Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL I
Generalităţ
exploatare.
Art. 6. - Starea tehnică a unui pod se stabileşte pe baza indicelui total de stare tehnică
(Ist) al construcţiei la momentul constatării.
Art. 7.- Indicele total de calitate I st se determină în urma constatării în teren a
defectelor şi degradărilor podurilor şi a datelor de funcţionalitate a acestora folosind
capitolele II şi III din Anexa 1 şi prin depunctarea defectelor între limitele stabilite în capitolul
II coloana a 2-a a acelea şi anexe.
Art. 8.- Clasificarea st ării tehnice a unui pod se face prin grija unit ăţii care are în
administraţie lucrarea de artă respectivă, prin investigaţii efectuate de personalul de
specialitae (Anexa 2).
Art. 9.- Prezentele instruc ţiuni nu se suprapun cu cartea tehnică a podurilor, fişa
podului, precum şi celelalte normative şi instrucţiuni în vigoare privind activitatea de revizie,
inspecţii şi întreţinere.
Art. 10.- Stabilirea stării tehnice a unui pod se efectuează periodic – la un interval de 5
ani la podurile aflate în exploatare şi, în mod obligatoriu, după evenimente deosebite
(cutremure, inundaţii, accidente, prin lovirea elementelor constructive, transporturi
excepţionale, modificări ale albiei râurilor, alunec ări de teren, etc) sau în cazul apari ţiei unor
defecte suplimentare faţă de cele constatate la ultima clasificare a stării tehnice, care sunt
semnalate cu ocazia inspecţiilor curente. La podurile de lemn stabilirea stării tehnice se
efectuează la un interval de 3 ani.
CAPITOLUL II
Verificările necesare stabilirii stării tehnice a p odurilor
Art. 11.- Stabilirea stării tehnice a unui pod se va face prin evaluarea parametrilor care
CAPITOLUL III
Indicii de calitate utilizaţi pentru stabilirea stării tehnice a unui pod
Art. 13. – Se definesc drept indici de calitate ai stării tehnice a unui pod diferenţa
dintre starea tehnică inţială şi starea la momentul considerat, a principalelor elemente
componente ale structurii (Ci) şi a caracteristicilor funcţionale ale acestora (Fi).
Art. 14. – Indicii de calitate (C i sau Fi) se exprimă prin num ărul de puncte determinat
pe baza relaţiei:
Ci sau Fi= 10 – D (1) unde:
10 – reprezintă numărul de puncte maxim, care caracterizează o stare tehnică considerată
ca fiind perfectă din punct de vedere teoretic, în momentul dării în funcţiune a podului,
D – reprezintă numărul de puncte care caracterizează defectele existente constatate la
elementele structurii şi la caracteristicile de funcţionalitate ale podului;
i = 1... 5 reprezintă numărul de parametri (art. 11a) sau caracteristicile de funcţionalitate (art.
11b) luate în considerare pentru determinarea indicelui global de calitate IST al stării
tehnice.
a) indicii de calitate CI sau Fi se vor stabili pentru situa ţia cea mai defavorabilă, respectiv
cea care prezintă degradărie sau defectele cele mai mari, luate o singur ă dată, caracterizate
conform capitolelor II şi III din Anexa 1.
Art. 15. – Indicii de calitate (C i, Fi) sunt grupaţi în dou ă categorii principale:
a) Ci – indicele de calitate al st ării tehnice fizice rezultă din observaţiile, măsurătorile şi
verificările efectuate pe teren asupra principalelor elemente ale structurii unui pod
(conform art. 11a);
b) Fi – indicele de calitate al stării tehnice funcţionale rezultat din observaţiile, măsurătorile şi
aprecierile
efectuate asupra principalelor caracteristici funcţionale ale unui pod (conform art.
11b).
c) Indicele de calitate al st ării tehnice al unui pod este alc ătuit din:
i=5
C = ∑ C i = C1 + C2 + C3 + C4 + C5 (2), unde:
i=1
C1 – indicele de calitate al suprastructurii (elementele principale de rezistenţă);
C2 – indicele de calitate al elementelor de rezistenţă care susţin calea podului;
C3 – indicele de calitate al infrastructurii, aparatelor de reazem şi dispozitivelor de
protecţie la acţiuni seismice, sferturilor de con sau aripilor;
C4 – indicele de calitate al albiei, apărărilor de maluri, rampelor de acces şi instalaţiilor
pozate sau suspendate de pod;
C5 – indicele de calitate al căii podului şi elementelor aferente.
d) Indicele de calitate al principalelor caracteristici funcţionale a unui pod este alcătuit din:
i= 5
F= ∑ i 1 Fi = F1 + F2 + F3 + F4 + F 5 (3), unde:
=
Art. 19. – Stabilirea stării tehnice generale a unui pod se realizeaz ă prin evaluarea
tuturor indicilor de calitate şi func ţionalitate prezentaţi la cap. III.
Art. 20. – Starea tehnică generală a unui pod este exprimată prin indicele stare
tehnică IST, care reprezintă suma indicilor de calitate (Ci, Fi), conform relaţiei:
i =5 i=5
I ST = Ci + Fi
∑
i =1
∑
i =1
Art. 21. – Starea tehnică a unui pod, exprimată prin valoarea totală a indicelui de
stare tehnică se clasifică în 5 clase tehnice, conform tabelului de mai jos:
Valoarea
Nr. Clasa indicelui Aprecieri generale asupra
crt stării de stare stării tehnice Măsuri recomandate
tehnice tehnică
IST
Stare foarte bună
- măsuri de îmbunătăţire a
1 I 81...100 Lucrarea poate prezenta
degradări şi deficienţe minore, caracteristicilor estetice;
care nu au tendinţă de evoluţie. - lucr ări de întreţinere.
Stare bună
Lucrarea prezintă unele - lucrări de întreţinere;
2 II 61...80 deficienţe şi un început de - reparaţii.
degradare cu tendinţa de
evoluare în timp
Stare satisfăcătoare
Elementele constructive prezintă - reparaţii;
3 III 41...60 degradări vizibile pe zone întinse - reabilitări;
cu tendinţa de afectare a - consolidări
capacităţii portante
Stare nesatisfăcătoare
Elementele constructive sunt - reabilitare;
4 IV 21...40 într-o stare avansată de - înlocuirea unor elemente
degradare
Stare critică - înlocuirea sau
5 V sub 20 Lucrarea ă condiţiile
minime denusiguran
asigurţă a circulaţiei consolidarea structurii
rezistenţă afectată de de
degradare.
Art. 22. – În cazul podurilor încadrate în clasa V se vor lua măsuri imediate, care
constau din:
- introducerea restricţiilor de tonaj şi viteză;
- instalarea unor limitări de gabarit pentru a permite circulaţia numai pentru un şir de
vehicule;
- convocarea unei comisii tehnice alc ătuită conform Anexei 2.
Art. 23. – La podurile care se încadreaz ă în clasa tehnică V: (IST ≤20), după luarea
măsurilor de primă urgenţă prezentate în art. 22, se va proceda la o nou ă verificare pe
teren.
Reverificarea tehnică a acestor poduri se va face de către o comisie de speciali şti
care nu au făcut parte din prima comisie.
Art. 24. – În situaţia în care se constată identitatea aprecierii celor două comisii în
clasificarea tehnică a podurilor în cauză se va propune introducerea în programul de
reparaţii, consolidări sau înlocuirea podului în cauză.
Art. 25. – În cazul în care se constat ă o neconcordanţă între concluziile (punctajul
obţinut) celor două comisii, se va solicita, de către administraţia drumurilor care răspunde de
podurile respective, o expertiză care să fie efectuată de către un institut de proiectare, de
cercetare de specialitate şi/sau de învăţământ superior, care va stabili pe baza test ării
specifice, în conformitate cu actele normative în vigoare, starea tehnică a lucrărilor
respective.
CAPITOLUL V
Utilizarea datelor pentru administrarea optimizată a podurilor
CAPITOLUL VI
Consideraţii generale
Art. 29. – Stabilirea operativă a stării tehnice a unui pod se face de către o comisie
instruită în acest scop, a cărei componentă este prezentată în Anexa 2.
Art. 30. – Administra ţiile naţionale şi locale de drumuri şi poduri vor numi prin decizie
un responsabil cu urmărirea stării tehnice a podurilor (altul decât responsabilul cu activitatea
comisiei menţionat la pct. 1 din Anexa 2) care va r ăspunde împreună cu responsabilul cu
activitatea de întreţinere şi reparaţii poduri de completarea la zi a c ărţii tehnice. Aceştia vor
avea calificarea necesară în acest domeniu.
Art. 31. – Aparatura şi echipamentul minime necesare pentru efectuarea observaţiilor
sunt prezentate în Anexa 4.
Art. 32. – Completarea fişei de constatare (Anexa 1) a st ării tehnice şi stabilirea
clasei tehnice a podurilor, precum şi a anexei privind urmărirea degradărilor în timp, se va
face de personal cu studii superioare.
CAPITOLUL VII
Măsuri de protecţia muncii
Art. 33. – Responsabilul desemnat de DRDP-uri pentru verificarea stării stării tehnice
a podurilor este răspunzător pentru luarea măsurilor de protecţia muncii, fiind obligat să
supravegheze continuu modul în care se aplic ă şi respectă de c ătre personalul în subordine
În coloanel 3 - 7 s-a notat cu “+” elementul la care se urmăreşte degradarea sau defectul descris.
III. Notarea caracteristicilor de funcţionalitate
Indicele de funcţionalitate F1
Depunctarea se face în func ţie de condiţiile de desfăşurare a traficului pe pod
(lăţimea părţii carosabile şi lungimea podului) şi clasa tehnică a drumului
pe care este amplasat podul, conform tabelului nr. 1
Tabelul nr. 1
Clasa Lungimea podului (L) (m)
L < 25 m L = 26-100 m L > 101 m
tehnic ăa
drumului Lăţimea podurilor (m)
Nr (conf. care corespunde cu care nu care corespunde cu care nu care corespunde cu care nu
crt Ord. Min. lăţimea părţii corespunde lăţimea părţii corespunde lăţimea părţii corespunde
Transp. carosabile a drumului cu lăţimea carosabile a drumului cu lăţimea carosabile a drumului cu lăţ
Nr. cu fără* părţii cu fără* părţii cu* f ăr ă p
46/1998) spa ţiu de spa ţiu de carosabile a spa ţiu de spa ţiu de carosabile a spaţiu de spaţiu de carosabile a
siguranţa siguranţă drumului siguranţă siguranţă drumului siguranţă siguranţă drumului
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 I 0 7 8 0 8 9 0 9
2 II 0 6 7 0 7 8 0 8
3 III 0 4 5 0 5 6 0 6
4 IV 0 0 1 0 2 3 0 4
5 V 0 0 0 0 1 2 0 3
Lăţimea părţii carosabile şi a spaţiului de siguranţă, banda de ghidare (bg) plus efectul optic (Eo) sunt conform Ordinului
Ministrului Transporturilor Nr. 45/1998 inclusiv spa ţiul necesar pentru amenajarea podurilor amplasate în curb ă (supral
supraînalţare).
*La podurile amplasate în localităţi lăţimea părţii carosabile se va corela cu cea a drumului, respectiv a str ăzilor.
INDICELE DE FUNCŢ IONALITATE F2
Depunctarea se face în funcţie de clasa de încărcare a podului
şi clasa tehnică a drumului, conform tabelului nr. 2
Tabelul nr. 2
Nr. Clasa tehnică a drumului Clasa de încărcare pod
crt. E I II
1 I 0 10 10
2 II 0 9 10
3 III 0 6 10
45 IV
V 0- 3- 83
Pentru podurile dimensionate la clasa III de încărcare se consideră depunctarea
maximă de 10.
INDICELE DE FUNCTIONALITATE F3
Depunctarea se face în funcţie de durata de exploatare a podului,
care a trecut de la construcţia, sau de la ultima reparaţie capitală
(lărgire şi/sau consolidare) şi tipul podului, conform tabelului nr.3
Tabelul nr. 3
Materialul din Durata de exploatare a podului, care a trecut de la
Nr. Tipul construcţie sau de la ultima reparaţie capitală
crt. care este suprastructurii
realizat podul (lărgire şi/sau consolidare)
0-5 6-15 16-25 26-35 36-45 >45
INDICELE DE FUNCTIONALITATE F5
Depunctarea se face în funcţie de calitatea lucrărilor de întreţinere curentă,
conform prevederilor din tabelul 4
Tabelul 4
Nr.
crt. Calitatea lucrărilor de întreţinere Depunctare
Comisie
permanentă
din
DRDPcadrul
D.N. km Urmărirea evoluţiei degradărilor la lucrările de artă
Obstacol
traversat
Localitatea
cea mai
apropiată
Schema Degradare Periodicitate Cine execută Cine verific ă
statică
Suprastructura-
Elemente
principale de
rezistenţă
Elemente de
rezisten ţă care
susţin calea
Infrastructuri,
aparate de
reazem,
dispozitive
Degradări antiseismice,
constatate de sferturi de con
comisia de sau aripi
stabilire a Albia, spălări
stării tehnice de maluri,
rampe de
acces, instalaţii
pozate sau
suspendate de
pod
Calea podului,
guri de
scurgere,
trotuare,
parapete,
rosturi
Anexa 4
A. Aparate şi dispozitive
1. Binoclu;
2. Lupă micrometrică;
3. ubler;
4. Ruletă;
5. Sondă pentru măsurat adâncimea apei;
6. Lanternă;
7. paclu;
8. Perie de sârmă;
9. Ciocan;
10. Fir cu plumb;
11. Aparat de fotografiat;
B. Echipament
1. Barcă;
2. Scară;
3. Echipament de protecţie (salopetă, cască, cizme de cauciuc);
4. Echipament de salvare;
5. Instalaţie de revizie (inspector).