Sunteți pe pagina 1din 28
A N U L VII. No. 3 4 7 Castelul Peleş, care împlineşte 5 0

A N U L

VII.

No.

3 4 7

Castelul Peleş, care împlineşte 5 0 ani de existenţă, a devenit

bu­

istoric pentru că şi-a ţesut existenţa

cu toate durerile

şi

curiile neamului românesc.

L UNI, 25 Sept. se sărbătoreşte, cu

proporţiile

unei

serbări

alaiu m are, sem i-centenarul

Castelului Peleş, care, după p rogram ul oficial publicat, ia

căci

care

naţionale.

Şi

cu

drept

cuvânt,

pe

Castelul Peleş este sim bolul şi leagănul dinastiei

P oporul

întreg

se

bucură

astăzi

de

m ăreţul

rom âne.

Castel,

Carol I l-a rid icat la poalele Bucegilor, cre în d - totodată splen­

dida staţiune de vară dela Sinaia, care altfel ar fi răm as pierdută

şi

înte­

necunoscută,

Dar,

pe

cât

în

de

ro m an tica splendid

poezie

încoronate

a m unţilor,

au

fost

ce-o

înconjf

ă.

străduinţele

m eierii Castelului,

p e

atât

de m odeste

au

fost începuturile

şederii

perech ii p rin ciare

la

Sinaia în

vederea

acestei

în trep rin d eri.

T ra iu l

odăile

n ici

în

nu

chiliile

Sf.

com

unicau

M ănăstiri

în tre

ele,

din

şi

S inaia

p rin

era cea d esch isă

foarte

redus :

se

tin d a

trecea

din

una in tr ’alta. Z idurile

spoite

cu var,

cu co rid o are

cu

Palatul

din

în tu ­

necoase, mobilele

de

brad

contrastau

grozav

Bucu­

reşti sau din C otroceni. Yieaţa desifăşurată în chiliile mănăs'. reşti

eră însă m ult m ai veselă, m ai ales în p rim ii ani, când

rin ţi

fericii i pă­ fiică Maria.

s’au

b u cu ra t

de

a

avea pe

lângă

ei

p e

iu b ita

L or

E x cu rsii

în

Bucegii

în că

necunoscuţi

se

făceau

zilnic

şi

tâ­

n ăra D om niţă în ch ip u ise în tr ’r.c~-,t scop

şi

un

costum

speci.

care

s’a p o p u larizat apoi în Cu’ up? ©rin m ijlocirea in v itaţilo r

si

a

d i­

plom aţilor

străini

cari

11 Însoţeau.

D om nitorul

lucra

cu

M niştri

săi

cari

pe

râ n d

meneau

crin

rezolvarea

af; ■erilor

de

Stat.

Ia r

seara

se

petrecea

C apitală p e n tru în tr ’o p lă c u tă

in tim

itate,

im nisă

şi

de

în c ăp e rile reduse de care se dispunea. I n tr ’o sc riso are ad resată

tatălui tru n iri

ap ro ap e pe re p rez en ta n ţii de seaimă ai

în

său,

D om nitorul exprim ă

de seară care

m ulţum irea

în ­

să cunoască m ai de

societăţii rom âneşti, de care,

sa

asupra

acestor

şi p etreceri

îi perm iteau

aşa d e

izolat.

m ediul oficial al C apitalei, era

Terasele castelului Peleş

aceste în tru n iri de seară au răm as, c a o am in tire a acestor

sălile Mu­

cu creio n u l pe chiar

zidul văru it. Sunt p o rtre te le .oaspeţilor pe ca ri P rin cip esa, seara la

D in

v rem u ri p etre cu te în ch iliile zeului de azi p
v rem u ri
p etre cu te
în
ch iliile
zeului de
azi p o rtretele

desenate

m ăn ăstireşti,

în tr ’una

din

de D om niţa

lum ina lu m ân ărilo r, le fixa p e perete.

D upă

cum singură poves­

teşte D om niţa, deoarece nu luase nicio

lecţie

de

desen, se căsnea

la în cep u t să copieze um bra fig u rilo r pe zid. V ăzând însă diifor-

m area ce se obţinea astfel, S’a în cu m etat a le desena cu mâna li­

num ai de profil; în cu­

rân d in să D om niţa reuşi a desena şi figuri din

d eau n a

faţă, dându-le întot­

b eră. P rim ele p o rtre te

u im ito are asem ănare. Cu p lă ce re regăsim astăzi portre­

tele celor m ai în sem n aţi b ărb aţi, fixate fără n ici o o rd in e, din fuga

creionului, dar cu m ultă vervă, pe peretele

astfel obţinute

sunt

o

cel alb.

"Tlulonul

caste­

lul Peleş. Se observă frum use­ ţea fără pereche a p la fo nu lu i

sculptat

flo ren tin

d in

Cele două

ziduri,

cu p rin z ân d

postu

80

Jl_

p o rtrete,

sunt

azi

Eu_ Carol, şi al m eu popor,

 

ferite sub sticlă de o rice

d eterio rare, păstrA ndu-se astfel v iito rim ei

nlc u n u i trecu t, care.

deşi nu p rea d e p ă rta t,

 

Z idit-am , in tr’un

gând şi

dor,

aceste plăcute am in tiri

In

tim p

de

lupte al m eu regat,

 

încetpe

să treacă

in

dom eniul

p en tru

g en eraţiile

de

azi.

 

In

tim p

de

pace al m eu palat.

In

curând

atm osfera

de

isto rie i voioşie

d in

chiliile

m ă n ă stirii

fu

în -

V

ersurile p lăcu ră regelui, c a re puse să fie sculptate

pe

o placă

I, Beruptă prin

nem

iloasa

lo v itu ră

a do m n ito are

soartei

care,

în

joia iu b itei

m are

anului 1874, a atin s .perechea

p rin

ră p ire a

a

Lor

de

bronz, ce se

D

eabia

stânga vestibulului

term inat, Castelul începu să se transform e după p lan u ­

află fixată

în

de

onoare.

copile. iPeniru a în lă tu ra

toare se ocupă tot m ai in te n s

fesorului D oderer, 'prea m asive p en tru d esişu l de brazi, la poalele

mândrilor Bucegi,

du-se numai lu c ră rile 'tem eliilor începute.

zis, de

ţinând seamă de p ro p u n e rile rom antice ale C arm en

tinduişi de la ale cărei

poziţiile clădirii, dându-i un

I, care

p ăstrân -

se

rile Regelui chiar.

K arl

Lim an,

care

gândul

avea

castel

p ie rd e rii

de clăd irea

aci

înalţe,

încolo,

suferite, p ere ch ea

este

D om ni­

p ro ­

C onstantul colaborator al Regelui în m ărirea şi prefacerea Cas­

telului şi a clăd irii num eroaselor anexe a fost arhitectul Curţii,

ajunsese să înţeleagă şi să execute întocm ai in­

tenţiile regale. Carol I vizita aproape zilnic biroul arhitectului şi

Palat.

Mare-i era bucuria când constata că, pe nesim ţite, lucrătorii străini

se înlocuiau p rin m eseriaşi rom âni, cari, in traţi ca sim pli ucenici,

învăţau aşa

pe m aeştrii lor străin i.

de bine m eşteşugul, în cât p u teau înlocui cu folos c h ia r

C astelului. P lan u rile

este

în lă tu rat,

în su şi

C arol

dela

unde

urm ărea lucrările de lem nărie din

atelierele

dependente

de

Arhitectul p ro p riu

străm oşescul

Se lucra de „Se găseau,

pentru

Syl-vei şi am in-

o b ârşia

D u n ării

co n tin u u d is ­

lucru, Italien i

p ie trei

G erm ani

şi

al

S igm aringen

guri l’a a ru n c at acum

spune

zid ărie,

şi

soarta, p resch im b ă

p ia tră ;

aspect cu totul nou.

Sylva, acolo

p e n tru

la

c ă ra tu l

de

 

Pe câ t

greu

de

uşor

se pun eau problem ele

transfo rm ărilo r,

pe

atât

 

de

erau

de

executat,

deoarece

lucrările

nepntândunse

face

şi

v

ara d in cauza lo cu irii Castelului, se îm plineau în co n d iţii din cele

m ai defavorabile iarna, cân d p ărţile supuse rep araţiu n ilo r trebuiau adăpostite sub acoperăm ânt de scânduri. D ar nicio dificultate nu putea opri pasiunea Suveranului, ne m ărturiseşte architectul E rnest, singurul colaborator d in acea vrem e. M arile transform ări începură

în

trupul Castelului, se construeşte splendida sală m aură, cu fântâna

sa în stil larab. A poi urm ează în tre 1902— 906 crearea nouei săli de

m uzică cu a sa galerie de m arm oră, p rin care se m ăreşte conside­

rabil planul Castelului

n o rd ic ă cu

tre

1890— 93 cân d , în

locul pergolei,

cc

reu n ea arip a

sp re R ăsărit; în p arter se înfiinţează sala de

anine şi se transform ă coridorul din p arte r şi etaj; se m ăreşte ate­ lierul d in sp re N ord al Reginei, înm ulţindu^se totodată cam erele

d in m ansardă. Toate aceste m odificări interioare im plică schim ­

barea faţadelor. P rincipala transform are a aspectului general al

C astelului

se

obţine

p rin

sch im b area

rad icală

a

turnului,

ce

se

în

alţă

cu m u lt

faţă

de

cel

vechiu. Astfel m ărit Castelul

are

nevoie

de

o bază m ai largă,

ce

se

obţine p rin

crearea

unor

serii de

terase '

ce

se câştigă

asu p ra p ă d u rii,

m ai ales

în sp re

N ord

şi

R ăsărit. In

răstim p u l dela 1907— 10 se instalează în c ăp e rile p e n tru oaspeţi, zise

ap

a rtam e n tu l im perial, şi m obilate în tr ’un

foarte bogat

stil baroc al

M

ăriei T heresia. A lături se m ontează o sufragerie intim ă. L u crări

m

onum entale

se în tre p rin d

în sala

coloanelor de m arm u ră. O

miare

schim bare se

produce

în

in terio ru l Castelului suprim ând u-se

prin-

cipala> curte in te rio a ră , ce se înlocui p r in tr ’un hali aco p erit cu un

sa, Suveranul atrăgea a- m asă, şi apăsând p e un

colosalul plafon, a cărui p er­

plafon m obil d e sticlă.

tenţia invitaţilor, ce se retrăgeau

buton

M ândru de in o v aţia

în

aci după

m işcare

electric

El

punea

fectă

m an ev rare

este

în tr ’ad ev ăr

uim itoare.

Bogatele

scu lp tu ri în

lem n, ce îm preună cu

reliefurile

în

alabastru

ornează

această

m ă­

reaţă

m ăriei

încăpere,

din

Ţoaţe

în altă de

două

caturi,

Brema. aceste m inunate

încăperi,

sunt

răm ase

im itate

după

neutilizate

sala

după

p ri­

dis­

p ariţia făuritorului lor, recapătă splendoarea

lor de odinioară p rin

com em orarea

de

atât pentru

afirm a

existenţa

o ju­

dinastiei rom âne.

gând întreg

poporul

rom ânesc ia

p arte

la

se r­

desfăşura

în

prezenţa

diferite ţări ale Europei.

tu turor m em brilor

dinastiei,

zor la te rm in a re a c lă d irii.

ne

C arm en Ţ igani

Români

rului, Albanezi şi G reci săpau la c a rie re le

Austriaci la lem nărie, T u rc i coceau că răm id a , F ran cezii desinau,

şi

va­

Englezii .măsurau. Pe şa n tie r în tâ ln e ai

o sută

de costum e naţionale

şi se vorbeau

p atru sp rezece

lim bi.

In

toate

idiom ele,

pe

toate

to­

nurile cântau,

motos, de oam eni, de c a i, de boi

se

certau ,

se

în ju ra u ;

şi

un

am estec

de bivoli.

p ito resc

şi

zgo­

Regele era în to td ea u n a

pe

schele,

co n d u cân d

lucrul. D in

când

In când mă

urcam

şi

eu,

d ar

coboram

iute

şi

alergam

p e

m alul

Peleşului, să stau

de vorbă

eu el”.

 

Tot Carmen

S ylva

ne

m ai

spune,

în

tim pul

n o p ţii

veneau

urşi prin îm prejurul c lăd irii. O p ro b ă de sălb ăticiu n ea locului ales

pentru Regala reşed in ţă.

term inate.

în

m ă­

năstirea Sinaia,

Statului şi ai arm atei. In faţa castelului un batalio n de vân ăto ri, cu

drapel şi muzică, a d a t o n o ru rile. M itropolitul P rim at, u rm at de tot

ofi­

soborul de preoţi

d em n ita rilo r

In toamna anului 1880, castelul şi d ep en d in ţele

Se lucrase la această

m onum entală

clăd ire

La 25

Sept./7

O ctom brie

1883,

S uveranii

zi

la

9 d im ineaţa, un

serv iciu

în

p rezenţa

M itropolitului

ai M itropoliei

şi

ue

a

fură

ÎO ani. lu a ră

reşed in ţa

la

au

castel.

In acea

divin

a P rim at,

avut loc

călugării

m ăn ăstirii,

ciat un

te-Deum şi

a

sfin ţit

apele. A poi,

G eneralul

şeful

Casei Militare a Regelui C arol I, a cetit u rm ăto ru l „Eu, Carol 1, D om n şi Rege Cu Elisabeta R egina

C reţeanu, d ocum ent:

După o silinţă

neobosită

de

doi ani,

în

luptă cu

un

tărâm

ne­

statornic, străbătut de isvoare, isbulit-am a p une la poalele Buce- giului, temelia acestei clă d iri, in anul m â n tu irei 1875, iar al D om ­ niei Noastre al IX-lea. Zidirea s'a oprit pe tim p u l războiului p entru neatârnarea R o­ mâniei.

casă a noastră in anul m â n tu irei 1883, iar

Intrat-am in această

al Domniei Noastre al X V II-lea; datu-i-am

LEŞULUI".

Acest docum ent a fost setmnat d e

acolo.

Bardul Vasile A leesa.ndri încheagă Regelui:

litul Primat şi de

toţi cei

aflaţi

serb ările organizate d e Regele Carol II, num e: ,,C A STE LU L
serb ările
organizate d e
Regele
Carol
II,
num e:
,,C A STE LU L
PE-
M arelui
Său
Predecesor
câ t
şi
pen tru

à

că tre

Suverani, d e M itropo­

m ătate

de veac a leagănului

In tr’acest în alt

în u rm ăto ru l q u atren gândul

bările ce se vor

veniţi din

Cabinetul de

lucru

al Regelui Carol I din

castelul Peleş a rămas

neschim bat

dela

m oartea

Suveranului

D UMINICĂ

când s ’a

se rid ic a t

vor

în

sărb ăto ri

pe

P ia tra

stilul

cincizeci

de

ani

de

cu­

arsă, Peleşul.

un

Castelul zidit

renaşterei

Peleşul.

a p a r

în

germ ane

faţă c h ip u rile

e

noscut de

lui

Vodă Carol I, al Carm en Sylvei; iar celor m ai tineri,

ciobănaş,

a p a r

toţi sub acest num e:

de

Peleş,

tablou

de

ne

Când» vorbim

ca

în tr ’un

G rigorescu, —

*A

Vederea stânei regale, clădită

după înălţarea castelului Peleş

Regele

F erd in a n d

la Sinaia

frum os, cu cavalul în

gu ră;

o

ţărăn cu ţă

cu

fusul

în

m

ână, —• în poiana verde

 

«

n

ăstirea, şi D om nitorul plănuise

Chipul ciobănaşului cu cavalul l-am văzut ¡popularizat

în a in te să-şi ¡aleagă reşedinţa de

p rin fotografii, acum (douăzeci de ani: era actualul Rege

vară

la

B istriţa,

în

Vâlcea,

ca-

fotografiat în ch iar p6iana din faţa Peleşului, iar ţă­

re-1

atrăgea

p rin

arhaism ul

re-

răncuţa cu

fus, —

dom niţa

Elisabeta.

Leagănul întregei ifamilii regale, Peleşul e plin de a-

giunei. P op o sit sp re seară ia mă­

n ăstirea

se

S inaiei,

Domnitorul

m

in

tiri

pentru

S uveran;

acolo

şi-a

petrecut

doar

copi­

în d răg o sti de îm prejurim i. Ră­

lăria, acolo a pus întâia o ară uniform a m ilitară,

acolo

ni ise

ceasuri

întregi,

ca

ad-

a

învăţat să buchisească — şi tot acolo a cunoscut, ca

 

n

ire

p riv eliştea

şi să respire ae­

nicăeri în

altă parte, — sufletul unchiului Său.

 

rul

 

La

Sinaia,

în

preajm a

Peleşului

neîngrădit

de

p ro ­

R evine

şi

în

anul următor, a-

tocol, Carol al II-lea a cunoscut de copil frum useţea graiului şi a pajiştei rom âneşti.

Re­

de ta­

d reap ta

sipune

blouri

în

gele Ferdiraand preţuia, d in toată

tras de aceleaşi frum useţi. Iar in

1870 aduce şi p e Principesa Eli-

sa'beta, carii se îndrăgosteşte de

p ă d u re a ce în co n jo ară mănăsti­

rea. T ân ăra p ere ch e locueşte, lip­

s iţi de co n fo rt, în chiliile primi­

tiv e ale m â n ăstire i; în tr’una din

plim b ări p rin p ădure, ’ hotărăsc

co n stru iască o casă de ţară

co n fo rtab ilă. D ar locul ales apar­

ţin e E foriei

D ragostea

ce

de

Pfeleş,

S uveranul o

« re

m oştenită.

Ribascu,

bogata colecţie

poiana

avea,

o

pictură

reprezentând

M artha

din

castelului

P rin c ip e sa

I:

ore ¡întregi

ca

portretul

„Putea

lui F erdinand

sta

toate ascunzişurile şi frum useţile ei.

privească

poiana, cu

să-şi

iCarol al II-lea n ’a locuit in Peleş decât acum , ca T ege;

E ra

a

stat la

Pelişor,

d ar

m ai

ales

sub p riv ire a

la

Casa

ori asculta cum inte, în

organizate ide C arm en

în

fiece dim ineaţă în

isto ric

—• fiin d c ă

C arol

chestiuni

im portante

apoi

pe

terasele

de

vână­

copil

toare — cum i se spunea Foişorului. Venia însă în vizită în fie­

care zi la Pelelş, u nde bogata sală a arm elor,

certele

S pitalelor Civile, cari

locului.

la

identic

au

un

legat

d rastic:

nu

pot

schim ba

destinaţia

b lâ n d ă a u n ch iu lu i a sala de
b lâ n d ă
a
u n ch iu lu i
a
sala de m uzică, con­
se J u c
în
P erechea p rin c ia ră
p

Sylva. cabinetul d e lucru

al lui Vodă

p e valea Prahovei.

In

August

1872

D oderer,

lane,

Sinaia.

o c e le b ritate

a co n stru cţiile

u n d e

I

de

n u studiat p lin e

lu cra

n icio d ată

la

— ,

Carol

de

soare

şi

II

d e

¡flori

In an ii

alege alt loc

e castelul acuin — pro­

face un sch im b , dându-i alt teren

S inaia, arhitectul vienez

I ăile Hercu-

ca ia

pe

— u nde

rie tă ţile Se. G reţulescu, cu ca re

tjm pului,

fuseseră

Carol I,

— cabinet râmaseşi astăzi aşa cum a fast când a m urit m arele rege:

cu p u p itru l lângă biurou, cu h ârtiile m eticulos aşezate în ordine, şi creionul cu vârf lung, p reg ătit p en tru însem nări. Acolo, lângă

p u p itru l când

b iurou,

îşi saluta

avea unchiul şi d isp ă re a

e chem at la m ăn ăstirea

care rid ic a te

co n stru ise un

sol

aceia, tâ n ă ra p e re c h e p rin c ia ră

tirei, spre a avea la ¡îndemână o locuinţă

renovează chiliile mânăs- ca lumea.

N

otăm

nu

exista

în c ă

drum

de

fer

şi

d o m

n ito rii călătorian

cu poştalionul.

 

C

onstrucţia în cep e la 1873. P atru sute

de

lu c ră to ri, de paisprezece

n aţio n alită ţi d ife rite :

(scu lp to ri) rom âni

nem ţi

(d u lg h e ri), tu rci

(că ră m id a ri), italieni

(terasam ente)

etc., etc. lucrează p e şantier.

Se sapă tem eliile, — se lucrează la şosea, d ar lu crările înaintează aneyoe. T eren u l ales e plin de isvoare, — lu c ră rile se sunpă şi

'banii se irosesc în

deal întreg pleacă

la vale, cu tot m aterialul adunat

vânt

La un m om ent

dat, un

 

Pe p u p itru l regelui

Carol I a răm as şi acum deschis, ultim ul

ra­

p

o rt

ce

i

s’a

ad resat,

în

1914, p riv ito r la aşezarea

tru p elo r d e

g ra­

niţă

 

Peleşul devenit acum

jfc com oară isto rică şi m uzeu preţio s, s’ia năs­

cut

în

sbucium

P uţini

su n t

acei

ca ri

îm prejurările,

d ar

■mai ales g reu tăţile lui

V odă

C arol

I,

cunosc p e n tru

a-şi asig u ra o reşe­

d in ţă

de vară, dem nă d e

el.

D om nitorului

îi

iplăceau

excursiunile.

se

născuseră,

I n tr ’o

vrem e

cân d

I cutreera

alp i­

Abia

în

1875

se

poate

p u n e

p ia tra

fundam entală

a

castelului,

nism ul

şi

turism ul

nici

nu

Carol

ţara,

d u p ă c e

P rin ţu l

avusese

de

lu p tat

cu g reu tă ţi

ins-'rmontaibUe.

unţii. I n tr ’o astfel

m

năstirea

Sinaia.

E ra

de

îm p re ju ra re în

August 1866 a ajuns —

faptul,

la

acolo,

accentuăm

singură

m ă­

mâ-

D

om nitorul spune

„Să se

rid ice

la

acest castel şi să fie

atunci

festivitate:

cu

bine

t

rm inat pen iru n

d ev en i leagănul dinastiei

ale

nale”. P rin ţu l

for,

actului

d e fundaţie, care are ur­

m ătorul

naţio­

Mele,

dinastiei

Ghica, primul e-

apoi

text:

citire

CAROL I,

P rin

grafia

lui Dumne­

naţionali:.

La

iv ii de fală şi viitori sănă­

tate;

zeu

şi

voinţa

al

D om n

Românilor,

A stăzi Duminică, la 10

August, 1875, Noi Carol de

H

ohenzollern Domn al Ro­

m

â n ilo r, in

al treizeci şi

şaselea

an

al naşlerei

N oastre dinpreună cu Eli-

Publicăm in aceaxtă pagină câteva Iolo­

grafii istorice: Sus: Regele Ferdinands!

stâ n g a : Regina FAiso-

beta

in braţe, in tr’o trăsurică m ică, cu care re­

gina poetă obicinuia să se preumble. In pi­ cioare, lângă trăsură, P rincipesa Mnrimu

Principesa lleami

P rincipesu

Elixabeta;

S ylva j

(C arm en

cu

<actuala

regină

a

Jugo.tlaviei)

abelu Doamna, scum pa noastră solie, şi cu ajutorut Celui a Tot- Puternic, rim pus tem elia Caste­ lului Peleş pe m oşia noastră

Piţtra-Arsă, in vecinătatea s fin ­

tei mănăstiri Sinaia, zid ită

la a-

nnl H95, de către ki Cantacuzino.

Spătarul

Mi-

Heyeie Carul I adm iră mtchiMura unui soldat

Clădirea acestui castel s'a in- ceput in anul al zecilea al D om ­

niei Xoaslre, fiind preşed in te al

Consiliului de M iniştri, D. Las-

al Sena -

Inlui I.PS. M itropolitul P rim at Calinic iliclescu şi preşed in te ni Adunării Deputaţilor P rin c i­ pele Dumitru Ghika; iar S ta riţ ni SI. Mănăstiri Sinaia S. S. A r­ himandritul Onofrei. In acelaş ai s’a început şi construcţia drumului de fier, care va lega oraşul Ploeşti cu Braşovul, p rin mita Prahovei.

cir Calurgi, preşedinte

Drept care am subscris a-

cmla, spre a noastră pom enire

in veacurile viitoare.

Mareşalul Curţei, Th. Văcă- reseu, citeşte urm ătorul act de

construcţie care fu sigilat şi pus

intr’un tub

temelii:

Joi Carol de H ohenzollern, Domn al Românilor, şi Elisabeta dt Wied, Doamna R om ânilor, omporuncii ridicarea castelului Peliş, pentru ca să ne fie pe timp de‘vară reşedinţă sănă­

de plumb şi zid it în

toasă şi binecuvântată. P entru

arhi-

Itelul Wilhelm Doderer, p ro fe­ sat de arhitectură la şcoala p o ­ litehnică din Viena, să lucreze

msla am însărcinat pe

planurile castelului şi d ep e n d in ­ ţelor, conducând construcţia. Ca

desem ­

nat pe arhitectul loan Schultz din Lemberg, căruia i-am în­

diriguitor al lucrării, am

credinţat in de-aproape

Kjhtrea lucrărilor tehnice.

supra-

Am

ui numit, in afară de aceştia

fi un comitet

campus din: sculptorul C ureţi llarlin Stohr şi din secretarii si¡firi particulari George Coulin şi Ludovic Basset, cari să su­ pravegheze chettuelile.

Dependinţele castelului pro­ iectate lot-odată coprind: eco­ nomului, pavilionul de vânătoa­ resau casa pădurii, grajdurile, ţâţânile cu ţevăria de apă şi parcul Pentru ca să asigurăm

edificiului o mare durată şi ca ¡ii păstreze ani îndelungaţi a- mtirea numelui Nostru, s’au întrebuinţat pentru clădire, cele

mi bune procedee de co n stru c­

ţie: jondaţianile sale au fo st fi­ şe:ute pe adânci tem elii de be­ ton şi aparate de puternice zi- lirii contra îm pingerii m unte- ai. Pe căi u fost cu putinţă, ma- irialele de construcţie r.a fost iiate numai dupe dom eniile ’mire: zidăria a fost făcută inpiatra de Prahova, ziduită cu

ar; piatra cioplită a fost scoasă

irle din carierile Piatra-Arsă,

de

construcţie,

parte din carierile Lunca-Mtire de lângă m ănăstirea Brebu; pia­ tra verde a fost adusă dela Slă-

a

d in pădurile Noastre, au fost lucrate şi arse

chiar pe şantier, Ţara neprodu­

când fier, l-ani adus d in streină- tale. D upă dorinţa N oastră s’au întrebuinţat num ai Rom âni ca zidari şi dulgheri, dar sunt aci şi m u lţi m eşteşugari din afară. Salariile plătite sunt urm ătoa­

rele:

după

m erit,

sa­

lahorii 3 lei; cioplitorii în piă-

nic;

lem năria

pentru

bina

fo st tăiată

cărăm izile

zidarii

dela 5

şi

la

dulgherii,

7

lei pe

zi;

iră

suni

retribuiţi

după

natura

şi cantitatea m uncii lor;

lucrul

unui m etru

cub

de piatră

moale

revin e

la aproape

două sute

lei.

Kilogram ul

de

fontă

costă

adus

de

fier forgeat şasezeci. Metru cub

de piatră se plăteşte şase lei şi cin cizeci bani. Varul revine la douăzeci şi şase lei chintalul

la

cin ci lei m etrul cub. Mia de că­ răm izi revine la treizeci şi cinci până la p a tru zeci lei; lucrările

şi

zece

da­

te, ca să lăsăm urm aşilor n oştri

o

ac­

patruzeci

pe

şantier

bani

şi

m etric;

de

nisipul

din

costă

Prahova

leu

aceste

terasam ent

Am

m ărturisire

tuale

de

lucru,

un ba n i m etru l cu ren t”.

consem nat

de

în

aci

condiţiile

scum pa

Ţară,

ale cărei destine Ne-au fost în ­

credinţate

pe voca, pen tru ca El s’o aibă n eîn ­

in ­

nu

de

A

Tot-Pulernicnl,

de

a-L

care

încetăm

cetat

în

Sfânta

Sa

pază”.

 

In

acelaş

tub

s’au

pus

şi

câ­

teva

m onede

de

aur, azi extrem

de

rare, care

aveau

efigia Dom ­

chel­

tuiseră, dar castelul tot nu era gata. A rhitectul D oderer afirm ă că cheltuelile construcţiei caste­

se

ivesc neînţelegeri. P rin cip ele nu

putea plăti această sum ă. E ra îngrijorat, — şi nu ştia de unde va putea achita restul. R enunţă la serviciile lui D oderer, în cre­ dinţează ajutorului acestuia, a r­

de-a

reduice

viz

lului

Intre

de

700 anii lei. B anii se

costa

vor D om nitor

trei

şi

m ilioane

arhitect

hitectul

Sohulz

planurile,

m isiunea

de-a

îm puţina

cheltuelile

La 1876 lu crările se în treru p

R ăsboiul! Aibia în

reluate. L u crările

conservat destul de

făcute

1878, ele su n t

în a in te

s ’au

bine. Isvoa-

rele

de sub tem elie fuseseră caip-

tate

în tr ’un

canal.

In am in tirea

• acestor isvoare, D om nitorul Ca­

rol a pus ca unul dintre isvoare

condus în tr ’o m ică fâ n tâ ­ avea să se instaleze în su­

nă, ce

s ă

fie

fragerie. Şi astăzi încă, în mij

sufra­

care

din

La 1881, după p ro clam area r e ­ gatului, perechea regală vine d in nou la Sinaia. L ucrările su n t re­

începute

Chiar

cifra lui D oderer, e dublată Cheltuelile în să au fost eşalo­ nate. Vodă Carol afectă din lista

Sa civ ilă câte 500 m ii lei anual.

lu cră­

Devizul

locul im ensei m ese d in

gerie,

se

află

m icul

m ai

avuz,

im iproşcă apa

In

cu

isvor

m ultă

energie.

e m ult întrecut.

O ctom brie

1883

rile fură term inate. Costaseră 6.500.000 lei aur.

Oc­

im pu­

Inaugurarea

ca

o

avu

loc

la

7

tom brie

solem nitate

Câte n ’a tră it Peleşul! Bornă-

nia

a

devenit

independentă,

-

stă

p ân ii lui

au

devenit Begi;

s ’a

clăd it aipoi P elişorul,

p en tru

princiipii

m oştenitori;

Bom ânia

a

devenit

Bom ânia

M are;

iar

Peleşul e astăzi

com oară şi

m u­

zeu

istoric.

Regele

Carol

al

Cum se prezenta m ajordom ul Vi­

n eri seara,

mo-,

derniza, lăindu-si barba

în a in te

de

a

se

nului

şi

pe

care

T urcii

(eram

nătoare.

în

vasali!)

n u

le

aiprobatseră,

Sum a

ch eltu ită p ân ă la 1883

pentru

a circula în

ţară.

m ai

reprezintă

 

realitatea.

Il-lea iubeşte Foişorul, în care

In tre

tim p,

tânăra

pereche

nu F iin d că

de an,

a fost refăcut, înfrum u­

i s’au adăugat moibile,

după

aceea,

an

a c o p ilărit şi a c re sc u t; zilele a-

dom nitoare

suferă

o

lovitură

castelul

cestea se m ută din nou acolo,

grea:

m oare

dom niţa.

In

delir,

seţat, —

dupăce a fost nevoit să stea două veri la Peleş, din cauza cunos­

pentru

m arile

m ica

principesă

obiecte de artă, tablouri de o

valoare nepreţuită. cutului incendiu — ,,Vreau la Peleş, vreau să Louis Basset secretarul p arti­
valoare nepreţuită.
cutului
incendiu
,,Vreau
la
Peleş,
vreau
Louis
Basset
secretarul
p arti­
Peleşul
beau
apă
de la Peleş”
cu lar
al Regelui
Carol I
spunea
festivităţi,
răm âne
p e n tru
Cuvintele
acestea
au
avut
da­
p ân ă
în m om entul m orţei su­
pentru
protocol
rul
provoace
un
legăm ânt
veranului, caseta
sa
particulară
cum

spunea:

 

public,

Băm âne

aşa

duios

leşul.

al tinerei

perechi,

cu

Pe­

cheltuise

16 m ilioane

aur,

în

b are

a fost. Cu o singură schim ­

ritm ului

vreunei :

d ato rită

 

care

nu

sunt

cuprinse

n ici

ta­

m ojordam ul

de la intrare,

care

D ar, s’au ivit din n o u greutăţi

şi

ţa

Carm en

de

a

Sylva

arde

de

d orin­

re­

de­

vedea

term inat

Se

m ai

Castelul.

făcuse

blourile,

de

arm e.

nici

Cincizeci

de

faim oasa

ani!

O

colecţie

de

viaţă

purta_ barbă

gurată

De

inau­

ras

Sâm bătă, m ajordom ul nu ifhai

prin

Carol

trad iţia

I,

a

fost

de

pede

un

om!

p o a rtă

barba

M.

D.

A

p

ă

r ă

-

f i

 

C

o

p

a

l u

l

!

N u lăsa sa fie atins de muţte, de insecte, căci ele poartă mii de baccili, mii de pericole! Un singur baccil e suficient pentru a-|i înbolnăvi

copilul, ¡a FiYsTOX care distruge pe loc orice insectă fără a fi vătămător pentru om.

f-TOJ

A

.

Î m

A

ju u

K im m

m

LEG»

L EGENDA spune că Regele C arol I şi R egina E lisabeta,

m inunatul

chi­

lor

au

ales

valea

fiin d că

Peleşului

unica

p en tru

a

ridica

castel,

principesă

defunctă,

n

u ită

d e

boaflă,

a r

f i

spus,

in

agonie:

V reau

să m ă -duc

la

S inaia, ca să b eau apă

din Peleş!„.

Se

sagele

D

p are

însă

poeta

a

ales

Carm en

acest

Sylva,

ferm ecată

a

fi

pei-

le a g ă n u l

fă­

Suve­

de

cari

carpatine,

loc,

penU'u

inastiei”. Regele Carol invita la Castel oam eni p olitici,

ceau

ranul C arm en. Sylva

în

excursii,

în

frăgezim ea

redingote

poeta

de

şi

jobene,

odinioară,

îm preună

care

visase

cu

fragedă

brădetului dela Sinaia, deveni o doam nă

cu fragedă brădetului dela Sinaia, deveni o doam nă M ănăstirea chiliilor Sinaia, locuite cu de

M ănăstirea

chiliilor

Sinaia,

locuite

cu

de

pridvorul

Carol

l

Castelul Pete?, văzut depe temi

din

dreapta

de catedrală, — claveci­

nul p ic tat din 1621, marele pian

B liithner, h a rp a de aur a Carmen

Sylvei şi’ o rg a electrică, par sarco­

fage cu m istere. In vastul castel, care a început a

¡poseda

u m b ra se n io ra lă

şi

a Regelui Caro! 1

şi v ib ra ţii

o

tra d iţie a lui, pluteşte

a m in tire a b lajin ă a Regelui Fer-

din an d .

 

P

en d u lele

bat

la

infinit, în

col­

vrâstnică, cu ochelari, ţinând în braţe

ţu ri

o b scu re

de

taină, măsura lor

pe m ica sa nepoţică, principesa

de

Yt.

N um ai

ceasornicul din ca­

IJeana

m

e ra

de lucru a Regelui Carol I s’a

înco n ju rată

de

celelalte

principese

o

p rit

în

clipa m o rţii sale

ji de doam nele de onoare, R egina E li­

In

definitiv,

in

toate

castelele

sabeta asista astfel la exerciţiile m ili­

su n t

posibile viziuni ca la Else-

tare, depe platoul vânătorilor, conduse

neur

de .sublocotenentul Carol de Hohen-

 

V

eni

apoi

dom nia

Regelui Fer

zolern, care, avea să ajungă Regele

d

in a n d ,

Regele

cel mai glorios

Carol al II-lea ai Rom âniei. P rin ţu l

şi

m ai

n efericit.

Pe

aleele dinspre

purta pe atunci vechea uniform ă de

Stâna

Regală,

excursioniştii întâi-

vânători, cu pene de cocoş

n

iau

ades pe zvelta

Regină iMairia

CÂND

ORNICUL

S’A

OPRIT

m aurii,

fântâna m onum entală aruncă apa p rin

şase guri. Aci, în tre plante exotice, a

stat

senior din G renada, în tre zece trofee

de arm e, eu prăsele de aur şi sidefuri. Cu toată soba de teracotă verde, m ai bine zis cu tot caloriferul, căci soba

e un sim plu ornam ent, sala de consiliu

em ană răceala luxului suprem , ia r în

stran e

La

castelul

Regele

Peleş,

Carol

pe

în

sala

catafalc,

ca

un

sala de m uzică —

o

caţpelă eu

uragan

peste poezia m ondenă a Sinaiei (ie

od in io ară.

cim itirul eroilor

cazino, se ridică

Răsiboiul

a

trecu t

ca

un

Lângă

CORTUL

Agonia

dinand

FERDINAND

dureroasă a regelui Fer-

REGELUI

 

Vom

pătrunde

în

Pelişor,

sub a-

c

e l a ş

sm ălţuit

în

verde,

sub

a c o p e r i ş , c a r e

z a c e

greu

Regele

Ferdi-

n a n j . Ur*căm ipe aleia albă din spa­

tele

C orpului

de

gardă, însoţiţi de j

bu zu n ar m â­

ofi­

ţeresc, foarte spaţiocs, d re p tu n g h iu la r, cu dublu acoperiş

căl­

dură. E aşezat pe

aleele căl­

cate de paşii obosiţi ai S uveranului 'bolnav.

se

vedeo dormeuză som ptuoasă, sp re stânga h iro u l, fotolii

su­

perbe ordudee, crisa n tc m e d esp letite, roze ¡fragede,

plante exotice cu frunzele c a

iniau solemni pe covor, c â in ii săi fav o riţi. Pe b iu ro u l

deacajou, Suveranul aşeza, în şapte aibuime scum pe, o vastă şi multicoloră colecţie de tim b re poştale depe în ­ tregul glob.

suferiniţe m o­

ia roz şi aur, vase

ţuguiat ca de pagodă chineză, rău co n d u c ăto r de

nuşile albe — p rin

tftjerul de serviciu

—- care

şi-a

scos d in

d rep tu l co rtu lu i

o pajişte, în tre

regal. U n

P elişo r

şi

p e

co rt

co rp u l

fi«v u.

m ulte,

d e

lă, spre casrt de a rh itectu ră . în a in tă m

Partea din farfă a

co rtu lu i

cu

flori,

este d esch isă ;

flo ri

nespus

penele

de

în

Lângă Rege, dor-

Era pentru el o rale şi fizice, care

d istra g ere l-au covârşit

dela m a rile

AGONIE REGALĂ

Ploaiacare nu încetase la S inaia de m ulte ceasu ri, in ­ sinua fatidic şi p ersiste n t o p re sim ţire d e m are în tr is ­ tare.

toată

cheltuit, se

stiivgeau aproape d e tot, d in câ n d în când, răm ân ân d

ai

tot, o ch ii

obosiţi şi roşii ai celor din ju ru l R egelui F erd in a n d .

Lămpile electrice depe străzi au noaptea, dar din cauza excesului de

doar becurile vag în ro şite, ca o sum pădurii.

ă

La fel, se închideau în castel,

stat

a p rin se

cu re n t

de

o ch i

de

p lân şi

ap ro ap e

Sus, la casteluî Peleş,

la

p o a rta

de

fier .negru,

p rin

Castelul 1‘eleş, care sărbătoreşte 50 ani de existenţă a văzut patru

generaţii de regi. In acest castel şi-au dat sfârşitul Regele Carol I şi Regele F erdinand l. Aci şi-a p etrecut copilăria Regele nostru de azi şi creşte Voevodul Mihai, regele nostru de m âine. Castelul Peleş îşi îm pleteşte existenta cu istoria neam ului rom ânesc. In

fotografia

noastră

Regele

F erdinand

pe

catafalc

care Regele Ferdinand cobora o d in io a ră p e lângă statui,

a p ă

albastră, in scokole vaste, — cei d o i lei d e p ia tr ă veghează cen u şii, trişti

pealeele rozate, depe terasele

cu b alu strad e

albe

şi

bazine

cu

M em brii C urţii

şi

ofiţerii

din

garnizoană se aflau în acest hol,

cu ornam ente bogate, asupra că­

siune, îi dă târcoale, gata la p ri­ m ul gest a l sem aforului, s& pleci

cu

d. Vaida

spre

Rucureşti,

sau

E

târziu. Dar clopotul

o rn icu lu i

vârful

castelului

nu

bate,

ro

ra

cade

o

lum ină colorată,

spre Cluj. E faim osul, istoricul

fiindcă a fost îndesat ou vată. La

d in co rp u l

de

g ard ă,

bloc

g ran ito id

p

rin

tavanul de

vitralii. Soarele

„vagon dela S inaia”, în care în

cu porţi grele de stejar şi

teaptă. Garda nu doarm e. G arajele su n t lum inate ca

sunt gata, cu şoferii la volan, cu .farurile Umbre nelămurite se streco ră p e alei.

tu rn u ri ascuţite, o fiţe ru l de

ap rin se.

serv iciu

aş­

fie

p u tern ică şi au rită; ea scoate în relief sculpturile lem nului de

nuc,

ani-

unează

grele.

p rin

când

Regele

în

ex-

salonul

introduşi

goiblinurilor

de

afară,

face

ca

lum ina

pereţii

şi

fost

m arm ură

artă

cu

M om entul

în

hol

tim pul

până

liului şi-a fum at p ip a de muzeu

a

trei

crize

politice,

Consi­

ziua; m aşinele

acum ,

preşedintele

ce

acoperă

figurile

au

m aur.

a

coborît

-

- Am auait că dorm itează

Doarme?

SANDU VORNEA

Herrlulius, cam erierul c u b a rb ă blondă, cu ochii alb a ştri, plânse tatr'un colţ.

\ —Nu s’a chinuit

stins.

M iniştrii

adevărate

coridoare

de

galerii

de

Aşa dair, Regele F e rd in a n d s’a

Agenţi fantomatici

de

O m otoci­

cleta pocneşte şi d isp are săgeată

luate cu asalt. Zgomot de d eclan şarea p o rn irilo r autom ate. M otoare vibrează.

vale. Somptua-sele m aşini su n t

sig u ran ţă,

în

aleargă

p rin

ploaie.

regina E lisabeta, a fost solem n; Suveranul a p rim it felicitările

C urţii, p rin m areşalul Palatului.
C urţii, p rin m areşalul Palatului.

AutomoDilele vijelioase

îm pung

bezna

lu m

in ile

d rep te

ale

fa­

rurilor, — insecte enorm e « b u rân d

cu cu elitre

de

arg in t. S intaxa c ir ­

culaţiei, afişată p e

stâlp ii d e la ră sp

â n tii, —

„la

pas” —

e

abolită.

Iu

urmă, la castel,

febrile

MICUL

ap e lu ri telefonice

MOŞTENITOR

Se deschide testam entul

Regeflui F erd in a n d .

El

lăsa

Regelui Mi

bai Castelul Peleş, ia r R eginei M aria P elişorul şi O avalierhaus.

Şi micul Rege M ihai, îşi reluă

astfel

reşe d in ţa

la

castelul

Peleş.

Dimineaţa, pe

terasele c u

sta tu i

c e

se

oglindesc

în

b azin ele

al­

bastre, regele Mihai

se

jo acă

p r in tr e

gram ineele

subalpinc,

în

so­

lemnitatea crinilor

pe »lei; e aoum co n cu ren t la o maire c u rsă d e autom obile. In

ginaţia lui de copil, c e rc u l nu torpedo de curse

roşii,

în

um bra

d aliilo r

grase.

Regele

aleargă

im a­

are nevoie de anvelope, cta să

fie un

Seara însă, umbre se lasă peste p in ii p ăro şi — fia re în crem en ite

de vrăji

necunoscute, —

peste ciu d ăţe n ia

b raz ilo r

trai.sp la n ta ţi

de

pe Himalaia, peste p in ii

c u

ace

duble,

lungi

şi

negre,

ca

acele

de

cap. Seara, răcoarea m u n ţilo r se strec o ară c a un fio r de nelăm u­

rităîngrijorare în Dar acum e ora

sufletul

d e

copilului regesc

au r

Ia scara

a n u n ţă :

de onoare

cercul.

plim bare.

de

Aghiotantul cu leduncă

- Sire, landoul a tras

- Eu vreau să m ă joc cu

Maiestatea

V oastră

ştie

P rotocolul

Majestatea Sa

îşi în c h ip u ia

pe atu n ci protocolul, ca p e

o goangă

«naşă, cat un ibalaur, ca pe

care tae limba copiilor n eastâm p ăraţi. Şi vedem

pe„Cardinalul Roşu” d in

florentină a castelului Peleş

un

căp cău n , sau cel p uţin

ca

un

în

p o p ă inte sala

m

atu n ci

se

tabloul lui V elasquez, ce

alflă în

D in

sala m aură,

unde

se

află

o

m onum entală

fântână de m ar­

m

ură

albă

cu

încrustaţii

colo­

rate,

m in iştrii

arm e, îm preună cu

taţi.

fer,

pe

Aci,

s’a

sub

au

în se rv it

trofee

trecut

paza

m edievale,

de

în

sala

ceilalţi in v i­

arm u rilo r

de

dejunul

Afară,

aerul acidulat de sfâr­

şit

de

sezon, şi peisajul ce s’a

pe a lo c u ri,

vână­

Ia

ară m ii

plim bare. Sus, la

torilor, o trom petă sună prelung

te

in v ită