Sunteți pe pagina 1din 10

Tehnologie de crestere a strutilor

Cresterea strutilor in ferme, asa cum se intalneste astazi in Africa de Sud si in alte
regiuni, s-a dezvoltat probabil intre anii 1857 si 1864 ca o noua ramura in agricultura. Comertul
cu pene de strut insa, are o vechime de cateva secole, datand din civilizatiile primitive, in special
in timpul imperiilor Egiptean, Asirian si Babilonian. In anul 1896, Arthur Douglas a construit
si patentat primul incubator pentru ouale de strut, numit Eclipsa, aceasta industrie luand
amploare rapid. Strutul domestic este crescut pentru pielea de foarte buna calitate, carnea fara
grasimi si penajul fin. Obiectivele actuale vizeaza cresterea strutilor: 60% pentru piele, 14%
pentru carne, 11% pentru pene si 15% pentru altele (exempalre vii, oua si turism).In prezent,
cresterea strutilor in ferme reprezinta o industrie in dezvoltate in tari precum SUA, Canada,
Israel, Olanda, Anglia, Germania, Austria, Franta etc.
Strutul (Strutio Camelus) cuprinde 4 subspecii: Strutio Camelus Australis, Strutio
Camelus Molybdophanes (Blue Necks), Strutio Camelus Camelus si Strutio Camelus Masaicus
(Red Necks). El face parte alaturi de Emu, Rea, Cazuar (Noua Guinee) si Kiwi (Noua Zeelanda)
din familia ratitelor. Termenul 'ratite' provine din latinescul ratis cuvant care inseamna lipsa
musculaturii de pe osul pieptului (stern). Lipsa acestei musculaturi a dus la pierderea abilitatii
de zbor dar a fost compensata cu cresterea capacitatii de alergare.
Ca membru al acestei familii, strutul a fost inzestrat cu o pereche de picioare puternice
capabile sa-l propulseze cu o viteza de pana la 70Km/h in caz de pericol (fiind dupa ghepard al
doilea cel mai rapid animal), in mod normal putand mentine o viteza de 50Km/h timp de 20 de
minute. Este cea mai mare pasare din zilele noastre. Un adult poate atinge pana la 2.75m
inaltime si pana la 150-180Kg putand trai in libertate pana la 70-80 de ani.
Masculul adult are penajul negru cu parti albe la coada si in virful aripilor, femela este
colorata in gri-maro pe tot corpul cu anumite nuante de gri spre alb catre coada si varful aripilor.
Puii au aproximativ 1kg si 25 cm inaltime si sunt colorati in maro, galben, portocaliu sau crem
cu pete negre, iar cei pana intr-un an au coloritul penajului asemanator cu cel al femelelor.Ouale
de strut sunt cele mai mari in comparatie cu ale altor pasari, avand o greutate intre 1-2 Kg dar
raportate la dimensiunea parintilor ele sunt cele mai mici.
In Romania, cresterea strutilor este o activitate relativ noua, primele ferme au fost
construite in perioada 1996-1997 cu pasari aduse din Belgia sau Ungaria. Momentan piata se
indreapta spre popularea fermelor existente cu capital animal adus din strainatate. Exista cativa
producatori care au investit in instalatii de incubatie.
In ciuda marimii sale, strutul este una dintre cele mai economice specii in ceea ce
priveste hrana. Nu are nimic de-a face cu crescutul altor animale sau pasari productive, a caror
alimentatie devine adesea costisitoare. Cu toate acestea, amestecul (compozitia) corect al
alimentatiei strutului este o problema foarte delicata. Psihologia acestei pasari alaturi de
particularitatile sale anatomice cere un amestec special, bine proportionat de ingrediente.
Hranirea corecta garanteaza un venit substantial ca urmare a obtinerii unor pasari sanatoase,
viguroase si productive.
De asemenea, trebuie amintit ca alimentatia strutilor din zona mediteraneeana difera de
cea a pasarilor crescute la tropice. Strutii sunt animale ierbivore, hranindu-se in principal cu
lucerna si anumite tipuri de graunte. Exista retete speciale de preparare a amestecului de
mancare in functie de stadiul de viata al pasarii de exemplu: ratiile pentru puii de o zi foarte
bogate in proteine nu sunt recomandate deoarece pot genera anumite tulburari digestive. Pe de
alta parte ratiile pentru strutii reproducatori trebuie sa contina un supliment de calciu.
O alta problema a nutritiei strutilor este legata de obiceilul acestora de a manca orice
este stralucitor- mai ales puii din aceasta cauza ei trebuie sa fie tinuti intr-un spatiu curat, de
preferinta o curte cu multa iarba si fara alte obiecte sau resturi in ea.
Analizand un plan de afacere pentru o ferma de struti putem obtine o serie de informatii
de interes.
Cresterea strutilor reprezinta una dintre cele mai bune oportunitati de investitie in
agricultura. Aceasta activitate s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani in multe dintre tarile din
America, Asia si Europa. Cresterea strutilor in Romania este o activitate relativ noua. La ora
actuala exista doar 10-15 fermieri din judetele Maramures, Satu-Mare, Cluj, Bihor, Ilfov, Arges
si Suceava.
Aceste pasari uriase pot fi valorificate la maximum, deoarece sunt cautate pentru carnea,
pielea si penele dar si pentru ouale, si puii lor. Carnea de strut are calitati nutritive diferite de
cele ale carnii de vita si de porc, fiind un aliment ideal pentru cei care vor sa tina cura de slabire
si pentru bolnavii de inima. Este carnea cu cel mai mic continut de grasime (de zece ori mai
putina decat la cea de porc) si contine cu 50% mai putin colesterol decat carnea de vita si de
porc.
Pielea de strut este de trei ori mai valoaroasa decat pielea de crocodil fiind folosita mai
ales in marochinaria de lux de exemplu o poseta de dama din piele de strut fiind vanduta in
occident cu 1.200 dolari. Un kilogram de carne de strut se vinde in Romania cu 30 de dolari pe
kg, iar in Occident, pretul este de 50 de dolari/kg. Un ou de strut care cantareste intre 1,5 si 2,2
kg se vinde cu 150 de lei, avand o valoare nutritiva incomparabila si fiind recomandat pentru
diferite boli. Ouale de strut sunt folosite insa si in mica industrie de artizanat, din ele fiind
realizate lampi. O pana de strut costa un dolar, o coaja de ou valoreaza 5 dolari. Deoarece strutii
sunt sunt niste pasari foarte rezistente ei s-au adaptatla diverse tipuri de clima : arida, semiarida
si temperata; reusind sa reziste si in conditii climaterice extreme.
Amplasarea unei ferme de struti trebuie sa fie pe un teren plat , usor de ingradit si care
sa fie semanat cu iarba sau lucerna si sa nu fie in zune cu curenti de aer foarte puternici.
Amplasarea fermei trebuiesa fie intr-o zona retrasa, departe de soselele principale sau zonele
aglumerate deoarece acestea sunt animale foarte usor stresabile.
Familiile de struti trebuie sa aiba la dispozitie un tarc cu dimensiuni cuprinse intre 500-
1000 m patrati si un adapost reprezentat de o constructie usoara din lemn cu o suprafata de
aproximativ 20 m patrati. Nu se recomanda zidarie deoarece strutii sunt animale salbatice –
semisalbatice si tot ceea ce ii inconjoara trebuie sa fie cat mai natural. In afara de acest
considerent sa nu se uite ca strutul este extrem de rezistent inclusiv la variatiile de temperatura
si isi petrece majoritatea timpului afara indiferent de anotimp. In schimb cladirea in care sunt
crescuti puii in prima parte a vietii lor trebuie sa fie o constructie solida incalzita si izolata
termic. Cladirea in care se tine incubatorul (incubatoarele) trebuie sa fie si ea o cladire izolata
termic in care sa se asigure o buna ventilatie si temperatura constanta. Sa nu se uite ca strutul
are nevoie de nisip si pietris marunt pe care le inghite in vederea digerarii hranei si le mai
foloseste pentru a se 'scalda'.
Adapostul trebuie astfel conceput incat strutii sa intre printr-un culoar de retinere, care
faciliteaza prinderea lor. Hrana si apa trebuie plasate in interiorul adapostului pentru a
determina strutii sa intre de bunavoie, precum si pentru a proteja hrana de vremea rea.Atat
alimentatoarele cat si adapatoarele trebuie sa fie deschise si adaptate astfel incat sa ajunga la
nivelul pieptului strutilor. Adapostul pentru cresterea puilor este prevazut cu o sursa de caldura,
si se deschide catre un tarc aflat in exterior.
In amenajarea unui astfel de stabiliment trebuie prevazut un spatiu in care sa fie izolate
pasarile bolnave sau cele nou-venite. Adaposturile trebuie sa prevada un spatiu de 5,5-7,5 metri
patrati/strut. Pasarile mai tinere au nevoie de mai putin spatiu – 1,5-2,5 metri patrati. Pentru
cresterea puilor de strut trebuie acoradata o foarte mare atentie deoarece in intervalul 0-12
saptamani se inregistreaza cea mai mare mortalitate. Factorii esentiali in cresterea puilor de
strut: genetici, starea de sanatate, managementul, conditiile de clima, nutritia, facilitatile si
mediul, precum si factorii de stres.Crescatorii de struti se confrunta adesea cu o mortalitate
ridicata la puii si strutii tineri, ca urmare a cresterii neadecvate. Spatiile pentru cresterea puilor
trebuie astfel proiectate incat sa protejeze puii in fata pradatorilor (caini, vulpi etc), cat si in fata
conditiilor de clima neprielnice. Puii nu trebuie niciodata lasati sa se ude pana la piele. Trebuie
tinuti intr-un mediu uscat, curat si bine ventilat.

Oul de strut :
1. Dimensiunea oualor
Ouale de strut pot varia de la 350 grame pana la peste 2200 grame. Marimea medie
variaza in functie de subspecie si de conditiile de domesticire, dar se situeaza intre 1300 si 1700
grame. Ouale supradimensionale au o suprafata mica pentru gaze si schimb de vapori de apa,
si de aceea pot produce pui slabi, cu edeme. Pe de alta parte, ouale subdimensionale pierd
excesiv apa in timpul incubatiei, rezultand pui slabi si deshidratati. Ouale mici sunt de obicei
produse la inceputul sezonului sau de catre pasari tinere, si sunt cel mai adesea infertile. Ouale
foarte mici au coaja foarte subtire si de obicei nu contin galbenus.
2. Calitatea oului
In general, daca femela este deficitara in proteine, carbohidrati sau grasimi, ouale
produse sunt echilibrate dar mai mici decat marimea normala sau mai putine la numar. Cu toate
acestea, carenta de vitamine sau minerale poate duce la un ou redus din punct de vedere
nutritive.

3. Cerinte pentru cuibare


Strutilor trebuie sa li se puna la dispozitie zone pentru cuib cu nisip curat. Nisipul trebuie
sa se afle intr-o groapa adanca de 1 metru, cu un canal de scurgere pe margine pentru a drena
apa pe timp ploios. Masculul va sapa in cuib in mod regulat, ceea ce angajeaza o cantitate mare
de nisip; de aceea, trebuie sa aveti o rezerva permanenta de nisip curat pentru a acoperi cuibul.
Teoretic, aceasta metoda ar trebui sa functioneze dar strutii pot alege sa-si construiasca cuibul
unde doresc. In cele mai multe cazuri, acesta este plasat langa gard. Puteti astepta pana ce
masculul incepe sa construiasca cuibul, si apoi acoperiti locul cu nisip.
4. Colectarea oualor
Strutii isi depun ouale, in general, dupa-amiaza sau seara, de aceea ele trebuie colectate
cat mai curand posibil. In mod ideal, colectarea oualor trebuie sa se faca de cateva ori pe zi, cu
ultima colectare la apusul soarelui. Ouale ramase in cuib pot fi strivite sau chiar mancate de
catre strutii adulti. De asemenea, ouale lasate in cuib peste noapte se pot raci, permitand
bacteriilor sa intre in ou prin pori. Daca ouale sunt colectate in fiecare zi, va rezulta o productie
mai mare. Ouale trebuie identificate la fiecare colectare. Numarul tarcului, numarul femelei, si
alte metode de identificare, sunt necesare pentru a evalua productivitatea, si pot fi notate pe ou
cu un creion. Toate aceste date trebuie organizate in dosare inainte ca ouale sa fi igienizate si
depozitate. Mai mult, este indicat ca ouale sa fie colectate la 10-15 minute dupa ce au fost ouate,
mai ales in zilele calduroase, permitand cuticulei sa se usuce. Colectarea imediata previne
distrugerea embrionului la temperaturi ridicate, expunerea la microbi si pierderilor datorate
furtului.
Trebuie remarcat faptu ca strutii obisnuiesc sa stea in cuib si sa se joace cu ouale dupa
ce au fost depuse, deci strutii trebuie indepartati din cuib inainte de colectare.
Manusile de latex trebuie purtate la manipularea oualor, pentru a preveni ca uleiurile din piele
sa patrund in coaja de ou.
5. Depozitarea oualor
Depozitarea oualor inainte de incubatie sporeste eficienta managementului clocirii,
permitand procesarea in grup a oualor. Atunci cand se efectueaza corect, depozitarea la rece nu
dauneaza oualor. Pragul de temperatura pentru cresterea embrionului trebuie sa fie de 20℃.
Ouale de strut depozitate la peste aceaste temperatura prezinta o mortalitate crescuta inca din a
doua zi de viata. Ouale depozitate la o temperatura cuprinsa intre 12,8-18,3℃, pot fi pastrate in
siguranta timp de o saptamana, dar clocirea va fi redusa semnificativ la doua saptamani.
Umiditatea relativa de 75% este recomandata pentru a preveni pierderea in exces a apei sub
forma de vapori, in timpul depozitarii oualor. Daca ouale nu sunt incubate in 4-7 zile, gradul de
clocire scade. Ouale trebuie intoarse de 3 ori pe zi inainte de a fi plasate in incubator. Ouale
sunt plasate timp de 7 zile sub ultraviolete pentru a elimina bacteriile. Se mentine o umiditate
relativ scazuta de 35% pentru a preveni aparitia unor pui umflati. Trebuie mentinuta, de
asemenea, o temperatura de 17-21℃.
6. Incubatia
O pare din proprietarii de ferme de struti prefera metoda naturala de incubatie, atunci
cand oul nu este indepartat din cuib si atat femela (pe timp de zi ), cat si masculul (predominant
noaptea) sunt responsabili de clocire. Daca femela poate sta pe oua, ea va depune cate un ou la
interval de doua zile, cumuland astfel 12-15 oua pe luna. Daca, in schim, secapeleaza la
incubatia artificiala,atunci se vor colecta ouale de doua ori pe zi, se vor depozita, se vor raci la
18-21℃, si se plaseaza in incubator timp de 7-10 zile. Daca ouale nu sunt incubate in 7-10 zile,
rata de clocire este semnificativ redusa.
Perioada media a unei incubatii este de 42-43 de zile, la o temperatura de 36 ℃ si o
umiditate relativa de 23% - 26%. In aceasta perioada se recomanda o rotatie de 6-8 ori pe zi.
Factori importanti in cresterea puilor de strut :
1. Temperatura
Temperatura pentru pui in primele 10 zile de viata trebuie sa fie de 33-34℃, apoi de
29-30℃ pana la varsta de 3 saptamani, iar de la 3 la 8 saptamani, temperatura ideala este de 21-
26℃ Puii nu trebuie expusi la temparaturi scazute, si nici prea ridicate. Puii crescuti intr-un
mediu stramt, incalzit cu infrarosii, sunt susceptibili de a se imbolnavi cand ajung intr-un mediu
rece. Se recomanda incalzirea centralizata sau cu ajutorul becuri calorice ceramice. Daca puii
sunt asezati pe rumegus, coji de orez sau nisip pentru constructii, acestea trebuie acoperite cu
panza de sac in primele 20 zile pentru ca puii sa nu manance resturile, aparand astfel probleme
intestinale. Dupa ce panza este indepartata, rumegusul sau nisipul sunt scuturate zilnic pentru a
se usca.
2. Hranirea
Dispozitivele pentru hrana si apa trebuie curatate, dezinfectate si reumplute. Este
important ca puii sa invete sa manance terci din primele zile de viata, inainte de a fi trecuti pe
alimentatie cu lucerna. In acest timp, puii trebuie tinuti intr-un spatiu mic (3×3 m/50 pui), cu 8-
10 orificii de alimentare cu hrana si apa. Ei trebuie sa aiba acces la hrana si apa din primele zile.
Prin agitarea hranei cu regularitate, pui vor fi indemnati sa manance; sunt curiosi si vor veni sa
cerecteze.Poate fi de asemenea plasat un pui mai mare care stie sa se hraneasca, pentru a-i invata
pe cei mici acest lucru. Lucerna se taie foarte fin ,se inmoaie, se amesteca cu terci si se da puilor
de 6 ori pe zi. Imediat ce puii incep sa manance din terci, spatiul in care stau poate fi marit cate
putin in fiecare zi, pentru ca acestia sa incepa sa faca mai multa miscare. Dupa 7 zile acesta
zona trebuie sa masoare 4×10 m/50 pui Lucerna se administreaza dupa virta de 2-3 saptamini.
Pentru a preveni deshidratarea, apa potabila poate fi colorata galben-verde, culoare preferata de
struti. Apa poate fi imbogatita cu o soluti e de multivitamine.Containerele pentru hrana trebuie
proiectate astfel incat puii sa nu se calce in picioare. Este important sa se asigure si pietris
pentru pui, circa 2 kg la 50m kg de hrana.
3. Ventilatia
Puiernita trebuie ventilata permanent, mai ales daca sunt multi pui, pentru a preveni
cresterea amoniacului. Curentul este nociv pentru pui, dar pe de alta parte ei nu trebuie
supraincalziti. Un grad in plus la caldura este mai nociv decat unul in minus.Grupurile de mai
mult de 50 de pui trebuie tinute in spatii largi, permitand detectarea anomaliilor.
4. Iluminatul
Performantele reproductive ale strutilor sunt reglate in functie de durata zilei-lumina.
Programele de iluminat folosesc o combinatie de lumina naturala si lumina artificiala pentru a
stimula si prelungi productia de oua si fertilitatea. Ouale sunt de obicei nefertile in ultima parte
a sezonului de imperechere; acest fapt poate fi cauzat de infertilitatea masculului. Masculii
pentru imperechere ar trebui sa primeasca 16 ore de lumina pe zi, incepand cu 3-4 saptamani,
inainte de a se imperechea cu femelele. Dupa ce au fost plasati in acelasi loc, atat femelele cat
si masculii primesc 16 ore de lumina pe zi, pe parcursul intregului sezon de imperechere. Dupa
apusul soarelui, pot fi aprinse 2-5 lumanari pentru lumina artificiala, pentru a stimul aproductia
de oua. Durata de zi-lumina nu trebuie niciodata scurtata iar intensitatea luminii nu trebuie
niciodata scazuta in timpul ciclului de depunere.Trei sau patru zile cu lumina sczuta sau durata
micsorata poate genera ca intregul grup sa stopeze productia de oua.
Femelele si masculii adulti trebuie separati dupa sezonul de imperechere. Aceasta va permite
pasarilor sa fie mai odihnite, ele incepand productia de oua mai repede cand vor fi plasate
impreuna in sezonul de imperechere.
5. Conditii exterioare
Exista o serie de sisteme de crestere a puilor, insa baza tuturor sistemelor o reprezinta
sistemul pasunilor cu lucerna si al alimentatiei pe baza de concentrate. Cand puii au doua
saptamani si sunt pregatiti pentru lucerna, nu trebuia lasati afara in frig, in primele zile. .
Lucerna trebuie sa fie scurta, nu mai mult de inaltimea burtii strutilor, iar tarcul nu mai mare de
3-5 metri patrati. Daca tarcurile sunt prea mari, puii vor manca prea multa lucerna, si prea putina
hrana concentrata. Puii trebuie tinuti in sistem extensiv cat mai mult timp posibil, inainte de a
fi transferati pe pasune (nu inainte de varsta de 4 luni). La varsta de 6-8 saptamani, puii pot fi
plasati afara daca vremea este prielnica, dar trebuie bagati in adapost pe timp de noapte.Pot fi
manevrati in grupuri de 25-50 pasari.
6. Hrana puilor
Exista o cantitate limitata de informatii cu privire la cerintele nutritionale ale strutilor.
Cu toate acestea, au fost trasate cateva linii generale prin activitatea desfasurata in Africa. Ca
in cazul tuturor dietelor, o serie de ingrediente de calitate ar trebui sa fie intalnite in
recomnadarile de hrana pentru struti. Utilizarea unei game diversificate de ingrediente ajuta la
reducerea variatiilor inerente la toate ingredientele luate separat. Strutii sunt animale ierbivore,
hranindu-se cu o varietate de plante si arbusti. In multe cazuri, plantele si fructele suculente
constituie o componenta importanta alaturi de insecte si soparle. Intr-o prima etapa, hrana
trebuie oferita sub forma faramitata. Celelalte tipuri de hrana trebuie sa fie sub forma de
cocoloase. Modificarile in dieta trebuie introduse gradat. Intotdeauna, schimbarea de la un tip
de hrana la altul se realizeaza incet, amestecand noua dieta in cea deja existenta.Intr-o prima
etapa, se amesteca ¼ hrana noua cu ¾ hrana actuala. Dupa 4 zile, mixul este de ½ cu ½. Dupa
8 zile, se amesteca ¾ cu ¼ din vechea dieta. Dupa doua saptamani din acest proces, noua dieta
ar trebui sa o inlocuiasac total pe cea veche. Este foarte important ca tranzitia sa fie facut incet.
Deoarece necesitatile nutritive ale strutilor se schimba in primele 10 luni, ratia trebuie ajustata
in mod continuu. Nivelele acceptate de aminoacizi, vitamine, minerale si necesar energetic
trebuie incluse in fiecare ratie. Daca una dintre aceste componente este exclusa cresterea va fi
influentat negativ, rezultand numeroase probleme. Hrana sub forma de cocoloase este esentiala
incepand cu varsta de trei luni.
Cercetarile efectuate in ultimii 5 ani ne indica cum trebuie modificate ratiile pentru a
obtine maximum de crestere.Aceste cercetari au ajutat la stablirea ratiilor pentru struti. Pana la
varsta de 10 luni, strutul este un animal foarte „economic”. Pana la aceasta varsta raportul este
de 6,5 kg hrana / 1 kg luat in greutate. Dupa aceasta etapa, raportul devine 12:1. Printr-o hranire
adecvata a strutului se poate atinge maximum de greutate pana la varsta de 10 luni, dupa care
se poate folosi o ratie mai slaba, de mentinere a greutatii.Daca evolutia strutului da semne de
retard ca urmare a continutului scazut de proteine avut la varsta de o zi, costul total pentru hrana
de la varsta de o zi pana la 14 saptamani va fi mult mai mare.Un pui bine hranit, din prima zi,
va creste mai repede, atingand varsta pentru vanzare mult mai rapid. Cercetarile au indicat
faptul ca o hranire adecvata poate determina diferente de greutate de pana la 13 kg la varsta de
3 luni. Cercetarile efectuate au indicat faptul ca puii pana la varsta de 6 luni trebuie hraniti cu
„cocoloase”. Compozitia generala a acestui tip de hrana consta in 18% proteine si 16% fibre.
Componenta proteica este suficienta pentru a asigura o crestere adecvata fara a cauza probleme
pentru picioare sau sistem osos, iar continutul ridicat de fibre se dovedeste a regla consistenta
fecalelor, reducand bacteriile.
In primele zile, puii isi consuma propriile fecale, provocandu-si probleme intestinale.
Pentru a evita pericolele, fecalele trebuie adunate cu regularitate. Puii tineri prefera sa manance
pamant decat „cocoloase”. In general puii prefara hrana umeda in locul celei uscate. Trebuie
insa retinut faptu ca hrana umeda va fi asimilata mai rapid de organism, cauzand indigestie.
Recipientele pentru hrana trebuie curatate zilnic iar resturile de hrana trebuie indepartate si
oferite pasarilor mai in varsta. Dupa prima hranire, fecalele pasarilor trebuie supravegheate
timp de 3-5 zile. La primele semne de diaree, pasarile trebuie tratate cu antibiotice plasate in
hrana sau apa.
 Rata de crestere a puilor :
Varsta (saptamani) 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8
Greutatea medie (kg) 0,6 1,3 1,8 3,1 5 10

Dieta pentru strutii adulti este asemenatoare cu cea pentru pui, cu exceptia faptului ca
pasarile pentru reproducere trebuie sa aiba o ratie de calciu/fosfor suficienta pentru a
compensa productia de oua. Se recomanda consultarea veterinarului si/sau companiei
furnizoare pentru detalii in ceea ce priveste hrana.Se recomanda mentinerea pasarilor pe dieta
de intretinere in afara perioadei de depunere a oualor. Acest regim trebuie sa permita pasarilor
sa-si pastreze grautatea fara sa o creasca si chiar sa o reduca (nu mai mult de 5-10%) in afara
perioadei de depunere a oualor. Cu doua luni inainte de aceasta perioada, proteinele pot fi din
nou administrate pasarilor pentru a le energiza inainte de depunere. In general, strutii adulti
consuma aprox. 1,3-1,8 kg de hrana/zi.
Hrana pentru pui trebuie proiectata pentru ca pasarile sa castige in greutate cu minim de
efort. Luarea in greutate intr-un timp foarte scurt poate cauza probleme cu picioarele la puii
tineri. Puii sunt alimentati cu o ratie de start in primele trei luni. Apoi ratia este crescuta pana
la varsta de 10-14 luni (cand sunt pregatiti pentru taiere). Stocul pentru inmultire este alimentat
cu o ratie speciala timp de 6 luni pe an, si o ratie de intretinere, in celelalte luni ale anului.
In concluzie, cresterea strutilor poate fii avantajoasa deoarece :
- Terenul necesar unei ferme este mic, ajungand doar 1-2 hectare.
- Sunt pasari ierbivore, hranindu-se in special cu lucerna, porumb, grau, orz si concentrate
- Productie nelimitata - Un trio (1 mascul si 2 femele) pot fi productivi timp de peste 30 de ani
- Sunt pasari foarte rezistente, nepretentioase si docile
- Nu polueaza atmosfera sau zona in care traiesc
- Perioada mare de fertilitate - peste 30 de ani.
- Investitii limitate in echipamente, constructii, timp si personal
- O piata a carnii foarte receptiva si in continua crestere ca urmare a apritiei bolii vacii nebune
si altor epidemii in cadrul fermelor de vaci, piata satisfacuta doar intr-o proportie foarte mica
- Calitatea si valoarea foarte ridicata a pielii aceasta fiind folosita in marochinaria de lux
- Penele sunt cautate in lumea modei si in industria electronica (datorita proprietatilor
electrostatice)
- Randament mult superior celorlalte animale si pasari
- Sunt foarte prolifice - pot ajunge la peste 80 oua / an
- Ajung la o greutate de sacrificare de peste 100 kg in 12 luni
- Au cea mai mare rata de conversie a mancarii in greutate
- Grasimea este cautata in industria farmaceutica si cosmetica
- Ministerul Agriculturii acorda o serie de subventii pentru crescatorii de struti
- Carnea de strut se vinde cu aproximativ 20 lei/kg, ouale fecundate se vand cu 2-300 lei/bucata,
iar 1,5 metri de piele costa in jur de 300 lei.
- De la o singura femela strut se pot obtine anual 5.000 USD numai din valorificarea oualor.
Dezavantajele unei astfel de ferme sunt in putine, cele mai mare dezavantaj fiind
necesitatea unui investitii initiale considerabile si existenta redusa pe piata, in acest moment, a
exemplarelor de strut, ceea ce poate face ca deschiderea unei astfel de ferme sa fie ingreunata.

BIBLIOGRAFIE
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Stru%C8%9B
 http://www.fermadestruti.3x.ro/
 http://www.scritub.com/biologie/animale/STRUTI-TOTUL-DESPRE-
STRUTI61159.php
 https://www.crestere-struti.ro/