“Zisa” spuneari :Ilia

Colonia
A veam trei añ nidus la
teta Tia, sor-sa-al tati,
cari băna tu ună hoară
di rămăñ. Rămăñl’i u-avea sculat
hoara-a lor vără paturdzăţinţi di añ
ma ninti sum ună dzeană. Dininte-a
l’ei s-tindea un cămpu, dinaparti
ţ-acaţa ocl’il’ niscănti dzeñ şi după
năsi trei munţă analţă. Di cam Nordu,
pi-ună dzeana apusă, s-videa
mirminţal’i alghi, sum cari durña ti
eta-a etilor rămăñl’i morţă.
Dipunai dit machina ninga un
club, iu zbura şi bea niscănţă bărbaţ.
Mi adunai cu năş. Ñ-deadira
ş-a ñia ti beari. Nu şidzui multu tu
club.
Teta Tia u-aflai tu uborlu-a
casăl’ei a l’ei. Ma ţi mi vidzu, băgă
budzali pi-arăs şi-ñ dzăsi:
- Minduii ca mi-agarşiş, vre
nipoate...
Mi lo di guşi şi, ca tuti moaşili
duruti, lăcrimă.
Dicara intrai ăn casă, ñ-dzăsi
ca avea armasă singura cu ună
nipoată di dzaţi añ. Alanţă eara duş
nafoară la lucru.
Teta Tia yinea ca şcurn, cu suratea
sufrursită, heama ca galbina.
Eara nviscuta tu străñi lai, ca tuti
moaşili rămăni, n cap ţanea ună
şamji napoi lai.
- Ar fudzită mulţă nafoară? u
ntribai teta Tia.
- Mulţă ar fudzită, ma hoara
easti mari... Căt s-fuga, napoi
armăn ş-aoa...
Dicara biui cafea, teta Tia mi
ntriba că s-earam isusit i nu. - Nu
escu isusit ninga, teta...
- Voi cu şcoală mari vă nsuraţ
amănat. Niseş di şaptisprăyinghiţ di
añ tora. Lipseaşti s-ti nsori. Şcreţl’i
di añ fug cu niaduchita...
Teta Tia, dicara s-mindui
heamă, mi ntribă: - - U ţăñ minti
Zisa?
- Cum s-nu u ţăn? Anţărţu,
căndu viñ aoa, mi adunai cu năsă.
- Va neg sa-l’ dzăc ca viñiş napoi, şi
teta Tia si sculă. - Căţe vrei s-u faţ
aesta, teta? - Ta s-vă cunuşteţ ma
ghini...
Şi teta Tia a mea durută s-dusi
la casa-ali Zisa, cari eara aclo
aproapea.
Trei añ ma ninti, Zisa s-duţea
la şcoala pedagoyica ta si s-facă .
dascală. Viñi la teta Tia şi zburam.
Avea un trup ndreptu, ocl’il’ lai,
ascăpiroş şi dauă budzi-aroşi ca
cireaşi coapti. Atumţea mini, căt
aveam bitisim şcoala analtă ti doctur.
Ñ-si păru erea mintimenă, şma
multu, eara ş-muşată. U-aveam
adusă cativăraoară aminti. S-dzăc
ndreptu, vream s-mi-adun năpoi cu
Zisa. Teta Tia, maş cănda eara tu
mintea-a mea di s-dusi ta s-u bagă
tu şteari ca aveam vinit năpoi. Mi
hărsii, ma ntroară mi nvirinai: Zisa
vahi eara isusită tora. “S-aveam
viñită ma ninti, draclu s-u l’a - dzaş
cu mintea. Teta Tia s-turnă ntroara.
- Ha? u cărtii.
- Va yină, va yină. Eara singură
acasă.
- Nacă easti isusită, teta? u
ntribai şi aştiptam hăbarea a l’ei cu
inima trimurată.
- U cărta mulţă, ma ea ninga nu
i isusită. Ari doi añ ţi lucreadză ca
dascală n hoară.
Nu s-amănă, şi la uşi s-deadi
Zisa aşi cu truplu ndreptu şi muşat.
Avea nviscuta ună fustani galană,
cari-l’ yinea ca strimtă. Ñ-si paru
ma muşata di ma ninti. Ocl’il’ a l’ei
ascapiră tăş ca dauă steali. Acăţam
mañli mutrindalui tu ocl’i. Şidzu
carşi cu mini pi-ună divani. Trei añ
ma ninti făţea şi şicai cu mini, tora
şidea heamă ca niuroasă. Ori l’-arcă
ocl’il’ pi mini, ori pi tavani. - Hă,
u cărtii, li-agarşiş şicaili? şi arăş. -
Nu, ma...
Teta Tia l’-deadi ti beari cocacola
ill-ună cupă mari.
-Hărioş! nă dzăsi Zisa şi bill
heama di coca-cola.
- Canda eşti alaxită, u cărtii
napoi mini.
- Aţea ţi earam escu, ñ-u turnă
cu budzali pi-arăs.
Teta Tia işi nafoară ta s-n-alasă
doil’i singuri.
“Cata mintimena u am teta
Tia” dzăş cu mintea.
- Cum treţ cu lucrul? u ntribai
Zisa mutrindă pi năsă.
- Ghini... Nveţ ñiţl’i tu prota
clasă... Am şi cripari... Ma tini,
cum treţ?
- Ca tuţ docturl’i... Mutrescu
oamiñ soi di soi, la dau reţeti ti loari
yitrii.
- Eşti speţializat ti inima, i ma
nu? - Ahă, l’-u feci mini.
- Phe! l’-u feaţi Zisa. Ti tini
inima a omlui easti simplu un
organ cari prindi s-hibă lăndzit
ică nilăndzit. Ti tini inima nu ari
simţaminti...
L’-u plăscanii a arăslui. Mini
mi harsii că ea ahurhi năpoi s-facă
şicai.
- Cum treţ cu mul’ari-ta? mi
ntriba. - Ghini...
Zisa si sculă.
- Ahantu ntroară va fudz, lea?
al’ dzăş.
Tu-aţea oara intră nuntru teta
Tia. Şi ea s-ciudusi ca Zisa s-dipartă
curundu.
- Nu va si macă muabetea? Nă
carti ea şi urmă: Ază ficiorl’i cu
featili zburăscu ti multu chiro, ahăt
ma multu, căndu nu suntu isusiţ...
- Cum?! şi Zisa arcă ocl’il’ pi mini
ca niuroasă.
- Ti-arăş, al’ dzăş. Mini nu escu
nsurat, nică isusit...
- Nu ñ-intră ţiva pi lucru a ñia
că eşti i nu eşti isusit, ñ-u turnă
Zisa.
- Nu vă acăţaţ, nă ncace teta.
Ñ-si adrisă a ñia: Ma tini căţe
u araseş feata di-l’ dzăseş că eşti
isusit?
- L’-dzaş că escu nsurat... Feci
alătus, teta... Zisa timsi măna cătă
mini. Si scula s-fugă.
- Stă, stă ninga heama. Bea coca-
cola, că nu u-ai bitisim, l’-dzăsi
teta Tia şi u-acăţă di braţ.
- L’artă-mi ti-aradearea ţi ţ-u
feci! al’ dzăş mini.
Zisa şidzu năpoi mpădi şi biu
ninga heama di coca-cola. Ama
nu mi l’irta:. Dicara fudzi, teta mi
ntribă cum ăñ si păru.
- Multu bună easti, tetă
-S-u căftu nveasta pi tini? ...
-Nu. Va yin năpoi după un
meso Atumţea va-ţ dzăc cum s-faţ...
e..,
După un mes mi-aflai năpoi
la casă-ali teta Tia. Ninga nişidzut
ghini mpădi, teta Tia mi bagă tu
şteari cu aesti zboară:
- Zisa yini la mini ma dză-l’-u,
ti iţido dzuă, lai Toli ali teti. Lu
duţi zborlu şi la tini. Pistusescu că
ti-araseaşti.
Ma ş-mini aestă vream să ştiu,
ti-aţea mi duş năpoi aclo. Teta aţea
dăruta a mea s-dusi di-l’ dzăsi ali
Zisi că aveam viñim. Zisa viñi
ntroară.
- Ca ndasi yiñ tu hoara-a noastră,
mi cărti.
- Vahi araseaşti vără feată, l’-u
turna teta.
- EI baneadza tu căsabă, nu-ari
feati aclo? dzasi Zisa cu ocl’il’i pi
mini.
-Ari, ma mini voi ună huryetă,
l’-u turnai.
-Nu vrea minti ca tern n-alasă
napoi singuri.
-Hă? l’i-u feci, cu ocl’il’i pi
Zisa.
-Ţi esti aesm “hă”? arăsi ea.
- Ñ-si pari că ti-arăsescu.
- Ma mi-arăseşti, du-ti la tati.
Arădzăndalui, n-acaţăm di
mañ şi nă başem pi budzi...

ş = sh, ţ = ts =c(albania),
c = k, dz = tz =x(albania),
l’u = ju( γιού),
l’i = ji (γι) ,
ci,ce = tsi,tse=çi,çe(albania)
exemple : cu ocl’il’i = ku oqiji (Albania)= κου όκιγι(όκγιγι)= με
τα μάτια ,
ocl’u=okju(oqu)(albania) = όκγιου(όκιου)(greek) = το μάτι