PLANTELE VERII

NAPRAZNICUL

- O noua “vedeta” din farmacia naturii, in lupta cu

cancerul si cu alte boli -

Mergand prin padurile umbroase de fag, de molid

ori de brad, vezi ici-colo la marginea potecii palcuri de flori
roz-liliachii, cu fructe ca niste ciocuri de berze, cu tulpini
moi, de un verde inchis cu nuante rosiatice. Napraznicul
(Geranium robertianum), caci despre el este vorba, nu
este o planta prea spectaculoasa, poate doar in afara
numelui si al mirosului, destul de asemanator cu cel al
transpiratiei unei fiare, parand multora respingator.
Marturisesc ca veri la randul am trecut pe langa ea fara
sa-i acord o atentie prea mare, fara sa banuiesc ce putere
vindecatoare sta ascunsa in ea. Aceasta planta pare, insa,
sa devina o adevarata vedeta in lumea medicinii, in ultimii
ani afirmandu-se si pe plan international; in Canada,
Germania, Statele Unite, a devenit deja una din plantele
de capatai in tratamentul cancerului. Nu va trece mult
timp si, probabil, vom vedea un medicament cu nume
sonor - Geraniol, de exemplu - asa cum si din alte plante
de la noi au fost extrase medicamente devenite celebre
peste hotare. Iar cel mai bun exemplu este tisa (Taxus
bacata), din care isi faceau candva arcuri razesii lui Stefan
cel Mare, si din a carei seva este extras acum in Statele
Unite cel mai modern si mai eficient medicament in
tratamentul cancerului: Taxol. Un tratament cu Taxol
contra cancerului mamar sau ovarian costa... 3-4 milioane
de lei pe luna, pentru un singur pacient, iar in ultimii trei
ani a fost cel mai bine vandut medicament de acest tip de
pe piata mondiala.

Culegerea plantei

Napraznicul se culege de la inceputul verii si pana

tarziu, inspre toamna, lunile septembrie - octombrie. Se
iau tulpinile inflorite cu tot cu frunze, dar fara radacini, asa
incat planta sa se poata regenera dupa culegere. Tulpinile
sunt foarte moi si se rup cu multa usurinta, asa incat nu
este nevoie de cutit la cules. Planta se poate folosi
proaspata (din frunze si tulpini se extrage sucul) sau, mai
frecvent, uscata. Uscarea se face in strat subtire, in poduri
umbroase si foarte bine aerisite. O data pe zi, planta
trebuie intoarsa, mai ales daca locul de uscare nu este
prea bine aerisit. Termenul de valabilitate al plantei uscate
este de maximum doi ani.

Cateva retete

In medicina populara romaneasca exista nenumarate

leacuri pe baza de napraznic, planta renumita in zonele de
munte, mai ales pentru puterea sa revigoranta, atat
pentru femei, cat si pentru barbati. In Vrancea, barbatii
fara putere erau imbracati mai multe zile la randul cu
camasi muiate in fiertura de napraznic; in Bistrita, sucul
proaspat de napraznic era combinat cu lapte (de capra,
mai ales) si era baut de femeile sterpe si de barbatii fara
vigoare; in Neamt, din napraznic era facut un decoct baut
de femeile cu ciclu prelungit, lipsite de vlaga ori care
raceau usor la rinichi. In manastirile din Moldova,
napraznicul era folosit mai ales ca ceai pentru bolile
intestinelor, pentru bolile organelor genitale si contra
cancerului uterin. In unele zone de munte, cu decoct
concentrat de napraznic aplicat extern se vindeca
herpesul, in timp ce sucul era folosit pentru intremarea
tuberculosilor. Sucul si fiertura se mai bea in credinta ca
opreste orice scurgere de sange si alunga orice fel de
junghi.
Iata, pe scurt, cateva modalitati de preparare a
napraznicului, preluate din medicina populara si
actualizate:

Sucul

O mana de frunze si tulpini proaspat culese se pun

intr-un mojar si se piseaza bine pana devin ca o pasta.
Apoi se filtreaza printr-un tifon, iar sucul rezultat se
combina imediat cu lapte sau se consuma ca atare. O
metoda mai moderna foloseste mixerul de bucatarie cu
care se maruntesc fin, frunzele muiate in putina apa, dupa
care stoarcerea se face mai usor.
Se administreaza 6 linguri de suc de napraznic pe zi,
de obicei diluat cu tot atata lapte proaspat.

Ceaiul

O mana de frunze si flori uscate, nemacinate, se pun

cu o cana (250 ml) de apa la muiat de seara pana
dimineata. Dimineata se filtreaza licoarea rezultata (care
nu este altceva decat un macerat), iar planta ramasa se
opareste cu inca o cana de apa. Dupa ce se lasa sa se
raceasca vreme de jumatate de ora la temperatura
camerei, aceasta infuzie se filtreaza. La sfarsit se combina
maceratul cu infuzia racita.
Se beau 3-4 cani din acest ceai pe zi, pe stomacul
gol. Ceaiul se bea inghititura cu inghititura (unii terapeuti
recomanda sa se bea cu lingura).
ATENTIE! Pentru ceaiul de napraznic nu se foloseste
apa de la robinet, ci doar apa plata sau, mai bine, apa de
izvor care nu trebuie sa fie mai veche de 48 de ore.

Pulberea

Planta uscata se marunteste bine intr-un mojar sau

cu o rasnita electrica, dupa care se face o cernere cu sita
pentru faina alba. Se ia o lingurita rasa de planta de 4 ori
pe zi, pe stomacul gol. Inainte de a inghiti cu putina apa
planta, o vom tine timp de cateva minute sub limba. De
obicei, napraznicul nu se foloseste sub forma de pulbere
singur, ci in combinatie cu alte plante, pe care le vom
indica mai jos.

Boli vindecate cu napraznic

Cancerul. Fara indoiala ca napraznicul si-a castigat

celebritatea datorita cazurilor spectaculoase de vindecare
a cancerului. Cel mai receptiv la tratamentul cu napraznic
este cancerul genital, dar pe lista cazurilor vindecate se
afla si cancerul pulmonar cu metastaze, cancerul mamar,
cancerul de prostata, cancerul la intestin si cancerul
gastric. In toate cazurile vindecate, tratamentul cu ceai de
napraznic a fost insotit de un regim alimentar sever, cu
sucuri si cruditati sau cu cereale integrale (regimul
Oshawa).
Cancer ovarian. Se beau in fiecare zi, lingura cu
lingura, 4 cani de ceai de napraznic. In paralel, se
consuma 200 ml pe zi de suc de sfecla rosie, se mananca
numai hrana vegetariana si in cea mai mare parte
netrecuta prin foc.
Cancer la san. Se bea aceeasi cantitate de ceai de
napraznic si de suc de sfecla rosie ca la cancerul ovarian,
se urmeaza acelasi regim alimentar sever si in plus se mai
face o aplicatie externa. In fiecare zi, se pune pe san
vreme de 2-3 ore, o cataplasma cu radacina de tataneasa
si iarba de rostopasca obtinuta astfel: cele doua plante
maruntite se amesteca, adaugandu-se apa calduta, pana
se formeaza o pasta moale; aceasta pasta se aplica
invelita in tifon pe locul afectat.
Leucemie. La sucul de sfecla rosie se adauga sucul
de morcov si mere - in total se beau 500 ml de suc pe zi.
Se consuma zilnic un litru de ceai de napraznic si inca un
litru dintr-un ceai obtinut din pulberea a patru plante
combinate in parti egale: coada-calului, troscot, urzica si
sunatoare. Se prepara la fel ca cel de napraznic.
Cancer la intestin. Se bea zilnic un litru de ceai de
napraznic si un alt ceai obtinut din trei plante combinate in
parti egale: radacina de tataneasa, iarba de salvie, iarba
de rachitan (Lythrum salicaria) - cate o lingura din fiecare,
la care se adauga o lingurita de rostopasca. Ceaiul se
prepara la fel ca si cel de napraznic; se bea un litru pe zi.
Sterilitate la femei si barbati. Povestea
adevarata spune ca un terapeut german celebru, Rudolf
Breuss, a tratat intr-o luna opt cupluri casatorite de 2-10
ani care nu puteau avea copii. Pacientii au fost pusi sa bea
ceai de napraznic si cam la un an dupa aceea, toate cele
opt femei au nascut prunci frumosi si sanatosi. Pe langa
ceaiul de napraznic preparat dupa metoda de mai sus,
femeilor le este recomandat sa mai bea in fiecare zi si ceai
de cretisoara (Alchemilla vulgaris) - frunze si flori.
Impotenta. Atunci cand aceasta apare din cauze
hormonale sau datorita uzurii prea mari a organismului,
ceaiul si mai ales sucul de napraznic - 6 linguri pe zi -
combinat cu lapte proaspat de capra (la nevoie poate fi si
de vaca) poate face minuni.
Frigiditate. In popor se spune ca o cana de ceai de
napraznic facut vartos (concentrat), in care s-au pus si
cateva varfuri de busuioc, are efecte... napraznice. Totul
este sa suportati acest ceai, cu un miros mai putin delicat.

Hipermenoree (ciclu menstrual abundent), stare de

slabiciune in timpul ciclului menstrual. Se bea ceaiul de
napraznic (2-3 cani pe zi) si se iau 3-4 lingurite pe zi de
pulbere de salvie (Salvia officinalis) cu putina apa. Efectele
sunt mai puternice daca tratamentul este inceput cu trei
zile inaintea ciclului. Daca ciclul menstrual este neregulat,
faceti tratamentul acesta vreme de trei luni.
Cistita, urinare cu sange (hematurie). In ceaiul de
napraznic prezentat mai sus se pune si o lingurita de
ghimpe (Xanthium spinosum). Se beau cantitati ceva mai
mari de ceai: 1,5-2 litri pe zi.
Chisturi ovariene, ovare polichistice. Se
combina in parti egale pulberile din urmatoarele plante:
napraznic, cretisoara, frunze de mur, iarba de salvie,
seminte si flori de urzica, iarba de rostopasca si rachitan.
Se ia o lingurita cu varf din aceasta combinatie de 4 ori pe
zi, pe stomacul gol. Se tine repetat regimul cu cereale
integrale (Oshawa), cate 10 zile, cu 5 zile pauza. Se aplica
pe zona ovarelor cataplasme calde cu coada-calului, dupa
care se face masaj usor.
Iradiere. Ceaiul de napraznic este foarte folositor
pentru a combate imediat efectele iradierii, precum si
pentru a indeparta anumite sechele. Se bea ceai de
napraznic, minimum o jumatate de litru pe zi. Se consuma,
mai ales imediat dupa iradiere, cantitati mari de: ceai
negru, ulei de catina si catina, afine si coacaze (uscate sau
crude).
Reumatism. Se pare ca ceaiul de napraznic are
efecte similare cu ale fratelui sau, ciocul cucoarei
(Geranium pratense), ajutand la reducerea inflamatiei
articulatiilor, la calmarea durerii, la micsorarea
sensibilitatii la factorii climatici (umiditate, vant, frig s.a.).
Se fac cure indelungate, 3-6 luni, cu ceai de napraznic - 2-
3 cani pe zi.
Diabet. Ceaiul de napraznic si troscot in parti egale,
preparat dupa metoda descrisa mai sus, baut cu un sfert
de ora inainte de fiecare masa, duce la scaderea valorilor
glicemiei si in multe cazuri opreste evolutia bolii, mai ales
daca este respectat si regimul alimentar prescris de
medic.
Tuberculoza, infectii pulmonare in general.
Ceaiul de napraznic este folosit mai ales in fazele
avansate ale bolii, avand rolul de a intari organismul, de a
stopa hemoragia si chiar de a inhiba dezvoltarea
microorganismelor patogene. Se foloseste ceaiul in cure
de 2-3 saptamani in care se beau 3-4 cani pe zi; vara se
bea sucul combinat in parti egale cu lapte de capra.
Herpes, herpes genital. Se fac spalaturi locale cu
un decoct concentrat de napraznic. Se prepara ca si ceaiul
dat mai sus, dar din 4 linguri de pulbere de napraznic, care
nu se oparesc cu apa, ci se fierb 5 minute.
Epistaxis (hemoragii nazale). Intr-o cana de decoct
de concentrat de napraznic se pune o lingurita de sare si
se amesteca bine. Din aceasta solutie se pune putin cate
putin in nas cu ajutorul unei pipete sau al unui tampon de
vata.

ILIE TUDOR