MANUALUL

VOLUNTARULUI
 CUPRINS

I. ETAPA 1 – RECOLTAREA ANALIZELOR

a. Echipa
b. Desfășurarea acestei etape

II. ETAPA 2 – EXAMINAREA PACIENȚILOR

a. Deplasarea voluntarilor
b. Organizarea locației
c. Circuitul pacientului
d. Examenul clinic complet
e. Principalele diagnostice
f. Consultul de specialitate
g. Ecografia

1
 I. ETAPA 1 – RECOLTAREA ANALIZELOR

Această etapă se desfășoară cu o săptămână înainte de caravana propriu-zisă (examinarea

pacienților) în comuna sau satul respectiv. Recoltarea se efectueaza fie în dispensarul medical,
fie intr-o altă locație amenajată corespunzător pentru prelevarea de probe biologice.
Probele biologice se recoltează doar persoanelor cu vârsta de peste 18 ani.

I.a. Echipa

Echipa este formată din 2 voluntari Caravana cu Medici și 2-3 asistente Synevo.
Voluntarii au atribuția de a organiza liste de așteptare, de a împărți bonuri de ordine
pacienților și de a menține disciplina în locația respectivă.
Asistentele Synevo aduc toată aparatura necesară procesului de recoltare și de păstrare a
materialelor biologice, ele fiind responsabile de recoltarea propriu-zisă și de transportul probelor
biologice la cel mai apropiat laborator Synevo.

I.b. Desfășurarea acestei etape

Pacienții sunt chemați în sala de recoltare în funcție de numărul bonului de ordine. În

urma semnării consimțământului informat, pacienților li se prelevează probele biologice:
● din sânge venos periferic (prin venopuncţie în vacutainere cu activatori ai coagulării
pentru dozările biochimice): hemoleucograma completă, alanin aminotransferaza,
creatininemia, glicemia serică, colesterolul seric total, LDL colesterolul, HDL
colesterolul, VLDL colesterolul, trigliceridemia, prezența antigenul HBs, prezența
anticorpilor anti HVC, hemoglobina glicozilată).
● din urină: sumarul de urină.

Numele pacienților sunt introduse în lista persoanelor ce urmează a fi consultate cu

prioritate în weekend-ul următor (comunicându-li-se cu această ocazie data și ora aproximative
la care vor fi consultați).
Analizele vor fi lucrate de către cel mai apropiat laborator Synevo și vor fi trimise
coordonatorilor caravanei respective în cursul săptămânii care urmează, astfel încât în momentul
desfășurării etapei a 2-a (examinarea pacienților), ele să fie aduse în plicuri sigilate pentru a
putea fi consultate de medici și oferite pacienților impreună cu recomandările necesare.

2
 II. ETAPA 2 – EXAMINAREA PACIENȚILOR

II.a. Deplasarea voluntarilor

Având în vedere că de obicei caravanele se desfășoară în localități aflate la o distanță

considerabilă, plecarea din București se face vineri seara.
Odată ajunși la locație, după cazare, se efectuează o “ședință tehnică” în care se face
repartiția pe echipe de examen clinic, se aleg voluntarii pentru examenele de specialitate și
ecografie și li se explică voluntarilor cum este organizată locația.

II.b. Organizarea locației

Locul de desfășurare al activității (școala din comună/ sala de sport/ sau alte locații) este
amenajat într-un circuit logic pentru a putea primi și consulta pacienții cât mai eficient.
Astfel, se amenajează o sală de așteptare, mai multe săli pentru examinarea clinică (3 – 4
săli, distribuite pe sexe), săli de ecografie și de consult de specialitate (medicină internă,
cardiologie, dermatologie, oftalmologie, pediatrie).
Pentru a ne fluidiza activitatea, sala de pediatrie se amenajează separat, astfel că copiii nu
trebuie să aștepte în același loc cu adulții și se evită aglomerarea sălii de așteptare.

II.c. Circuitul pacientului

În momentul în care pacientul sosește la locație, este preluat de catre un voluntar, i se

oferă un bon de ordine, consimțământul informat pentru a fi citit și semnat și rezultatele
analizelor recoltate cu o săptămână în urmă.
În funcție de numărul bonului de ordine, pacientul este preluat de echipa de la examen
clinic, formata din 2-3 medici rezidenți, ajutați de un număr aproximativ egal de studenți la
medicină. Aceștia efectuează un examen fizic complet, ECG și se interpretează rezultatele
analizelor.
În funcție de toate acestea, în acest moment există trei posibilități:
- dacă pacientul necesită un examen de specialitate, va fi direcționat spre acesta, iar circuitul
pacientului se va încheia la medicul specialist. Consulturile de specialitate sunt oferite de
medici specialiști sau de medici primari (din specialitatea respectivă).
- dacă pacientul necesită o ecografie abdominală pentru stabilirea diagnosticului, va fi
direcționat spre aceasta, după care se va întoarce cu rezultatul la voluntarul (medicul rezident)
care l-a consultat, iar acesta îi va elibera scrisoarea medicală și va încheia circuitul pacientului.
- dacă pacientul nu necesită nicio investigație suplimentară, îi va fi eliberată scrisoarea
medicală de către voluntarul (medicul rezident) care l-a examinat și astfel se încheie circuitul
pacientului.

3
 II.d. Examenul clinic

 măsurătorile

- Înălţimea măsurată în metri (m), pacientul fiind desculţ, cu spatele drept şi lipit de perete cu
privirea înainte.
- Greutatea măsurată în kilograme (kg), pe un cântar cu eroare maximă de 0.1 kg.
Indicele de masă corporală se calculează raportând greutatea (kg) la pătratul înălțimii (m).
- Circumferinţa abdominală, măsurată în centimetri (cm), la jumătatea distanţei dintre creasta
iliacă şi ultima coastă.
- Circumferinţei şoldurilor, (măsurată în cm), la nivelul zonei gluteale, în porţiunea cu diametrul
maxim.
Indicele talie - şold (Waist to hip ratio, WHR) se calculează prin raportarea circumferinţei
taliei la cea a şoldurilor.

 tensiunea arterială

Măsurarea tensiunii arteriale se face în sala de examen clinic, folosind aparate

standardizate Omron M3, cu manșete având lungimea de 35cm și lățimea de 12-13cm, după ce
pacientul a stat așezat timp de 3-5 minute. Se măsoară tensiunea arterială la ambele brațe cu
pacientul în poziție șezând. Manșeta trebuie așezată pe braț, cu marginea inferioară la 1cm
deasupra plicii cotului, poziția manșetei corespunzând nivelului inimii.
* În cazul prezenței fibrilației atriale sau a unei aritmii extrasistolice, tensiunea se va
măsura de două ori și se va face media celor două valori.

În cazul pacienților vârstnici (peste 65 ani), al diabeticilor sau al oricărui pacient cu

simptomatologie sugestivă, se va testa prezența hipotensiunii ortostatice (prin măsurarea
tensiunii arteriale la 1 minut și la 3 minute după trecerea acestuia din clino- în ortostatism).

 examenul fizic complet

Examenul clinic complet, se efectuează urmărind criteriile din foaia de observație. Aceasta
este exemplificată în tabelul următor, cu mențiunea că la „observații” se vor nota modificările
patologice care au fost identificate.

Tegumente, mucoase și fanere

□ NORMALE Observații
□ Facies normal sau necaracteristic. Eg: facies pletoric; tegumente uscate, pliu cutanat
□ Tegumente de culoare normală, trofice, persistent
normal hidratate. Ectazii venoase gambier bilateral
□ Pliu cutanat elastic.

4
□ Mucoase normal umectate și colorate. Eg: sclere icterice
□ Fanere normal colorate și normotrofice (în
limitele
vârstei).
□ Fără leziuni cutanate. Eg: cicatrici postchirurgicale

Țesut conjunctiv adipos

□ NORMAL REPREZENTAT Observații
□ În exces (adipozitate androidă/ ginoidă)
□ Abdomen nedestins de panicul adipos
Sistem ganglionar
□ NORMAL Observații
□ Fara adenopatii palpabile

Sistem muscular si osteo-articular

□ NORMAL Observații
□ Sistem muscular normotrof, normoton, Eg: sistem muscular hipoton, hipokinetic
normokinetic. Mobilitate activa si pasiva limitata
□ Sistem osteo-articular integru
morfofunctional. Cracmente si dureri poliarticulare
Aparat respirator
□ NORMAL Observații
Eg: torace cifotic/cifoscoliotic
□ Torace normal conformat, simetric.
□ Ampliații respiratorii normale și simetrice
bilateral.
□ Sonoritate normală la percuție.
□ Murmur vezicular egal bilateral, fără raluri.

Aparat cardiovascular
□ NORMAL Observații
Eg: soc apexian deplasat lateral
□ Șoc apexian palpabil în SIC V stâng. Zg cardiace aritmice
□ Zgomote cardiace echipotente și
echidistante, fără zgomote supraadaugate.
Suflu sistolic grad II/VI audibil in focarul mitral cu iradiere
□ Pulsuri periferice palpabile egal bilateral.
in axila
Fără edeme, Jugulare neturgescente. Fără
vene varicoase. Edeme gambiere moderate bilateral

Abdomen
□ NORMAL Observații
Eg: abd destins de volum prin panicul adipos/
□ Abdomen suplu, mobil cu respirația, sonor la abd meteorizat, sonor la percutie
percuție, nedureros spontan sau la palpare. sensibil/dureros la palpare in hipocondrul drept
□ Zgomote intestinale prezente; fără modificări
de tranzit. Tranzit intestinal accelerat/incetinit/ alternanta
□ Fără mase intraabdominale palpabile.
□ Fără semne de iritație peritoneală.
Tranzit intestinal.
Aspect scaun

5
 Ficat, căi biliare și splină
□ NORMAL Observații

□ Ficat palpabil la rebordul costal drept sau la

maxim 1 cm de acesta, cu consistență elastică Eg ficat la 2-3cm sub rebord, margine inferioara ascutita
și omogenă, margine inferioară rotunjită și
margine superioară în spațiul intercostal IV.
□ Colecist nepalpabil, semn Murphy negativ.
□ Splină nepalpabilă, nepercutabilă.
Aparat genito-urinar
□ NORMAL Observații
Eg: polakidisurie
□ Mițiuni fiziologice ca aspect, frecvență și
cantitate. Giordano + stg
□ Giordano negativ.
□ Rinichi nepalpabili.
Masa palpabila in hipogastru, mobila, aderenta la
□ Vezica urinară nepalpabilă transabdominal.
□ Zone anexiale suple și nedureroase. planurile superficiale/profunde
□ Glande mamare de aspect și consistență Nodul mamar in cadranul supero-ext, nedureros, de
normală. consistenta dura, aderent la planurile superficiale
Sistem nervos
□ NORMAL Observații
□ Pacient conștient, cooperant, orientat
temporo-spațial.
□ Nervii cranieni II - XII intacți, ROT normale și
egale bilateral.
□ Fără semne neurologice de focar, fără
redoare de ceafă.
□ Fără tulburari psihice.
Organe de simț
□ NORMAL Observații
Eg camp vizual ingustat
□ Acuitate vizuală
□ Acuitate auditivă pastrată. Hipoacuzie bilaterala
□ Fără tulburari senzitive cutanate, de gust sau
de miros.
Tiroida
Observații
□ Tiroida palpabilă pe linia mediană a gâtului,
cu consistență elastică și omogenă, de
dimensiuni normale, nedureroasă.

6
  ECG
- poziționarea electrozilor (Figura nr. 1)
Derivaţiile membrelor se poziţionează în felul următor:
● derivaţia unipolară a membrului superior drept (rosu)
● derivaţia unipolară a membrului superior stâng (galben)
● derivaţia unipolară a membrului inferior stâng (verde)
● derivaţia unipolară a membrului inferior drept (negru)
* (formula mnemotehnică: semaforul în sensul acelor de ceasornic)

Figura nr 1a Poziționarea electrozilor ECG

(preluat din http://www.biolog3000.com/electrode.htm)

Derivaţiile precordiale se poziţionează în felul următor:

● V1- la extremitatea internă a spaţiului IV intercostal stâng (rosu)
● V2 - la extremitatea internă a spaţiului IV intercostal drept (galben)
● V3 - la jumătatea distanţei dintre V2 și V4 (verde)
● V4 - în spaţiul V intercostal stâng, pe linia medioclaviculară (maro)
● V5 - în spaţiul V intercostal stâng, pe linia axilară anterioară (negru)
● V6 - în spațiul V intercostal stâng, pe linia axilară medie (violet).

Figura nr 1b Pozitionarea electrozilor ECG

(preluat din http://www.biolog3000.com/electrode.htm)

- ECG se va efectua în dublu exemplar: un exemplar se va oferi pacientului, iar unul se va

atașa copiei scrisorii medicale (partea verde) care se păstrează de către Caravana cu Medici

 scrisoarea medicală
- este autocopiativă, astfel încât pacientul primește prima parte (roz), iar membrii caravanei
pastreaza a doua parte (verde) la care se atașează și electrocardiograma pacientului.

7
 II. e. Principalele diagnostice

1. Hipertensiunea arterială și hipotensiunea ortostatică

Diagnosticul de hipertensiune arterială în caravane, se pune:

- pe baza documentelor medicale doveditoare
- în cazul folosirii de către pacient a cel puţin un medicament antihipertensiv dintre
următoarele: inhibitor de enzimă de conversie, blocant de receptor al angiotensinei, diuretic,
blocant de calciu sau beta-blocant adrenergic.
* în cazul în care descoperim un pacient cu TA peste valorile normale, dar care nu se știa
hipertensiv, îi recomandăm monitorizarea TA (nu se va pune diagnosticul de HTA)

Stadializarea hipertensiunii arteriale se efectuează conform Ghidului European Society of

Cardiology/ European Society of Hypertension (ESC/ ESH) din 2013:
Tabelul nr. I Clasificarea hipertensiunii arteriale conform Ghidului ESC/ESH 2013
Stadiul Tensiunea arterială Tensiunea arterială
sistolică (mmHg) diastolică (mmHg)

Optimă <120 <80

Normală 120 – 129 80 – 84

Normal înaltă 130 – 139 85 -89

Gradul I (uşoară) 140 – 159 90 – 99

Gradul II (moderată) 160 – 179 100 – 109

Gradul III (severă) ≥ 180 ≥ 110

Diagnosticul de hipotensiune ortostatică este pozitiv în cazul scăderii valorii TA sistolice

cu minim 20mmHg sau al TA diastolice cu 10 mmHg în primele 3 minute de ortostatism.

2. Obezitatea și obezitatea abdominală

Diagnosticul de obezitate se pune pe baza indicelul de masa corporală. Obezitatea este

definită ca o valoare a indicelui de masă corporală de peste 30 kg/m2

Obezitatea abdominală este definită în funcție de circumferința abdominală:

- peste 94 cm pentru bărbați
- peste 80 cm pentru femei

8
 Pacienții cu valori ale circumferinței abdominale între 94-102cm (pentru barbați), respectiv
între 80-88 cm (pentru femei) vor fi sfătuiți să își mențină greutatea actuală.
Pacienții cu circumferința abdominală peste 102 cm (bărbați), respectiv peste 88 cm (femei)
trebuie sfătuiți să scadă în greutate (risc cardiovascular foarte înalt).

3. Dislipidemiile

În caravane, diagnosticul de dislipidemie se va pune la:

- pacienţii aflaţi în tratament cu hipolipemiante
- cei care prezintă diagnostice anterioare de dislipidemie în bilete de ieşire din spital sau în
alte documente medicale
- pacienţii ale căror valori ale lipidelor (la analizele efectuate în cadrul caravanei) depășesc
valorile considerate a fi normale în cel de-al treilea raport al “National Cholesterol Education
Program - Adult Treatment Panel III” (NCEP ATP III) (Tabelul nr. II).
Tabelul nr. II
Clasificarea dislipidemiilor conform „The Third Report of the National Cholesterol Education Program (NCEP)
expert panel on detection, evaluation, and treatment of high blood cholesterol in adults (Adult Treatment Panel III)”
Optim Normal De graniţă Risc înalt Risc foarte
înalt înalt

Colesterol total < 200 200 – 239 > 240

LDL colesterol < 100 100– 129 130 – 159 160– 189 ≥ 190

HDL colesterol 40- 60 < 40

Trigliceride <150 150 – 199 200– 499 >500

4. Riscul cardiovascular global

Se estimează conform recomandărilor Ghidului pentru tratamentul dislipidemiilor elaborat de

Societatea Europeană de Cardiologie, după cum urmează:
● risc cardiovascular FOARTE ÎNALT SAU ÎNALT
○ pacienţii cu
- boală cardiovasculară cunoscută
- diabet zaharat tip 2 sau diabet zaharat tip 1 cu microalbuminurie
- niveluri foarte înalte ale factorilor de risc individuali
- boală renală cronică
o li se va recomanda management activ pentru corectarea factorilor de risc

9
 ● pentru toți ceilalți pacienți, se va estima riscul cardiovascular global folosind scorul
SCORE (care estimează riscul la 10 ani pentru un prim eveniment cardiovascular fatal).
Se vor folosi scalele pentru populațiile cu risc cardiovascular înalt (paginile 7-10 din
http://www.escardio.org/static_file/Escardio/Guidelines/publications/DYSLIPguidelines-
dyslipidemias-addenda.pdf). Din rațiuni de timp, scorul SCORE se va calcula dupa
încheierea caravanei.

5. Boala cardiovasculară (BCV)

În caravane, diagnosticul de BCV este pus pe baza înregistrărilor medicale (foi de observaţie,
bilete de ieşire din spital, alte documente medicale) sau pe baza anamnezei, a examenului clinic
si a electrocardiogramei.

În cadrul BCV sunt incluse următoarele entități:

- Boala cardiaca ischemica (BCI) – pacienţii sunt consideraţi a avea BCI dacă au suferit
cel puţin una dintre: infarct miocardic raportat prin documente medicale, by-pass aorto-
coronarian, angioplastie coronariană percutană transluminală (PTCA) sau dacă au prezentat
semne electrocardiografice (de repaus sau la testul de efort).

- Infarct miocardic (IM) – diagnosticul de IM este pus pe baza documentelor medicale

care certifică prezenţa acestei patologii în antecedentele pacientului sau pe baza semnelor ECG
sugestive pentru sechele de infarct.

- Boala arterială periferică a membrelor inferioare este considerată prezentă în cazul

pacienţilor cu factori de risc, care descriu claudicație intermitentă, iar examenul clinic decelează
absența pulsurilor periferice sau modificări cutanate specifice (absența pilozității, modificări de
culoare, leziuni trofice). De asemenea, acest diagnostic este susținut în cazul pacienților cu
revascularizări arteriale (fie angioplastii cu balon sau stent, fie operaţii de by-pass arterial
periferic) confirmate prin documente medicale, sau al pacienților cu amputaţii de diferite
segmente ale membrelor inferioare datorate acestei patologii.

- Boala arterială periferică a membrelor superioare este diagnosticată pe baza

documentelor medicale (ecografii Doppler, arteriografii, angio CT sau angio RM) care confirma
prezenta stenozelor la nivelul arterelor membrelor superioare. De asemenea, in caravane se poate
ridica suspiciunea acestei patologii în cazul descoperirii unor diferențe de TA între membrele
superioare de cel puțin 20 mmHg.

10
 - Ateromatoza carotidiană este diagnosticată pe baza documentelor medicale (ecografii
Doppler, arteriografii, angio CT sau angio RM) care confirmă prezența stenozelor la nivelul
axelor carotido-vertebrale extracraniene. De asemenea, în caravane se poate ridica suspiciunea
acestei patologii în cazul descoperirii unor sufluri sistolice la nivelul arterelor gâtului.

- Valvulopatiile - prezența lor este suspicionată clinic în caravane pe baza auscultației

cardiace, însă vor fi preluate în diagnostic doar valvulopatiile (regurgitările sau stenozele aortică,
mitrală, tricuspidiană sau pulmonară) confirmate prin ecocardiografie.

- Insuficiența cardiacă - diagnosticul de insuficiență cardiacă este susținut pe baza

documentelor care certifică prezenţa acestei patologii în antecedentele pacientului. În caravane,
diagnosticul poate fi suspicionat pe baza anamnezei, a examenului clinic și a semnelor ECG sau
ecocardiografice sugestive.

6. Accidentele vasculare cerebrale (AVC)

În caravane, diagnosticul de accident vascular cerebral se pune pe baza documentelor

medicale (bilete de externare sau buletine de explorări imagistice CT sau IRM) care atestă
prezența sechelelor de accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic. De asemenea,
suspiciunea clinică de AVC este prezentă în cazul modificărilor descoperite la examenul
neurologic efectuat în caravane.

7. Hepatitele virale B sau C

Diagnosticul hepatitelor virale se pune fie pe baza documentelor medicale care atestă
prezența infectării cu virusurile hepatitice B sau C, fie pe baza descoperii la analizele medicale
efectuate în caravane a unei serologii pozitive pentru VHB sau VHC.

11
 II.f. Consultul de specialitate

o Indicații consult specialitate medicină internă/cardiologie

- hipertensiune arterială necontrolată cu schemă completă de tratament
- patologie complexă cardio-vasculare cu tratament complex
- scădere ponderală involuntară, neasociată unei cure de slăbire (5-10kg în 3-6luni)
- sindrom anemic de cauză incertă
- modificări ale sumarului de urină (proteinurie, hemoglobinurie)
- edeme gambiere fără alte semne de insuficiență cardiacă
- tulburări de memorie/vorbire
- asimetrii la nivelul feței sau membrelor
- examen neurologic modificat
- tulburări ale apetitului în ultimele 3-6luni
- dureri abdominale cu durată de câteva luni (3-6)
- modificări ale tranzitului intestinal

o Indicații consult dermatologie

- modificări sau leziuni ale tegumentelor sau mucoaselor la examenul clinic
- pacient cunoscut cu afecțiuni dermatologice (ex psoriazis)

o Indicații consult oftalmologie

- scăderea acuității vizuale
- prezența unor leziuni oculare sau ale pleoapelor și conjunctivelor
- durere oculară însoțită sau nu de modificări de culoare (ex. ochi roșu) sau de semne
(hipersecreție lacrimală) sau simptome (scăderea acuității vizuale)

o Indicații consult ginecologie

- tulburări menstruale
- sarcini
- sângerări în menopauză
- formațiuni tumorale sân
- contracepție
- dureri pelvine spontan și la contact sexual
- modificarea secreției vaginale
- purtătoare de dispozitive intrauterine
- formațiune tumorală palpabilă în hipogastru sau în flancuri

12
 II.g. Ecografia

o Indicații ecografie abdominală

- Pacienti pozitivi pentru virusuri hepatitice B, C

- Ciroza hepatică
- Mase palpabile abdomino-pelvine
- Hematurie
- Sângerări digestive
- Sângerări ginecologice
- Scădere ponderală involuntară
- Infecții acute tract urinar

o Indicații ecografie de sân

- Femei tinere (<35ani)

- Mase palpabile la nivelul sânului

13