Sunteți pe pagina 1din 8

Lucrarea nr.

Mǎsurarea factorului de undǎ staţionarǎ

Tanase Stefan
433 E
1. Teoria lucrarii

Factorul de undǎ staţionar se defineşte ca raport între valorile maxime şi minime ale
distribuţiei amplitudinii de oscilaţie în lungul ghidului:

ET
 MAX
(1)
ET MIN
Valoarea 1 corespunde situaţiei în care în ghid nu existǎ decât undǎ directǎ, astfel
încât distribuţia amplitudinii de oscilaţie în lungul ghidului este constantǎ. Este cazul
ghidului terminat adaptat.
Valoarea infinit se obţine în situaţiile în care ghidul este terminat pe o reactanţǎ purǎ.
În aceste cazuri, amplitudinea undei inverse este egalǎ cu amplitudinea undei directe,
astfel încât minimele distribuţiei sunt nule, iar maximele sunt egale cu dublu
amplitudinii undei directe.
Cunoscând factorul de undǎ staţionarǎ se poate calcula din puterea incidentǎ care este
reflectatǎ de sarcinǎ:
Pr    1 
2

  (2)
Pi    1 

2. Metode de mǎsurǎ
a. Metoda directǎ

În aceste condiţii factorul de undǎ staţionarǎ se determinǎ cu relaţia:


 max

 min
b. Metoda pentru mǎsurarea factorilor de undǎ staţionarǎ de valoare mare

Factorul de undǎ staţionarǎ se calculeazǎ cu formula


1
  1
 d 
sin 2  
 
 g
Datoritǎ valorii mari a lui σ se obţine d<< λg, astfel încât se poate folosi relaţia
aproximativǎ:
g

d

c. Metoda atenuatorului calibrat

Se evitǎ necesitatea cunoaşterii caracteristicii de detecţie prin menţinerea constantǎ


a nivelului semnalului aplicat detectorului. Valoarea factorului de undǎ staţionarǎ
se determinǎ cu relaţia:
 AMAX db  AMIN db 
1

  10 20
Măsurarea factorului de undă staţionară se realizează folosind o linie de măsură compusă
din generator, atenuator, linie cu sondă, şurub mobil de acord şi o terminaţie adaptată
conectate după cum este arătat mai jos:

3. Întrebǎri
1. Curba de variaţie a factorului de undǎ staţionarǎ în funcţie de înǎlţimea
şurubului de reglaj poate sǎ fie nemonotonǎ?

2. Depinde factorul de undǎ staţionarǎ de nivelul semnalului dat de ganerator?

3. În cazul sarcinii compuse din atenuator şi scurtcircuit deplasabil, ce relaţie


existǎ între factorul de undǎ staţionarǎ pe linia de mǎsurǎ şi atenuarea
atenuatorului?

4. Demonstraţi relaţia (2).

4.Prelucrarea datelor experimentale

h[mm] max[mv] min[mv] a d[mm] b Amin[dB] Amax[dB] c


1 1.05 0.85 1.118 - - 3 4 1.12
2 1.1 0.79 1.18 - - 3 4.6 1.2
3 1.27 0.68 1.36 - - 3 5.9 1.39
4 1.67 0.52 1.79 - - 3 8.2 1.81
5 - - - 5.7 2.82 3 12 2.82
6 - - - 5 3.16 3 18 5.62
7 - - - 4.8 3.27 - 19.8
8 - - - 4.8 3.27 - 21.5
9 - - - - -
10 - - - - -
5. Raspunsuri la intrebari
a. Da, curba de variaţie a factorului de undǎ staţionarǎ în funcţie de înǎlţimea
şurubului de reglaj poate sǎ fie nemonotonǎ, adicǎ sǎ creascǎ şi în consecinţǎ
sǎ prezinte un maxim. Şurubul de reglaj prezintǎ o capacitate parazitǎ ale cǎrei
valori variazǎ în funcţie de înǎlţimea şurubului.

b. Factorul de undǎ staţionarǎ nu depinde de nivelul semnalului dat de generator.


Factorul este definit ca raport între valorile maxime şi minime ale distribuţiei
amplitudinii de oscilaţie în lungul ghidului, deci depinde de caracterul sarcinii.

c. Factorul de undǎ staţionarǎ nu depinde decât de sarcina şi de impedanţa


caracteristicǎ a liniei, deci relaţia nu este clarǎ.
U
d. Coeficientul de reflexie al unei sarcini este definit astfel:   r . Dacǎ dorim
Ui
exprimarea în funcţie de puteri, vom ţine seama cǎ Pr = Ur /Zs , respectiv Pi =
2

Pr
Ui2/Zs. Astel rezultǎ cǎ: |  | . Factorul de undǎ staţionarǎ este definit
Pi
Pr
1
1 |  | Pi
astfel:   . Înlocuim pe |Γ| şi rezultǎ relaţia:   , din care
1 |  | Pr
1
Pi
P   1
2

obţinem r   
Pi    1  .

.
Lucrarea nr. 3

Mǎsurarea coeficientului de reflexie şi a impedanţei normate

Tanase Stefan

433 E
1.Teoria lucrarii
Linia echivalenta ghidului

Pentru un anumit mod de propagare prin ghid se pot defini doua marimi
scalare,tensiunea echivalenta si curentul echivalent proportionale cu intensitatea cimpului
electric, respectiv magnetic transversal .Aceste marimi variaza in lungul ghidului la fel ca
tensiunea si curentul in lungul unei linii,de aceea prin folosirea lor, o portiune de ghid poate fi
echivalata cu o linie de aceeasi lungime, care transporta aceeasi putere,cu aceeasi constanta de
propagare.
Impedanta normata

In orice punct al liniei echivalente tensiunea si curentul pot fi exprimate in functie de


unda directa U0+si de unda inversa U0- pe sarcina:

U  y   U 0  e  jy  U 0  e  jy

I y 
1
Z0

U 0  e  jy  U 0  e  jy 

raportul lor reprezinta impedanta in punctul curent y:

U y 1  e2 jy


Z y   Z0
I  y 1  e2 jy

unde
U 0
     e j 
U0

este coeficientul de reflexie al tensiunii la sarcina.


Deoarece impedanta caracteristica Z0nu este univoc determinata in cazul ghidurilor se
lucreaza cu impedanta normata:
Z y
z y    r  jx
Z0

Impedanta normata este o marime univoc determinata prin relatia care o leaga de coeficientul
de reflexie .
Prin diverse calcule se obtine urmatoarea relatie pentru impedanta normata:

1  jtgy
z y  
1  jzS tgy
Variatia dupa y a impedantei normate este periodica de perioada g/2.
2.Prelucrarea datelor experimentale

Se regleaza generatorul si linia de masura pe fecventa de 3 GHz.Se determina


lungimea de unda in ghid g= 48.6mm.
Se masoara impedanta normata a unei sarcini compuse dintr-un surub de acord si o
terminatie adaptata pentru cateva pozitii succesive ale acestuia pe ghid in intervalul [0
, g/2] . Datele obtinute se trec in urmatorul tabel pentru y0=93mm:

y δ=ym- / AM Am  ||  Rs Xs Rs Xs


y0 rad

0 7.9 0.17 9.1 3 2.02 0.324 -57.60 1.2 -0.7 1,27 -0.77
4 10.9 0.235 10.4 3 2.34 0.402 -10.80 2.1 -0.7 2.15 -0.68
8 9.8 0.212 10.1 3 2.26 0.386 -290 1.15 -0.9 1.12 -0.87
12 18.6 0.402 9.9 3 2.21 0.376 109.40 0.62 0.5 0.6 0.5
16 20.8 0.450 9.5 3 2.11 0.356 1440 0.51 0.24 0.5 0.25
20 21.3 0.461 9.1 3 2.02 0.337 151.90 0.5 0.14 0.5 0.145

x
0.55
0.45
0.35
0.25
0.15
0.05
-0.05
1

-0.15
-0.25
-0.35
-0.45
-0.55
r
3.Intrebari

a. La mǎsurarea impedanţelor, are importanţǎ care dintre minime a fost luat în


considerare (cel din stânga sau cel din dreapta planului de referinţǎ
echivalent)?

b. Care este semnificaţia unor deplasǎri normate δ/ λg > 0.5?

c. De ce nu rǎmâne perfect constant factorul de undǎ staţionarǎ al sarcinii


compuse atunci când se deplaseazǎ în lungul ghidului şurubului de acord?

d. Cum se modificǎ coeficientul de reflexie al unei sarcini când se schimbǎ planul


ei de referinţǎ? Dar impedanţa normatǎ?

4.Raspunsuri la intrebari

a. Are importanţă care dintre minime îl luăm în considerare .


Dacă luăm minimul din dreapta ( dinspre sarcină ) atunci trebuie să ne deplasăm în
sens trigonometric, iar dacă luăm minimul din stânga ( dinspre generator ) atunci
trebuie să ne deplasăm în sens invers trigonometric.

b. O deplasare normată > 0,5 semnifică o parcurgere a cercului diagramei circulare a


liniilor o tură plus ceea ce depăşeşte 0,5 ( se ştie că o tură a cercului = 0.5 ) .
Această deplasare este echivalentă cu o parcurgere a cercului doar cu valoarea ce
depăşeşte 0,5.

c. Deoarece linia are pierderi .

d. La o linie cu pierderi , dacă ne îndepărtăm de sarcină ( mutăm planul de referinţă


înspre generator ) , distribuţia îşi pierde aspectul ondulat deoarece amplitudinea
undei reflectate scade , rezultă că  care este = Ur/Ui scade ( Ur scade) şi invers
dacă ne apropiem cu planul de referinţă de sarcină  creşte ( Ur creşte ) .
Din relaţia

Zs
1
Z  Zc Zc Z  1  1
 s   s  
Zs  Zc Zs Zc  1 1 
1
Zc