smirit conform legit, Reproducerea interzisi. Nerespectarea Standardelor de Stat este ur 28 Pag. PRETUL LEI 8,00 eat 624.191 8:62045 aman eT STaNSaRD DE STA? ROMANIA. EDITIE OFICIALA STAS 3300/2-85 PENTRU STUNTA CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE a oemmorasie. | ay cago FUNpARM DmECTE | Grane anemere STANDARDIZARE s Foundation ground ' REET pacueT OCHOBAHI FOUNDATION ANALYSIS FOR ‘SHALLOW FOUNDATIONS, ees NgiAMETOR MBIIKOLO wv SATORPHMA + 1, GENERALITAY 11 Obieet Prezentul standard stabileste prescripfiile de calcul al terenului de fundare sub aepiy- nea fandatiilor directe. 1.2 Domeniu de aplicare 1,21 Prevederile prezentul tipuri de constructii : — eivile si social-culturale ; — industriale; — agrozootehnice ; — de tip industrial din cadrul amenajirilor hidrotehnice ; Iueriti de arti, 1.2.2 In caml terenurilor de fundare aledtuite din piminturi sensibile la umesire, din pimin- turi cu umfliri si contracfii mari, sau din piminturi imbunitifite, trebuie s se aiba in vedere gi prevederile din reglementiirile tehnice specifice referitoare Ja asemenea piminturi, 1.2.8 Metodele de calcul la starea limit de deformatii (conform pet. 3) gi la starea limit de capacitate portant (conform pet. 4) se aplick in eazul terenurilor de fundare constituite din piminturi. In cazul rocilor stincoase gi a rocilor semistincoase se utilizeazis metode de calcul adecvate. 1.24 Prezentul standard nu se refer’: Ta ealculul terenului sub fundatii de magini; — la deformatiile terenului de fundare provocate de miseSri tectonice, migeti seisinice, aluneciri de teren, contrachii si umfliri ale argilelor, umezirea piminturilor maeroporice sensi: bile la umezire, lichefierea. nisipurilor ete. 1.3 Caleulul terenului de fundare in cazul fundirii direete se efectueazi in scopul stabilirii Gimensiunilor in plan ale fundagiilor, astfel ineit presiunile pe talpa acestora si aiba valori accep- tabile pentru constructie, atit in ceea ed priveste siguranta eit gi exploatarea normal a ei. standard se aplici terenului de fundare, pessru, urmitoarele 14 Yalorile presiunilor pe terenul de fundare se determin, dup’ caz, fie prin utilizarea, presiunilor convenfionale stabilite empiric (eaz in care se considers implicit indeplinite condi- fille calculului lastarea limiti de deformatie si la starea limit de capacitate portanti, ca sti limité ultime), fie prin efectuarea calculelor de deformatii sau/si de eapacitate portanti, pentru verificarea indeplinirii condifiilpr caleulelor lastarea limit de deformafie sau/st la stare limit de capacitate portanté. 1.5 Calculul terenului de fundare in cazul funditrii directe se efectueazil diférentiat in fancfie de: — clasa de important a construefiei (conform STAS 10100/0-75) ; — sistomul static gi aletuires constructiva a structurii; = ceringele procesului tehnologics — natura terenului de fundare; — faza de proiectare. + Impreund cu-STAS 9300/1-85 Inloculeste STAS 9800-77 gi STAS 8216.97, Hoborar a MINISTERUL EDUCATIE|$I INVATAMINTULU! | aprobat de : i INSHTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Data Intestin vigoare : INSTITUTUL CENTRAL DE CrmCETARE, | “Bd. Ile Pintilie nr. 5 BUCURESTI IN CONSTRU "rolex 11B12 CNST 1985-11-01 prin Institutul de ConstructSPAS 3300/2-85 - -2- 16 Din punct de vedere al efectuiirii calculului terenulni de fundare, construcfiile gi terenu } de fundare se clasificd astfel : 16.1 Dupi clasa de important’ (stabilit& conform STAS 10100/0-75) : — constructii speciale (din clasele de important I si TZ); — construcfii obignuite (din clasele de importangs HIT, 1V si V). 16.2 Dupi sensibilitatea Ia tasiri — construcfii sensibile Ia ta: — construefii nesensibile la tastiri; Construc{ii nesensibile la tastiri, orientativ, se considers cele ou: — structura static determinata} — structura in cadre sau mixti (cadre gi diatragme) eu maximum gase niveluri avind travel de maximum 6 m si deschideri de maximum 9 m; ~ structura cu perej{ portanft (zidirie, panouri mari, diafragme) avind maximum gase niveluri. OBSERVATIE — tn aceast categorie, protestant poate lalade f alte consti asemindtoare din ponet de vedere constructiv, , » 16.3 Dup& existenfa restriefiilor de deformafii in exploatare : = construcfii eu restricfil —construcfii fird restric} 164 Dupi tipul terenului: — terenuri bune — terenuri dificile. ‘Terenurile bune se consider cele precizate in tabelul 1. ‘Tabetal 1 Tipul de teren 1° | Blocuri, boloviniyurl sau pletriyuri continind mat putin de 40% nisip si mai putin de 30, argili, in eonditile tunel stratificati practic unlforme $1 orizontale (avind Inclinarea mat med de 10%) Paminturh practic uniform ase, inclusty nisipurl prétoase, indesate sau de indesare medic, i condi unt statiticatih 5 orlzontale Pamtnturl coezive eu plastcitate redusi:nisipari argiloase, prafurknlsipoase i prafurl, avind e < 0,7 si fe> 20.5 in conaifle une stratficati practic uniforme 9 orizontale, 4 | Pamtntur! coezive cu plasticitate medic: nisipurlargilose, praturlnisipoase-argiloase, avind ¢ < 1 sl Jed 05 ‘tn conde unet stratiieatt practic unitorme si erizontale 5 | Pimtnturt coczive cu plasticitate mar arglle nlsipoase, argile prifease sf argle, avind ¢ < 1,1 sl Je> 0,5 Im condiflle une! stratifeati practic uniforme si orizontale 6_| Roel stincoase gi semistincoase tn condiitle une stratifieatlt practic uniforme $i orizontale 7 | Onice combinatic intre stratificatitle preciate la mr. ert. 1.8 8 | Umptuturt de provententa cunoscuta reallzate organizat, confinind materlt organice sub 5% 1.7 _ Stabilirea proliminard a dimensiunilor in plan ale fundafiei se face pe baza presiunit eonvenjionale (conform pet. 2), prin apreciere sau pe baza unor condifii tehnologice. 18 Caleulul definitiv al terenului de fundare 18.1 Caleulu} pe baza presiunilor conventionale (conform pet. 2) se efectueaz’ plinirii simultane a urmatoarelor conditi — eonstruefii obignuite, nesonsibile Ia tastiri, fink restriefii in exploatare; terenuri de fundare’bune. 1.8.2 Calculul In’starea limits de deformagii SLD (conform pet. 3), se efectueazi in“urmitoa- rele situafii : 2 18.2.1 Ca stare limit’ ultimi a construetiei : @) in camul tuturor constructiilor fundate pe terenuri dificile; 2) in cazul tuturor constructiilor sensibile 1a, tastiri; o) in cazul constructiilor speciale, nesensibile la tasiri fundate pe orice tip de teren, ca exceptia rocilor stincoase ; 4) in situafiile aritate la pet. 1.8.1, cind prin deptisirea presiunilor eonventionale pe talpa fundatiilor yi indeplinire condifiilor caleulului la SLD, rezulti o dimensionare ‘maf economics a fundatiei. in cazul inde--3- : STAS 3300/2-85 1.8.2.2 Ca stare limit% a exploatirii normale, in cazul constructiilor cu restricfii in exploatare ] fandate pe orice tip de teren. 1.8.8 Caleulul la starea limit de capacitate portanti SLCP (conform pet. 4), se efectueaz’ in urmitoarele situatii: ‘a) pentra toate constructiile fundate pe terenuri diticile; 3) entra toate ‘constructiile fundate pe piminturi coezive saturate, supuse unor ineXretri aplicate rapid ; Peake |) pentru constructiile speciale fundate pe roci stincoases @) pentra toate tipurile de constructii, cind fundafiile transmit incirciri orizontale importante (H > 0,1 V, in care H si V reprezint& componentele orizontali, respectiv vertical, ale ineSretrii pe talpa’ fundafici) ; 2) pentru toate tipurile de construc, cind fundafille sint asezate pe taluzuri sau in apro- pierea acestora. 1.84 tn cazul constructiilor oxistente, la care urmeazk sk se modifice substantial regimul de jnedreare (prin schimbarea destinafiei, supraetajiri ete.) se efectueaz’ in mod obligatoriu caleulul la stdrile limit’ de deformatie si de eapacitate portant. 1.8.5 tn camul construcfiilor fundate pe terenuri dificile, provederile din project _privind jmbuntttires piminturilor (prin pernd de pimint eompactat, compactare de suprafafa saul de ‘adinoime, injectare ete.) se vor justitica prin efectuarea caleultlui la starea limit’ de deformatii ‘tit in ipoteza fundirii pe teren natural cit si in cea a fundiii pe teren imbunfititit. 1.9 Valorile de calcul ale caracteristicilor geotelnice ale terenului de fundare si gruparea aefiunilor in conformitate cu stirile limit posibile ale structurii in conlucrare cu terenul (starea limit ultima sau starea limit’ a exploatirii normale) se stabilese conform STAS 3300/1-85. 210 Galculul terenului de fundare conform prezentului standard se face in ipoteza variatiel plane (liniare) a presiunilor pe talpa funda OBSERVATIE — La calculul tandaSilor propriu-sse sl al construcilor tn ansamblu se pot admite gf alte Spoteze de variafie 8 presiunilor pe talpa fundatlei 111 In cazuri speciale, proiectantul poate si adopte gi alte metode de calcul al terenului de fandare dectt cele menfionate in prezentul, standard, cn justificare tehnico-economic’. 1.12 Btapele calculului terenului de fundare Calentul terenului de fundare in cazul fundirii directe, in conformitate cu prevederile prezentului standard, comport’ mai multe etape : caleulul preliminar (predimensionare) efec- fuat conform pet. 1.7, incadrarea terenului gi a constructiel in categoriile precizate la pet. 1.6 si caleulul detinitiv care cuprinde verifiedri de baz’ si, dact este cazul, verificiri speciale. In anoxa A este data, orientativ, o schemf logic a etapelor calculului terenului de fun- dare in cazul fundirii directe. 1.13 Standarde conexe ‘Perminologia conform STAS 3950-81 si STAS 3300/1-85, Principiile generale de calcul conform STAS 3300/1-85 Clasificdrile referitoare la piminturi conform STAS 1243-83. 2 CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE PE BAZA PRESIUNILOR CONVENTIONALB 2.1 — Lacalculul preliminar sau definitiv al terenul tionale trebuie sh se respecte condififle : — Ia inedredri centrice je fundare pe baza presiunilor conven Per © Peone $i Bis © 12 Peore clive eu = excentricitifi dup’ o singuré directio : Pej ane 12 Peowe i gruparea fundamentals Piranx< 14 Peoes in gruparea speciali — excentricitifi dup’ ambele direetii : Permax Ast Peowe 1 gruparea fundamentald; Pisoox€ 146 Peope 1 gruparea special, in care presiunea medic vertical pe talpa fundafiei provenité din inciredrile de Calcul din gruparea fundamentali, respectiy dia gruparea speciali ; ‘presiunea conventional de calcul, determinati, conform anexei B. Presiunea efectivi maxim pe talpa fundatiei proveniti. din incirearile de calcul din gruparea fundamental, respectiv din gruparea special 2.2 — Pentru pimintwri foarte compresibile stabitiren, preliminard a ditnensiunilor fundajiei se poate face pe baza valorilor paar minime pentru clasa respectiva de pimint, dar este obliga: torie verificarea ulterioard la stirile de deformafil si de eapacitate portanti.