Opinia lui Rossman Marlen L. că "religia joacă un rol însemnat în
modul în care oamenii percep şi utilizează produsele şi serviciile", ne-a făcut să ne întrebăm dacă introducerea instrumentelor de marketing în Biserică înseamnă o desacralizarea a modului ei de a acţiona în lume, sau, mai degrabă, o formă de adaptare a acesteia la condiţiile sociale contemporane. Cert este că, indiferent dacă ne referim la contribuţia marketingului în organizarea vieţii bisericeşti, sau la implicarea Bisericii în activităţi de marketing, în ambele cazuri este vorba, de fapt, de marketing religios. Însuşirea de către Biserică a conceptului de marketing religios reprezintă o formă de adaptare a limbajului bisericesc la limbajul economiei moderne. Utilizarea instrumentelor de marketing de către Biserică se justifică prin faptul că, în interiorul ei, respectiv între membrii acesteia, există un raport de schimb sau tranzacţionare. Predica, cateheza, literatura religioasă, obiectele de cult, serviciile religioase în general sunt câteva dintre produsele, tangible products, care pot face obiectul unor tranzacţii bisericeşti, în schimbul cărora unica pretenţie a Bisericii este de a câştiga credinţa în persoana Mântuitorului Iisus Hristos şi în învăţătura Sa pe toţi cei cărora li se adresează. Pe lângă acest argument, care justifică clasificarea "Bisericii ca subiect al marketingului religios", trebuie să adăugăm şi necesitatea Bisericii de a beneficia de resurse financiare şi de a avea o gestiune economică cu respectarea, implicită, a valorilor creştine. Factorul determinant care justifică conexiunea dintre marketing şi religie îl constituie amploarea fenomenului comunicării. Dezvoltarea tehnicilor de comunicare i-a transformat pe oameni în "consumatori de informaţie" şi a dus la apariţia unei pieţe a informaţiei, a unui mediu în care sunt promovate oferte şi sunt verificate cereri sub formă de informaţie. Interesul faţă de informaţia religioasă, stimulat de circulaţia ideilor pe piaţa informaţiilor, apropie marketingul religios de marketingul informativ şi de marketingul ideologic, aplicat cu precădere în politică, cultură, armată, economie etc.Dat fiind faptul că marketingului modern se orientează în funcţie de activitatea de comunicare, rezultă că factorul determinant pentru existenţa unui marketing religios este informaţia religioasă. Aceasta are rolul 1) de a influenţa comportamentul oamenilor, alături de factorii culturali, sociali, personali şi psihologici, şi 2) de a contribui la o segmentare a pieţei pe criterii religioase. Principalul efect benefic al aplicării marketingului religios îl constituie respectarea credinţei religioase a fiecărei persoane în parte şi a comunităţilor religioase în general.