Sunteți pe pagina 1din 5

Peretele inferior al cavitatii bucale, Regiunile superficiale ale gatului

Peretele inferior al cavitatii bucale


Este format din parti moi care inchid spatiul delimitat spre posterior de corpul mandibulei cu
osul hioid.
Muschii milohioidieni formeaza un diafragm orizontal deasupra caruia se gaseste regiunea
sublinguala si limba.
Diafragmul cavitatii bucale este format din cei 2 muschi milohioidieni care alcatuiesc o lama
musculara intinsa de la liniile milohioidiene la corpul osului hioid. Inferior aceasta lama este
intarita de pantecele anterioare ale muschiilor digastrici iar superior de muschii geniohioidieni.

Regiunea sublinguala
Are o forma semicirculara.
Este marginita inspre anterior si lateral de arcadele alveolare iar inspre posterior si medial de
limba.
Regiunea este mai inalta in partea anterioara si inaltimea scade spre posterior pana la intalnirea
limbii cu planseul bucal.
Pe linia mediana se gaseste un pliu mucos orientat sagital care este fraul limbii iar in partile
laterale ale acestuia se gaseste mucoasa bucala, rosietica care acopera cate o proeminenta
alungita, determinata de glanda sublinguala numita plica sublinguala. In apropierea extremitatii
anterioare a plicii gasim cate un tubercul numit caruncula sublinguala. In caruncula se de deschid
ductele glandelor salivare sublinguala si submandibulara. Dea lungul plicei se deschid ductele
mici ale glandelor sublinguale. Sub mucoasa planseului se gaseste loja sublinguala delimitata
lateral de mandibula iar medial de muschii genioglos si hioglos.

Limba
Este un organ musculomembranos de forma conica, foarte mobil, cu rol in masticatie, supt,
deglutitie, fonatie.
Pe limba se gasesc receptorii gustativi.
Conformatia exterioara
Limba este alcatuita din 2 segmente: corpul si radacina.
Corpul este dispus orizontal iar radacina vertical. Separatia dintre corp si radacina este marcata
de un sant in forma literei V cu deschiderea anterioara. Este numit sant terminal. In varful sau se
gaseste o depresiune numita gaura oarba.
Radacina limbii, situata posterior de santul terminal se gaseste in faringe si este fixata de hioid si
de mandibula. Extremitatea sa superioara se continua cu portiunea bucala, in timp ce
extremitatea inferioara este legata de epiglota prin 3 pliuri mucoase care sunt plicele
glosoepiglotice:1 mediana si 2 laterale. Intre cele 3 pliuri se afla 2 depresiuni numite foseste
glosoepiglotice.
Fata anterioara a radacinii se continua cu corpul limbii.
Fata posterioara se gaseste in faringe si este acoperita de o formatiune limfoida numita tonsila
linguala.
Radacinii limbii i se mai descriu 2 margini laterale care sunt in raport cu lojele amigdalelor
palatine.
Corpul limbii este portiunea dinaintea santului terminal. Se gaseste in cavitatea bucala, este
denumita si segmmentul bucal al limbii. I se descriu 2 fete, 2 margini, un varf si o baza.
Fata superioara(dorsala) este prevazuta cu un sant median si uneori mai multe santuri
transversale care sunt congenitale sau functionale. Cele din urma apar dupa 40 de ani. Pe fata
dorsala se gasesc randuri de papile care se termina in santul medial.
Fata inferioara este mai putin intinsa decat cea superioara deoarece portiunea sa posterioara este
situata in regiunea sublinguala.
Pe linia mediana se gaseste fraul limbii. Lateral de acesta se vad prin transparenta venele
profunde.
La nou nascut se gasesc 2 pliuri care pornesc de la baza limbii spre varf si poarta numele de plice
fimbriate. Acestea au o margine libera, zdrentuita care se atrofiaza cu inaintarea in varsta.
Marginile limbii sunt in raport cu arcadele denrtare.
Varful este subtiat, ascutit si prevazut cu un sant median vertical.
Baza este locul de unire dintre radacina si corpul limbii.
Structura limbii
Limba este alcatuita dintr-un schelet osteofibros si din muschi care sunt acoperiti de mucoasa.
Scheletul osteofibros este format de osul hioid si din 2 formatiuni fibroase (membrana
hioglosiana si septul lingual).
Membrana hioglosiana are o forma patrulatera dispusa in plan frontal in partea posterioara a
limbii. Marginea sa inferioara se insera pe osul hioid iar partea sa superioara se subtiaza si se
pierde intre muschii limbii, posterior de santul terminal.
Septul lingual are forma de coasa. Este o lama fibroasa dispusa mediosagital intre muschii
genioglosi. Prezinta 2 fete, o margine superioara convexa, o margine inferioara concava, o baza
ce adera de membrana hioglosiana si un varf care corespunde varfului limbii.
Pe fata dorsala a limbii se gaseste o ingrosare a fasciei musculare numita aponevroza linguala. Pe
aceasta aponevroza se insera fibre musculare.

Muschii limbii
Dupa locul de insertie au fost impartiti in 2:
Muschii extrinseci: acestia au o insertie pe oasele sau organele invecinate cu limba
Muschii intrinseci: cu ambele insertii in interiorul limbii
Muschii extrinseci sunt urmatorii:
1)Muschiul Genioglos: cel mai puternic muschi al limbii. Se insera pe tuberculul superior al
spinei mentale. Fibrele sale se imprastie precum un evantai dispus in plan sagital de la varful
pana la baza limbii, actiune care prin contractie aplica limba pe planseul bucal.
2)Muschiul Hioglos: este un muschi lat, subtire, are o forma patrulatera, se insera pe marginea
superioara a muschiului hioid, trece lateral de muschiul genioglos si se insera pe aponevroza
linguala de la baza si pana al varful limbii. Prin contractie trage limba inapoi si in jos.
3)Muschiul Stiloglos: este un muschi subtire, alungit, situat pe marginea limbii. Se insera pe
procesul stilod si pe ligamentul stilomandibular. In corpul limbii se imparte in 2 fascicule:
unul situat lateral pana la varful limbii si unul transversal din fibre incurbate spre medial care
strapung muschiul stioglos si se insera pe septul lingual.
Actine: prin contractie trage limba inspre posterior si superior
4)Muschiul amigdaloglos (tonsiloglos): este un muschi mic, se insera pe aponevroza farigelui, in
dreptul amigdalei palatine. Fibrele se intind pana la limba unde devin transversale, apoi se unesc
cu cele de partea opusa formand o chinga care ridica limba.
5)Muschiul palatoglos: se insera pe aponevroza valului palatin, se intind pana spre varful limbii
si fibrele sale se amesteca cu fibre ale muschiului transvers al limbii.
6)Muschiul faringoglos, se insera pe partea posterioara a farigrlui, fibrele ajung la radacina si la
marginea limbii.
Muschii intrinseci sunt:
1)Muschiul longitudinal inferior: este un muschi lung si subtire, situat pe fata inferioara a limbii.
Se intinde de la mucoasa de pe radacina limbii pana in varful limbii. Este situat intre muschii
genioglos si hioglos.
2)Muschiul longitudinal superior: este un muschi nepereche. Fibrele sale formeaaz o lama
musculara situata sub mucoasa dorsala a limbii.
Actiune: muschii longitudinali (inferiori si superiori) prin contractie scurteaza limba.
3)Muschiul transvers este format din fibre musculare transversale care ocupa intreaga masa a
limbii. Se intind de la marginea limbii pana la septul lingual.
Actiune: prin contractie ingusteaza limba in sesns transversal.
4)Muschiul vertical este alcatuit din fibre musculare intinse intre aponevroza dorsala si fata
inferioara a limbii.
Actiune: muschii extrinseci mobilizeaza limba iar cei intrinseci ii modifica forma.
Vascularizatia arteriala
Artera linguala situata aproape de fata inferioara a limbii. mai primeste ramuri din artera
palatinala ascendenta si din artera faringiana ascendenta.
Venele sunt drenate de vena linguala.
Linfaticele sunt dispuse in 2 retele: una musculara si una submucoasa. Ambele sunt drenate de
nodurile submentale si submandibulare de aceeasi parte dar si de partea opusa. Fiind continuate
de nodurile cervicale profunde.
Inervatia motorie.
Nervul facial inerveaza muschii stiloglos si palatoglos, in timp ce nervul hipoglos inerveaza
ceilalti muschi ai limbii. Inervatia senzitiva este asigurata de nervul lingual dar se gasesc si fibre
din glosofaringian si vag.
Inervatia senzoriala este asigurata de nervii glosofaringian si intermediar.

Valul Palatin
Peretele posterior al cavitatii bucale este format din valul palatin care este o formatiune musculo-
membranoasa care continua palatul dur inspre posterior si inferior.
Valul palatin intervine in deglutitie, in supt si in fonatie.
Conformatie exterioara:
Valul are o forma patrulatera cu o liungime de 3 cm, o latime de 4 cm, si o grosime de 1 cm.
I se descriu 2 fete si 4 margini.
Fata bucala este concava si priveste catre antero-inferior. Pe linia mediana se gaseste rafeul
continuare de pe bolta palatina. De o parte si alta a rafeului se gasesc orificiile de deschidere ale
ductelor excretoare ale glandelor palatine.
Cealalta este fata nazala, situata spre faringe, orientata spre postero-superior si este convexa,
suprafata este neregulta datorita unor formatiuni limfoide ale mucoasei.
Pe linia mediana se observa o proeminenta longitudinala care este data de muschii ovulei.
Se descrie o margine antero-superioara sau marginea aderenta care adera de marginea posterioara
a palatului dur.
Valul are o sumedenie de variante de pozitii fata de bolta palatina: de la valul dispus in
continuarea boltii si pana la un unghi de 90 de grade.
Marginile laterale corespund lamelor interne ale proceselor pterigoidiene si faringelui.
Marginea libera sau marginra postero-inferioara este prevazuta cu o prelungire mediana care este
uvula sau lueta. Ea de o parte si de alta este concava si margineste arcurile palatine. Lueta este o
prelungire concica cu o lungime de 1-2 cm iar arcurile palatine care sunt numite si stalpii valului
palatin sunt 2 perechi de cute musculo-membranoase care pornesc de la baza luetei.
Unul dintre arcuri este situat anterior si este numit arcul palatin anterior sau paltoglos. Celalalt
este numit arcul palatofaringian sau panatin posterior.
Intre arcurile anterioare si posterioare se delimiteaza cate o depresiune adanca numita fosa
amigdaliana (tonsilara).
Structura valului palatin
Valul este prevazut cu un schelet fibros si cu muschi acoperiti de mucoasa. Aponevroza valului
palatin este o lama fibroasa, patrulatera, care ocupa treimea anterioara a valului palatin.
In valul palatin se gasesc 5 perechi de muschi.
1)Muschiul uvulei sau palaostafilinul: este un muschi subtire situat de o parte si alta a liniei
mediane. Se insera pe spina nazala posterioara si pe mucoasa de pe varful luetei. Se gaseste pe
fata nazala submucos. Prin contractie scurteaza lueta.
2)Muschiul ridicatorr al valului palatin sau muschiul peristafilin intern: se insera pe stanca osului
temporal si pe tuba auditiva. Fibrtele se rasfira si se insera pe rafeul fibros. Prin contractie ridica
valul palatin si dilata tuba auditiva
3)Muschiul tensor al valului palatin sau peristafinin extern: se insera in fosa scafoida a
procesului pterigoidian si pe tuba. Are un traiect vertical pana la carligul procesului pterigoidian
unde se curbeaza spre median apoi fibrele se rasfira si se insera pe rafeul fibros.
4)Muschiul palatoglos: se gaseste in muschiul palatin anterior.
5)Muschiul palatofaringian se gaseste in muschiul palatin posterior
Inervatia Valului palatin este asigurata de nervii: trigemeni, glosofaringian si vag.

Regiunea faringiana
Regiune mediana, profunda, contine segmentul cefalic al faringelui. Este situata anterior de
coloana cervicala, posterior de fosele nazale, cavitatea bucala si laringe. Superior se intinde pana
la baza craniului.
Regiunea perifaringiana este formata din spatiul ce inconjoara fetele laterale si posterioara ale
faringelui.
Regiunea perifaringiana separa faringele de regiunea prevertebrala, parotidiana, regiunea fosei
zigomatice si carotidiana.
De pe unghiurile faringelui se desprind 2 lame sagitale care impart regiunea intr-un spatiu
median numit spatiul retrofaringian si 2 spatii laterale numite spatii laterofaringiene sau
maxilofaringiene.
Spatiul maxilofaringian se intinde intre faringe si ramura mandibulei. Superior ajunge la baza
craniului. Inferior comunica cu regiunile sterno-vleidomastoidiana si regiunea trigonului
carotidian.
Diafragmul stilian imparte spatiul intr[o portiune anterioara numita spariul prestilian si o port
posterioara numita spatiul retrostilian, In spatiul retrostilian se gaseste manunchiul vasculonervos
al gatului.

Regiunea foselor nazal


Peretii foselor nazale sunt acoperiti de o mucoasa care pe peretele superior este galbuie si este
mucoasa olfactiva iar ceilalti 3 pereti sunt alcatuiti din o mucoasa de tip respirator.
Regiunile superficiale ale gatului
Regiunea suprahioidiana
Limite
In partea superiora limita este data de linia inferioara a mandibulei.
Inferior limita este data de planul orizontal ce trece prin hioid.
In partile laterale se gasesc pantecele posteroare ale muschilor digastrici.
Pantecele anterioare ale muschilor digastrici impart regiunea in 3: o regiune mediana numita
regiunea submentala si 2 regiuni laterale care sunt regiunile submandibulare.
Regiunea submentala are urmatoarele limite:
-antero-superior: marginea inferioara a mandibulei
-postero-inferior: orizontala prin osul hioid
-pe partile laterale pantecele anterioare ale muschilor digastrici.
-in profunzime regiunea se intinde pana la muschii milohioidieni.
Stratigrafia regiunii:
Pielea fara particularitati.
Tesut celular subcutanat cu lama superficiala a fasciei cervicale. In acest tesut se gasesc ramuri
arteriale, provenite din artera submentala, originea venelor jugulare anterioare, fibre nervoase
provenite din plexul cervical superficial si noduri limfatice.
Strat subfaial cu un spatiu celular lax.
Trigonul submandibular are limitele superficiale:
-superior marginea inferioara a mandibulei.
-anterior pantecele anterioare ale muschilor digastrici
-posterior pantecele posterioare ale muschilor digastrici
Stratigrafie:
Pielea
Tesut celular subcutanat
Loja glandei submandibulare. Acesta este delimitata de 3 pereti:
-supero-extern se gaseste fata interna a corpului mandibulei
-inferoextern pielea, muschiul platisma si fascia cervicala si un perete intern din muschiul
milohioidian si hioglos.
In regiune se gaseste artera faciala situata profund de glanda submandibulara, vena faciala situata
lateral de glanda.
In profunzime se gasesc nervii lingual si hipoglos.
Se gasesc 8 pana la 12 noduri limfatice.

S-ar putea să vă placă și