Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

ȘCOALA DOCTORALĂ ASEM

PROIECT DE CERCETARE

PROBLEME ALE CONTABILITĂȚII ÎN INSTITUȚIILE DE


ÎNVĂȚĂMÂNT CU AUTONOMIE FINANCIARĂ

AUTOR: LILIANA ȚURCANU

CHIȘINĂU 2018

1
Obiectul de cercetare, relatarea actualității și importanței lui. Învăţământul superior a
fost şi rămâne un factor cheie pentru dezvoltarea socială, culturală şi economică a societăţii bazate
pe cunoaştere. Deși învăţământul superior poate asigura, direct şi indirect, progresul întregii
societăţi, însă, doar învăţământul universitar de calitate reprezintă un promotor al drepturilor
omului, dezvoltării durabile, democraţiei, păcii, justiţiei și echității sociale [1, art. 75].
Sistemul public de învățământ superior din Republica Moldova a fost marcat de numeroase
reforme ca demers de raliere la modelul comunitar. Instituțiile de învățământ superior de stat din
țară au trecut la autonomie financiară începând cu 1 ianuarie 2013. Ca consecință a tranziției la
autonomia financiară se schimbă radical modul de activitate a acestora în condiții de autogestiune,
principiile de gestionare și monitorizare a mijloacelor financiare și a patrimoniului, contabilitatea
și raportarea financiară.
Schimbările legislației au vizat atât modernizarea managementului și guvernanței
universitare, îmbunătățirea mecanismelor și metodologiilor de finanțare, consolidarea
transparenței în alocarea resurselor bugetare, revoluționarea sistemului contabil și inovarea
mecanismului de raportare, dar și regândirea standardelor de control intern/managerial.

Identificarea problemei și formularea întrebării de cercetare. Cu toate că prin aceste


reforme s-au înregistrat progrese importante, instituțiile publice de învățământ superior din țara
noastră continuă să se confrunte cu numeroase probleme și, în egală măsură, provocări, vizând atât
aspecte de management financiar-bugetar, de management contabil, de audit și control
intern/managerial, precum şi de măsurare a performanțelor economico-financiare.
Finanțarea educației relevă probleme referitoare la gradul de acoperire a nevoilor financiare
totale ale instruirii pentru a asigura realizarea cerințelor educaționale, precum și consolidarea,
armonizarea și alinierea finanțării educației la normele internaționale.
Deși, în timp, mai mulți cercetători și economiști au identificat diverse probleme referitoare
la contabilitatea și managementul financiar universitar, multe dintre acestea rămân insuficient
dezbătute, necesitând aprofundări, precizări, argumente, completări și actualizări prin adaptare la
conjunctura actuală. În plus, instituțiile de învățământ din sectorul public, prezintă particularități
și trăsături definitorii care le diferențiază de alte entități, prin raportare la specificul domeniului și
la baza de reglementare. Aceste problematici de maximă actualitate ne-au atras interesul și ne-au
motivat spre studierea multilaterală a teoriei și bazelor conceptuale, metodologice și pragmatice
ale contabilității instituțiilor de învățământ superior de stat cu autonomie financiară.

Trasarea scopului și a obiectivelor cercetării. Pornind de la actualitatea problemei și


nivelul de investigare, scopul cercetării este studierea profundă și multilaterală a teoriei și bazelor
2
metodologie a organizării contabilității în instituțiile de învățământ cu autonomie finaciară,
depistarea neajunsurilor aferente domeniului și fundamentarea unor propuneri concrete în vederea
înlăturării acestora.
Întru îndeplinirea acestui scop au fost stabilite următoarele obiective:
- evidențierea particularităților instituțiilor de învățământ cu autonomie finaciară și
influiența acestora asupra organizării contabilității în domeniul cercetat;
- examinarea și analiza critică a bazei legislative și normative în domeniu;
- idendificarea aspectelor problematice la întocmirea, aprobarea, modificarea și
organizarea controlului asupra executării bugetelor în cadrul instituțiilor de învățământ
cu autonomie finaciară;
- adoptarea unor metode noi de calculație a costurilor de instruire;
- evidențierea aspectelor problematice privind recunoașterea și contabilitatea veniturilor
și cheltuielilor din serviciile prestate.

Formularea unei ipoteze, a unei soluții posibile la problema de cercetare, a unei


propuneri de sistematizare teoretică (varinată provizorie). Cercetarea în domeniu este
necesară și oportună din mai multe considerente:
a) schimbarea modului de funcționare a instituțiilor de învățământ superior de stat a
schimbat integral contabilitatea și raportarea financiară a acestora, însă mai puțin
calificarea personalului. Or, judecățile contabile trebuie formulate pe baza acțiunii unor
principii noi (contabilitatea de angajamente, continuitatea activității, reprezentarea
exactă, prudența, etc.), pentru care contabilii din domeniu nu sunt suficient pregătiți;
b) preocupări reduse teoretice și practice care să ofere un tablou complet a ceea ce
reprezintă contabilitatea în instituțiile de învățământ superior de stat cu autonomie
financiară, în speță contabilitatea acumulării și repartizării costurilor activităților de
baza și auxiliare, și implicit a calculării costului serviciilor prestate. În acest context,
cunoașterea costurilor reale de instruire reprezintă un instrument prețios în
îmbunătățirea managementului financiar al oricărei structure academice. Acesta
reprezintă, de asemenea, un indicator care poate furniza informații referitoare la
punctele slabe la nivelul structurii analizate. Pe baza costurilor reale de instruire, pot fi
fundamentate și întocmite bugete de venituri și cheltuieli, astfel încât să furnizeze o
imagine clară și reală a situației financiare la nivelul structurii analizate;
c) multiplele ambiguități, neclarități, dificultăți aferente politicilor și tratamentelor
contabile;

3
Provocarea noastră a izvorât din inițiativa de a aduce în lumina reflectoarelor științifice atât
particularitățile și elementele definitorii, dar și neajunsurile aferente domeniului cercetat, pentru a
contribui, în final, la dezvoltarea sa prin identificarea și avansarea de propuneri ameliorative și
demersuri de perfecționare, care să aducă plus-valoare.

Stabilirea și explicarea tipului cercetării. Din perspectiva cercetării contabile, în teza de


doctorat „Probleme ale contabilității în instituțiile de învățământ cu autonomie finaciară” mă voi
baza pe cercetarea interdisciplinară cu tratarea subiectului din prisma disciplinelor: contabilitate
financiară, contabilitate internă de gestiune, analiză economico-financiară și management
financiar.
Metodologia de investigație preconizată să fie utilizată pentru elaborarea prezentului proiect
științific exprimă o împletire armonioasă a mai multor metode, cu scopul de a facilita înțelegerea
corectă a rezultatelor obținute în urma cercetării desfășurate.
Consultarea exhaustivă a literaturii de specialitate din domeniu ne-a condus la concluzia că
pentru instituțiile de învățământ cu autonomie financiară nu există un sistem de contabilitate
managerială adaptat la condiţiile actuale ale acestui sector. Pentru rezolvarea acestei probleme, am
optat pentru o îmbinare, a unei cercetări de tip descriptiv, în prima parte a tezei, cu o cercetare de
tip explicativ, în cea de-a doua parte a lucrării. Așa dar, demersul științific va îmbina cu succes
cercetarea calitativă cu cea cantitativă și perspectiva teoretică (descriptiv-conceptuală) cu cea
pragmatică, analizând principalele contribuții ale diverșilor autori, autohtoni și străini, la
cunoașterea științifică în domeniu și respectând coordonatele pe baza cărora este abordată, pe plan
național și internațional, tematica investigată. Cercetarea urmează să aibă și un pronunțat caracter
aplicativ, fiind orientată în principal spre un obiectiv practic specific.

Metode preconizate de colectare și analiză a datelor. În scopul elaborării cercetării, voi


face apel la instrumente precum: observarea participativă și neparticipativă, colectarea și
prelucrarea datelor și informațiilor, analiza, sinteza, inducția, raționamentul deductiv, comparația.
Cercetarea va fi efectuată în baza examinării a materialelor atât științifice cât și a cadrului
normativ al contabilității care reglementează metodologia colectării, prelucrării și utilizării
informației de către instituțiile de învățământ superior din țară, și a celor oficiale disponibile
inclusiv pe diferite pagini web ce se încadrează în aria de cercetare enunțată.
Urmează să continui cercetarea domeniului dat prin studiul de caz și exemplificarea. De
asemenea planific să utilizez în cercetarea de doctorat, ca instrument de formatare a chestionarului
și de colectare a răspunsurilor, aplicația Google Forms, iar prelucrarea datelor și testarea ipotezelor
să se realizeze prin intermediul programului de calcul tabelar Excel, oferit de aplicația Microsoft
4
Office, versiunea 2013. În finalul tezei de doctorat, din punct de vedere al instrumentarului ce
urmează a fi utilizat, analiza corelației existente între indicatorii de rentabilitate şi risc la nivelul
instituțiilor publice de educație academică și modelarea economico-matematică a acesteia se va
întreprinde cu ajutorul programului statistic SPSS.

Gradul de studiere a temei cercetate. În cadrul literaturii de specialitate contabilitatea în


instituțiile de învățământ cu autonomie financiară reprezintă un subiect mai puțin discutat.
Printre autorii autohtoni care pentru prima dată au abordat problematica contabilității în
instituțiile de învățământ este cercetătoarea Elena Taban (2009), abordând tematica dată în teza
sa de doctorat. Cu trei ani mai târziu, cercetarea în domeniul dat este preluată, doar că de această
dată în coautor cu savantul Tudor Tuhari (2011), continuând cu editarea unei monografii. Este
important să menționăm că la acea perioadă instituțiile de învățământ își organizau contabilitatea
în baza contabilității bugetare, respectiv cercetarea efectuată era relevantă pentru acea perioadă de
dezvoltare. Or, schimbarea modului de funcționare a instituțiilor de învățământ și a bazei
normative influențează radical contabilitatea și raportarea financiară. Evident că personalul cheie
din instituții nu era pregătit pentru a face față integral noilor provocări. Setul de standarde naționale
de contabilitate valabile la data tranziției instituțiilor la autonomie financiară nu răspundeau la
toate întrebările dificile identificate de contabilii acestora. Cu atât mai mult, în următorul an de
gestiune, se introduc noi standarde naționale de contabilitate, în rezultatul cărora se identifică noi
problematici în acest domeniu al economiei.
Un alt cercetător autohton preocupat de problematica contabilității în instituțiile de
învățământ superior cu autonomie financiară este Anatol Graur (2017), care identifică și propune
soluții problematicilor legate de contabilitatea veniturilor. Or, Dumnealui a fost solicitat în repetate
rânduri să se expună asupra soluționării unor problematici identificate de către contabilii acestor
instituții.

Concluzii.
Începând cu anul 2013, instituțiile de învățământ superior de stat din Republica Moldova au
experimentat o reformă consistentă privind modul de activitate a acestora în condiții de
autogestiune, principiile de gestionare și monitorizare a mijloacelor financiare și a patrimoniului,
precum și contabilitatea și raportarea financiară atrăgând progrese semnificative. Schimbările în
contabilitate au fost majore și au vizat în principal principiile de organizare a contabilității,
înlocuind contabilitatea de casa cu contabilitatea de angajamente, schimbarea planului de conturi
bugetare cu cel din domeniul corporativ, venind cu o nouă modalitate de codificare a conturilor
contabile și o nouă funcționalitate. Prin intermediul acestor schimbări, se urmăresc obiective
5
ambițioase, precum: eliminarea centralizării raportărilor periodice de sinteză la nivelul
ordonatorilor de credite secundari și principali, standardizarea balanțelor analitice ale instituțiilor
publice în scopul centralizării lor la Ministerul Finanțelor, controlul angajamentelor legale ale
instituțiilor publice în Trezorerie, etc.
Sunt de părere că toate aceste demersuri novatoare reprezintă pași importanți pe direcția
ameliorării calității informațiilor de natură contabilă și statistică, facilitând totodată creșterea
vitezei de obținere a acestora.

Bibliografie:

1. Codul Educației al Republicii Moldova. Nr. 152 din 17 iulie.2014. În: Monitorul
Oficial, 24.10.2014, nr. 319-324.
http://lex.justice.md/md/355156/; www.euniam.aau.dk
(accesat 17.03.2016).
2. Evaluarea situației existente privind autonomia universitară în Moldova: Raport.
Proiectul 530740-TEMPUS-1-2012-1-DK-TEMPUS-SMGR. Chișinău, 2013. 41 p.
http://www.euniam.aau.dk/fileadmin/user_upload/Raport__autonomia_financiara__ro
.pdf (accesat 07.02.15).
3. Hotărârea Guvernului cu privire la modul de funcționare a instituțiilor de învățământ
superior de stat în condiții de autonomie financiară. Nr. 983 din 22.12.2012. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 25.12.2012, nr. 270-272 (1057).
4. O privire asupra propunerilor legislative privind restructurarea, raționalizarea și
modernizarea învățământului superior din Republica Moldova. Chișinău, 2015.
http://www.euniam.aau.dk
5. Restructurarea, raționalizarea și modernizarea sectorului învăţământului superior în
Republica Moldova/ Tempus, Proiectul EUniaM
www.euniam.aau.dk/fileadmin/user_upload/Restructurarea_invatamantului_superior_
in_Moldova.pdf
6. Strategia învățământului superior din Republica Moldova în contextul Procesului
Bologna. http://www.utm.md/edu/legal/strategia_rm.pdf
7. Feuraș E. Metodologia cercetării economice. Manual universitar. Chș., 2008, 303 p.
8. Taban E., Tuhari T. Contabilitatea în instituțiile de învățământ superior publice și
private: aspecte teoretice și practice. Chișinău: UST, 2011. 296 p.