Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Lucru individual
la disciplina „Finanțe”
Analiza S.A „VINĂRIA-BARDAR”

Student: Cebotari Ana

Anul, grupa: CON 1601

Coordonatori științifici:
Mîrzac Mariana-dr.habilitat
Lachi Cristina-lector universitar

Chișinău, 2017
I. Efectuarea analizei veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova
1. Selectați principalele 7 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați
analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.

Tabelul 1. Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN, mii lei

Indicatori 2013 2014 2015
Taxe percepute din operațiuni cu valori 11681,5 9 481,2 2295,1
mobiliare
Plăţi ale societăţilor și brokerilor de asigurare 6288,5 6 362,6 6708,9

562,4 693,3 796,6

Plăți ale asociațiilor de economii și împrumut

357,3 267,1 540,8

Plata pentru acordarea de licenţe

Sumele sancţiunilor pentru săvîrșirea 374,5 361,9 171,0

contravenţiilor, aplicate în conformitate cu
legislaţia
Venituri din chiria/arenda bunurilor 257,7 269,1 268,3
proprietate publică
409,2 210,8 849,0
Alte surse legale
19931,1 17646 11629,7
Total venituri publice

Tabelul 2. Analiza în dinamică a veniturilor BPN

Modificarea Modificarea
Modificarea Modificarea
absolută a absoluta a
relativa a relativă a
veniturilor veniturilor
Indicatori veniturilor veniturilor
în 2015 față în 2015 față
în 2015 față în 2015 față
de 2013, mii de 2014, mii
de 2013, % de 2014,%
lei lei
-9386,4 -80,35 -7186,1 -75,79
Taxe percepute din operațiuni cu valori mobiliare

420,4 6,68 346,3 5,44

Plăţi ale societăţilor și brokerilor de asigurare

234,2 41,64 103,3 14,89

Plăți ale asociațiilor de economii și împrumut

183,5 51,35 273,7 102,47

Plata pentru acordarea de licenţe

Sumele sancţiunilor pentru săvîrșirea contravenţiilor, -203,5 -54,33 -190,9 -52,74

aplicate în conformitate cu legislaţia
10,6 4,11 -0,8 -0,29
Venituri din chiria/arenda bunurilor proprietate publică
439,8 107,47 638,2 302,75
Alte surse legale
-8301,4 -41,65 -6016,3 -34,09
Total venituri
∆CPTOVM 2015-2013=CPTOVM 2015-CPTOVM 2013=2295,1-11681,5= - 9386,4 mil. lei
∆CPTVA 2015/2013=((CPTOVM 2015-CPTOVM 2013)/ CPTOVM 2013)*100%= ((2295,1-11681,5)/11681,5)*100%
= - 80,35 %
∆CPTOVM 2015-2014=CPTOVM 2015-CPTOVM 2014=2295,1-9481,2= - 7186,1 mil. lei
∆CPTOVM 2015/2014=
((CPTOVM 2015-CPTOVM 2014)/ CPTOVM 2014)*100%= ((2295,1-9481,2)/9481,2)*100% = - 75,79 %

Grafic, Concluzii:
În urma calculelor efectuate şi a analizei datelor din grafic am constatat că taxele percepute din operațiuni
cu valori mobiliare care au scăzut în sumă absolută cu 9386,4 şi respectiv 7186,1 mii lei în anul 2015
comparativ cu 2013 şi respectiv 2015 comparativ cu 2014, au contribuit la scăderea considerabilă a
veniturilor publice. Remarcăm că și sumele sancţiunilor pentru săvîrșirea contravenţiilor, aplicate în
conformitate cu legislaţia înregistrează un ritm de scădere. Astfel observăm că în anul 2015 veniturile
publice au crescut într-un ritm mai înalt ca în anul precedent, cu excepția taxelor percepute din
operațiuni cu valori mobiliare și a sumelor sancţiunilor pentru săvîrșirea contravenţiilor.
Ritmul de scădere a veniturilor publice în 2015 a fost cu 34,09% mai mic comparativ cu anul
precedent şi cu 41,65% comparativ cu anul 2013. În sumă absolută cel mai mult au crescut veniturile
publice din alte surse legale (cu 638,2 mii lei în 2015 faţă de 2014), urmate de plăţile societăţilor și
brokerilor de asigurare (cu 346,3 mii lei în 2015 faţă de 2014) şi plata pentru acordarea de licenţe (cu 273,7
mii lei în 2015 faţă de 2014), apoi urmează plăți ale asociațiilor de economii și împrumut (cu 103,3 mii lei
în 2015 faţă de 2014). Totodată observăm că cel mai mult s-au redus taxele percepute din operațiuni cu
valori mobiliare (cu 7186,1 mii lei în 2015 față de 2014), urmate de sumele sancţiunilor pentru săvîrșirea
contravenţiilor, aplicate în conformitate cu legislaţia care s-au redus cu 190,9 mii lei în 2015 comparativ cu
2014.
În termeni relativi observăm că în politica bugetară pentru anul 2015 a fost pus accentul pe
creşterea veniturilor provenite din alte surse legale, înregistrînd o modificare relativă de 107,47 % în
2015 față de 2013.Totodată observăm o pondere semnificativă în cazul plății obținute pentru acordarea
licențelor, înregistrînd o modificare relativă de 51,35 % în 2015 comparativ cu 2013.
Prin urmare, executarea veniturilor sub nivelul aprobat a fost determinată de descreșterea semnificativă
a volumului emisiilor și tranzacțiilor cu valori mobilare pe piața de capital.
Tabelul 3. Analiza în structură a veniturilor BPN, % în totalul veniturilor bugetare
Indicatori 2013 2014 2015

Taxe percepute din operațiuni cu 58,60 53,73 19,73

valori mobiliare
Plăţi ale societăţilor și brokerilor de 31,55 36,05 57,68
asigurare
Plăți ale asociațiilor de economii și 2,82 3,92 6,84
împrumut
Plata pentru acordarea de licenţe 1,79 1,51 4,65

Sumele sancţiunilor pentru săvîrșirea 1,87 2,05 1,47

contravenţiilor, aplicate în
conformitate cu legislaţia
Venituri din chiria/arenda bunurilor 1,29 1,52 2,30
proprietate publică

Alte surse legale 2,05 1,19 7,30

Total 99,97 99,97 99,97

gsCPTVA2013= (CP2013/CPt)*100%= (11681,5/19931,1)*100%=58,60 %

gsCPTVA2014= (CP2014/CPt)*100%= (9481,2/17646)*100%=53,73%
gsCPTVA2015= (CP2015/CPt)*100%= (2295,1/11629,7)*100%=19,73%

Grafic, concluzii:

Taxe percepute din operațiuni cu

valori mobiliare

2015
Plăţi ale societăţilor și brokerilor de
asigurare

Plăți ale asociațiilor de economii și

2014 împrumut

Plata pentru acordarea de licenţe

2013
Sumele sancţiunilor pentru săvîrșirea
contravenţiilor, aplicate în
conformitate cu legislaţia
0 Venituri din chiria/arenda bunurilor
20
40
60 proprietate publică
80 Alte surse legale
100
În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul veniturilor publice
cele mai importante venituri sunt veniturile din taxe percepute din operațiuni cu valori mobiliare (care
constituie în mediu 44% din total venituri publice), urmate de veniturile din plăţi ale societăţilor și
brokerilor de asigurare ( 42% din total venituri publice).Totuşi celelate venituri au şi ele un anumit aport
în cadrul veniturilor publice, doar că într-o măsură mai mică,deţinînd o pondere nesemnificativă şi
anume veniturile din plăți ale asociațiilor de economii și împrumut (aproximativ 5% din total venituri
publice), plata pentru acordarea de licențe (3% din total venituri publice), alte surse legale (3-4% din
total venituri publice), sumele sancţiunilor pentru săvîrșirea contravenţiilor și din chiria/arenda bunurilor
proprietate publică ( aproximativ 2% din total venituri publice).
În dinamică observăm că structura veniturilor nu a suferit modificări semnificative şi este
evidentă o tendinţă de reducere a taxelor percepute din operațiuni cu valori mobiliare de la 58,60 % în anul
2013 la 19,73% în anul 2015, iar pe fonul acestei reduceri are loc o creştere uşoară a ponderii în total
venituri publice a celorlalte categorii de venituri . Totodată observăm o creştere mai pronunţată în
cazul plăţilor societăţilor și brokerilor de asigurare de la 31,55% în 2013 la 57,68% în 2015, celelate categorii
de venituri înregistrînd mici creşteri de 1-4%.

2. Selectați principalele 7 categorii de cheltuieli în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați

analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.
Tabelul 4. Date inițiale pentru analiza cheltuielilor BPN, mil lei
Indicatori 2013 2014

Consumuri și cheltuieli materiale 215,0 131,6

Consumuri și cheltuieli aferente serviciilor 237,3 174,6

prestate de terți

Uzura activelor pe termen lung 1451,0 1851,1

Remunerații personal 15849,5 16368,7

Contribuții privind asigurările sociale de stat și 4049,2 4248,2

prime de asigurare medicale obligatorii
Alte consumuri și cheltuieli operaționale 3545,0 3680,7

Total cheltuieli publice 25347,0 26454,9

Tabelul 5. Analiza în dinamică a cheltuielilor BPN
Modificarea Modificarea
absolută a relativă a
Indicatori cheltuielilor în cheltuielilor în
2014 față de 2013, 2014 față de 2013,
mii lei %
Consumuri și cheltuieli materiale -83,4 -38,79

Consumuri și cheltuieli aferente serviciilor -62,7 -26,4

prestate de terți
Uzura activelor pe termen lung 400,1 27,57

Remunerații personal 519,2 3,27

Contribuții privind asigurările sociale de stat și 199 4,91

prime de asigurare medicale obligatorii
Alte consumuri și cheltuieli operaționale 135,7 3,82

Total cheltuieli 1107,9 4,37

∆CPCh 2014-2013=CPCh 2014-CP Ch 2013=131,6-215,0= -83,4 mii lei

∆CPCh 2014/2013=((CPCh 2014-CPCh 2013)/ CPCh 2013)*100%= ((131,6-215,0)/215,0)*100% = -38,79%
Grafic, Concluzii:
 În urma calculelor efectuate şi a analizei datelor din grafic am constatat că în perioada analizată
statul a asigurat o creştere continuă a cheltuielilor publice care au crescut în sumă absolută cu 1107,9
mii lei în anul 2014 comparativ cu 2013. Astfel observăm că în anul 2014 cheltuielile publice au
crescut într-un ritm mai înalt ca în anul precedent.
Ritmul de creştere a cheltuielilor publice în 2014 a fost de 4,37% mai mare comparativ cu anul
precedent.În sumă absolută cel mai mult au crescut cheltuielile privind remunerațiile personalului (cu
519,2 mii lei în 2014 faţă de 2013), urmate de cheltuielile legate de uzura activelor pe termen lung(cu
400,1 mii lei în 2014 faţă de 2013) şi cheltuielile efectuate pentru contribuții privind asigurările sociale de
stat și prime de asigurare medicale obligatorii ( cu 199 mii lei în 2014 față de 2013). Totodată observăm că s-
au redus consumurile și cheltuielile materiale precum și consumurile și cheltuielile aferente serviciilor prestate
de terți cu 83,4 mii lei și, respectiv 62,7 mii lei în 2014 comparativ cu 2013.
În termeni relativi observăm că în politica bugetară pentru anul 2014 a fost pus accentul pe
creşterea cheltuielilor privind uzura activelor pe termen lung înregistrînd o modificare relativă în 2014
de 27,57 % faţă de anul 2013 .

Tabelul 6. Analiza în structură a cheltuielilor BPN, % în totalul cheltuielilor

Indicatori 2013 2014

Consumuri și cheltuieli materiale 0,84 0,49

Consumuri și cheltuieli aferente serviciilor 0,93 0,65

prestate de terți
Uzura activelor pe termen lung 5,72 6,99

Remunerația personalului 62,53 61,87

Contribuții privind asigurările sociale de stat și 15,97 16,05

prime de asigurare medicale obligatorii
Alte consumuri și cheltuieli operaționale 13,98 13,91

Total 99,97 99,96

gsCPCh2013= (CP2013/CPt)*100%= (215,0/25347)*100%=0,84%

gsCPCh2014= (CP2014/CPt)*100%= (131,6/26454,9)*100%=0,49%
Grafic, concluzii:

În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul
cheltuielilor publice cele mai importante sunt cheltuielile ce țin de remunerația personalului (61-62%
în total cheltuieli publice), urmate de cheltuielile ce țin de contribuții privind asigurările sociale de stat și
prime de asigurare medicale obligatorii ( 15-16% în total cheltuieli publice), alte consumuri și cheltuieli
operaționale (14% în total cheltuieli publice) şi uzura activelor pe termen lung generală (5-7% în total
cheltuieli publice). Totuşi celelate cheltuieli au şi ele un anumit aport în cadrul cheltuielilor publice,
doar că într-o măsură mai mică, deţinînd o pondere nesemnificativă şi anume consumurile și cheltuielile
materiale și cele aferente serviciilor prestate de terți ( ce dețin aproximativ cîte 1% în totalul chletuielilor
publice).
În dinamică observăm că structura cheltuielilor nu a suferit modificări semnificative şi este evidentă o
tendinţă de creștere ușoară a tuturor categoriilor de cheltuieli.O creştere mai evidenţiată o putem
observa în cazul cheltuielilor privind uzura activelor pe termen lung de la 5,72% în anul 2013 la 6,99%
în anul 2014, celelalte categorii înregistrînd creşteri uşoare de 0,2-1%.
 II. Efectuarea expres-diagnosticului situației economico-financiare a întreprinderii în baza
Raportului Financiar al unei întreprinderi.
Întreprinderea analizată: VINĂRIA-BARDAR S.A.
1.Analiza gestiunii activelor circulante:

Tabelul 7. Indicatorii gestiunii activelor circulante a întreprinderii

Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei

Numărul de rotaţii 𝑉𝑉2013 𝐴𝐶2012+𝐴𝐶2013 8386934+8545111 0,28

Nrot2013=𝐴𝐶2013 AC2013 = =
2 2
în 2013
=8466022,5
Nrot2013 2409849
Nrot2013=8466022,5=0,28

Numărul de rotaţii 𝑉𝑉2014 𝐴𝐶2013+𝐴𝐶2014 8545111+15702982 0,86

Nrot2014=𝐴𝐶2014 AC2014 = =
2 2
în 2014
=12124046,5
Nrot2014 10464201
Nrot2014=12124046,5=0,86

Durata în zile a unei 365 365 1303,57

Drot2013=𝑁𝑟𝑜𝑡2013 Drot2013=0,28=1303,57
rotaţii în 2013
Drot2013

Durata în zile a unei 365 365 424,41

Drot2014=𝑁𝑟𝑜𝑡2014 Drot2014=0,86=424,41
rotaţii în 2014
Drot2014
Efectul de Eînc/ac =(Drot2014- 2409849 -5804500,9
Eînc/ac=(424,41-1303,57)* =
365
încetinire/accelerare 𝑉𝑉1
Drot2013)* 365 -5804500,9
Eînc/ac

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că în anul 2014 activele circulante din cadrul
întreprinderii analizate au fost gestionate eficient.
Astfel observăm că numărul de rotații a crescut, iar durata unei rotații s-a micsorat din cauză că
în anul 2014 durata unei rotații a activelor circulante s-a micsorat cu aproximativ 879 de zile.În total
înregistrîndu-se blocări de fonduri în active circulante în sumă de -5804500,9 lei .
 2. Determinarea capacității de plată a întreprinderii: (anul 2014)

Tabelul 8. Ratele lichidității și solvabilității generale a întreprinderii

Formula de Valoarea
Ratele Exercițiul Normativ Abatere
calcul ratei
Lichiditatea 𝑀𝐵+𝐼𝑇𝑆 23444+0 0,02 0,2-0,3 -0,29
Labs= Labs= 8373138 = 0,02
𝐷𝑇𝑆
absolută
Labs

Lichiditatea 𝐴𝐶−𝑆𝑡 15702982−2017937 1,63 0,7-0,8 +0,83

Lint= Lint= =1,63
𝐷𝑇𝑆 8373138
intermediară
Lint

Lichiditatea 𝐴𝐶 15702982 1,87 1-2 -0,12

Lcur =𝐷𝑇𝑆 Lcur= 8373138 =1,87
curentă
Lcur

Solvabilitatea 𝑇𝐴 15702982 1,40 >1

Solv =𝑇𝐷 Solv= =1,40
11203131
Solv

Concluzie:
O problemă identificată este în cazul lichidității absolute care este sub limita intervalului optim
cu 0,29 , deci putem recomanda întreprinderii de a majora mijloacele bănești din contul oferirii unor
creanțe. O altă problemă este evidențiată în cazul lichidității intermediare care se află deasupra limitei
optime cu 0,83, deci putem afirma că întreprinderea dispune de mijloace băneşti, investiţii pe termen
scurt şi creaţe suficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea reală a
stocurilor. Totuşi o problemă destul de evidentă este şi în cazul lichidităţii curente care este sub limita
optimale cu 0,12.. Însă pentru a ajunge în limita optimală îi putem recomanda întreprinderii de a
majora stocurille de mărfuri şi materiale şi mijloacele băneşti prin oferirea creanţelor, pentru că un
nivel ridicat al lor nu este benefic pentru întreprindere.
Vorbind despre solvabilitatea întreprinderii S.A. VINĂRIA-BARDAR putem menţiona că are
o valoare de 1,40, adică mai mare de 1, ceea ce dă dovadă că întreprinderea analizată are o capacitate
înaltă de a-şi achita obligaţiile băneşti imediate şi îndepărtate faţă de terţi.
 3.Determinarea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii:

Tabelul 9. Indicatorii rentabilității

Formula de Valoarea
Ratele Exercițiul Normativ Abatere
calcul ratei
Rentabilitatea 𝑃𝐵 1605713 15,34% >20% -4,65
∗ 100% Rv= ∗ 100%=15,34%
𝑉𝑉 10464201
vînzărilor
Rv

Rentabilitatea 𝑃𝑃𝐼 TA=

𝑇𝐴 2013+𝑇𝐴2014
=
8545111+15702982 0,047% >25% -24,95%
∗ 100% 2 2
economică 𝑇𝐴
=12124046,5
Rec

5805
Rec= ∗ 100%=0,047%
12124046,5

Rentabilitatea 𝑃𝑛𝑒𝑡 𝐾𝑃2013+𝐾𝑃2014 0,001 % >15% -14,99%

∗ 100% KP= =
𝐾𝑃 2
financiară
2895290+4499851
Rfin =3697570,5
2

5805
Rfin= ∗ 100%=0,001%
3697570,5

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că întreprinderea analizată nu are un rezultat
operaţional net foarte bun. Un dezavantaj îl prezintă rentabilitatea vînzărilor care nu se încadrează în
limita optimală, astfel putem menţiona că în întreprinderea dată nu există o legătură strînsă între
rezultatul financiar şi veniturile din vînzări obţinute. Totodată observăm o problemă în cadrul
rentabilităţii economice care se află sub limita optimală şi anume cu 24,95 % mai puţin, ceea ce
înseamnă că întreprinderea trebuie să întreprindă măsuri pentru eficientizarea utilizării activelor
existente, fie că este raţional ca o parte din ele să fie lichidate. O altă problemă o putem observa în
cazul rentabilităţii financiare care la fel se află sub limita optimă cu 14,99% mai puţin, constituind
0,001 %, ceea ce ne arată că întreprinderea nu are o capacitate eficientă de a utiliza capitalul propriu
pentru a obţine profit. Deci, putem recomanada întreprinderii analizate de a se retrage dintr-o afacere
pentru o anumită perioadă.
 4.Analiza structurii financiare a întreprinderii:

Tabelul 10. Indicatorii fondului de rulment și ai capacității de îndatorare a întreprinderii

Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei
Capacitatea de 𝐷𝑇 DT=Dfin TL+DTLcalc+DfinTS+ <=2/3
îndatorare globală 𝐾𝑃 DcomTS+DTScalc=2829993+0+8373138=
CÎG 11203131

11203131
CÎG= =2,48
4499851
Capacitatea de 𝐷𝑇𝐿 DTL= Dfin <=1/2
îndatorare la 𝐾𝑃 TL+DTLcalc=2829993+0=2829993
termen 2829993
CÎT= =0,62
4499851
CÎT
Rezerva de (2-CÎG)*KP RÎT =(2-2,48)*4499851=-2159928,48 -2159928,48
împrumut totală
RÎT
Rezerva de (1-CÎT)*KP RÎTL =(1-0,62)*4499851=1709943.38 1709943.38
împrumut pe
termen lung
RÎTL
Rezerva de RÎT-RÎTL RÎTS =-2159928,48-1709943.38=- -3869971.86
împrumut pe 3869971.86
termen scurt
RÎTS
Fondul de rulment St+Cr+MB+ITS FRB=2017937+8767348+23444+0= 10808729
brut 10808729
FRB
Fondul de rulment FRB-DTS DTS= DfinTS+ DcomTS+DTScalc= 2435591
net 400000+7433188+539950=8373138
FRN FRN=10808729-8373138=2435591
Fondul de rulment FRB-DTS-DTL FRP=10808729-8373138-2829993=- -394402
propriu 394402
FRP
Fondul de rulment FRN-FRP FRS=2435591+394402=2829993 -2829993
străin
FRS
Necesarul de fond (SMM+Cr)- NFR=(2017937+8767348)- 2812147
de rulment (Dcom+Dcalc) (7433188+539950)=2812147
NFR
Trezoreria netă FRN-NFR TN=2435591-2812147=-376556 -376556
TN

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că întreprinderea are o structură financiara puţin
stabilă, astfel indicatorul fondului de rulment net este pozitiv.Din acest punct de vedere putem să
afirmăm că la întreprindere se respectă criteriul estimaţiei resurselor.Fondul de rulment net este mai
mic decît necesarul de fond de rulment, iar trezoreria netă este mai mică decît zero.Putem constata că
întreprinderea S.A. VINĂRIA-BARDAR nu are un grad înalt de autofinanţare. Fondul de rulment
propriu este negativ, ceea ce înseamnă că capitalul propriu nu este suficient pentru a acoperi necesarul
de finanţare a activelor imobilizate, astfel ele vor fi finanţate din datoriile pe termen lung.
Prin urmare întreprinderea nu are rezerve de împrumut, acest lucru este confirmat şi de
indicatorii capacităţii de îndatorare care sunt negativi.

Notă informativă: S.A VINĂRIA-BARDAR se află în raionul Ialoveni, s.Bardar, str.Uzinelor 3

și se ocupă cu fabricarea, păstrarea și comercializarea angro a producției alcoolice și a alcoolului etilic.
 CUPRINS

I.Efectuarea analizei veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii

Moldova...........................................................................................................................................1-7

1.1 Venituri principale în cadrul BPN al Republicii Moldova..............................................................1-4

1.2 Categorii principale de cheltuieli în cadrul BPN al Republicii Moldova........................................4-7

II. Efectuarea expres-diagnosticului situației economico-financiare a întreprinderii în baza Raportului

Financiar al unei întreprinderi. (VINĂRIA-BARDAR).....................................................................8-12

2.1 Analiza gestiunii activelor circulante..................................................................................................8

2.2 Determinarea capacității de plată a întreprinderii: (anul 2014).........................................................9
2.3 Determinarea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii........................................10
2.4 Analiza structurii financiare a întreprinderii................................................................................11-12
 CONCLUZII, RECOMANDARI

Ca urmare a cercetării efectuate, au fost examinați indicatorii principali ai activității

întreprinderii S.A VINĂRIA-BARDAR în domeniul gestiunii economico-financiare.
Sporirea activității acesteia constă fie din maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic, fie
din minimizarea eforturilor, a cheltuielilor de resurse, pentru obţinerea unui rezultat.

O primă cale de sporire a eficienţei o constituie creşterea volumului vînzărilor (a activităţii

economice), care conduce direct la mărirea profitului. Pentru a obţine însă o rată a rentabilităţii
superioară trebuie ca ritmul de sporire a profitului să devanseze pe cel al vînzărilor. Cea de-a doua cale
de sporire a eficienţei o constituie minimizarea consumului de resurse la un anumit rezultat sau, altfel
definită, raţionalizarea diferitelor categorii de cheltuieli. Principale căi de raţionalizare a cheltuielilor
sunt: Accelerarea vitezei de circulaţie a mărfurilor conduce la micşorarea timpului în care mărfurile
parcurg sfera circulaţiei, cu consecinţe asupra consumului de resurse în acest spaţiu şi timp.Creşterea
productivităţii factorilor de producţie (număr de personal, suprafeţe comerciale, capital bănesc) are
drept consecinţă, prin randamentul crescut al factorilor respectivi, micşorarea consumului acestora pe
unitatea de rezultate.

Creşterea eficienţei economice este şi rezultatul direct al perfecţionării sistemului de conducere

economică, respectiv al procesului de luare a deciziilor cu privire la alocarea resurselor şi la
organizarea activităţii economice. El presupune totodată folosirea largă a mijloacelor electronice de
înregistrare şi prelucrare a informaţiilor ca o condiţie a analizei eficacităţii deciziilor ce se iau.

Eficienţa economică devine astfel, prin sfera largă a aspectelor care o definesc şi a măsurilor care
determină creşterea ei, expresia calitativă a întregii circulaţii a mărfurilor şi un obiectiv fundamental de
cercetare în teoria comerţului.

Bibliografie

http://www.cnpf.md/md/rapa/
http://www.cnpf.md/md/rapa/
http://www.cnpf.md/md/anact/