Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea Dunărea de Jos, Galați

Facultatea: Educatie Fizica Si Sport


Master: Kinetoterapie La Domiciliu

Refacerea dupa antrenament

Student: Iordan Daniel Andrei

1 /7
Fotbal
Din punctul de vedere al efortului fizic, fotbalul se încadreaza în categoria
sporturilor mixte.
Efortul în jocul de fotbal prezinta caracteristci energetice, care trebuie luate
ca punct de plecare în planificarea efortului din antrenament.
Exista si controverse în ceea ce priveste nivelul de participare al unui sistem
sau altul la sustinerea efortului, dar un fapt este cert, toate cele trei sisteme
de furnizare a energiei îsi aduc contributia la sustinerea efortului specific.

Urmatoarea clasificare este prezentata de Doctorul Dorel Tocitu,biochimist:

Reactia anaerob – alactacid,a = 5% ;


Reactia anaerob – lactacida = 5 – 10% ;
Reactia aeroba = 80 – 90%.

„ Capacitatea de elimina acidul lactic din fluxul sanguin si de a-l utiliza ca


energie (Bonen & col, 1997), este un raspuns adaptativ care întârzie
oboseala. Studii recente, Bonnen, 2001, au demonstrat ca transportatorii de
lactat cresc în numar, ca functie a antrenamentului de înalta intensitate „

Intensitatea aeroba, are ca principiu, cresterea capacitatii aerobe, prin


utilizarea unui volum mare de efort. Este zona in care se pune accentul pe
perioada pregatitoare, de readaptare la efort, specifica eforturilor lungi si de
intensitate mica , mai poate fi antrenata prin metoda efortului continuu, dar
si prin metoda repetarilor, are ca obiectiv refacerea dupa efort.
Acest tip de efort se aplica la finalul lectiei de antrenament ( 10 – 15 minute
), dupa un program de antrenament cu intensitate crescuta sau ori de cate
ori este necesar pentru a evita oboseala si a asigura supracompensarea. În
perioada competitionala acest antrenament este folosit dupa competitie,
imediat sau a doua zi.

Efortul este rezultatul multiplelor solicitari , musculare, endocrino-


metabolice, cardiorespiratorii, pshice , intelectuale, etc . , la care este supus
organismal uman la diferite actiuni motrice.

2 /7
La Efortul Anaerob Alactacid sunt eforturi foarte scurte (6-10 sec ) si de
intensitate maximal.

Acest efort se caracterizeaza prin :

- degradarea completa a CP(creatinfosfat) si inceperea utilizarii de


ATP(adenozintrifosfat);
- puterea musculara este crescuta, dar nu poate fii sustinuta mai mult
de 6 sec la o persoana neantreanata si 10 sec la un antrenat. ( se
epuizeaza CP si modifica echilibrul acidobazic, prin intrarea in actiune a
glicozei);
- procesele biochimice declansate in timpul efortului , continua si in faza
de revenire;
- resinteza substantelor energetice pierdute in efort ( CP si ATP ) , se
face imediat dupa efort ;
- in acest tip de effort, datoria de oxygen se restaureaza la sfarsitul
efortului, prin consum de O2 marit – datorie numita alactacida;
- Hiperreactivitatea sistemului cardiovascular si respirator se
prelungeste la peste 10 sec, ajungand la aproximativ 20s, creste
productia de energie pe cale lactacida.

Efortul Anaerob Lactacid, durata acestui efort este de maximum 60s.


Substratul energetic pe baza caruia se resintetizeaza ATP-ul, il reprezinta
glucidele.

Caracteristicile efortului Anaerob Lactacid :

- productia de energie pe cale aeroba este si ea prezenta, dar acopera


aproximativ 20% din necesarul total energetic;
- cheltuielile energetice sunt acoperite prin terminarea stocului de CP si
utilizarea glicogenului si a glucose;i
- dereglarea echilbrului acidobazic al organismului ce obliga sportivul la
abandon;
- cand cantitatea de acid lactic este crescuta, aceasta ca actioneaza ca o
supapa, care inhiba glicoliza, fereste organismul de o acidifiere;
- dupa efort are loc resinteza CP si excretia – metabolizarea acidului
lactic
- eficienta in aceste eforturi se datoreaza musculaturii bogate in fibre
albe

3 /7
Grupele musculare implicate in efort se afla in parte inferioara a
organismului.
Muschii picioarelor reprezinta aproximativ jumatate din masa musculara a
corpului , daca se doreste cresterea in greutate , aceasta grupa musculara
trebuie antrenata foarte intens. Aceasta grupa este cea mai puternica si cea
mai rezistenta la efort . Muschii implicate sunt:

Muschii fesieri : fesierul mare( extensia membrului inferior) , fesierul


mijlociu(abductia si rotatia in afara coapsei);
Muschi cvadricepsi: dreptul femural , vastul medial, lateral si femuralul –
situati in zona anterioara a coapsei si au rol , extensia gambei pe coapsa;
Muschiul croitor : acesta este cel mai lung muschi al corpului, permite
incrucisarea piciorelor si rotirea piciorului, controleaza miscarile in timpul
mersului;
Muschii ischigambieri: bicepsul femural , semitendinosul ,
semimebranosul , - situati in zona posterioara a coapsei si au rol flexia
gambei pe coapsa;
Muschiul gastrocnemius – muschi mare al gambei ce permite indoirea
talpei piciorului in jos;
Muschiul tibialis anterior – muschi situat pe fata laterala a tibiei care
permite ridicarea talpei piciorului;
Muschiul soleus – cel mai mic muschi al gambei, care trage talpa piciorului
in jos.

Procedura de masaj terapeutic este foarte eficient in tratarea


tuturor afectiunilor aparatului osteoarticular, avand importante efecte
analgetice, antiinflamatorii trofice, circulatorii, etc.
Masajul terapeutic are ca efect si cresterea mobilitatii osteoarticulare,
cresterea tonusului muscular, deasemenea combate contracturile
musculature si intinderile, generatoare de durere. Masajul suedez este
preferat de sportivi , in special de fotbalisti, poate grabi procesul de
cicatrizare a partilor moi, consta in masarea zonelor cu anumtie crème cu
effect antiinflamator sau relaxant, uleiuri speciale.

4 /7
Efectele asupra muschilor:

 o decontractare profunda a fiecarei fibre a muschilor somatici;


 o tonicitate mai mare a tuturor muschilor flasci si a acelor slabiti;
 o eliberare masiva de acid lactic stocat la muschi datorita efortului prelungit;

Efectele asupra sangelui si limfei:

 o fluiditate mai mare prin miscari care au un sens invers circulatiei sanguine;
 o accelerare a circulatiei sangelui prin deschiderea capilarelor de rezerva;
 o eliminare substantiala de toxine din sistemul venos;
 o drenare corecta a limfei cu ajutorul manevrelor ;

Miscarile care sunt folosite in masaj , au ca scop reducerea tensiunii


musculare. Pe masura ce muschii se relaxeaza, creierul va primi semnale
pentru a elibera anumite substante ce reduc stresul si produc o stare
exceptionala.

Masajul incepe cu netezirea si se termina prin netezire, pentru a


inlatura staza limfei,presiunea mainilor, creste progresiv pe prima
jumatate a segmentui masat apoi scade pe cea de-a doua
jumatate.

1. Efleurajul (sau netezirea) – sunt alunecarile usoare aplicate la suprafata


corpului, cel mai raspindit procedeu de masaj;

Manevrele si submanevrele ce formeaza "efleurajul", sunt considerate drept


tehnici specifice masajului tesuturilor superficiale, tegumentare. La masajul de
netezire , se actioneaza asupra functiunilor pielii si a tesuturilor subtegumentare.

2. Frictiunea - sunt miscari profunde decat efleurajul si petrisajul, este cel de-al
doilea procedeu de masaj

Frictiunea se foloseste pentru a favoriza patrunderea in piele a unor substante


medicamentoase, ca de exemplu geluri si creme analgetice. Aceasta manevra va

5 /7
urmari decontracturarea zonelor contractate muscular, amelioreaza durerile la nivel
local, muscular, la nivel ligamentar precum si in orice alte situatii in care este
indicat masajul ca forma de terapie.

3. Petrisajul (sau framantatul) – sunt miscari de framantare a musculaturii, este un


procedeu de baza. Efectele petrisajului pune accent pe muschii si tesuturile
profunde, fiind manevre ce constituite in special din actiuni mecanice.

Folosim : Framantatul serpuit sau „in val”, framantatul in cuta cu o singura


mana, „Stoarcerea”

4. Tapotamentul (sau baterea) - sunt lovituri ritmice si scurte, executate cu


degetele, marginile cubitale ale mainilor, palmele sau pumnii. Efectele acestei
manevre variaza in raport cu intensitatea si ritmul loviturilor, cu supletea si cu
sensibilitatea pielii sau a tesuturilor masate. Creste tonusul muscular, producand
local un aflux crescut de sange si reducand spasmul muscular.

Folosim doar 4 variante x 20 repetari: batatorit , cu palma in caus, percutat ,


tocat

5. Vibratiile - miscari oscilatorii ritmice, cu presiuni intermitente, care produc


deplasari mici ale pielii. Pot avea atat efecte stimulatorii, cat si relaxante.

Vibratiile au o amplitutine si o intensitate mai mare decat vibratiile obisnuite,


acestea se numesc trepidati .Daca nu sunt insotite de miscari trepidante , vibratiile
se transforma in presiuni, acestea executanduse cu varfurile degetelor unei singure
maini(police) . Exemple: cu toata fata palmara , cu podul palmelor, cu varfurile
degetelor , cu o mana deasupra celeilalte . 4x 10 repetari .

Masajul suedez inlatura oboseala fizica si mentala, reduce stresul, Masajul suedez
ajuta sportivul sa depaseasca problemele legate de somn, inlatura somnolenta din
timpul zilei .Elimina tensiunea musculara, aduce relaxarea si reduce durerea
datorita eliberarii de endorfine . Scade anxietatea si depresia, imbunatateste
capacitatea de concentrare .

6 /7
Bibliografie

1. ALDEA MARIE-JEANNE, BRĂNIŞTEANU IRINA, NICULEACU


RODICA, ŢOPA ELENA, OBSTRETICĂ FIZIOLOGICĂ, Elemente de
kinetoterapie, Ed. Institutul Eropean, Iaşi, 1999;
2. Tudor Sbenghe – Kinetologie , profilactica, terapeutica si de recuperare ,ED.
MEDICALA, BUCURESTI, 1987;
3. Predescu – Fiziologia si biochimia efortului sportiv ;
4. Demeter, A.- Fiziologia efortului sportiv in ..Medicina sportiva aplicata'.
Editura Editis.Bucuresti, 1994;
5. Anghel Diaconu – Manual de tehnica a masajului terapeutic , Ed.
Medicala 20

7 /7

S-ar putea să vă placă și