Sunteți pe pagina 1din 8

MODULUL 2.

PLANIFICARE ŞI LUARE A DECIZIILOR

TEORIA

Volumul de muncă pe care un profesor il efectuează nu este limitat la numărul de ore de


contact cu studenţii. Orice profesor trebuie să efectueze o serie de activităţi în spatele-
scenei care însoţesc şi se adaugă la sarcinile de bază.
Activităţi de suport includ pregătirea sălii de clasă şi
a materialelor de predare, sarcinile de administrare,
analiza progresului de învăţare sau evaluarea
muncii elevilor. Profesorii trebuie să dedice timp, de
asemenea, pentru efectuarea de cursuri
extracurriculare, realizarea de întâlniri personale cu
elevii sau părinţii lor. Multe şcoli au reuniuni
foramle facultative sau sesiuni de grup mic pentru a
discuta progresele înregistrate de elevi. Profesorii
trebuie să diferenţieze şi să-și individualizeze
metodele predare pentru a se potrivi nevoilor speciale ale elevilor şi de a face faţă
provocărilor generate de diversitatea de culturi şi de cunoștințele și competențe diferite ale
elevilor. Gestionarea dezvoltarii educaţionale a unui grup diversificat de elevi este o
provocare,apoi abilităţile de planificare devin esențiale în acest context. Profesorii le ar
putea folosi, de exemplu, pentru planificarea intervenţiilor pentru elevi sau de a stabili
scopuri și obiective pe termen scurt şi pe termen lung care să conducă la îmbunătățirea ele
performanței elevilor.

Definirea țintelor de îmbunătăţire pentru studenţi este susţinută din ce în ce mai mult de
date care cuprind elemente privind performanţa, datele demografice sau informaţii
contextuale. Datele au fost folosite pentru a ajuta la: măsurare progreselor elevilor şi
eficienţa programului, ghidarea în elaborarea programei, alocarea resurselor şi raportarea
progreselor înregistrate în comunitate. Prin urmare, un profesor modern ar trebui să fie
capabil să utilizeze datele pe care le are disponibile sau datele pe care el/ea poate obţine
pentru a sprijini luarea deciziilor şi astfel susținerea şi verificarea judecății profesionale
pentru a atinge maximum de obiectivitate şi precizie în formularea obiectivele de
îmbunătăţire şi planificarea intervenţiilor adecvate pentru elevi.
PLANIFICAREA ȘI ETAPELE EI

Procesul de planificare ar putea fi împărţit în următoarele etape:

• stabilirea obiectivelor,

• planificarea activităţilor şi resurselor,

• implementarea,

• monitorizarea,

• evaluarea.

Primul pas este stabilirea obiectivelor în mod corect –


specificând ce este ne dorim să atingem, de exemplu:
nivelul performantei unui elev într-o anumită zonă și într-
un anumit interval de timp. Scopul ar trebui să fie
SMART: specific, măsurabil, realizabil, realist şi într-un
termen stabilit. Un diagnostic aprofundat de situaţie care
necesită intervenţie inclusiv identificarea provenienței
cauzelor problemei ajută la definirea obiectivelor corect.

Având specificat scopul , profesorul paote trece la pasul următor – planificarea activităţilor
şi resurselor necesare. În această fază se determină cum să se ajungă la obiectivul stabilit. O
listă de activităţi şi sarcini sunt specificate. Ele sunt plasate într-o cronologie, astfel încât
distribuția volumului de muncă este planificat realist.

Următorul pas este implementarea activităţilor în


general care înseamnă punerea planului în
acţiune. Se întâmplă foarte des însă că nu totul
merge conform unui plan. De aceea, atunci cand
apar complicații, profesorul trebuie să vină cu alte
strategii care pot fi mai eficiente în atingerea
scopurilor într-un context dat. Acest lucru
înseamnă de multe ori întârzieri, impactul asupra altor sarcini, etc. Pentru a evita aceste
complicatii, profesorul ar trebui să încerce să le identifice în prealabil, să fie pregătit pentru
ele, şi să elaboreze mai multe alte opţiuni. Atenuarea riscurilor şi schimbarea cursului
acţiunii, dacă este necesar necesită flexibilitate, agilitate şi deschiderea de noi abordări.

Pe parcursul procesului de realizare a planului de acţiune monitorizarea lui este necesară.


Aşa-numitele repere ar trebui revizuite care sunt punctele de control, care măsoară
progresul spre scopul propus. Ele ajută monitorului în cazul în care ne îndreptăm în direcţia
bună cu realizarea sarcinilor la timp.

Este de asemenea important să se evalueze


acțiunea şi să se reflecteze dacă întregul plan şi
punerea sa în aplicare a adus rezultatele
aşteptate. Atunci când se evaluează eforturile
cineva ar trebui să înregistreze lecţiile învăţate
astfel încât învăţarea din propria experientă are
loc. Lecţiile învăţate ar trebui incluse în procesul
de planificare şi implementare a proiectelor care
urmează astfel încât acestea să construiască
know-how-ul cuiva sau al grupului.
Reguli de planificare efectivă:

• Setaţi corect obiectivele

• Notaţi ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective – informaţii, resurse umane şi
financiare, suport tehnic. Gândește-te la următoarele:

Timp – cât de mult timp iti trebuie să îți finalizezi scopul ? Cât va dura fiecare activitate? Care este
urgența? Ce activităţi se pot poate realiza simultan şi care trebuie să se facă progresiv?

Persoane – care trebuie să fie implicate? Pentru cât timp? În ce condiţii?

Costurile- ai nevoie de buget pentru intervenţia ta? Ce buget ai la dispozitie? Este posibil pentru a
economisi bani cumva? În ce condiţii?

• Crearea unui calendar care conţine toate sarcinile necesare pentru a atinge scopul urmărit

• Documentarea planului tău.

• Fii pregătit în cazul în care riscurile apar, gândește în perspectivă planuri alternative.

• Să pui în aplicare planul şi să monitorizezi în mod regulat pentru a sti cum se progresează.

• Evaluați proiectul dumneavoastră răspunzând la aceste întrebări : ce a mers bine? Ceea ce nu a


mers bine? Şi ce aș face altfel data viitoare?
CUM SĂ DECIDEM

Profesorii folosesc foarte des judecăţile lor


profesionale pentru a lua deciziile, dar ce se
întâmplă în cazul în care un profesor este doar la
începutul carierei sale şi judecata profesională nu
ar putea fi foarte puternică, încă? Ce se întâmplă
dacă profesorul nu are o imagine completă a
situaţiei? Numeroase cadre didactice să se bazeze
pe intuitia lor, care, cu timp şi experienţă, devine
mai bună. Dar există, de asemenea, o serie de
resurse care pot fi utilizate de către un profesor
pentru a sprijini luarea deciziilor sale:

1. literatura pedagogică

2. consultarea colegilor

3. consultarea directorului

4. aderarea la discuţii promovate de diferite reţele online de profesionişti

Luarea de decizii comune

Luarea de decizii comune este un element


important al cooperării. Este nevoie de o
abordare structurată pentru a analiza
situaţia şi a pregăti informaţiile necesare care
vor servi ca bază de luare a deciziilor.
Adevăratul proces de luare a deciziilor
comune, de obicei, constă din următoarele
etape:

1. identificarea problemei

2. diagnosticarea problemei

3. sugestii/posibilităţi de soluții (folosind exemplu de brainstorming)

4. sugestiile de evaluare – evaluarea alternativelor/ luarea în considerare a altor opţiuni

5 luarea deciziilor efective pe parcursul acţiunii (adică prin consens sau prin vot)
Tehnica "pentru şi împotriva"

Există mai multe tehnici care pot sprijini luarea deciziilor atât individuale cât şi de grup. Cea
mai simplă şi cea mai veche este tehnică "pentru şi împotriva", care ajută să fie cântărite
"argumente pro şi contra". Acesta permite de a evalua efectele pozitive şi negative ale
diferitelor decizii. Utilizarea mijloacelor inseamnă scrierea tuturor avantajelor si motivelor
pentru care deciziile ar putea fi benefice şi
toate motivele de ce nu ar fi cea mai buna
alegere. Fiecare răspuns necesar să i se
atribuie un număr reprezentând
importanţa unui argument. În cele din
urmă unul ar trebui să deducă scorul de
"împotriva" de la scorul de "pentru".
Rezultatul este un număr reprezentând o
anumită decizie. Grupul poate continua la
fel cu o altă alternativă/posibilitate şi apoi
compara rezultatele pentru diferite decizii
şi alege pe cea cu cea mai ridicată rată de "pro".

Analiza SWOT

SWOT este analiza situaţiei în care punctele forte şi punctele slabe interne dar şi
oportunităţile externe şi ameninţările sunt examinate pentru a intelege mai bine contextul
pentru luarea deciziilor. Situatia poate fi analizată din mai multe perspective şi această
tehnică prezinta modul de a analiza folosind patru zone de influenţă care ajută pentru a
construi o imagine mai cuprinzătoare a situaţiei.

Aceste patru perspective pe care vizează o situaţie dată reprezintă o platformă pentru
analiza SWOT:

S – puncte tari - pozitive şi foarte posibil să apară (tind să depindă mai mult pe factori
interni)

W – puncte slabe – Negative şi posibil să apară (tind să depindă mai mult pe factori interni)

O – oportunități – Pozitive şi este posibil să apară (tind să depindă mai mult pe factori
externi)

T – amenințări – Negative şi posibil să apară (tind să depindă mai mult pe factori externi)
Uită-te la exemplul de mai jos a unei analize SWOT pe care un profesor de matematică a
făcut-o oferind elevilor săi o oportunitate de a se pregăti pentru o Olimpiadă (o competiţie
în care elevi, individual sau în echipe, concurează într-o serie de provocări de rezolvare a
problemelor; nume "Olimpiada" provine de la asemănarea cu competiția în timpul Jocurilor
Olimpice).

Puncte forte:

• Elevii vor învăţa o mulţime în timpul pregătirilor

• Pregătirea Olimpiadei ar fi o inovaţie pentru standardul procesului de învăţare

• Elevii vor petrece un timp minunat în timpul Olimpiadei

• Eu, ca profesor, voi câştiga experienţă profesională suplimentară

Puncte slabe:

• Am nevoie să câștig suportul altor profesori şi a directorului, astfel încât ei vor fi, de
asemenea, implicaţi

• Voi petrece o mulţime de timp suplimentar în acest proiect asa că timpul meu petrecut cu
familia se va micsora

Oportunităţi:

• Şcoala va primi o minunată promovare

• Va fi o oportunitate de integrare mare pentru elevi, alte cadre didactice şi părinţi

• Aceasta ar putea avea un efect de lungă durată cu privire la motivaţia elevilor, de


abordare a învăţării, etc.
Ameninţările:

• Elevii nu reuşesc şi motivaţia lor va fi afectată

• Părinţii dezaproba iniţiativa din cauza costurilor mari, efortului şi a timpului

• Conducerea şcolii nu aprobă bugetul pentru acest proiect

Această scurtă analiză arată că, în scopul de a lua decizia, un profesor trebuie să se implice
în comunicarea cu multe alte persoane. Luarea deciziilor care afectează alte persoane
necesită implicarea lor în acest proces, ceea ce înseamnă că mai multe puncte de vedere
trebuie să fie luate în considerare, înainte de decizia finală de a participa sau nu. Analiza
factorilor interni şi externi într-un mod structurat ajută să vezi situaţia dintr-o varietate de
perspective.

Întrebări pentru tine

• Care sunt experienţele dumneavoastră în luarea deciziilor individuale sau de grup ?

• În ce măsură folosiți sursele de informaţii disponibile pentru a sprijini judecățile


profesionale ale dumneavoastră sau ale grupului?

• Ce domenii de dezvoltare vedeți în luarea deciziilor individuale sau de grup?

Parte din conţinutul acestui modul a fost adaptat la materialele elaborate în conformitate cu
un proiect numit: CECE antreprenor competent și angajat competitiv; Numar proiect: 2007-
LDV-TOI-109, Program: Leonardo da Vinci, Transfer de inovaţie. Imaginile utilizate în
modulul provin de la depozitul gratuit de fotografii de pe : https://www.pexels.com/