Sunteți pe pagina 1din 4

Modulul 3

Dificultăți în învățare datorate stilurilor


de învățare diferite
Motto:
„Cele mai importante lucruri în lume au fost realizate de oameni care au con-
tinuat să încerce chiar și atunci când se părea că nu mai este nicio speranță.”
(Dale Carnegie)

Problematica dificultăţilor de învăţare (engl. learning disabilities) a fost evidenţiată de


practica pedagogică şi s-a dovedit foarte complexă şi dinamică, implicând înţelegerea schim-
bărilor din cadrul procesului de predare-învăţare pentru realizarea obiectivelor fundamen-
tale ale educaţiei de azi.
Nevoia de progres şi de eficienţă în câmpul relaţiilor educaţionale îi cuprinde atât pe pro-
fesor, cât şi pe elev. Astfel, analiza căilor de optimizare a procesului de învăţare se referă la
schimbările pe care le produce învăţarea la ambii parteneri educaţionali. (UNESCO, 1995)

Dificultăţile de învăţare pot fi analizate din perspectiva diferitelor discipline socio-umane


care privesc procesul de învăţare: psihologic, pedagogic, psihopedagogic, socio-educaţional,
dar şi ca abordare interdisciplinară.
Din perspectivă psihologică, învăţarea este o activitate fundamentală pentru adaptarea la
mediu şi dezvoltare psihocomportamentală (P.P. Neveanu, 1978). După J. Piaget, învăţarea
este definită ca un proces complex de construcţii succesive şi achiziţii adaptative care, prin
instrumente variate, asigură dezvoltarea. De aceea, dificultăţile de învăţare reprezintă factori
de stagnare şi bariere în dezvoltarea copilului.
Privind din perspectivă pedagogică se evidenţiază legătura dintre dificultăţile de învăţare şi
procesul educaţional. Atunci când elevul are dificultăţi în activitatea de învăţare se analizează
metodele de predare-învăţare sau mediul care împiedică producerea învăţării.
Analiza psihopedagocică aduce în prim-plan cauzele care au generat dificultăţile de în-
văţare şi pune accentul pe posibilităţile de intervenţie şi de prevenire, stabilind etapele nece-
sare asigurării producerii achiziţiilor prin asimilare şi acomodare.
Abordarea socio-educaţională descrie dificultăţile de învăţare prin intermediul contex-
tului social şi al interrelaţiilor care pot constitui forme de abordare, prevenire şi intervenţie.
Consilierea şcolară urmăreşte în identificarea şi rezolvarea acestor dificultăţi, precum și in-
tervenţia socio-educaţională în mediul şcolar şi familial.

Abordarea interdisciplinară analizează mai multe problematici:


• Valorizarea raportului dintre unicitate şi diversitate în procesul de învăţare;
• Aprecierea faptului că orice copil poate învăţa;
• Înţelegerea diferenţelor individuale în procesul de învăţare;
• Înţelegerea ritmurilor diferite în dezvoltare;
• Acceptarea stilului personal de învăţare;
• Rolul fundamental al mediului situaţional în dezvoltare;
• Importanţa intervenţiei timpurii în prevenirea şi rezolvarea dificultăţilor de învăţare.
(E. Vrăsmaş, 2007)

Fiecare copil are dreptul la educaţie. Fiecare copil este curios şi îşi doreşte, în mod spon-
tan, să înveţe cât mai multe despre mediul care-l înconjoară, vrea să cunoască şi să înţeleagă
ce se întâmplă în viaţă şi în lume. Şcoala are rolul de a organiza învăţarea şi, mai ales, de a ac-
cesibiliza şi sprijini învăţarea pentru fiecare copil, ţinând cont de faptul că este unic şi diferit.
Învăţarea şcolară este parte a învăţării umane şi fiecare copil se poate dezvolta şi schimba
prin metode educaţionale adaptate stilului propriu de învăţare.

Unele personalităţi au avut dificultăţi de învăţare în copilărie şi probleme de adaptare


şcolară, deşi au fost copii supradotaţi în anumite domenii. Thomas Edison avea rezultate
atât de slabe la învăţătură, încât a fost considerat „deficient mintal”. Marele sculptor Auguste
Rodin era considerat needucabil în epoca sa din cauza problemelor comportamentale.
Despre marele savant Albert Einstein, care a revoluţionat ştiinţa prin teoria relativităţii, se
cunoaşte faptul că nu a vorbit până la 3 ani şi a învăţat greu cititul și scrisul. (J. Lerner, 1989)
Sunt cunoscute, de asemenea, dificultăţile de învăţare la matematică ale marelui poet Mihai
Eminescu, precum și întârzierea de vorbire a poetului Lucian Blaga, care a rostit primele
cuvinte la vârsta de 4 ani.

Plecând de la premisa că fiecare copil este unic şi diferit, în cadrul procesului instructiv-
educativ se vorbeşte de diferenţiere curriculară, pentru că fiecare lecţie se adresează unui
grup de elevi diferiţi. Accentul se pune pe implicarea fiecărui elev la nivelul său, astfel încât
să fie realizate performanţe reale şi semnificative pentru fiecare.
Profesorul va alege metode și tehnici de predare-învăţare variate care să sprijine în proce-
sul de învăţare fiecare elev să-şi atingă potenţialul şi să obţină rezultate.
J. Collicott (1991) propune ca profesorul:
• să ia în considerare experienţa individuală, stilurile de învăţare şi preferinţele;
• să dezvolte întrebări, tipuri de activităţi care se adresează unor niveluri diferite de
abilităţi;
• să modifice aşteptările pentru unii elevi în legătură cu cu obiectivele și realizările;
• să ofere oportunităţi pentru participarea la niveluri diferite: individual, în perechi
sau activităţi în grupuri mici;
• să le dea elevilor posibilitatea de a alege metodele utilizate pentru culegerea,
prelucrarea şi sintetizarea informaţiei, precum şi oportunitatea a demonstra
înţelegerea conceptelor sau a performanţelor în obţinerea unor deprinderi sau
îndeplinirea unor sarcini;
• să accepte că metodele individuale sunt de aceeaşi valoare;
• să evalueze elevii pe bază de obiective individuale de progres.
În procesul de predare, o etapă foarte importantă este proiectarea activităţii; profesorul va
alege metoda şi strategia didactică prin care va prezenta conceptul sau deprinderea elevilor.
Profesorul va trebui să ia în considerare variabile precum stilurile de învăţare, tehnica de
lucru sau nivelul participării elevilor.
Pentru prezentarea informaţiei noi, profesorul poate oferi ocazii, materiale sau surse
bibliografice din care elevii culeg singuri informaţiile necesare. Există căi nenumărate prin
care profesorii pot prezenta sau include un nou concept sau o nouă deprindere într-o lecţie.

Smith şi Bentley (apud Schultz şi Turnbull, 1984) identifică o varietate de metode de


prezentare pe care le denumesc inputuri iniţiale sau colecţie de date iniţiale şi precizează cele
cinci moduri majore pentru a culege informaţiile:
• a vedea (a observa);
• a citi;
• a asculta;
• a simţi, mirosi, atinge, gusta;
• a aplica (încerca, face, folosi).
Autorii precizează nevoia de a trece informaţiile noi prin simţurile fiecărui elev. Astfel,
profesorul trebuie să utilizeze tehnici adecvate și să gândească practic învăţarea pentru elevii
săi. Astfel, orice metodă de predare ar alege profesorul, este necesar să se gândească la elevii
săi, la stilurile lor diferite de a asculta, înţelege şi de a executa sarcinile de învăţare.
Fiecare om învaţă în moduri diferite. Pentru a avea rezultate bune la învăţătură, este nece-
sar să ştim care este stilul nostru propriu de învăţare.
Un climat de învăţare stabil şi pozitiv, un mediu prietenos asigură premisele unui proces
de învățare eficient, antrenând motivația copilului, determinând creșterea șanselor de succes
școlar. Este important să asigurăm un astfel de climat, atât la școală cât și acasă, să sprijinim
în acest fel copilul să se implice, să își dorească să învețe.

Bibliografie:
• Collicott, J., (1991) Implementing multi-level instructions: Strategies for classroom teachers, în G. Porter and
D. Richler, Eds. Changing Canadian Schools, North York, The Rother Institute
• Laurent Sabine, (2006) Pedagogie differenciee, www.Temp758TKRK.htm
• Lerner, Janet, (1989) Learning disabilities. Theories, Diagnosis and Teaching Strategies, Fifth edition, Hough-
ton Mifflin Company, Boston
• Schultz, Turnbull, (1984) Mainstreaming Handicaped Students: A Guide for Classroom Teachers, Boston
• UNESCO (1995) Cerinţele speciale în clasă. Pachet de resusrse pentru instruirea profesorilor, tradusă şi edi-
tată în limba română prin grija Ministerului Învăţământului şi a Reprezentanţei Speciale UNICER în România
• Vrăsmaș, E. (2007) Dificultățile de învățare în școală - domeniu nou de studiu și aplicație. V&I Integral,
București