Sunteți pe pagina 1din 2

Jianu Florina Bianca

156 B – An II
14.11.2018

Principalele probleme intampinate de un intreprinzator si modalitati de combatere ale acestora

1. Dezvoltarea firmei
Intreprinzatorul se va confrunta cu situatia ca dupa trecerea unei perioade de timp firma sa va avea
o cu totul alta dimensiune fata de cea proiectata initial. Prin dezvoltarea afacerii va ajunge sa aiba
un numar mai mare de angajati, furnizori, beneficiari, produse. Toate actiunile vor fi facute la o
scara mult mai mare. Cresterea organizatiei implica modificarea sarcinilor si obiectivelor
intreprinzatorului. Se va modifica ponderea si tipul activitatilor lui va creste importanta
coordonarii si controlului. Tranzitia firmei de la una mica spre una de mari dimensiuni va implica
schimbari majore in stilul de management. O singura persoana nu mai poate detine singura
controlul si nu-si mai poate asuma luarea tuturor deciziilor. Din aceasta cauza va trebui sa recurga
la delegarea autoritatii catre managerii de executie. Rolul intreprinzatorului va fi sa coordoneze
eforturile acestora, iar ei vor conduce restul echipelor. Unele companii reusesc sa traverseze cu
succes acest prag at evolutiei, pe cand altele nu reusesc sa depaseasca crizele inerente care apar la
trecerea la dimensiuni superioare. Pentru multi intreprinzatori este greu sa accepte sa delege
autoritatea. Ei doresc sa detina controlul absolut si fac din ce in ce mai greu legatura intre
subcomponentele afacerii. Pentru altii este imposibil sa conduca o afacere de mari proportii
deoarece le lipseste aceasta capacitate. In functie de caracterul si personalitatea fiecarui
intreprinzator, el va actiona diferit in situatia dezvoltarii afacerii. Situatiile posibile sunt:
- sa invete sa delege autoritatea;sa fie capabil sa-si aleaga manageri de succes;sa accepte ca nu se
mai poate descurca singur.
In cazul in care nu vor reusi sa se situeze intr-una din aceste situatii le mai raman urmatoarele
optiuni:
- demisionarea de la conducerea firmei;vinderea afacerii;
- inceperea unei alte afaceri;limitarea marimii firmei.
2. Stresul antreprenorial
Intreprinzatorul este supus la stres din cauza riscurilor cu care se confrunta in timpul infiintarii si
dezvoltarii firmei. Pe langa riscurile prezentate anterior mai apar si alti factori de stres.
Singuratatea este unul dintre acestia. Intreprinzatorul este singur, el nu poate sa discute cu membrii
familiei sau cu prietenii problemele care apar in firma. Trebuie sa decida si sa actioneze singur
mai ales la inceputul activitatii. Pe langa aceasta poate ca nici nu are unde gasi persoane care se
confrunta cu aceleasi probleme. Implicarea prea profunda in afacere, multitudinea problemelor
angajatilor si dorinta prea mare de a reusi amplifica stresul antreprenorial. Pe de alta parte
neatingerea obiectivelor propuse genereaza frustrari. Nu se poate da o relatie de eliminare a
stresului antreprenorial. Ba chiar mai mult, majoritatea intreprinzatorilor il vad ca pe un rau necesar
deoarece problemele aparute ajuta la evitarea rutinei si elimina pierderea interesului pentru afacere.
3. Lipsa de organizare a timpului de muncă.
Dacă au scăpat de programul fix de la un job, încep să considere că ei pot munci oricând. Se culcă
foarte târziu, dorm până la prânz, iar când se trezesc, au impresia că ziua are 48 de ore. Mereu îți
vor spune cu mândrie că la ei programul nu e până la 18.00, ci pot lucra când își doresc: noaptea
sau în weekend. Însă în felul acesta, uită să se concentreze pe construirea relațiilor de business. Iar
majoritatea clienților au în continuare un program fix. Pe deasupra, mereu au probleme personale
pe care le rezolvă atunci când trebuie să muncească. Cum ar fi: Pleacă în orașul natal de joi și se
întorc marți, își pun programările la tuns în mijlocul zilei, se duc la cumpărături când li se năzare,
se întâlnesc cu diverși amici oricând sunt invitați sau pur și simplu, au chef să se odihnească și
pleacă pe la ora 15.00 acasă.

4. Folosirea banilor firmei în scop personal.

Dacă un angajat ia 2000 de euro salariu, se poate considera bogat. Dacă o firmă produce 2000 de
euro pe lună, cu siguranță e orice altceva, în afară de bogată. Însă tânărul antreprenor nu judecă
problema așa. 2000 de euro sunt 2000 de euro indiferent pe ce cont intră: cel personal sau cel al
firmei. Prin urmare, va folosi banii firmei pentru tot felul de lucruri în scop personal: electrocasnice
prin casă, vacanțe la mare, ultimul telefon mobil apărut, credite pentru cumpărarea unei locuințe
proprii etc. Astfel se crează un cerc vicios: Firma nu poate să crească pentru că antreprenorul se
comportă ca un angajat care cheltuie tot ce are. Și bineînțeles, mulți nu se trezesc niciodată, așa că
nu au cum să strângă bani pentru a se dezvolta.

5. Senzația că poți face orice, oricând.


Când ești angajat faci ce trebuie și când trebuie. Dar când devii antreprenor, vrei cumva să te
răzbuni pe această perioadă de maximă obediență. Așa că ai impresia că te poți apuca să oferi sute
de servicii pentru că: Sky is the limit. Azi faci campanii de Social Media, mâine te apuci de făcut
site-uri, poimâine oferi servicii de consultanță de marketing, peste o săptămână tragi spoturi video,
după o lună te apuci de dezvoltat o aplicație a cărei idee ți-a venit azi noapte, iar după un an
realizezi că ai contul gol și de fapt nu știi să prestezi niciun serviciu pentru care să meriți cu
adevărat să primești bani.

6. Certurile cu partenerii

Cele mai amuzante sunt certurile de la început de drum. Firma are 0 lei în cont, niciun client
important și niciun istoric demn de prezentare. Însă asociații au diferențe mari de viziune. Unul e
adeptul: Think big, altul vrea bani pe termen scurt, al treilea nu e convins că vrea să se ocupe de
firma asta pentru că are de fapt altă pasiunea, iar al patrulea e sigur că el muncește cel mai mult și
toți ceilalți stau degeaba. Așa că se vor certa non-stop. Se ajunge deja foarte departe, la discuții
precum: “Tu nu ar trebui să ai procentul acesta din companie pentru că nu te stresezi suficient de
mult.” În loc să construiască o echipă și ceva care să conteze, se concentrează pe împărțirea unui
mare nimic. Multe firme se destramă, înainte să producă bani, din cauza acestor divergențe.

S-ar putea să vă placă și