Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- legenda -
Calin Gruia
Specie a genului epic, populara sau culta, legenda este o naratiune de mica intindere,
care descifreaza cauzele unor fenomene de adevar sau fictiune si care evoca sentimente si
personaje supranaturale, biblice sau istorice. Ea contine viziuni populare, naive, asupra lumii si
insista asupra aspectelor tragice ale conditiei umane. Temele legendelor sunt variate: originea si
insusirile fizice ale unor plante si animale, actiunea spiritelor naturii, viata personajelor biblice,
descrierea unor sarbatori, practici si obiceiuri crestine etc.
Textul ales de mine se numeste “Povestea florii-soarelui” si este o legenda culta scrisa de
Calin Gruia, pe numele sau adevarat Chiril Gurduz – scriitor roman, poet si prozator, cunoscut
mai ales prin volumele sale de povesti pentru copii.
Titlul acestei legende reprezinta numele unei flori deosebite – floarea soarelui, si
semnifica esenta legendei, evocand un fenomen supranatural petrecut in text, acela al
transformarii unei fete intr-o floare a soarelui, din cauza unui blestem.
Actiunea textului debuteaza cu nemultumirea si necazul lui Stefan Voda, care avea o fata
foarte frumoasa, dar care nu putea vorbi, era muta, cu toate ca incercase toate leacurile posibile.
Intr-una din zile, o baba ii spune voievodului sa il invite pe Soare la masa si, daca fata il va
saruta pe acesta, are sa fie vindecata. Zis si facut. Piaza-Rea aude insa de planurile voievodului
si pune un blestem pe capul acestuia apoi merge la Luna si ii spune despre planurile
domnitorului. Luna, fiind indragostita de Soare, jura ca va face orice ca sa impiedice nunta dintre
cei doi. Asadar, in seara ospatului pe cand fata ii cere Soarelui “o gura de mantuire”, Luna se
coboara “intr-un brau tremurat de lumina” pe fața fetei si o topeste, transformand-o intr-o floare
galbena. Toata lumea prezenta la ospat e ingrozita de cele petrecute, Soarele nemaiputand face
altceva decat sa-si ia nevasta, transformata acum intr-o floare, si sa o sadeasca in gradina “ca s-o
aiba aproape spre mangaiere”. De atunci, floarea-soarelui se intoarce mereu spre Soare, cerand
parca, incontinuu, sarutul salvator.
Este, asadar, lesne de observat tema textului – intamplarea tragica petrecuta in viata
voievodului Stefan, care o are, de fapt, in prim-plan, pe fata lui, pedepsita de soarta sa nu aiba
glas, ca mai apoi sa fie transformata intr-o floare.
In tema textului observam cum se ilustreaza una dintre trasaturile legendei, si anume
prezenta supranaturalui – Luna si Soarele care se pot cobori pe pamant si transformarea fetei intr-
o floare. Remarcam ca astrii au capatat insusiri omenesti - pot vorbi cu oamenii si pot lega
diverse relatii cu acestia, supranaturalul fiind atat de evident.
Se mai poate constata si prezenta unei alte trasaturi ale legendei, si anume explicarea
originii unei plante, in cazul nostru a florii-soarelului, o planta atat de indragita in popor.
Datorita faptului ca in acest text se regasesc toate caracteristicile necesare, putem afirma
ca “Povestea florii-soarelui” este o legenda.