură senzorială sau
astfel încât să se poată determina
paralizie.
ulterior din ce specie face parte.
ÎNŢEPĂTURA
» DE MEDUZĂ
Meduzele sunt organisme celenterate gelatinoase, marine sau oceanice. Corpurile lor
sunt acoperite cu nematocite, care secretă o substanţă cu care îşi paralizează prada,
în unele regiuni ale lumii există meduze ce pot ucide un om într-un timp foarte scurt.

în anumite situaţii (în funcţie de anotimp, temperatură, direcţia vântului, etc.) meduzele
ajung în zona de coastă până pe plaje, purtate de apă. Oamenii pot veni în contact cu
meduzele când se plimbă pe plajă sau când înoată.
Două exemple de specii de meduze cu înţepătură letală:

O Viespea-de-mare din Australia De vreme ce există o multitudine de meduze,


(Chironex fleckeri/m eduză de existând diferenţe chiar şi în cadrul aceleiaşi
talie mare) este un animal care specii, nimeni nu poate avea pretenţia ca
trăieşte în zonele de coastă şi în persoana care acordă prim ul ajutor să
PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SÂNĂTATE CAUZATE DE ANIMALE

estuaruri. înţepătura ei provoacă identifice exact meduza şi este imposibil


dureri extrem de mari. Veninul unei să se stabilească o procedură general-
astfel de meduze poate avea ca valabilă pentru tratamentul înţepăturii de
efect stopul cardiac la 5 minute meduză. Pentru fiecare persoană care
după ce substanţa toxică a intrat în acordă primul ajutor este important să ştie
organism. ce fel de meduză este întâlnită frecvent în
regiunea în care se află. 0 altă opţiune este
Q Meduza Irukendji face înţepături mici aceea de a contacta autorităţile competente,
la nivelul pielii, dar, într-un interval pentru a se obţine fotografii cu diferite
care variază între 5 şi 40 de minute, specii de meduze, respectiv cu diferite
veninul său poate cauza dureri care tipuri de înţepături.
se răspândesc prin tot corpul, greţuri
şi vărsături, dificultăţi la respiraţie,
transpiraţii, stare de nelinişte,
senzaţia „unui dezastru im inent” ,
urmată de un posibil infarct, edem
pulmonar şi puseu de hipertensiune.
0 Ce observi? Ce trebuie să faci?
• Urme de culoare roşie, umflături Nu atinge zona afectată;
mici, de culoare roşie; în situaţia în care victim a se află
• Senzaţie de mâncărime şi de arsură; într-o zonă în care există meduze a
• Dureri. căror înţepătură este letală, alertează
cât mai curând serviciile de urgenţă
Reacţiile la nematocite: şi efectuează manevrele de prim
• durere; ajutor, monitorizând căile respiratorii
• greţuri şi vărsături; ale victimei, respiraţia şi circulaţia;
• crampe; Toate înţepăturile de meduză trebuie
• dificultăţi la respiraţie (nevoie de clătite atent cu oţet, tim p de cel
aer, tuse, respiraţie şuierătoare); puţin 30 de secunde, astfel încât să

PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE ANIMALE


• aritm ie cardiacă; se neutralizeze veninul nematocitelor
• şoc; şi să se prevină răspândirea acestuia
• piederea cunoştinţei. în organism. Dacă nu dispui de oţet,
poţi să foloseşti o soluţie cu praf
de copt. Dacă este vorba despre
o meduză „Caravela-portugheză"
(Physalia utriculus), nu folosi oţet,
pentru că în cazul acestei specii
oţetul va avea exact efectul contrar
celui dorit;
După ce ai neutralizat toxinele, poţi
spăla muşcătura cu apă caldă până
în momentul în care durerea începe
să se diminueze (cel puţin 20-30 de
minute). Procedează în aşa fel încât
să nu opăreşti victima;
Dacă este necesar, apelează la
ajutorul specialiştilor.
ÎNŢEPĂTURA
» DE INSECTĂ
înţepătura de insectă este o rană de mici dimensiuni, cauzată de o insectă; de obicei,
o astfel de rană este inofensivă şi creează o vagă senzaţie de disconfort.

jj

Dacă însă victim a a fost înţepată în mai


0 Ce observi?
multe rânduri, cantitatea de substanţă toxică De cele mai multe ori:
ce ajunge în organism în urma înţepăturilor • umflături în punctul în care s-a
poate atrage după sine o reacţie cât se produs înţepătura, roşeaţă,
poate de serioasă. 0 înţepătură la nivelul mâncărime şi durere suportabilă.
gurii sau al gâtului poate să pună în pericol
viaţa victimei, deoarece apare inflamaţia în cazul unei reacţii severe:
PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE ANIMALE

care împiedică respiraţia. • edem la nivelul căilor respiratorii,


dificultăţi la respiraţie sau şoc.
în cazul unei victime cu hipersensibilitate
la toxinele provenite de la insecte, poate în unele situaţii se remarcă de asemenea:
să se declanşeze o reacţie alergică, ceea • dureri de cap, ameţeli, greţuri şi
ce poate implica umflături la nivelul căilor diaree;
respiratorii, dificultăţi la respiraţie, şoc • dificultăţi la respiraţie, la înghiţit,
anafilactic sau chiar deces. pierderea cunoştinţei.
Ce trebuie să faci?
• Linişteşte victima; • Cere-i victimei să ţină în gură un cub
• Dacă acul mai este înfipt în piele, de gheaţă sau apă rece în situaţia
scoate-l folosindu-te de unghii în care a fost înţepată în gură sau
sau de suprafaţa boantă a unui în gât. Astfel se va reduce riscul de
cuţit. Efectuează această operaţie producere a edemului;
împingând uşor acul de jos în sus. • Aşază victima într-o poziţie
Nu utiliza o pensetă, deoarece intermediară între şezut şi culcat, în

PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE ANIMALE


aceasta ar putea presa săculeţul cu situaţia în care are o reacţie alergică
substanţă toxică ce rămâne în piele şi nu se simte bine. Acest lucru o va
şi astfel aceasta ar putea pătrunde ajuta să respire;
în sânge; • Apelează la serviciile de urgenţă
• Răceşte locul în care s-a produs dacă:
înţepătura. Foloseşte gheaţă, astfel o victima are o hipersensibilitate la
încât să se mai reducă umflătura, substanţele toxice provenite de la
senzaţia de mâncărime şi durerea; insecte şi nu se simte bine;
• Spală cu apă zona din imediata o victima a fost înţepată a nivelul
apropiere a înţepăturii; gurii sau în gât.
• îndrumă victim a către un spital sau
un medic dacă:
o nu poţi să scoţi acul de insectă;
o victim a începe să se simtă din
ce în ce mai rău după ce a fost
înţepată.
ÎNŢEPĂTURA DE CĂPUŞĂ
O înţepătură de căpuşă este o rană de dimensiuni reduse cauzată de un parazit
asemănător cu păianjenul, care trăieşte în păduri, zone acoperite cu iarbă, tufişuri şi
dune. Pentru a se putea reproduce, căpuşa are nevoie de sânge. Ea nu poate sări şi
nici zbura, de aceea aşteaptă, stând pe plante sau în iarbă.

în momentul în care trece pe lângă ea


un animal sau un om, căpuşa se agaţă
cu gura de epiderma expusă a acestuia.
Apoi suge sângele victimei tim p de mai
multe ore sau chiar mai multe zile. Căpuşa
poate transmite diverse boli. Una dintre
ele este boala Lyme.

Cu cât căpuşa stă mai mult timp pe pielea


PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE ANIMALE

cuiva, cu atât riscul de infecţie este mai


mare. Acesta este motivul pentru care
căpuşa trebuie înlăturată cât mai rapid,
de preferat în primele 24 de ore.
Q Ce observi? Nu utiliza alcool, antiseptic sau
• 0 înţepătură de căpuşă nu este alte substanţe pentru a anestezia
dureroasă şi trece de multe ori căpuşa;
neobservată. După câteva ore apare Spală rana cu apă şi apoi
senzaţia de mâncărime;
dezinfecteaz-o cu alcool sau cu un
• După ce se alimentează cu sânge,
antiseptic;
o căpuşă ajunge la dimensiunea
Notează unde este locul pe corpul
unui bob de mazăre şi este mai
victimei şi care este data la care a
uşor de depistat. în cazul oamenilor,
căpuşa se instalează de obicei pe înţepat căpuşa;
cap, pe gât, la subsuori, în zona Dacă pielea îşi modifică aspectul
genunchilor, în zona inghinală şi a în mod neobişnuit în primele
gleznelor. Teoretic, o căpuşă poate săptămâni după înţepătură,
fi găsită oriunde pe corp. sfătuieşte victim a să se ducă

PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE ANIMALE


la un medic;
îndrumă victima către un spital sau
Ce trebuie să faci? un medic dacă:
• îndepărtează cât mai rapid o pielea îşi modifică aspectul în
căpuşa. Utilizează în acest scop un mod neobişnuit;
dispozitiv special, destinat înlăturării o apar alte simptome (de exemplu,
căpuşelor sau o pensetă fină. Nu febră, dureri de cap, dureri ale
înlătura căpuşa cu degetele încheieturilor);
o victim a este o femeie însărcinată.

Există o serie de măsuri care se pot lua


pentru a se preveni înţepătura de căpuşă.
Poţi utiliza o plasă antiinsecte sau un spray
îm potriva insectelor. De asemenea, poţi
• Procedează în aşa fel încât să purta îmbrăcăminte care îţi acoperă cea
îndepărtezi şi corpul insectei şi mai mare parte a corpului (în special în
capul acesteia; cursul după-amiezii). Poţi să consulţi şi
• îndepărtează căpuşa printr-o un medic, care îţi poate recomanda un
singură mişcare; anumit vaccin. Poţi, de asemenea, să te
informezi despre cum arată şi ce probleme
pot cauza anumite insecte.

I 105
f
D I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE MEDIU

Dacă oamenii se expun la temperaturi extreme, ei pot fi afectaţi la nivel local (de
exemplu, arsuri sau degeraturi) sau sistemic (insolaţie ori hipotermie).

Ţesuturile unei persoane expuse la frig pot avea de suferit. Ţesuturile respective pot
îngheţa sau se poate instala hipotermia.

0 Ce observi?
• Pielea devine albă;
• După o anumită perioadă de tim p
PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SÂNÂTATE CAUZATE DE MEDIU

apar pete albăstrui în acele porţiuni


ale corpului care au îngheţat;
• Existenţa unor furnicături, care se
transform ă în senzaţie de arsură
apoi durere;
• Apar băşici cu lichid negru;
• Se exfoliază pielea;
Există riscul apariţiei degeraturilor pe • Pe anumite porţiuni pielea este albă,
suprafeţe mari ale corpului şi la nivelul tare, rece şi apoi devine neagră;
extremităţilor (degetele de la mâini, degetele • Apare senzaţia de amorţeală.
de la picioare, nasul, urechile). La 0 grade
Celsius sau la temperaturi mai scăzute,
vasele de sânge încep să se îngusteze.
Acest fenomen apare şi atunci când o
persoană este expusă vântului puternic,
în momentul în care corpul este expus
unor temperaturi extrem de mici sau este
expus unor temperaturi mici pe o perioadă
îndelungată de tim p, fluxul de sânge la
nivelul anumitor părţi ale corpului atinge
un nivel periculos de redus.
Ce trebuie să faci?
• Transportă victima într-un loc degerături, pe care ai reuşit să o
adăpostit; încălzeşti, astfel încât aceasta să nu
• îndepărtează bijuteriile victimei, fără îngheţe din nou şi transportă cât mai

PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE MEDIU


a-i afecta în vreun fel pielea; rapid victima la un spital unde să
• Reîncălzeşte porţiunile degerate, poată fi tratată;
atâta vreme cât nu rişti să provoci • Verifică dacă victim a a făcut vaccinul
răni; antitetanos;
• Protejează porţiunile în cauză • Nu sparge băşicile care s-au format;
îm potriva frigului; • Aplică un bandaj, astfel încât să
• Porţiunile afectate ar trebui protejezi porţiunea afectată;
reîncălzite, prin cufundare tim p • Consultă un medic.
de 20-30 de minute în apă la
temperatura corpului; Dacă victima este lipită de un obiect care
• Degerăturile severe ar trebui tratate a îngheţat, de exemplu de un congelator,
într-un interval de 24 de ore de la încearcă s-o eliberezi turnând apă la
instalare; te m p e ra tu ra cam erei peste porţiunea
• Nu aşeza un obiect fierbinte direct afectată. Dacă este vorba despre un obiect
pe ţesutul degerat, deoarece poate alimentat cu energie electrică, întrerupe
genera temperaturi mai mari decât alimentarea cu energie înainte de a face
cele dorite şi poate cauza arsuri; operaţiunea anterior amintită. Nu utiliza
• întreprinde tot ce este posibil şi niciodată un uscător de păr sau un cuţit
protejează porţiunea afectată de pentru a elibera victima.
HIPOTERMIA 0 Ce observi?
Hipotermia se înregistrează în momentul în în cazul hipotermiei în stadiu incipient:
care nu se mai poate menţine temperatura • Frisoane;
normală a corpului (aceasta scade), Pentru • Piele rece, aibă, uscată;
ca temperatura să crească, organismul • Respiraţia se modifică, trecându-se
pune în mişcare muşchii (frisoane), pentru de la hiperventilaţie la o respiraţie
a produce căldură. lentă, şuierătoare;
• Stare (generală) de confuzie;
Corpul încearcă să piardă cât mai puţină • Senzaţie de oboseală şi somnolenţă;
căldură. Astfel, vasele de sânge de la • Stare de semiconştienţă.
nivelul pielii se îngustează (pielea devine
palidă), iar rădăcinile firelor de păr ies în în cazul hipotermiei severe:
evidenţă, pentru a form a un strat izolator • Victima nu mai are frisoane;
(„pielea de găină"). • Pierderea cunoştinţei;
• Absenţa reflexelor;
PRIMUL AJUTOR ! PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE MEDIU

în astfel de condiţii temperatura corpului • Ritm cardiac redus;


este mai mică decât cea necesară pentru • Rigidizarea muşchilor;
a se asigura un metabolism normal şi o • Este posibil ca buzele, urechile,
funcţionare normală (35°C). degetele de la mâini şi de la picioare
să fie vinete.

Ce trebuie să faci?
în cazul hipotermiei în stadiu incipient:
• Transportă victima într-un loc în care
este mai cald;
• Procedează în aşa fel încât corpul
victimei să nu se răcească mai mult:
o în situaţia în care hainele victimei
sunt ude (de exemplu, când este
vorba despre o persoană salvată
de la înec), scoate-i hainele
numai dacă nu există risc de
hipotermie;
o acoperă capul victimei, deoarece
la nivelul capului se pierde multă
căldură;
• Dacă nu dispui de o pilotă, poţi în toate cazurile de hipotermie efectuează
utiliza alte obiecte pentru a încălzi toate manevrele cu grijă şi fereşte victima
victim a (o pătură uscată, haine de frig. Evită să muţi victima dacă nu e
uscate, o folie protectoare etc.); necesar.
• Ca o excepţie la regulile general-
valabile în ceea ce priveşte Există o serie de măsuri pe care le poţi lua
acordarea primului ajutor, dacă astfel încât să previi hipotermia. în primul
este vorba despre o victim ă cu rând, trebuie să-ţi iei toate măsurile de
hipotermie în stadiu incipient, poţi siguranţă când eşti la munte sau când
să-i dai acesteia ceva cald de băut; practici sporturi de iarnă. De exemplu, într-o
• Apelează la medic, dacă este zonă în care există pericol de avalanşă, poţi
necesar. să apelezi la localnici pentru a te informa
în legătură cu semnele care prevestesc un
în cazul hipotermiei severe: pericol, respectiv cu măsurile de siguranţă

PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE MEDIU


• Procedează în aşa fel încât corpul pe care se cuvine să le iei. înainte de a
victimei să nu se răcească şi mai pleca pe un anumit traseu, este bine să
mult; te informezi asupra modului în care poţi
• Dacă este posibil, utilizează o pătură contacta serviciile de urgenţă.
electrică;
• Dacă nu dispui de o pătură electrică,
poţi utiliza o sticlă cu apă caldă,
perne electrice sau pietre încălzite.
Pentru a evita producerea de arsuri,
procedează în aşa fel încât
obiectele amintite să nu vină în
contact direct cu corpul victimei.
Poţi, de asemenea, să încălzeşti
victima prin contact fizic;
• Nu îi oferi victimei nimic de
mâncat sau de băut;
• Apelează serviciile de urgenţă.

109
PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE CĂLDURĂ

Corpul produce căldură în mod continuu pentru a-şi menţine temperatura de 37°C.
în condiţii de temperatură excesivă, pierderile de căldură prin transpiraţie, perspiraţie,
vasodilataţie periferică pot fi insuficiente pentru a menţine temperatura normală şi apar
diverse probleme de sănătate. Pierderea electroliţilor (prin transpiraţie excesivă) sau
deshidratarea sunt doar două exemple.

INSOLATIA f

Această situaţie intervine în momentul Ce trebuie să faci?


în care organismul îşi pierde capacitatea Procedează în aşa fel încât victima
de a-şi m enţine tem peratura norm ală să nu mai fie expusă la soare;
(expunere directă a capului la soare) şi Dacă este necesar, apelează la
se supraîncălzeşte (persoana în cauză serviciile de urgenţă;
se expune unui mediu în care este mult Transportă victim a într-un loc
PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE MEDIU

prea cald). răcoros;


Răcoreşte victim a încet, utilizând
următoarele tehnici:

O Ce observi?
Comportament bizar, dureri de
o cere-i victimei să se dezbrace
până la brâu;
o cel mai bine este să foloseşti jet
cap, ameţeli, halucinaţii, stări de apă;
de confuzie, anxietate, absenţa o aplică comprese umede (la o
capacităţii de orientare, stare temperatură care variază între 15
comatoasă; şi 20°C), foloseşte în acelaşi timp
Temperatură ridicată; un ventilator, astfel încât aerul să
Absenţa transpiraţiei, faţa colorată în circule;
roşu aprins sau piele uscată; o stropeşte victima cu apă şi
orientează ventilatorul spre ea;
Puls rapid, dificultăţi în a respira;
o dacă acest lucru nu este su­
Greţuri, vărsături, senzaţia de
ficient, împachetează corpul
oboseală, senzaţia de slăbiciune.
victimei în haine umede şi
frecţionează victima uşor cu apă
călduţă;
aşază victima în apă rece (dacă
este posibil);
aşază pungi cu gheaţă în zona
inghinală, la subsuori şi pe ceafa
victimei.

MOI
SENZAŢIA DE EPUIZARE CRAMPE CAUZATE
Şl LEŞINUL CAUZAT DE DE CĂLDURĂ
CĂLDURĂ Crampele cauzate de căldură sunt crampe
Senzaţia de epuizare cauzată de căldură musculare dureroase, involuntare, care se
reprezintă o form ă uşoară a insolaţiei. manifestă în tim p ce depunem efort fizic
sau lucrăm într-un mediu în care este
0 Ce observi? cald, respectiv după ce am făcut sport
sau am lucrat într-un astfel de mediu.
Este posibil ca o persoană care are senzaţie
Crampele musculare se pot manifesta la
de epuizare, respectiv care leşină din
nivelul tuturor grupelor de muşchi, dar ele
cauza căldurii să prezinte următoarele
apar cel mai frecvent la nivelul braţelor,
simptome:
abdomenului şi spatelui.
• transpiraţie abundentă;
• paloare;
Crampele cauzate de căldură apar deoarece
• crampe musculare;
persoana în cauză pierde cantităţi foarte

PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE MEDIU


• senzaţie de oboseală, respectiv de
mari de apă şi săruri (prin interm ediul
slăbiciune;
transpiraţiei). La aceasta contribuie şi faptul
• ameţeli;
că persoana afectată stă sau lucrează
• dureri de cap;
într-un mediu în care este cald şi pierderea
• greţuri şi vărsături;
fluidelor este compensată doar prin aportul
• piele rece şi umedă;
de apă, nu şi de electroliţi.
• puls rapid, dar slab.

Ce trebuie să faci? O Ce observi?


Crampe musculare în combinaţie cu
• Oferă-i victimei o băutură care
expunerea ia un mediu cald.
conţine săruri de rehidratare;
• Evacuează victim a din mediul în
Ce trebuie să faci?
care este cald, dacă este posibil, şi
răcoreşte-o cu un ventilator, pungi • Spune-i victimei să bea o băutură de
cu gheaţă sau stropeşte-o cu apă. rehidratare pentru sportivi;
• în tim p ce victim a bea, muşchii pot fi
Dacă nu se iau măsuri împotriva epuizării relaxaţi, răcoriţi, masaţi;
cauzate de căldură, este posibil ca victima • Cere-i victimei să nu se mai expună
să facă insolaţie. unui mediu cald şi îndrum-o către un
mediu răcoros.
DESHIDRATAREA
• Asigură-te de faptul că victima
în cazul în care o victimă pierde o cantitate introduce în organism o cantitate
mai m are de lich id e d e câ t aceea pe mai mare de lichide decât aceea pe
care o introduce în organism, intervine care a eliminat-o;
deshidratarea. Victima nu elimină doar • în ceea ce priveşte protecţia
fluide, ci şi săruri, precum şi alţi nutrienţi. îm potriva deshidratării, poţi găsi
în farmacii diferite produse care
se eliberează fără reţetă sau te
^ Ce observi? poţi orienta spre produsele din
• Gura şi mucoasele sunt uscate; magazinele cu articole sportive sau
• Senzaţie de sete; din cele specializate în activităţi în
• Ochii sunt înfundaţi în orbite; aer liber. Dacă nu există în apropiere
• Pielea şi-a pierdut elasticitatea; nicio farmacie şi niciun astfel de
• Urina este de culoare închisă, iar magazin, pune o jumătate de pliculeţ
PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE MEDIU

victima urinează rar; de praf de copt (bicarbonat de sodiu)


• Senzaţie de slăbiciune; şi 3 linguri de zahăr într-un litru de
• Dureri de cap; apă potabilă.
• Dureri abdominale.
Există o serie de m odalităţi destinate
prevenirii deshidratării. în primul rând, este
Ce trebuie să faci? necesar să bem o cantitate corespunzătoare
• întreabă victim a dacă are gura de lichide pe parcursul zilei. Se recomandă
uscată; evitarea efortului excesiv după-amiază.
• Deshidratarea (cauzată de Vestimentaţia trebuie să fie de asemenea
transpiraţia abundentă, de diareea adaptată. Poţi purta pălărie şi haine largi,
severă sau de vomă) se tratează cel vaporoase, care să perm ită circulaţia
mai bine administrându-se fluide pe aerului. Sunt şi alte metode de prevenire
cale orală; a deshidratării; printre acestea se numără
• în situaţia în care victima bea protejarea pielii cu loţiuni împotriva razelor
lichide, este de preferat ca acestea solare. De asemenea, este bine să-i acorzi
să conţină carbohidraţi şi electroliţi; suficient tim p organismului tău pentru a
se adapta, mai ales dacă nu eşti obişnuit
cu clima caldă.
PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE ALTITUDINE

începând de la 2000 de metri peste nivelul mării şi dincolo de această altitudine aerul
conţine o cantitate semnificativ mai redusă de oxigen. Persoanele care trăiesc la o
astfel de altitudine s-au adaptat la condiţiile existente.

De exemplu, organismul lor produce mai multe celule roşii, astfel încât este reţinută o
cantitate mai mare de oxigen care ajunge în sânge. Chiar şi turiştii ce ajung treptat la
altitudini din ce în ce mai mari se adaptează în mediul respectiv după câteva săptămâni.
Acesta este motivul pentru care sportivii se antrenează frecvent la mare altitudine.

Problemele intervin doar atunci când ascensiunea se face prea repede. Organismul nu
are timp să se adapteze la nivelul redus de oxigen din aer. Turiştii, mai ales cei care au
probleme de ordin medical, pot prezenta o stare de rău de altitudine dacă ascensiunea
se face rapid (de exemplu, o plimbare cu telefericul către vârful muntelui). Alpiniştii
care ajung la mare altitudine (de exemplu în Himalaya) pot avea, de asemenea, o stare
de rău datorată acesteia.

PRIMUL AJUTOR I PROBLEME DE SĂNĂTATE CAUZATE DE MEDIU


„Rău de altitudine" este o denumire generică Dacă simptom ele caracteristice pentru
pentru o serie de afecţiuni. Ne vom opri la hipobaropatie se manifestă la altitudini
trei dintre ele, care se manifestă cel mai mai mici, acesta poate constitui un semn
frec-vent: hipobaropatia, edemul pulmonar al deshidratării sau al insolaţiei. în situaţia
provocat de altitudine şi edemul cerebral în care hipobaropatia nu este tratată, ea
provocat de altitudine. Hipobaropatia este o poate pune în pericol viaţa persoanei în
afecţiune care se manifestă la persoanele cauză. Poate să se manifeste prin edem
care au fost recent la altitudini de 1.980- cerebral sau acu m u la re a de lichid în
2.440 de metri sau la altitudini mai mari. plămâni.
• accentuarea senzaţiei de lipsă de
Q Ce observi? aer;
• posibil durere mare în piept;
în majoritatea cazurilor simptomele stării
• tuse umedă; mai întâi sputa se
de rău cauzate de altitudine nu sunt seri­
prezintă sub form ă de spumă,
oase, de exemplu:
ulterior sub formă de spumă cu
• ameţeli, senzaţia de oboseală, dureri
sânge.
de cap;
• greţuri şi vărsături;
Simptome caracteristice pentru edemul
• ritm cardiac accelerat;
cerebral provocat de altitudine:
• aceste simptome se agravează dacă • pierderea capacităţii de coordonare
victima este epuizată. sau ataxia (persoana în cauză nu se
poate deplasa în linie dreaptă, nu
Simptomele următoare indică o formă mai poate sta cu picioarele lipite unul de
gravă a stării de rău cauzate de altitudine: altul şi nu îşi poate menţine poziţia
• pielea se învineţeşte (cianoză); dacă închide ochii);
• există senzaţia de apăsare pe piept; • dureri severe de cap, care nu se
• victim a tuşeşte şi scuipă sânge; atenuează cu medicaţie sau odihnă;
• stare de confuzie; • modificări bizare de personalitate;
• stare de semiconştienţă, lipsa • posibil convulsii sau stare
interacţiunii în plan social. comatoasă.

Simptome caracteristice pentru


hipobaropatie: Ce trebuie să faci?
• persoana în cauză a fost recent la • Este posibil ca persoanele care au
altitudini de 1.980-2.440 de metri edem pulmonar ori edem cerebral
sau la altitudini mai mari; cauzat de altitudine să necesite
• dureri de cap; tratam ent cu oxigen hiperbaric.
• lipsa poftei de mâncare; Acesta este un tratament medical,
• greţuri însoţite sau nu de vărsături; care nu trebuie folosit în situaţii

• insomnie; normale de alpiniştii care doresc să


urce cât mai sus;
• senzaţie de oboseală.
• Atunci când este vorba despre o
stare de rău cauzată de altitudine,
Simptome caracteristice pentru edemul
cel mai bine este ca persoana în
pulmonar provocat de altitudine:
cauză să coboare la o altitudine mai
• tuse seacă şi senzaţia de lipsă de
mică. O reducere a altitudinii cu
aer (chiar şi în stare de repaus);
300-460 de metri este suficientă,
pentru a reduce severitatea
simptomelor.
E I ÎNECUL s i b o a l a d e d e c o m p r e s ie a s c a f a n d r il o r

Problemele de sănătate care au drept cauză sporturile nautice apar în centrele în care
se practică astfel de sporturi sau pe plaje. Din acest motiv este important ca persoanele
care acordă primul ajutor în centrele destinate sporturilor nautice să fie pregătite în
acest sens.

O persoană se poate îneca într-un râu, un lac sau în mare, într-un bazin de înot sau
acasă (în cadă, într-un puţ). Un astfel de incident se poate produce în timp ce se practică
sporturi nautice sau ca rezultat al unui accident în urma căruia victima ajunge în mod
neaşteptat în apă (de exemplu, accident cu o navă/cu o barcă).

Toate victimele salvate de la înec, despre care ştim clar că s-au aflat sub apă (şi sunt

PRIMUL AJUTOR I ÎNECUL Şl BOALA DE DECOMPRESIE A SCAFANDRILOR


conştiente şi respiră normal, fără probleme fizice evidente) trebuie sfătuite să consulte
un specialist, deoarece există pericolul unor complicaţii, respectiv acela al unei infecţii
pulmonare.

I 115
RESUSCITAREA ÎN CAZ DE ÎNEC

Ce trebuie să faci?
Şansele unei resuscitări reuşite cresc în • Intră în apă doar dacă ai pregătirea
situaţia în care ne asigurăm că sunt libere necesară în acest sens;
căile respiratorii, astfel încât oxigenul să • Când resuscitezi o persoană care
poată ajunge în plămâni. Dacă eliberăm s-a înecat, primul lucru pe care
căile respiratorii, diminuăm şansele de a trebuie să-l faci este să-i eliberezi
ne confrunta cu un caz de aspiraţie. De-a căile respiratorii şi să o ventilezi cât
lungul timpului au fost puse la punct o mai repede posibil;
serie de tehnici destinate înlăturării de • Este acceptabilă şi situaţia în
pe căile respiratorii superioare a apei, care resuscitarea se face în apă,
PRIMUL AJUTOR I ÎNECUL Şl BOALA DE DECOMPRESS A SCAFANDRILOR

vărsăturilor etc. însă doar dacă este vorba despre


ape puţin adânci sau despre ape
Nu se recomandă compresiile la nivelul cu adâncimi mari, dar liniştite şi
abdomenului, deoarece creşte riscul ca numai în situaţia în care persoana
victim a să verse şi să inspire ceea ce care acordă primul ajutor are
varsă. Această tehnică nu este suficient un dispozitiv care o menţine la
de eficientă pentru îndepărtarea apei de suprafaţa apei, respectiv în situaţia
la nivelul căilor respiratorii sau plămânilor în care există cel puţin două
şi poate încetini procesul de resuscitare. persoane care acordă primul ajutor
Prioritatea o reprezintă ventilaţia, pentru şi au pregătire de salvamari;
a se evita hipoxia, prevenindu-se astfel • Compresiile toracice nu trebuie
stopul cardiac. executate în apă. în situaţia în
care victima are un stop cardiac,
prioritatea o constituie scoaterea
acesteia din apă;
• Victima trebuie menţinută cât mai
Ce observi? m ult tim p în poziţie laterală, la care
• 0 victim ă care s-a înecat nu se face referire mai jos;
reacţionează şi nu respiră normal. • Alertează serviciile de urgenţă.
POZIŢIONAREA VICTIMEI LEZIUNILE LA NIVELUL
*

COLOANEI CERVICALE ÎN
CAZUL VICTIMELOR UNUI ÎNEC
Ce observi?
• Stop respirator (nu se poate respira Trebuie să acorzi întotdeauna atenţie
sub apă), respectiv pentru că faptului că o victimă care s-a înecat poate
sunt blocate căile respiratorii (de avea leziuni la nivelul coloanei vertebrale.
exemplu, cu noroi sau alge); Următoarele recomandări vin în completarea
• Leziuni la cap sau la nivelul coloanei celor valabile în cazul în care există leziuni
vertebrale în urma faptului că la nivelul capului, respectiv la nivelul
victim a a executat sărituri sau coloanei cervicale.
scufundări într-o apă de mică
adâncime;
• Hipotermie, deoarece temperatura
Ce observi?

PRIMUL AJUTOR I ÎNECUL Şl BOALA DE DECOMPRESIE A SCAFANDRILOR


apei este, de obicei, mai mică decât • O victim ă care s-a înecat şi există
temperatura corpului suspiciunea că ar prezenta leziuni la
A se vedea „Hipotermia", p. 108. nivelul coloanei vertebrale.

Ce trebuie să faci? Ce trebuie să faci?


• Victima ar trebui aşezată în poziţie • Persoanele care au pregătire de
laterală de siguranţă, astfel încât salvamar pot aduce victimele pe
voma să se poată scurge cu uscat cât mai rapid şi mai eficient
uşurinţă; posibil, în situaţia în care sunt
• Nu se va presa asupra pieptului, necesare manevre de resuscitare şi
astfel încât să nu fie îngreunată acestea nu pot fi efectuate în apă;
respiraţia; • Imobilizarea capului şi a coloanei
• Poziţia victimei ar trebui aleasă, vertebrale în tim pul transportului
astfel încât ea să poată fi întoarsă este necesară numai dacă victima
pe spate cu uşurinţă şi în condiţii a suferit un accident ce implică
de siguranţă şi trebuie luată în un impact puternic, dacă victima
considerare o posibilă leziune la relatează în mod eronat cum s-au
nivelul coloanei vertebrale; produs evenimentele (fenomen
• Protejează victima, astfel încât să nu posibil şi din cauza intoxicaţiei) sau
se instaleze hipotermia. dacă există suspiciunea că victima
a suferit leziuni la nivelul coloanei
vertebrale.
MULŢUMIRI
9

Manualul european pentru prim ajutor, EFAM 2011, este un proiect al Crucii Roşii Belgiene-Flandra.
La realizarea acestui proiect au contribuit numeroase persoane. Am dori să le mulţumim pentru efortul
depus, pentru sfaturile şi sprijinul pe care l-au oferit:

Manageri de proiect: Persoanele care au contribuit


Stephan Lauwers, Katja Verhelst la realizarea proiectului:
Lars Adamsson, Swedish Red Cross
Ljubica Aleksic, Red Cross of Serbia
Text şi editare: Antons Babuskins, Latvian Red Cross
An Cleymans, Krista De Winne, Hans Irina Berechet, Romanian Red Cross
Paul Broos, Belgian Red Cross-Flanders
Eelen, Paul Mallentjer, Evy Van Parijs
Pascal Cassan, French Red Cross
Inna Chenyaeva, Belarusian Red Cross
Consilieri: Liliya Chibisenkova, Russian Red Cross
Emmy De Buck, Tessa Dieltjens, Samantha Dickson-Roberts, Red Cross of Granada
Nele Pauwels, Stijn Van de Velde Alessandra Diodati, Italian Red Cross
Nidal El Barekah, Bosnia and Herzegovina Red Cross
Andrew Farrar, British Red Cross
Machiaj: Gabor Gobi, Hungarian Red Cross
Gaby Van Roosbroeck Stephan Lauwers, Belgian Red Cross-Flanders
Sylvie Libotte, Belgian Red Cross-French community
Fotografi: Grace Lo, International Federation of Red Cross
And Red Crescent Societies
Frank Toussaint
Paul Mallentjer, Belgian Red Cross-Flanders
Cari Vandervoort David Markenson, American Red Cross
Belgian Red Cross-Flanders Joe Mulligan, British Red Cross
Kristiina Myllyrinne, Finland Red Cross
Ilustraţii: Richard Neville Bradley, American Red Cross
Stefan Osche, German Red Cross
Myrthe Boymans
Natasja Oving, the Netherlands Red Cross
Pencho Penchev, Bulgarian Red Cross
Zarka Rogic, Croatian Red Cross
Elif Taskin, Turkish Red Crescent
Tracey Taylor, British Red Cross
Peter Paul Tenthof Van Noorden, the Netherlands Red Cross
Philippe Vandekerckhove, Belgian Red Cross- Flanders
Stijn Van de Velde, Belgian Red Cross-Flanders
Evy Van Parijs, Belgian Red Cross-Flanders
Cees van Romburgh, the Netherlands Red Cross
Katja Verhelst, Belgian Red Cross-Flanders
REFERINŢE 9

1. International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies. International first aid and
resuscitation guidelines 2011. Geneva

2. Markenson D, Ferguson JD, Chameides L, Cassan P, Chung K-L, Epstein J, Gonzales L,


Herrington RA, Pellegrino JL, Ratcliff N, Singer A. Part 17: first aid: 2010 American Heart
Association and American Red Cross Guidelines for First Aid. Circulation. 2010:122 (suppl 3):
S934-S946

3. Nolan NP. Soar J, Zideman DA, Biarent D, Bossaert LL, Deakin C, Koster RW, Wyllie J, Bottiger.
European Resuscitation Council Guidelines for Resuscitation 2010. Resuscitation 2010 October;
81:1219-1276

4. Van de Veide S, Heselmans A, Roex A, Vandekerckhove P, Ramaekers D, Aertgeerts B.


Effectiveness of nonresuscitative first aid training in laypersons: a systematic review. Ann
Emerg Med. 2009;54(3):447-457
Versiune originală realizată de:
Crucea Roşie Belgiană-Flandra, Motstraat 40, 2800 Mechelen, Belgia.

Adresa de corespondenţă:
Departamentul pentru Pregătire, Crucea Roşie Belgiană-Flandra, Motstraat 40,2800 Mechelen, Belgia.
E-mail: efam @ redcross.be

Ediţia:
Iunie 2011

Procedurile şi tehnicile descrise în prezenta lucrare sunt conforme cu Ghidurile pentru


prim ajutor şi resuscitare ale Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii şi ale Societăţilor
Semilunii Roşii, 2011*.

Indicaţiile oferite nu se substituie aprecierilor personalului care oferă asistenţă într-o


anumită situaţie de ordin medical sau în condiţiile unei anumite stări de sănătate.
Victimele, respectiv bolnavii trebuie să consulte o persoană care dispune de calificare
medicală pentru a primi îndrumări legate de o anumită situaţie medicală. Autorii nu îşi
asumă răspunderea faţă de nimeni în legătură cu prejudiciile cauzate în urma utilizării
sau neutilizării prezentului material sau a utilizării vreunei informaţii cuprinse în prezentul
material, respectiv nu oferă niciun fel de garanţie în mod direct sau indirect.

Această lucrare contribuie la armonizarea pe plan internaţional a normelor de prim ajutor


şi a completărilor aduse acestora, care au precedat eforturilor de armonizare depuse
de către Crucea Roşie şi Semiluna Roşie, de exemplu, primele recomandări legate de
tehnicile de salvare a vieţilor omeneşti ale Federaţiei Societăţilor de Cruce Roşie şi
Societăţilor Semilunii Roşii (IFRC).

Toate drepturile sunt rezervate. Niciun fragment din prezenta lucrare nu poate fi reprodus,
stocat într-un sistem de difuzare sau transmis în formă electronică, mecanică, fotocopie,
înregistrare sau orice altă formă, fără acordul scris, obţinut în prealabil de la editor,
respectiv de la Crucea Roşie Belgiană-Flandra, Motstraat 40, 2800 Mechelen, Belgia.

Editor:
Philippe Vandekerckhove, Crucea Roşie Belgiană-Flandra, h
Motstraat 40, 2800 Mechelen, Belgia.
* Lista cu referinţe poate fi consultată la finalul prezentului manual.

Suntem pregătiţi. Oriunde, oricând.


NOTE