SOCIOLOGIE URBANA

CURSUL 2
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Sociologia urbana – ramura a sociologiei ce studiaza actorii
sociali care influenţează oraşul, institutiile si organizatiile,
comunitatile si grupurile, ca si interactiunile dintre acestia si
mediul inconjurator
Discipline inrudite – geografia sociala (felul in care oamenii
folosesc spatiul), etnologia / antropologia urbana (studiaza
grupurile mici si relatiile sociale din interiorul acestora, punand
accent pe cercetarea de teren si pe observatia participativa) si
urbanismul
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
ORASUL PREINDUSTRIAL (FEUDAL)
• Sistemul social al orasului se reflecta in tesutul urban (structura fizica) al acestuia. Cu
cat pozitia sociala a cuiva era mai importanta, cu atat locuinta acestuia era mai
impunatoare. Fiecare oras feudal depindea de hinterland-ul sau.
• Individul locuia si lucra in aceeasi cladire, nu exista o separare a acestor functii.
• Orasul era impartit in zone, in functie de ocupatiile locuitorilor. Intalnim astfel zone in
care locuiau diferitele bresle (cizmarii, tesatorii, sticlarii etc.)
• Deosebim si o segregare spatiala dupa etnie.
• In centrul orasului erau amplasate cele mai importante activitati, institutii, ca si
locuintele celor din varful ierarhiei sociale.
• Nu exista clasa mijlocie. Clasa de sus era reprezentata de nobili (printi, lorzi), iar clasa
de jos de tarani, muncitori si artizani
• Statutul unui individ - atribuit de la nastere si nu castigat prin merite sau calitati
personale. Statutul era vizibil atat in stilul de viata al individului, in portul sau
(imbracaminte) si in tipul de locuinta
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
ORASUL PREINDUSTRIAL (FEUDAL)
• Familia largita era o forma de asigurare sociala (tinerii aveau grija de cei in
varsta). In plus asigura mana de lucru necesara in atelierele sau fermele
locale - uneltele folosite in agricultura fiind primitive, sistemul de productie
depindea de puterea oamenilor si animalelor
• Casatoriile erau aranjate, iar partenerii erau foarte tineri. Nu exista o
perioada numita adolescenta, la sfarsitul copilariei individul devenea adult,
se casatorea si incepea sa munceasca
• Datorita molimelor, igienei precare etc. viata era scurta
• In randul maselor, traditiile erau transmise de la o generatie la alta prin viu
grai, prin intermediul cantecelor, proverbelor si legendelor, in timp ce in
randul elitelor, acestea se transmiteau si pe cale scrisa
• O data cu dezvoltarea comertului, apare o noua elita, cea a comerciantilor si
oamenilor de afaceri ce marcheaza trecerea de la orasul feudal la cel
industrial
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
ORASUL INDUSTRIAL
• Aparut ca urmare a unui complex de factori precum
combinatia intre stiinta si tehnica (mai ales in ceea ce priveste
folosirea energiei)
• In aceasta perioada creste atat productivitatea cat si consumul
– datorita reducerii costurilor
• Formarea burgheziei – initial acest termen desemna clasele de
mijloc ale orasului, implicate in comert. In acceptiunea
moderna, burghezia este o clasă socială urbană care deține
capitalul și pârghiile de decizie în societatea capitalista, si care
își desfășoară activitatea în sectorul industrial, comercial și
bancar, stăpânind principalele mijloace de producție
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
ORASUL INDUSTRIAL
• Revolutia industriala s-a declanșat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în
primele decenii ale secolului al XIX-lea. Marea Britanie este prima scenă a
acestor fenomene, o data cu inventarea motorului cu aburi.
• Revoluţia industrială este însoţită de o creştere demografică impresionantă,
precum şi de o intensificare a migraţiei rural-urban, fenomene care au
condus la o dezvoltare urbană fără precedent. Sosirea masivă de emigranți
in SUA, la sfarsitul sec al XIX-lea si inceputul sec XX, a condus la
dezvoltarea economiei americane, Statele Unite devenind prima țară
industrială din lume
• munca manuală este înlocuită de masina
• Presiunea/controlul comunitatii scade
• relatiile sociale devin anonime, superficiale, efemere, utilitariste,
conducand chiar la alienare, instrainare
• Diviziunile sociale ale societatii capitaliste sunt transpuse la nivel spatial –
segregare rezidentiala
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA

ORASUL CHICAGO

Fondat in 1833, distrus de marele incendiu din 1871 (o treime din populatia orasului
ramanand fara locuinta) si reconstruit – cladiri inalte cu structura din otel

Primul zgarie-nor: Home Insurance Building 1885, arhitect: William Le Baron Jenney

Alti arhitecti din Chicago: Daniel Burnham, William LeBaron Jenney, Martin Roche, Louis
Sullivan

Datorita pozitiei strategice (port - lacul Michigan si principal nod de cale ferata)si a
importantei economice si culturale, orasul atrage tot mai multi migranti (la sfarsitul sec XIX si
inceputul sec XX): olandezi, englezi, irlandezi, suedezi, germani, polonezi, italieni, evrei,
cehi, greci, mexicani, ca si un mare numar de negri din sudul Americii

In 1870 ajunge al doilea oras al Statelor Unite si unul dintre cele mai mari orase ale lumii, iar
intre 1870 -1900 populatia orasului creste de la 299,000 locuitori la aprox 1.7 milioane
Home Insurance Building
La inceputul sec XX 80% din populatia orasului era formata din imigranti sau copiii acestora
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Scoala de la Chicago

Departamentul de sociologie al Universitatii din Chicago a fost infiintat in 1892, in acelasi

timp cu Universitatea din Chicago, prin donatia magnatului petrolier John D Rockefeller. In
contextul transformarilor sociale prin care trecea orasul Chicago, la inceputul secolului XX
se contureaza un nou domeniu al sociologiei - sociologia urbana -, cei mai cunoscuti
sociologi din acest domeniu fiind Robert Park, Ernest Burgess si Louis Wirth. Scoala de
sociologie de la Chicago se afirma pe plan national si international in perioada 1915-1935,
dezvoltand un nou model teoretic si o metodologie de cercetare proprie, ce concepea orasul
Chicago asemeni unui laborator social. Metodele de cercetare folosite de sociologii acestei
Scolii erau etnografia si cercetarea documentelor personale.
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Robert Park

– foloseste in analiza orasului teorii si notiuni preluate din stiintele naturii

- considera ca orasele pot fi impartite in zone «naturale» formate prin competitie si segregare,
zone ce concentreaza activitati si ocupatii similare, fiecare avand ordinea sa «morala». Orasul se
aseamana cu un mozaic format din lumi sociale care se ating, dar nu se suprapun. Deosebim
astfel in cadrul orasului diferite teritorii urbane care gazduiesc industria sau zona centrala de
afaceri, ghetourile etnice, comunitatile de imigranti. Locuitorii acestor zone formeaza «speciile
urbane» constituindu-se in grupuri omogene. Speciile urbane mai puternice vor ocupa zonele
mai bune ale orasului

- Interesat de relatiile care se formeaza intre aceste grupuri (de simbioza, succesiune sau
invadare).
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Ernest Burgess
- Interesat de felul in care se grupeaza activitatile si comunitatile umane in
cadrul orasului
- A creat un model concentric al cresterii orasului, pornind de la cazul
orasului Chicago. Considera ca orasul se dezvolta spre exterior, pornind din
zona centrala si identifica cinci zone distincte, caracterizate de o anumita
compozitie sociala, anumite activitati si probleme sociale
- Sustinea ca locul unde traiesc indivizii determina comportamentul acestora
si nu tipul rasial sau genetic al acestora
- mobilitatea era un element esential in intelegerea dezvoltarii orasului
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Ernest Burgess

Orasul preindustrial (S Gideon)

Orasul industrial - modelul concentric

 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Ernest Burgess – modelul concentric al orasului (este si o schema spatiala a integrarii urbane si

mobilitatii sociale)

• Zona 1 – zona centrala ocupata de sectorul serviciilor (mai ales cladiri de birouri)

• Zona 2 – este o zona de tranzitie ocupata de locuinte ieftine, depozite, fabrici vechi, gari autogari (spatiu de

extindere al zonei centrale). In cazul orasului Chicago, aceasta zona era ocupata de imigrantii recenti

(chinezi, irlandezi, polonezi, cehi ce lucrau in cadrul abatoarelor Union Stockyard), avand comunitati etnice

« instabile » Numita si « zona de viciu » datorita bordelurilor si hotelurilor ieftine

• Zona 3 – zona de locuinte (colective) muncitoresti, ocupata de comunitatile etnice « stabile » (cu institutii

comunitare bine puse la punct)

• Zona 4 – zona ocupata de clasa de mijloc, formata din ansambluri de locuinte unifamiliale

• Zona 5 – continea doua subzone:o zona cu locuintele de lux ale claselor de sus, care incercau sa scape de

tumultul oraselor; o alta zona cu locuintele navetistilor

 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
• Studentii Scolii de la Chicago au realizat o serie de harti ale orasului pe care erau evidentiate diferitele
comunitati urbane, hartile fiind folosite pentru a studia organizarea spatiala a delincventei juvenile,
dezorganizarea familiala si viata culturala a orasului
INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Ecologia umana
• Teorie promovata de Scoala de la Chicago, ce imprumuta diferite concepte din
bioecologie, precum simbioza, invazie, succesiune, dominare, etape de crestere,
supraordinare si subordonare, accentuand rolul competitiei si diferentierii
• Concepe orasul ca un rezultat al competitiei dintre indivizi, manifestate atat pe plan
economic, cat si rezidential, fapt ce conduce la diferentiere spatiala
• Orasul este analizat asemeni unui sistem ecologic, format din unitati interdependente
Robert Park:
Orasul este o stare de spirit, un ansamblu de obiceiuri si traditii, de atitudini si sentimente ancorate in aceste
traditii. Orasul nu este doar un mecanism fizic si o constructie artificiala. Este parte a proceselor sociale, este
un produs al naturii, si in special al naturii umane.
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Teme (generale) abordate de sociologia urbana:
• Studiul relatiilor de rudenie, prietenie, vecinatate, profesionale etc.
• Studiul traiectoriilor /mobilitatii sociale, profesionale, familiale, rezidentiale
• Diviziunea sociala a spatiului urban
• Segregarea urbana a grupurilor etnice, religioase sau a altor grupuri sociale (concepte:
enclava, ghetou)
• Studiul comunitatilor de imigranti (studiul primei generatii sau celei de a doua generatii de
imigranti)
• Orasul ca spatiu al socializarii
• Agenti si actori urbani (ex. urbanisti, arhitecti, dezvoltatori)
• Planificare urbana: obiective, metode de interventie, interese publice si private, raporturi de
forta, transformarea urbana
• Renovare, reabilitare (gentrificare) urbana
• Centru si periferie
• Formarea si functionarea cartierelor, formarea suburbiilor
• Modul de viata urban si suburban
• Calitatea vietii urbane
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIA
URBANA
Teme (generale) abordate de sociologia urbana:
• Aproprierea spatiului urban, formarea locului
• Spatiul public si spatiul privat
• Deteritorializarea si reteritorializarea anumitor activitati din cadrul orasului
• Orasul si globalizarea (orasul global)
• Persoanele fara adapost
• Locuintele pentru categorii defavorizate (locuinte sociale, de urgenta, adaposturi)
• Economia informala
• Spatii masculine si spatii feminine
• Viata de noapte a orasului
• Investitiile imobiliare
• Violenta si criminalitatea urbana
• Poluarea (fonica, a aerului, a apei)
• Transportul urban
• Navetistii si migratia rural-urban
 INTRODUCERE IN SOCIOLOGIE

Cercetarile de sociologie urbana se pot face intr-o maniera transversala (observarea unei populatii/ grup etc. la un moment dat) sau
longitudinala (urmarirea grupului studiat de-a lungul timpului)

Metode de cercetare folosite in Scoala de la Chicago - Metoda biografica

William Isaac Thomas si Florian Znaniecki cu lucrarea lor "The Polish Peasant in Europa and America" (15 000 scrisori schimbate între
emigranti polonezi) apãruta în 1927, au publicat primul document biografic în sociologie, care s-a bucurat de o atentie deosebitã.
Departamentul de sociologie al Universitãtii din Chicago a dezvoltat puternic aceastã perspectivã în anii 1920. Fondata dintr-un punct de
vedere teoretic pe psihologia sociala a lui Georges Herbert Mead si puternic recomandata de Ernest W. Burgess, metoda biografica si-a gãsit
un loc important în programul de cercetare al departamentului. In epoca lui Park cercetarea avea un aspect etnografic, tinand întotdeauna cont
de de particularitãtile locale si descoperind aspecte caracteristice pentru Chicago anilor '20.

Metoda biografica

• foloseste istoriile de viata ale subiectilor analizati

• este un mijoc rapid de a ajunge la cunoasterea caracteristicilor sociale ale unui individ, precum itinerariul sãu familial si scolar sau
traiectoria sa socio-profesionala, studiate în raport cu situatia sa prezentã.

• este un instrument de documentare istorica, o sursã documentara difuza si indirecta care ajuta cercetatorul sa obtina date originale pâna
atunci neglijate, abordând directii neexplorate