Laborator EEAR

Tema:
1. Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul
2.Relee regulatoare de tensiune
3. Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor
4. Senzori auto, Caracteristici
5. Calibrarea unui injector de benzină

Student: Profesor: Virgil Stoica

Bostan Alexandru
Havril Roberto
Carabet Vlad
1 Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul
1.1 Introducere Majoritatea autovehiculelor sunt echipate, pentru producerea de energie electrică la
bordul acestora, cu generatoare de curent, montate în tampon cu bateria de acumulatoare.
Alternatoarele folosite conțin un generator sincron de curent alternativ trifazat si punte redresoare
pentru a asigura curent continuu la borne. În cazul acestor maşini electrice, reglarea tensiunii de ieşire
se face prin adaptarea curentului prin înfăşurarea de excitaţie. Reglarea tensiunii de ieşire este necesară
deoarece echipamentul electric de pe autovehicule funcţionează la tensiune constantă de o anumită
valoare (12 volţi în cazul autoturismelor şi 24 de volţi în cazul autocamioanelor şi autobuzelor), iar în
cazul în care aceasta nu s-ar realiza, ca urmare a domeniului foarte mare de turaţii şi sarcini la care
generatorul trebuie să lucreze, tensiunea de ieşire ar varia într-un domeniu foarte larg. În lucrarea de
faţă, se urmăreşte ridicarea caracteristicilor alternatorului, şi anume: caracteristica de mers în gol,
caracteristica externă sau de sarcina şi caracteristica de reglare. 1. Caracteristica de mers în gol
reprezintă variaţia tensiunii la bornele alternatorului în funcţie de curentul prin înfăşurarea de excitaţie
pentru turaţie constantă şi curent de sarcină nul. 2. Caracteristica externă reprezintă variaţia tensiunii la
bornele generatorului în funcţie de curentul debitat de acesta pentru turaţie şi curent prin înfăşurarea
de excitaţie constante. 3. Caracteristica de reglare reprezintă variaţia curentului de excitaţie în funcţie
de curentul debitat de alternator pentru o tensiune la bornele alternatorului şi turaţie constante.
Determinarea caracteristicilor mai sus menţionate se va face folosind standul din Figura 1.1.

1.2 Prezentarea standului experimental Stand este alcătuit dintr-un motor electric de curent continuu
M, folosit pentru antrenarea alternatorului GS prin intermediul cuplajului C. Motorul electric de curent
continuu este alimentat cu curent de la o sursă reglabilă S1 , având astfel posibilitatea reglării turaţiei.
Excitaţia alternatorului este alimentată de la o a doua sursă reglabilă de curent continuu S2, putând
astfel să modificăm curentul de excitaţie Ie necesar pentru ridicarea caracteristicilor. Monitorizarea
curentului prin înfăşurarea de excitaţie se face cu ajutorul ampermetrului legat în serie cu aceasta, iar
tensiunea la bornele înfăşurării se determină cu ajutorul voltmetrului conectat în paralel (sau se citesc
direct de pe afișajul electronic al sursei de tensiune). La bornele alternatorului este conectat un
consumator rezistiv Rconsumator , care permite modificarea încărcării alternatorului, respectiv
asigurarea diferitelor sarcini. Monitorizarea curentului furnizat de alternator se face cu ajutorul
ampermetrului conectat în serie cu acesta, iar tensiunea la bornele alternatorului este monitorizată cu
ajutorul voltmetrului conectat în paralel. Turaţia alternatorului se va determina folosind un turometru T.
Pentru ridicarea acestei caracteristici se deconectează consumatorul de la bornele alternatorului astfel
ca, pe toată durata încercărilor, curentul furnizat de maşina electrică să fie nul. Folosind potenţiometrele
de pe sursa de alimentare a motorului, se reglează tensiunea şi implicit turaţia acestuia. Se aduce
motorul la turaţia dorită, valoarea acesteia fiind citită de pe ecranul turometrului. Cu ajutorul celei de a
doua surse de alimentare, se asigură diferite nivele pentru curentul de excitaţie. Pentru fiecare valoare a
curentului de excitaţie, se măsoară tensiunea la bornele alternatorului. Valorile înregistrate vor fi scrise
într-un tabel de forma:

Caract
de mers
in gol
Nr.crt. N[rot/min] Ie[A] U[V]
1 1000 1 0.6
2 1000 2 12
3 1000 3 17
4 1000 4 23
5 1000 4.5 26
6 1000 3.25 20
7 1000 2.25 14.3
8 1000 1.35 8
9 1000 0.71 4
10 1000 0.3 2

Caract. De mers in gol I=0,n=ct

30
tensiunea de alimentare U [V]

25

20

15

10

0
0 1 2 3 4 5
curentul de excitatie Ie [A]

reprezentarea grafica a variaţiei tensiunii la bornele alternatorului în funcţie de curentul de excitaţie.

4. Ridicarea caracteristicii externe

Pentru ridicarea caracteristicii externe, se conectează consumatorul rezistiv la bornele alternatorului, se

reglează turaţia şi curentul prin înfăşurarea de excitaţie, după care se fac o serie de înregistrări ale
tensiunii U şi curentului I, furnizate de către alternator. Trebuie avut grijă ca, la fiecare modificare a
încărcării alternatorului, să se facă ajustările necesare, astfel încât să menţinem constante turaţia şi
curentul prin înfăşurarea de excitaţie. Se vor face astfel de măsurători pentru diferite turaţii şi diferite
valori ale curentului de excitaţie. Valorile măsurate vor fi trecute într-un tabel de forma:

Caract
externa
Nr.crt. N[rot/min] I[A] U[V] Ie[A] Ue [V]
1 1000 0.5 11.5 1.5 9.3
2 1000 1 10.7 1.5 9.3
3 1000 1.5 10.4 1.5 9.3
4 1000 2.2 9.8 1.5 9.3
5 1000 3 9.8 1.5 9.3
6 1000 3.8 9.7 1.5 9.3

Caracteristica externa Ie=ct,n=ct

11.6
tensiunea de alimentare U[V]

11.4
11.2
11
10.8
10.6
10.4 Caract externa
10.2
10
9.8
9.6
0 1 2 3 4
intensitatea curentului de intrare I[A]

reprezentarea grafica variaţiei tensiunii la bornele alternatorului în funcţie de curentul furnizat de

acesta, având ca parametri curentul prin înfăşurarea de excitaţie şi turaţia.
4. Ridicarea caracteristicii de reglare

Pentru ridicarea caracteristicii de reglare, consumatorul trebuie să fie conectat la bornele

alternatorului. Se aduce alternatorul la o anumită turaţie, după care se modifică treptat încărcarea
alternatorului, se reglează de asemenea curentul prin înfăşurarea de excitaţie, astfel încât, la bornele
alternatorului, să avem o tensiune constantă şi egală cu cea necesară pe autovehicul. Se vor înregistra
valorile curentului debitat de maşina electrică şi ale curentului din înfăşurarea de excitaţie. Valorile
măsurate vor fi centralizate într-un tabel de forma:

Caract
de
reglare
Nr.crt. I[A] Ie[A] U[V] N[rot/min]
1 0.37 0.77 6 900
2 0.9 0.78 6 900
3 1.4 0.86 6 900
4 2.6 0.9 6 900
5 3.4 0.96 6 900
6 5.85 1.13 6 900

Caract de reglare Ie=ct,n=ct

1.2

1
curentul debitat I [A]

0.8

0.6
Caract. De reglare
0.4

0.2

0
0 2 4 6 8
curentul de excitatie Ie [A]

reprezentarea grafica variaţiei curentului de excitaţie în funcţie de curentul debitat de alternator având
turaţia şi tensiunea ca parametri
2 Relee regulatoare de tensiune.
2.1 Introducere Funcţionarea generatorului (dinam sau alternator) în „tampon” cu bateria de
acumulatoare şi cu consumatorii din instalaţia electrică a autovehiculelor impune respectarea unor
condiţii: - asigurarea unei tensiuni constante; - limitarea creşterii curenţilor peste o valoare limită; -
asigurarea conectării/deconectării automate a generatorului de la baterie (în cazul dinamului).

1. Tensiunea debitată de generator depinde de turaţie (variabilă în limite largi, conform regimului de
funcţionare al motorului cu ardere internă) şi de sarcină (numărul şi puterea consumatorilor alimentaţi
la un moment dat). În scopul asigurării unei tensiuni constante, se impune utilizarea unui dispozitiv
regulator al tensiunii debitate de generator

2. Limitarea curentului debitat de generator este necesară pentru protejarea generatorului contra
distrugerii prin curenţi de suprasarcină datorită puterii însumate a consumatorilor, atunci când ea
depăşeşte puterea maximă a generatorului. Uzual, alternatoarele „obişnuite” (500-700W) au
proprietatea de autolimitare a curentului prin construcţie (datorită saturaţiei magnetice), caracteristica I
= f(n)│u=ct. are palier la Imax. În concluzie, dispozitivele limitatoare de curent sunt necesare numai la
alternatoarele de putere mare.

3. Conectarea /deconectarea automată a generatorului de la baterie este necesară numai la

generatoarele de tip dinam: în staţionare, bateria s-ar putea descărca pe înfăşurarea indus a dinamului,
rezultând necesitatea releului conjunctor-disjunctor, care asigură cuplarea generatorului la bornele
bateriei când Ugen>UBA şi invers. La generatoarele tip alternator, datorită punţii redresoare cu diode,
circulaţia curentului de la bateria de acumulatoare spre indus este imposibilă, indiferent de nivelul
tensiunilor Ugen. , UBA, astfel că nu este necesar releu conjunctor –disjunctor decât cel mult pentru
deconectarea circuitului de excitaţie.

În concluzie, releele regulatoare pentru alternatoare sunt mai simple decât cele pentru dinam: ele
conţin de obicei numai elemente regulatoare de tensiune, în schimb condiţiile de funcţionare ale
acestora sunt mai grele (circuitul de excitaţie al alternatorului este mai inductiv decât cel al unui dinam).

2.1.1 Relee regulatoare de tensiune Releele regulatoare de tensiune utilizate în sistemele de alimentare
cu energie electrică pentru autovehicule sunt cele de tip releu electromagnetic cu contacte vibratoare
(pe cale de dispariție)
 4 Relee regulatoare de tensiune.

2.2 Descrierea aparaturii: Standul folosit pentru caracterizarea releelor regulatoare de tensiune se
compune dintr-o sursa de reglabila de curent continuu S1de la care se alimentează înfășurarea de
excitație a unui alternator prin intermediul unui releu regulator de tensiune RRT. Pentru monitorizarea,
curenților si tensiunilor din circuit, se folosesc ampermetrele A si voltmetrele V.

Crescator Descrescator
Nr.crt Ie[A] Ue[V] U[V] I[A] P[W] Nr.crt Ie[A] Ue[V] U[V] I[A] P[W]
1 1.18 9.31 9.5 1.36 1.93 1 0.02 0.2 11.8 1.07 12.62
2 1.23 9.59 9.8 1.38 1.73 2 0.02 0.2 11.4 1.04 11.85
3 1.25 9.96 10.1 1.45 2.20 3 0.49 4.47 10.9 0.65 4.89
4 1.28 10.24 10.4 1.47 2.18 4 0.46 4.26 10.4 0.62 4.49
5 0.5 4.35 10.9 0.66 5.02 5 1.25 9.93 10.1 1.43 2.03
6 0.46 4.15 11.4 0.72 6.30 6 1.21 9.6 9.8 1.38 1.91
7 0.02 0.2 11.8 1.07 12.62 7 1.16 9.31 9.5 1.34 1.93
Reprezantarea
12
tensiunea de excitatie Ue [V]

grafica a tensiunii
10

8
de excitatie in

6 functie de tensiune
Crescator
4 Descrescator
2

0
9 9.5 10 10.5 11 11.5 12
tensiunea de intrare U [V]
Electronic Crescator Descrescator
Nr.crt Ie[A] Ue[V] U[V] I[A] P[W] Nr.crt Ie[A] Ue[V] U[V] I[A] P[W]
1 1.51 11.55 12.4 1.6 2.3995 1 0 0.01 14.3 0.01 0.143
2 1.59 12.03 12.9 1.68 2.5443 2 1.71 13.05 14 1.82 3.1645
3 1.66 12.54 13.5 1.75 2.8086 3 1.67 12.58 13.5 1.72 2.2114
4 1.74 13.04 14 1.84 3.0704 4 1.58 12.08 12.9 1.67 2.4566
5 0 0.01 14.3 0.01 0.143 5 1.52 11.53 12.4 1.6 2.3144
14

12
tensiunea de excitatie Ue [V]

10

6 Crescator
Descrescator
4

0
3 Sistemul
12
de aprindere
12.5
cu
13
ruptor13.5
distribuitor
14
6 14.5
tensiunea de intrare U [V]

Reprezentarea grafica a tensiunii de excitatie in functie de tensiune

3 Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor
3.1 Introducere Sistemul electric de aprindere cu ruptor este acela la care comanda bobinei de inducţie,
respectiv a momentului în care trebuie să se genereze scânteia, este realizată mecanic cu ajutorul unui
contact acţionat mecanic de către motorul cu ardere internă. Schema de principiu a unui astfel de
sistem este prezentata in figura

Figura 3.1, Sistemul electric de aprindere cu ruptor distribuitor

3.2 Prezentarea echipamentelor Studiul funcționarii sistemului de aprindere cu ruptor distribuitor se va

face folosind standul din Figura 3.2. Standul se compune dintr-un sistem de aprindere ce echipează
autovehiculele DACIA1300 format dintr-o bobina de inducție BI, un distribuitor D, condensatorul C2
conectat in paralel cu contactul ruptor situat in corpul distribuitorului fisele F si bujia Bj. Sistemul de
aprindere este pus in mișcare cu ajutorul motorului de curent continuu M alimentat de la sursa de
curent reglabila S1.Prin modificarea tensiunii de alimentare a motorului se poate modifica turația
motorului si implicit cea a sistemului de aprindere. Alimentarea sistemului de aprindere se face de la o
sursa de curent reglabila S2. Variația curentului din circuitul primar este monitorizata cu ajutorul
osciloscopului O1. In acest scop in circuitul primar al sistemului de distribuție s-a inserat o rezistenta de
sunt Rs. Caderea de tensiune pe rezistenta de sunt este proporțională cu curentul prin aceasta.

Figura 3.2, Stand experimental pentru studiul sistemului de aprindere

 Nr. crt. Imax[A] n[rot/min] Ualimentare[V]
1 3.47 468.75 6.9
2 3.69 468.75 5.9
3 2.43 468.75 5
4 2.19 468.75 4
5 0.19 468.75 3

variatia tensiunii de alimentare in functie de curentul

de rupere
4
curentul de rupere Imax [A]

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8
tensiunea de alimentare U [V]

Variatia tensiunii de alimentare in functie de curentul de rupere

Nr. crt. Imax[A] n[rot/min] Ualimentare[V]

1 3.24 352.94 5.7 Variatia curentului de rupere
2 3.11 503.35 5.7 in functie de turatie
3 2.4 714.28 5.7
3.5
4 1.83 862.06 5.7
curentul de rupere Imax [A]

3
5 2.54 1250 5.7 2.5
2
1.5
1
Variatia curentului de rupere in functie de turatie 0.5
0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
turatie n [rot/min]
4 Senzori auto, Caracteristici.
4.1 Introducere :Sistemele moderne utilizate pentru controlul autovehiculelor rutiere si a subsistemelor
acestora au la baza senzori, elemente de acționare si microcontrolere. In lucrarea de fata ne vom
concentra atenția asupra sistemului de control al motorului cu ardere interna si in special asupra unor
senzori folosiți in acest scop. Senzorii utilizați pentru controlul motorului sunt variați din punct de
vedere al principiului lor de funcționare si al parametrilor pe care ii monitorizează, ca urmare ei pot fi
clasificați după mai multe criterii si anume:

După mărimea fizica monitorizata avem senzori: 1. de presiune (presiunea aerului in galeria de admisie,
presiunea uleiului in motor, presiunea barometrica, presiunea combustibilului in rampa comuna....)

2. de temperatura (temperatura aerului la intrare in motor, temperatura uleiului, temperatura lichidului

de răcire,....)

3. de poziție (poziția arborelui cotit, poziția axului cu came, poziția pedalei de accelerație...)

4. de debit (debitul de aer care intra in motor....)

5. După principiul de funcționare:

6. Rezistivi (de temperatura, de poziție, presiune)

7. Inductivi (de proximitate)

8. Capacitivi (greutatea șoferului si poziția in scaun)

9. Generatori de tensiunea (poziția arborelui cotit, sonda lambda)

10. De tip Hall (poziția arborelui cotit)

In lucrarea de fata vom analiza semnalele generate de diferite tipuri de senzori dintre care:senzor
inductiv pentru determinarea poziției arborelui cotit, senzor de presiune pentru determinarea presiunii
din galeria de admisie, senzor de temperatura lichid de răcire, senzor de poziție pentru determinarea
poziției pedalei de accelerație

4.2 Prezentarea echipamentelor: Pentru realizarea măsurătorilor se vor folosi senzorii enumerați mai
sus, o sursa reglabila de curent continuu, un osciloscop, si un multimetru. Schemele de conectare a
senzorilor la sursa de tensiune respectiv aparatele de măsura însoțesc standul
 Turatie[rot/m] Tensiunea[mV] T [sec] R1[Ω] R2[Ω]
171 162 21 36 1076
150 158 29 23.40 1115
147 124 36 18.5 1131
109 96 42 14.8 1164
100 96 52 10.7 1216

variatia rezistentei R1 in variatia rezistentei R2 in

fuctie de temperatura fuctie de temperatura
40 1300

rezistenta R [Ω]
rezistenta R [kΩ]

1200
20
1100
0 1000
0 20 40 60 0 10 20 30 40 50 60
temperatura t [℃] temperatura t [℃]

variatia tensiunii in fuctie de

turatii
200
tensiunea de alimentare U [mV]

150
100
50
0
0 50 100 150 200
turatie n [rot/min]
5 Calibrarea unui injector de benzină
5.1 Introducere: Injectoarele folosite in cadrul motoarelor cu aprindere prin scânteie sunt comandate,
prin intermediul unui releu electronic, de către unitatea de comandă a motorului. Injectoarele sunt, de
fapt, nişte supape acționate electromagnetic. Închiderea şi deschiderea acestora se face prin
alimentarea cu energie electrică a electromagnetului. Injectorul este normal închis, el se deschide atunci
când este alimentat cu curent. Doza ce trebuie injectată depinde de regimul de funcţionare al motorului
(turaţie şi sarcină), astfel încât să se obţină un amestec stoichiometric, motorul funcţionând cu un
coeficient al excesului de aer unitar. În aceste condiţii, cantitatea de benzină injectată trebuie adaptată
regimului de funcţionare. Prin modificarea timpului de injecţie (timpul cit injectorul este alimentat cu
curent), se asigură cantităţile de combustibil necesare funcţionării corecte a motorului. În lucrarea de
faţă se va ridica caracteristică a unui injector, aceasta fiind necesară programului de comandă.

5.2 Prezentarea standului experimental :În lucrare se urmăreşte stabilirea corelaţiei dintre timpul de
injecţie şi masa injectată, în condiţii de funcţionare pe stand. În acest scop, s-a realizat un banc
experimental, prezentat în Figura 5.1. Standul se compune dintr-un injector 7, fixat deasupra unei
eprubete gradate, pentru colectarea combustibilului şi pentru măsurarea cantităţii injectate. Pentru
comanda injectorului, se foloseşte o placă de dezvoltare echipată cu un microcontroler NEC 3, iar
comanda se face prin intermediul unui releu electronic 1, care asigură alimentarea injectorului cu
tensiune de la sursa de alimentare 5. Alimentarea cu combustibil se face din rezervorul 6, combustibilul
fiind circulat cu ajutorul pompei 4, iar reglarea presiunii de injecţie se realizează cu ajutorul regulatorului
2, surplusul de combustibil întorcându-se în rezervor. Măsurarea unei singure doze de combustibil este
relativ greu de realizat. În consecinţă, microcontrolerul a fost programat să asigure injecţia unui număr
reglabil de doze, permiţând totodată reglarea timpului de injecţie prin intermediul butoanele de control
ale microcontrolerului, timpul de injecţie cit si numărul de doze fiind afişat pe ecranul
microcontrolerului (numărul de doze este afișat pe ecranul microcontrolerului fără unitate de măsura,
iar timpul de injecție cu unitatea de măsură aferenta, ms). După acumularea cantităţii de combustibil,
acesta poate fi măsurat în vasul gradat şi, în funcţie de numărul de doze comandate de microcontroler,
se poate stabili doza corespunzătoare unei singure injecţii.
4. Se reprezintă grafic variaţia masei de combustibil injectate în funcţie de timpul de injecţie, având
tensiunea de alimentare a injectorului si a pompei ca parametri. 5. Se elaborează un algoritm de calcul al
timpului de injecţie, ce poate fi implementat pe o unitate de comandă.

T[grade
Nr.cr. Ninj Ti[ms] Uinj[V] Up[V] Vcomb[dm^3] V1com[dm^3] m1comb[g] C]
1 200 8 9 7 20 5 5 23
2 200 10 9 7 29 8 8 23
3 200 12 9 7 40 10 10 23
4 200 14 9 7 52 14 14 23
5 200 16 9 7 58 20 20 23

T[grade
Nr.cr. Ninj Ti[ms] Uinj[V] Up[V] Vcomb[dm^3] V1com[dm^3] m1comb[g] C]
1 200 8 9 9 18 25 25 23
2 200 10 9 9 35 31 31 23
3 200 12 9 9 55 34 34 23
4 200 14 9 9 74 42 42 23
5 200 16 9 9 98 48 48 23

T[grade
Nr.cr. Ninj Ti[ms] Uinj[V] Up[V] Vcomb[dm^3] V1com[dm^3] m1comb[g] C]
1 200 8 8 9 19 22 22 23
2 200 10 8 9 34 26 26 23
3 200 12 8 9 52 31 31 23
4 200 14 8 9 71 34 42 23
5 200 16 8 9 96 48 48 23

T[grade
Nr.cr. Ninj Ti[ms] Uinj[V] Up[V] Vcomb[dm^3] V1com[dm^3] m1comb[g] C]
1 200 8 8 7 21 24 24 23
2 200 10 8 7 26 31 31 23
3 200 12 8 7 38 36 36 23
4 200 14 8 7 53 42 42 23
5 200 16 8 7 69 47 47 23
 variatia masei de combustibil injectata in fuctie
de timpul de injectie
18

16

14
timpul de injectie Ti [ms]

12

10 Uinj 9

8 Uinj 9
Uinj 8
6
Uinj 8
4

0
0 20 40 60 80 100 120
volumul de combustibil injectat Vcomb [dm^3]