Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini I
Autor:
Programul de studii: Inginerie mecanică
Grupa
2018
2018
CUPRINS
Introducere ................................................................................................................................. 6
Bibliogarafie .................................................................................................................................
B. ANEXE ....................................................................................................................................
Desen de ansamblu AutoCAD (vedere, secțiune principală și secţiuni parţiale) (la scara 1:1).
Desen de execuţie cârlig de remorcare AutoCAD (la scara 1:1).
Desen de execuţie subansamblu sudat S4AutoCAD (elementele 10 şi 11 sudate) (la scara 1:1).
Formatele de desen AutoCAD se vor salava in 2002.
Bibliogarafie ..........................................................................................................................................
B. ANEXE ................................................................................................................................................
Desen de ansamblu AutoCAD (vedere, secțiune principală și secţiuni parţiale) (la scara 1:1).
Desen de execuţie cârlig de remorcare AutoCAD (la scara 1:1).
Desen de execuţie subansamblu sudat S4AutoCAD (elementele 10 şi 11 sudate) (la scara 1:1).
Formatele de desen AutoCAD se vor salava in 2002.
INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile practice ale studenţilor
de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa materialelor, tehnologia materialelor şi
reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o
lucrare de proiectare, pe baza algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.
Produs tehnic mecanic este un bun fizic, tangibil care poate satisface o dorințe sau o nevoi ale omului
privind dezvoltarea de lucru mecanic util
Proiectarea în inginerie este activitatea intelectuală de creaţie prin care se urmăreşte concepţia şi dezvoltarea
documentaţiei tehnice de obţinere a produselor noi, cu performanţe ridicate, la costuri scăzute. Prin
complexitatea, importanţa şi implicaţiile sale, activitatea de proiectare se poate considera ca fiind în relaţie
directă cu diverse domenii fundamentale ale activităţii umane (filozofia, designul artistic, ştiinţele economice).
De obicei, produsele tehnice materiale (maşini, vehicule, utilaje etc.), în evoluţia şi existenţa lor,
parcurg fluxul de viaţă cu fazele menţionate. Ideea noului produs, dedusă dintr-o necesitate de piaţă, cerinţă a
consumatorilor şi/sau dintr-o propunere a unei intreprinderi, se concretizează, ca urmare a activităţilor demarketing,
într-un plan de produs şi într-un caiet de sarcini, care stau la baza activităţilor de proiectare.
Proiectarea produsului, pornind de la caietul de sarcini (specificaţiile de produs), începe cu studiul
realizărilor în domeniu, definirea problemelor şi concretizarea temei de proiectare, ca fiind o listă de cerinţe
cuantificabile, cu precizarea datelor de intrare/ieşire. Pentru aceasta, inginerii proiectanţi, având la bază
cunoştinţe stiinţifico-tehnice şi abilităţi practice, urmăresc optimizarea din punct de vedere conceptual,
funcţional, constructiv, tehnologic şi economic.
Fabricaţia unor componente şi achiziţia altora, urmată de montajul şi inspecţia finală, conduce la
produsul final, care prin serviciile de desfacere, vânzare şi consultanţăajunge la client.
Fazele de utilizare (exploatare) şi de întreţinere au importanţă deosebită pentru proiectantul şi
producătorul produsului, în funcţie de feed-back-ul şi viteza de răspuns a firmei la cerinţele clientului, prin
serviciile de proiectare şi fabricare, lungindu-se viaţa acestuia.
Odată cu scoaterea din uz a produsului, începe ultima etapă prin care se urmăreşte utilizarea ulterioară a
elementelor acestuia cu funcţii identice sau ulterioare (reutilizare, revalorificare) sau reutilizarea materialelor
după desasamblare precum şi valorificarea eficientă a deşeurilor.
Produsele tehnice, în general, presupun conversia calitativă şi cantitativă a energiei, materialelor şi/sau a
informaţiilor de intrare în mărimi similare corespunzătoare la ieşire.
Pentru un produs tehnic (material), descrierea calitativă a scopului acestuia, ca relaţie (legătură) între
parametrii de intrare şi cei de ieşire, se realizează prinfuncţia scop globală. Prin divizarea funcţiei globale în
secvenţe independente se obţin funcţii scop parţiale . Atât funcţia globală, precum şi cele parţiale, de obicei,
se exprimă descriptiv transformarea energiei, transmiterea materialelor etc.
Mărimile energetice (forţe, viteze, putere), de material (masă, greutate, volum, debit) şi/sau de informaţie
(semnale) se transmit şi se transformă în sistemul tehnic prin fluxuri. Funcţiile care fac legătura între parametrii
(energetici, de material sau de informaţie) de ieşire şi de intrare sunt funcţii principale, cu exprimări
matematice care descriu determinist corelaţiile dintre parametrii specifici.
Prin divizarea sistemului tehnic în subsisteme independente din punct de vedere funcţional, funcţiile
principale se împart în funcţii parţiale asociate acestora.
În plus, pentru anumite produse pot exista subsisteme şi fluxuri însoţitoare, participante indirect la
îndeplinirea funcţiilor principale, care realizeză funcţii auxiliare.
Din punct de vedere constructiv, produsele mecanice se compun din ansamble, subansamble şi elemente
constructive (inclusiv organele de maşină), identificabile cu uşurinţă în schema structural-constructivă.
Ansamblele sunt entităţi constructive independente, care respectă structura funcţională a produsului şi au
în componenţă subansamble şi elementele constructive cu forme şi poziţii determinate şi de tehnologiile de montaj,
de întreţinere şi de exploatare. Pentru un produs complex se pot evidenţia mai multe ansamble, care sunt în
interacţiune prin legături permanente fixe atât între ele (legături interne) cât şi cu mediul adiacent (legături externe).
Practic, legăturile ansamblelor se materializează, de obicei, prin asamblări demontabile.
Subansamblele sunt structuri independente, care nu întodeauna sunt constituite respectând funcţionalitatea,
şi care se evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două elemente
constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune permanentă, formate ţinându-se
cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi de exploatare.
Elementele (organe) constructive ca păţi componente nedivizabile ale unui produs mecanic tehnic,
ansamblu şi/sau subansamblu, sunt entităţi distincte în interacţiune directă fixă, permanentă (nedemontabilă sau
demontabilă), sau în interacţiune mobilă directă (fără ungere) sau indirectă (cu ungere). Tipurile acestor legături,
din punct de vedere constructiv şi în funcţie de necesităţile funcţionale, sunt diverse şi sunt tratate în detaliu în
cadrul disciplinei de Organe de maşini.
Pentru analiza şi, mai ales, pentru sinteza structurii constructive a unui produs mecanic se
întocmeşte schema structural-constructivă care este o reprezentare grafică bazată pe simboluri asocoate
ansambleor, subansamblelor şi elementelor constructive în care se evidenţiază toate legăturile interioare între
acestea şi legăturile exterioare cu entităţile constructive adiacente.
Spre deosebire de schema structural-funcţională, în schema structural-constructivă se pot identifica, în
plus, cuplele pasive, sistemele de lăgăruire, legăturile fixe etc. Reprezentările din schema structural-constructivă
trebuie să permită evidenţierea cu uşurinţă a fluxurilor de mişcare şi, mai ales, cele de forţe (principale şi
auxiliare) interioare.
Formularea temei de proiectare a unui produs tehnic este precedată de documentarea detaliată şi analiza
critică a realizărilor mondiale în domeniu, privind cerinţele asupra soluţiilor tehnice posibile şi constrângerile
practice existente. În urma acestei analize se întocmeşte lista de cerinţe cu menţionarea clară a performanţelor
la nivel calitativ şi/sau cantitativ, indicând valorile unor indicatori specifici. În general, în lista de cerinţe se
introduc informaţii privind următoarele caracteristici generale ale produsului: numărul de exemplare; restricţiile
geometrice (dimensiunile de gabarit impuse); cinematice (viteze, acceleraţii, direcţii de mişcare); forţe (de
greutate, de încărcare, direcţii, frecvenţe de aplicare); energia (puteri, randamente); siguranţa(muncii şi
mediului); condiţii de lucru (zgomot, confort, ergonomie); calitatea (fiabilitatea, mentenanţa, standardele ce
trebuie respectate); condiţii de montaj, de exploatare şi de întreţinere; economice (costurile maxime admise,
posibilităţi de reciclare); fabricaţia (procedee disponibile); mediul de lucru (temperatura, variaţiile de
temperatură, altitudinea, tipul atmosferei) etc.
Obiectivele generale urmărite la proiectarea produselor materiale tehnice sunt: îndeplinirea funcţiilor
principale şi auxiliare; fiabilitatea şi siguranţa în funcţionare; ergonomicitate mărită; asigură securitatea omului şi
a mediului; execuţie simplă şi montare uşoară; asigură întreţinere eficientă; minimizare costuri; posibilităţi de
reciclare etc. Soluţia finală adoptată la proiectare va fi determinată de obiectivele generale şi restricţiile impuse,
care se obţin ca o consecinţă a cerinţelor şi condiţiilor din lista de cerinţe, ca document care stă la baza dezvoltării
de produs.
Proiectarea propriu-zisă are la bază proceduri algoritmizate care, pornind de la funcţiile şi obiectivele
impuse, caută soluţii principiale (proiectarea principială), funcţionale (proiectarea funcţională) şi constructive
(proiectarea constructivă).
Cunoasterea şi înţelegerea structurilor, modelelor de calcul şi algoritmilor de proiectare a elementelor şi
subansamblelor specializate precum şi a legăturilor dintre acestea având la bază corelarea optima a cunostintelor
dobandite la disciplinele Desen tehnic, Mecanica, Mecanisme şi Rezistenta materialelor
1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ
Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o înşiruire de date, cerinţe
şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 1 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor dispozitive de remorcare
auto modulare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune concepţia şi dimensionarea unui dispozitiv de
remorcare cu funcţia globală de legare şi tractare a miniremorcilor şi rulotelor de autovehiculelede capacitate mică
(fig. 1.1).
Dezvoltarea acestui produs este cerută de inexistenţa unor produse similare care, pe de-o parte, să poată fi
folosite pentru mai multe tipuri de autovehicule, remorci şi rulote şi pe de altă parte, să includă componente tipizate
(şuruburi, bolţuri şaibe) existentela preţuri reduse şi performanţe ridicate. Astfel, se preconizează că noul produs
executat în serii mari de producţie poate fi competitiv şi din punct de vedere economic.
Dispozitivul de remorcare ca sistem mecanic demontabil, fără mişcări relative între elemente, are ca
parametrii de intrare, forţele de interacţiune din cadrul cuplei sferice de remorcare, şi ca parametrii de ieşire,
forţele şi momentele din asamblările dispozitivului cu lonjeroanele şasiului.
Pe lângă funcţia principală de transmiterea sarcinilor de la intrarea I la ieşirea E(fig. 1.1) materializată de cele
două asamblări cu lonjeroanele şasiului autovehiculului, pentru noul produs se urmăreşte şi îndeplinirea
următoarelor funcţii auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului; diminuarea distrugerilor care ar putea apărea la coliziuni.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2)se impune personalizarea listei de
specificaţiicu următoarelecerinţe principale:
a. Forţele exterioare: FX , FY , FZ [N].
b. Tipul sarcinii: statică sau variabilă.
c. Restricţii dimnesionale x1>0, x2<0, x3 <0; y1 > 0; z1 < 0 sau z1 > 0, z2 > 0(fig. 1.2).
d. Condiţii de funcţionare: temperatura, caracteristicile mediului în care funcționează.
e. Condiţii constructive: interschimbabilitatea şi modularizarea.
f. Condiţii de ecologie: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii.
În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o situaţie practică cerută.
Tab. 1.1 Valorile parametrilor fizici şi geometrici
Forţele exterioare [N] Coordonatele punctelor impuse [mm]
FX FY FZ X1 X2 X3 Y1 Z1 Z2
3550 350 750 70 -250 -450 450 250 150
II.SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ
Din punct de vedere constructiv, dispozitivul de remorcare formează un ansamblu compus din
subansamble şi elemente constructive, identificabile cu uşurinţă în schema structural-constructivă din fig.
1.3.Ansamblul asociat interacţionează cu remorca prin intermediul unei cuple sferice prin elementul 1 (fig. 1.4) şi
cu lonjeroanele şasiului autovehiculului prin asamblări cu şuruburi cu elementul 3.
Subansamblele sunt structuri independente, care se evidenţiază printr-un grup compact compus, în
configuraţie minimală, din cel puţin două elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive,
în interacţiune permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi de
exploatare.În cazul dispozitivului de remorcare din fig. 1.2 s-au definit subansamble având la bază structurile
compacte obţinute prin sudare. În figura 1.3 se prezintă, la general, structura constructivă şi o schema structural-
constructivă a dispozitivului de remorcare cu intrarea I, materializată printr-o cuplă (articulaţie) sferică, şi ieşirea
E, materializată printr-o asamblare cu şuruburi montate cu joc cu un suport fixat pe lonjeroanele şasiului.
Ansamblul dispozitivului de remorcare conţine elementele 1 şi 3 ce formează legăturile de intrare/ieşire şi
subansamblele S1, S2 … S5/S5’ formate din câte două elemente sudate. În schema structurală nu se evidenţiază
elementele de asamblare (bolţuri, şuruburi, şaibe) care se vor defini şi dimensiona odată cu proiectarea legăturilor
şi se vor evidenţia în desenul de ansamblu.
În tab. 1.2 se evidenţiază subansamblele şi elementele dispozitivului de remorcare precizându-se tipul, denumirea
şi subcapitolul în care se va trata proiectarea acestora. În tab. 1.3 În tab. 1.3 se evidenţiază legăturile nedemontabile
(îmbinări sudate) şi demontabile (asamblări filetate, prin bolţ, prin şuruburi) care urmează să fie proiectate in
continuare.
I.Date de proiectare
Fig. 2.1 Schema functional-constructiva a elementelor de tip carlig de remorcare cu sfera drept: a -
ansamblu carlig-cupla; b - schema constructiva
Subema de proiectare
Să se proiecteze cârligul de remorcare, poziţia 1 cu funcţia principală de transmitere a sarcinilor
FX, FY şi FZ de la o cuplă de remorcare, poziţia 2, la elementul 4 din componenţa dispozitivului de
remorcare.
Lista de cerinţe
a Forţele exterioare: FX = 3550 N, FY = 350, FZ = 750 N; se calculează forţa transversală,
Ft=√𝐹𝑥 2 + 𝐹𝑦 2 = 3567. 212 N
;
- dimensionare, din relaţia urmatoare se determină lungimea,
𝜋𝐷 3 𝜎𝑎𝑡 𝐷 𝐹𝑧 𝐷𝑠
l= - = 21.492 mm; se adoptă conform l ≥ + (15…20)= 20 mm.
32𝐹𝑡 8 𝐹𝑡 2
VI.Proiectarea formei tehnologice
Adoptarea parametrilor tehnologici şi de reprezentare:
- ca urmare a calculelor tirantului 4 se obţine grosimea acestuia, h = 20 mm şi
ţinând cont de înălţimea piuliţei (din STAS), M = 16 mm, şi grosimea şaibei plate (din
STAS), h = 2.5 mm şi a şaibei Grower (din STAS) g = 3,5 mm, se adoptă l2 = 45 mm şi l1 =
35 mm.
- prelucrarea cârligului de remorcare cu sferă drept se poate face prin strunjire;
- calitatea suprafeţelor Ra = 6,3 µm; calitatea suprafeţei sferice, deoarece această
formează împreună cu cupla de agăţare o articulaţie sferică, se adoptă Ra = 3,2 µm;
- pentru facilitarea prelucrării se practică găuri de centrare A2,5 (din STAS);
- deoarece elementul funcţionează în mediu corosiv (cu umezeală) şi pentru a se
asigura calitatea suprafeţei sferice pe toată perioada de funcţionare se va realiza protecţia
prin cromare
VII.Verificarea modelului cu pachetul performant MDESIGN
În acest caz, având în vedere că modelul de calcul este simplu atât ca încărcare precum şi ca formă
a secţiunii nu se impune verificarea cu pachetul de calcul MDESIGN.
I.DATE DE PROIECTARE
Să se proiecteze asamblarea cu şurub montat cu joc dintre cârligul de remorcare cu sferă
drept, poziţia 1 din fig. AFS-A.1.1.1 cu funcţia principală de transmitere prin frecare a
forţelor FX, FY şi FZ la suportul poziţia 4.
Specificaţii impuse:
a. Forţele exterioare: FX = 3550 N, FY = 350, FZ = 750 N; se calculează forţa
transversală, Ft=√𝐹𝑥2 + 𝐹𝑦2 = 3567.212 N
b. Tipul sarcinii: statică
c. Numărul de suprafeţe de frecare, i=1
d. Date despre asamblare (opţional): n = 1, numărul de şuruburi;
e. Tipul asamblării, şurub montat cu joc (transmiterea forţelor prin frecare)
f. Coeficientul de frecare dintre tablele asamblate, µ= 0,25
g. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40 oC
h. Condiţii constructive: interschimbabilitatea
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea
materialelor,protecţia vieţii
4𝐹
𝑑1𝑛𝑒𝑐 =√𝜋𝜎𝑎𝑡
𝑎𝑠
= 15.383 mm.
din fer. AFS-P.1, se adoptă ( ) parametrii filetului: d1 = 15.383 mm, d2 = 16.701 mm, d =
18 mm (M18), p = 2 mm; se adoptă din fer. AFS-P.2 corelat cu dimensiunea filetului (M14)
diametrul găurii de trecere, D1 = 20 mm (execuţie mijlocie);
- din condiţia de rezistenţă la strivire a materialelor în zonele de contact dintre elementele
4 şi 1, respectiv 4 şi şaiba plată, apare presiunea,
se determină diametrul gulerului elementului 1, respectiv, diametrul exterior minim al şaibei
plate,
4𝐹𝑎𝑠
𝑑2 =√𝐷12 + =16.701 mm
𝜋𝜎𝑎𝑠
se adoptă, din fer. AFS-P.4, d2 = 28 mm
Tabel 2.4.1
şi rezultă, t5 = 4.8 mm; din STAS se adoptă semifabricat ţeavă pătrată cu dimensiunile h5 = 60
mm şi t5 = 5 mm.
ℎ6 = ℎ5 + 2𝑡5
h6=60+2*5
h6=70
din STAS se adoptă semifabricat ţeavă pătrată cu dimensiunile h6 = 70 mm şi t6 = 7 mm.
V. Proiectarea formei tehnologice
Recomandări pentru adoptarea parametrilor tehnologici şi de reprezentare:
- lungimea coloanei se va determina prin calculul lanţului de dimensiuni care implică
elementele 5 şi 6 poziţionate axial de bolţ; lungimea elementului 6, l6 = L = 100 mm;
- diametrul găurii de bolţ s-a determinat în urma calcului asamblării cu bolţ ;
- numărul de găuri şi deci cursa de reglare se va determina ţinând cont de încadrarea în
gabaritul dispozitivului pentru a nu se depăşi limita înferioară (aceasta se va determina de pe
desenul de ansamblu);
- rugozitatea de prelucrare Ra = 6,3 µm
VI.Verificarea modelului cu pachetul performant MDESIGN
2.5. PROIECTAREA LEGĂTURII 4-5 (ÎMBINARE SUDATĂ)
I.Date de proiectare
Subtema de proiectare
Să se proiecteze îmbinarea sudată a tirantului, 4, cu coloana 5 cu funcţia principală de transmitere
a sarcinilor: FX, FY, FZ, MX5, MY5, MZ5.
Specificaţii impuse:
a. Forţele exterioare: FX = 3550 N, FY = 350 N, FZ = 750 N acţioneză la distanţele L1 = 30 mm; L2 =
70 mm; se calculează momentele în centrul profilului cordonului de sudură (pătrat): MX5 =
FY L1 = 19250 Nmm, MY5 = FX L1 = 247750Nmm, MZ5 = FY L2 = 24500 Nmm,
b. Tipul sarcinii: statică
c. Date despre asamblare (opţional); tirantul este executat din platbandă b =80 mm şi h = 20 mm;
coloana 5 din ţeava pătrată cu dimensiunea h = 60 mm şi grosimea t = 5 mm;
c. Tipul îmbinării, sudură de colţ
d. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40 oC; mediu de lucru exterior cu umezelă
avansată
e. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia
vieţii
II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei
Elementele 4 şi 5 formează un subansamblu sudat şi, deci, pentru acestea s-a ales material
sudabil, oţel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2). 02 = 235 MPa; r = 360 MPa;
Tabel 2.5.1
Tratamentul Tensiunea limită de
Materialul Duritatea [HB] Rezistenţa la rupere, σr
termic curgere
S235 (OL37), SR
EN 10025-2 - - 02 = 235 MPa r = 360 MPa
(STAS 500/2)
𝑭 𝑭
𝝉𝒇𝒔𝑭𝒀 = 𝑨𝒔 = 𝟒𝒂𝒉
𝒀
≤ 𝝉𝒂𝒇𝒔 ;
𝒔
𝟏
𝝉𝒇𝒔 = √𝝉𝟐𝒇𝒔𝑭𝑿 + 𝝉𝟐𝒇𝒔𝑭𝒀 = 𝟒𝒂𝒉 √𝑭𝟐𝑿 + 𝑭𝟐𝒀 ≤ 𝝉𝒂𝒇𝒔 ; 𝝉𝒇𝒔 = 𝟕. 𝟒𝟑𝟐
- Dimensionare sudură
Din relaţia urmatoare se obţine grosimea cordonului de sudură,
√𝑭𝟐𝑿 +𝑭𝟐𝒀
𝒂= =0,297 mm.
𝟒𝒉𝝉𝒂𝒇𝒔
I.Date de proiectare
𝑵 𝑭𝒀
𝑷𝑭𝒀 = = = 𝟎. 𝟎𝟖𝟑;
𝑨 𝑯𝑳
- presiunile maxime de contact pe suprafeţele I, III şi II, IV generate de momentele MY6 şi respectiv
MX6 (fig. PRC-A.2.1.1.4.1,b,c) sunt:
𝑴𝒀𝟔
𝑳
𝑵 𝑵𝑴𝒀 𝟑 𝟏𝟐𝑴𝒀𝟔
𝑷𝒎𝒂𝒙𝑴𝒀 = 𝟐 = 𝟐 =𝟐 = = 𝟓𝟒. 𝟎𝟔 ;
𝑨 𝑳 𝑳 𝑯𝑳𝟐
𝑯𝟐 𝑯𝟐
𝑴𝑿𝟔
𝑳
𝑵 𝑵𝑴𝑿 𝟑 𝟏𝟐𝑴𝑿𝟔
𝑷𝒎𝒂𝒙𝑴𝑿 = 𝟐 = 𝟐 =𝟐 = = 𝟓. 𝟎𝟖𝟑 ;
𝑨 𝑳 𝑳 𝑯𝑳𝟐
𝑯𝟐 𝑯𝟐
Se adopta L =60
I.Date de proiectar
Fig. 2.8.1 Schema functional-cosntructiva a asamblarii cu bolt cilindric a tevilor patrate concentrice: a
– integrarea in ansamblu; b – schema de incarcare
Subtema de proiectare
Să se proiecteze subansamblul tirant inferior şi corp tirant inferior, poziţiile 7 şi 8 din fig. PRC-
A.1.2.2.1.1 cu funcţia principalăde transmitere a sarcinilor FX, FY şi FZ de la cârligul de remorcare
drept cu sferă, poziţia 1, la flanşa 9.
Specificaţii impuse
a. Forţele exterioare: FX = 3550 N, FY = 350 N, FZ =750 N acţioneză la distanţele L1 = 30
mm; L2 = 70 mm; L3 = 250 mm; h6= 70 mm (determinat la calculul elementului 5, subcap. PEC-
A1.1.2); se calculează momentele în centrul găurii de trecere: MX7 = FY (L1+L3) =106750
Nmm, MZ7 = FY (L2 +h6/2) = 36750Nmm, MY7 = FX (L1 +L3) + FZ (L2 +h6/2) = 1161500 Nmm;
b. Tipul sarcinii: statică
c. Restricţii dimensionale: L4 = 250 mm; ţeava pătrată 7 se va suda în T pe corpul 6 şi se impune
ca latura pătratului, h7 < h6 = 70 mm;
d. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40oC; mediu de lucru exterior cu umezelă
avansată
e. Condiţii constructive: materiale sudabile
f. Condiţii de ecologie: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia
vieţii.
II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei
Deoarece tirantul inferior precum şi corpul tirantului inferior sunt piese care se vor suda se
adoptă, oţel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2). 𝜎 02 = 235 MPa; 𝜎 r = 360 MPa;
Tratamentul Tensiunea limită de
Materialul Duritatea [HB] Rezistenţa la rupere
termic curgere
S235 (OL37),
SR EN 10025-2 - - 𝜎 02 = 235 MPa 𝜎 r = 360 MPa
(STAS 500/2)
I.Date de proiectare
Fig.2.9.1 Schema functional-cosntructiva a asamblarii cu bolt cilindric a tevilor patrate concentrice: a
– integrarea in ansamblu; b – schema de incarcare
Subtema de proiectare
Să se proiecteze îmbinarea sudată a tirantului inferior, 7, cu corpul coloanei superioare 6 din fig.
SUD-A.1.1.2.1.1 cu funcţia principală de transmitere a sarcinilor: FX, FY, FZ, MX7, MY7, MZ7.
Specificaţii impuse:
a. Forţele exterioare: FX = 3550 N, FY = 350, FZ = 750 N acţioneză la distanţele L1 = 30 mm; L2 =
70 mm; L3 = 250 mm; h6 = 70 mm (determinat la calculul elementului 5, subcap. PRC-A1.1.2); se
calculează momentele în centrul găurii de trecere: MX7 = FY (L1+L3) =106750 Nmm, MZ7 =
FY(L2 +h6/2) = 70000 Nmm, MY7 = FX (L1 +L3) + FZ (L2 +h6/2) = 1236500 Nmm;
b. Tipul sarcinii: statică
c. Date despre asamblare; tirantul şi corpul tirantului superior sunt executate din ţeavă
pătrată cu dimensiunea h6 = 70 mm; h7= 60 mm şi grosimea t6 = t7 = 6 mm;
d. Tipul îmbinării, sudură de colţ
e. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40 oC; mediu de lucru exterior cu umezelă
avansată
f. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia
vieţii
II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei
Elementele 6 şi 7 formează un subansamblu sudat şi, deci, pentru acestea s-a ales material
sudabil, oţel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2). 𝜎 02 = 235 MPa; 𝜎 r = 360 MPa
Tratamentul Tensiunea limită de Rezistenţa la rupere,
Materialul Duritatea [HB]
termic curgere σr
S235 (OL37), SR
EN 10025-2 - - 𝜎 02 = 235 MPa 𝜎 r = 360 MPa
(STAS 500/2)
𝑭 𝑴
𝟎. 𝟕( 𝟐𝑿 + 𝒀𝟕 )
𝒂= 𝒉 = 𝟒. 𝟗𝟑𝟏 𝒎𝒎
𝒉𝝉𝒂𝒇𝒔
Se adoptă, din considerente tehnologice, grosimea cordonului de sudură, a = 5 mm.
c. d.
Distribuţii ale tensiunilor secţionale din încastrare: a- normale generate de Fx;b- de forfecare
generate de forţa Fy;c- de forfecare generate de forţa Fz; d- normale generate de momentul My;e-
normale generate de momentul Mz.
I.Date de proiectare
Subtema de proiectare
Să se proiecteze asamblarea) cu bolţ cilindric a două ţevi pătrate concentrice, poziţiile 7 şi 8 din
fig. ASB-A.2.1.1.1 cu funcţia principală de transmitereprin formă a forţei FX
Specificaţii impuse
a. Forţa exterioare: Fx = 3550 N;
b. Tipul sarcinii: statică
c. Date despre asamblare: ţeava pătrată interioară are dimensiunea h7 = 60 mm şi grosimea t7 = 6
mm (subcap. PRC-A.1.2.2); ţeava pătrată exterioară are dimensiunea h8 = 70 mm şi grosimea t8 =
6 mm (subcap. PRC-A.1.2.2);
d. Tipul legăturii (asamblării), cu contact conform
e. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40 oC; mediu de lucru exterior cu umezeală
avansată
f. Condiţii constructive: interschimbabilitatea şi modularizarea
g. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia
vieţii.
a. b.
c. d.
e.
Distribuţii ale tensiunilor secţionale din încastrare: a- normale generate de Fx;b- de forfecare
generate de forţa Fy;c- de forfecare generate de forţa Fz; d- normale generate de momentul My;e-
normale generate de momentul Mz
2.12.CALCULUL ELEMENTELOR 11-12/12’(bara centrala si coloana stanga/dreapta)
I.Date de proiectare
Subtema de proiectare
Să se proiecteze subansamblul bară centrală şi coloane stânga/dreapta, poziţiile 11 şi 12/12’ din fig. PRC-
A.1.3.1.1.1 cu funcţia principală de transmitere a sarcinilor FX, FY şi FZ de la cârligul de remorcare drept cu
sferă, poziţia 1, la tiranţii 13/13’.
Specificaţii impuse:
a. Forţele exterioare: FX = 1750 N, FY = 550 N, FZ = 950 N acţioneză la distanţele L1 = 55 mm; L2 = 70
mm; L3 = 250 mm; L4 = 250 mm; se calculează momentele în centrul barei centrale:
MX11 = FY (L1+L3) = 106750 Nmm, MZ11 = FY (L2 + L4) = 112000Nmm, MY11 = FX (L1 +L3) + FZ (L2 +
L4) = 1322750 Nmm;
b. Tipul sarcinii: statică
c. Restricţii dimensionale: L5 = 450 mm; elementele 12/12’ şi 11 se vor executa din ţevi cu profil
pătrat care se vor asambla interior-exterior;
d. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40oC; mediu de lucru exterior cu umezelă avansată
e. Condiţii constructive: materiale sudabile
f. Condiţii de ecologie: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii.
Tensiunea
Rezistenţa la
Materialul Tratamentul termic Duritatea [HB] limită de
rupere
curgere
S235 (OL37), SR
EN 10025-2 (STAS - - 02 = 235 MPa r = 360 MPa
500/2)
3
6(𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥𝐻 + 𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥𝑉)
ℎ11 = = 57.302 𝑚𝑚
√ 𝑡11 4
(1 − (1 − ) ) 𝜎𝑎𝑡
ℎ11
şi rezultă, t11 = 5,63 mm; din fer. PRC-M.2 se adoptă semifabricat ţeavă pătrată cu dimensiunile h 11 = 60
mm şi t11 = 6 mm; ţinând cont că ţeava 12 intră în ţeava 11 rezultă, h12 = h11 - 2 t11 = 50 mm;
- dimensionare coloană stânga/dreapta, 12/12’, din ultima parte a relaţiei (PRC-A.1.3.1.4.2) ţinând cont că,
h12 = 50 mm, din care t12 = 5 mm; din fer. PRC-M.2 se adoptă semifabricat ţeavă pătrată cu dimensiunile h12 =
50 mm şi t12 = 5 mm;
- verificarea rezistenţei la torsiune a coloanelor, 12/12’, conform relaţiei:
𝑀𝑡 𝑀𝑌11
𝜏𝑚𝑎𝑥 = = = 58.626𝑀𝑃𝑎 ≤ 𝜏𝑎𝑡 = 40 … 80 𝑀𝑃𝑎
2Ω𝛿𝑚𝑖𝑛 2(ℎ12 − 𝑡12 )2 𝑡
2 12
V. Proiectarea formei tehnologice
Recomandări pentru adoptarea parametrilor tehnologici şi de reprezentare:
- lungimea elementului 12, s-a determinat în subcap. ; numărul de găuri şi, deci, cursa de reglare se va
determina ţinând cont de calculul asamblării ţeavă-ţevă calculată în subcap.;
- diametrul găurii de bolţ s-a determinat în urma calcului asamblării cu bolţ în subcap. ASB-A.2.2;
- rugozitatea de prelucrare, Ra = 6,3 µm
Distribuţii ale tensiunilor secţionale din încastrare: a- normale generate de Fx;b- de forfecare generate de forţa
Fy;c- de forfecare generate de forţa Fz; d- normale generate de momentul My;e- normale generate de momentul
Mz.
I.Date de proiectare
Date cunoscute:
- despre încărcare: FX = 1550 N, MY10 = 1300250 Nmm
- despre forme şi dimensiuni: cordonul sudură are forma pătrat cu latura, h = 60 mm;
- despre materiale: 𝜎 02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere a materialului ţevilor; 𝜎 at = 80 MPa –
tensiunea admisibilă la tracţiune; τafs = 0,65 𝜎at = 50 MPa tensiunea admisibilă la forfecare a sudurii
Relaţii de calcul:
Din relaţia, SUD-A.1.1.1.4.2, se obţine grosimea cordonului de sudură,
𝑭 𝑴
𝟎.𝟕( 𝑿 + 𝒀𝟏𝟎 )
𝒂= 𝟐 𝒉
=5.471 mm
𝒉𝝉𝒂𝒇𝒔
Se adoptă, din considerente tehnologice,grosimea cordonului de sudură, a =6mm
a. b. c.
d. e. f.
Subtema de proiectare
Să se proiecteze asamblarea cu şuruburi solicitate combinat (axial şi transversal) care leagă flanşa 9 de flanşa
10 din fig. AFS-A.2.1.1.1 cufuncţia principală de transmitere a sarcinilor FX, FY şi FZ de la cârligul de remorcare
drept cu sferă, poziţia 1, la bara centrală 10.
Specificaţii impuse:
a. Forţele exterioare: FX = 3550 N, FY = 550 N, FZ = 750 N acţioneză la distanţele L1 = 55 mm; L2 = 70
mm; L3 = 250 mm; L4 = 250 mm; y = h11 /2+ g9 + g10 = 30 + 8 +8 = 46 mm (subcap.) se calculează
momentele în centrul flanşei 9:
MX10 = FY (L1+L3) = 106750 Nmm, MZ10 = FY (L2 + L4) = 112000Nmm, MY10 = FX (L1 +L3) + FZ (L2 +
L4 - y) = 1300250 Nmm;
b. Tipul sarcinii: statică
c. Restricţii dimensionale: se impune ca dimensiunile flanşelor asamblate să permită strângerea asamblării
cu chei standard respectând condiţia de gabarit minim;
d. Condiţii de funcţionare: coieficientul de frecare dintre flanşe, µ = 0,15…0,25 (frecare usată, oţel-oţel);
temperatura, T = - 30oC…40oC; mediu de lucru exterior cu umezelă avansată
e. Condiţii constructive: materiale sudabile
f. Condiţii de ecologie: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii.
II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei
Se adoptă pentru şuruburi din materiale incluse în grupa de caracteristici 6.8 (subcap. AFS-T.5). 𝜎 02 =
480 MPa; 𝜎 r = 800 MPa;
Tensiunea
Rezistenţa la
Materialul Tratamentul termic Duritatea [HB] limită de
rupere
curgere
Grupa 6.8 - - 02 = 480 MPa r = 800 MPa
- pentru flanşele 9 şi 10 se adopta din fer. PRC-M.1 semifabricat de tip platbandă şi, ţinând cont că în
centru se va suda corpul tirantului (h8 + a ≈ 65 mm) şi spre exterior se va aloca spaţiu de acţiune a cheii
de fixare (≈ ∅28 mm, pentru şuruburi de până la M10), cu dimensiunea Lf = 100 mm 100 şi grosimea
g = 8 mm;
- găurile de trecere a şuruburilor cu diametrul D1 se vor dispune în colţurile unui pătrat cu latura L = 70
mm
d2 μ
Mi = Fas tg(β2 ± arctg α )= 8683.268 Nmm
2 cos
2
Unde s-a considerat: β2 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑃⁄𝜋𝑑 )=3,03˚ unghiul mediu al filetului ,µ=0,2 coeficientul de frecare din
2
-momentul la cheie
𝑀𝑚 =𝑀𝑖 + =31859.521Nmm
Unde se considera 𝜇1 =0,15coeficient de frecare dintre piulita si flans ape care se aseaza aceasta.
Obs.
- pentru calculul de rezistenţă s-a considerat cazul cel mai defavorabil care presupune acţiunea tuturor
forţelor exterioare pentru a se evita descărcarea asamblării şi deci neasigurarea condiţiei de transmitere a forţelor
FY şi FZ şi momentului MX10 prin frecare;
- deoarece s-a adoptat piuliţă cu filet standardizat nu a mai fost necesar calculul de rezistenţă a filetului,
acesta fiind îndeplinităă prin construcţie;
V. Proiectarea formei tehnologice
Recomandări pentru adoptarea parametrilor tehnologici şi de reprezentare:
- cotele privind lungimile tijei filetate şi tijei şurubului s-au determinat ţinând cont de grosimea piuliţei, m =
8 mm (fer. AFS-P.3), şaiba plată (fer.AFS-P.4), şaiba Grower (fer. AFS-P.5);
- dimensiunile şurubului au fost preluate din fer. AFS-P.6;
- rugozitatea de prelucrare a alezajelor flanşelor 9 şi 10, Ra = 6,3 µm
Recomandări pentru adoptarea parametrilor tehnologici şi de reprezentare:
- cotele privind lungimile tijei filetate şi tijei şurubului s-au determinat ţinând cont de grosimea piuliţei,
m = 10 mm (fer.AFS-P.3), şaiba plată (fer. AFS-P.4), şaiba Grower (fer. AFS-P.5);
- dimensiunile şurubului au fost preluate din fer. AFS-P.6;
- rugozitatea de prelucrare a alezajelor flanşelor 9 şi 10, Ra = 6,3 µm
I.Date de proiectare
Subtema de proiectare
Să se proiecteze legătura (asamblarea) ţevilor pătrate concentrice, poziţiile 11 şi 12 şi 11 şi 12’ din fig.
PRC-A.2.1.3.1.1 cufuncţia principală de transmitere prin formă (contact) a sarcinilor: FX, FY, MX11, MY11, MZ11.
Specificaţii impuse:
a. Forţele exterioare: FX = 3550 N, FY = 550 N, FZ = 750 N acţioneză la distanţele L1 = 55 mm; L2 = 70
mm; L3 = 250 mm; L4 = 250 mm; 𝐿′5 = 330 mm; se calculează forţele şi momentele în centrul asamblării
cu bolţ: FXs = FXd = FX/2 = 1775 N; FZs = FZd = FZ/2 = 375 N; MX11 = FY (L1+L3)/2 = 53375 Nmm, MZ11 =
FY (L2+ L4)/2 + FX 𝐿′5 /2 = 455375 Nmm, MY11 = FX (L1 +L3)/2 + FZ (L2 + L4)/2 = 661375 Nmm;
b. Tipul sarcinii: statică
c. Date despre asamblare: ţeava pătrată interioară are dimensiunea h12 = 50 mm şi grosimea t12 = 5 mm; ţeava
pătrată exterioară are dimensiunea h11 = 60mm şi grosimea t11 = 6 mm (subcap. PRC-A.1.2.2);
d. tipul legăturii (asamblării), cu contact conform
e. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40 oC; mediu de lucru exterior cu umezelă avansată
f. Condiţii constructive: interschimbabilitatea şi modularizarea;
g. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii
Fig.2.15.3 Similitudiniile modelelor de calcul: a – legatura dintre tevile 5 si 6; b – legatura dintre tevile 11 si 12
Ipoteze şi relaţii de calcul:
Legătura (asamblarea) dintre ţevile pătrate 11 şi 12 (fig. PRC-A.2.1.3.4.1,a) este similară cu legătura dintre
ţevile 5 şi 6 (fig. PRC-A.2.1.1.4.1,a) tratată în subcap. PRC-A.2.1.2 cu următoarele deosebiri:
- încărcările exterioare sunt: FXs = 1775 N; FZs = 375 N; MX11 = 53375 Nmm, MZ11 = 455375
Nmm, MY11 = 661375 Nmm;
- dimensiunile alezajului pătrat, H = h7 = 60 mm, lungimea L = l11 cu valoare necunoscută; grosimea
ţevii interioare, t12 = 4 mm, şi respectiv exterioare t11 = 6 mm;
- sistemul de coordonate adoptat are axa axială Y în loc de Z şi axa trnsversală Z în loc de Y
Aceste deosebiri nu implică modificări ale modelului de calcul (subcap. PRC-A.2.1.2.4) şi deci, se menţin
aceleaşi ipoteze şi relaţii de dimensionare în care se modifică doar indicii asociaţi modificării sistemului de
coordonate (Y → Z, Z → Y) şi elementului de bază (6 → 11):
𝝈𝒂𝒔 𝑯𝟐 𝑳𝟐 − (𝑭𝑿𝒔 𝑯 + 𝟑𝑴𝒀𝟏𝟏 )𝑳 − 𝟏𝟐𝑯𝑴𝒁𝟏𝟏 = 𝟎
L=34.42
𝝈𝒂𝒔 𝑯𝟐 𝑳𝟐 − (𝑭𝒁𝒔 𝑯 + 𝟑𝑴𝒀𝟏𝟏 )𝑳 − 𝟏𝟐𝑯𝑴𝑿𝟏𝟏 = 𝟎
L=9.479
care după înlocuirea valorilor parametrilor cunoscuţi devin,
şi se adoptă L = l11 = 40 mm.
I.Date de proiectare
Specificaţii impuse
a. Forţa exterioare: FY =550 N; FYs = FY/2 = 275 N;
b. Tipul sarcinii: statică
c. Date despre asamblare: ţeava pătrată interioară are dimensiunea h12 = 50 mm şi grosimea t12 = 5 mm
(subcap. PRC-A.1.2.2); ţeava pătrată exterioară are dimensiunea h11 = 60 mm şi grosimea t11 = 6mm
(subcap. PRC-A.1.2.2);
d. Tipul legăturii (asamblării), cu contact conform
e. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40 oC; mediu de lucru exterior cu umezeală avansată
f. Condiţii constructive: interschimbabilitatea şi modularizarea
g. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor, protecţia vieţii
II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei
Pentru elementele 11 şi 12/12’ s-a ales material sudabil, oţel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2).
σ 02 = 235 MPa; σ r = 360 MPa;
Bolţul se va executa din oţel pentru construcţii mecanice, E295 (SR EN 10025/2005). σ 02 = 295 MPa; σ r = 390
MPa;
III.Adoptarea formelor constructive
1.mg.rrv.ro
DESENE