Sunteți pe pagina 1din 4

Continutul nutreturilor si al Corpului animal in proteine

Nutreturile de origine vegetala au un continut foarte variabil de proteine de la 1 la 50 % . Cele


mai sarace nutreturi in proteina sunt:
radacini si tuberculii = 1- 2 % .
Nutreturile verzi = 2-4 %
Boabele de cereale si fanurile de graminae = 8-12 %
Fanurile de leguminoase = 15-18%
Boabele de leguminoase = 20-35 %
Sroturile = 35-50%

Nutreturile de origine animala au un continut foarte ridicat in proteine ( 50 -80 % ) . Corpul


animal are un continut constant in proteine de ordinul a 15 – 18 % cu specificatia ca animalele
tinere au catre 18 % iar cele adulte si grase catre 15 % . Proteinele indeplinesc in organism in
primul rand un rol plastic fiind componente ale tuturor tesuturilor . In al doilea rand
indeplinesc si un rol energetic mai precis atunci cand hrana contine cantitati insuficiente de
grasimi si de glucide . Prin faptul ca sunt componente ale tuturor enzimelor si hormonilor
proteinele au roluri specifice in organism mentionand si faptul ca in nutritie proteinele
indeplinesc un rol cu totul special atat sub aspect cantitativ dar mai ales calitativ . Clasificarea
proteinelor :
1 ) Proteine structurate pe Azot proteic ( NP )
-AA ( Aminoacizi ) = din cei peste 200 de aminoacizi izolati in natura circa 20 sunt elemente
comune ale proteinelor si prezinta importanta pt nutritie ( Ex : Aminoacizi esentiali ( AAE ) ,
Aminoacizi semiesentiali ( AASE ) si aminoacizi neesentiali ( AANE) )
Aminoacizi esentiali sunt acei aminoacizi care nu pot fi sintetizati in corp insa acesta
are stricta nevoie de ei ceea ce inseamna ca ei trebuie sa se regaseasca in hrana . Cele mai
multe incercari de a stabili care sunt aminoacizii esentiali s-au facut pe soareci ( la aceasta
specie se considera esentiale 10 Aa cum ar fi : lizina , metionina , treonina , triptofanul ,
leucina ,izoleucina , fenilalanina ,histidina , Arginina si Valina . LA porci se considera
esentiali 8 Aa ( ca la soareci mai putin Arginina si Histidina ) . La pasari se considera
Aminoacid esential ( cele 10 + glicina ) , iar la pisica ( cele 10 + taurina )
Aminoacizi semiesentiali pot fi sintetizati de animale cu conditia ca hrana sa contina
precursori ai acesteia si anume unii aminoacizi esentiali . De exemplu : Cistina care poate fi
sintetizata din metionina , Tirozina care poate fi sintetizata din fenilalanina
Aminoacizii neesentiali pot fi sintetizati in corp daca hrana contine o sursa de azot ( N)
chiar si de origine neproteica , prin urmare putand fi sintetizati ei nu trebuie sa se regaseasca
obligatoriu in hrana . Exemple : Alanina, Prolina , Hidroxiprolina , Serina , Acidul glutanic ,
Acidul hidroxiglutanic , Acidul aspartic , Citrulina .
-Peptide sunt compusi intermediari intre aminoacizi si proteinele complexe rezultate in urma
proceselor de sinteza respectiv de degradare ale acestora ( EX :glutationul implicat in
procesele de oxidoreducere celulara )
-Proteine complexe – Holoproteine si Heteroproteine
Holoproteine se impart in proteine fibrilare si proteine globulare
Proteinele fibrilare se digera foarte greu , sunt de calitate mai slaba si sunt reprezentate
in special de colagen ,keratina si elastina
Proteinele globulare foarte bune din punct de vedere calitativ sunt reprezentate de
albumina si globulina.
Heteroproteinele sunt formate dintr-o holoproteine si o grupare prostetica . Cele mai
cunoscute heteroproteine sunt fosfoproteinele ( cazeina din lapte ) , Cromoproteine
(hemoglobina ) , glicoproteine ( componente ale membranelor celulare ) si nucleoproteine
( componente ale acizilor nucleici )
2) Proteine structurate pe Azot neproteic ( NNP )
Asemenea proteinelor se gasesc special in plantele tinere (sfecla , boabele de leguminoase ) .
Ele sunt formate din unii aminoacizi neesentiali si din cateva substante precum amine ,
nitrati , glicozizi , alcaloizi . Acestea sunt cunoscute pt efectele toxice mai ales la animalele
monogastrice

Continul nutreturilor si al corpului animal in lipide

Nutreturile vegetale au un continut foarte variabil in lipide :


-Radacinii si tuberculii ( RT ) au sub 1 %
-Fanurile si grosierele au sub 1-2 %
-Boabele de cereale = 2-5 %
-Boabele de soia = 20 -22 %
-Semnitele de floarea soarelui decorticate ( fara coaja ) = 40-45 %
Nutreturile de origine animala au 10 – 15 % lipide in functie de modul de preparare . In corpul
animal ponderea lipidelor oscileaza foarte mult in functie de varsta si stadiul de ingrasare
( mai precis de la 2-3 % la nou nascuti , la 40 -45 % la animalele adulte si grase ) . In
organism lipidele indeplinesc in primul rand un rol energetic fapt explicabil prin valoarea
energetica ridicata ( 9,5 kcal / g ) , aproape de 2 ori mai mare decat valoarea energetica a
proteinelor si glucidelor . Au de asemenea un rol plastic fiind componentete ale celulor , de
asemenea protejeaza organismul contrainfectiilor si intoxicatiilor , au rol in solvirea unor
vitamine ( cele liposolubile ) . Din punct de vedere biochimic lipide sunt formate din acizi
grasi ( acizii grasi esentiali care nu pot fi sintetizati din corp ) si glicerol
Exemple de acizi grasi : Acidul linoleic , Acidul linolenic si acidul arahidonic . Primii
2 se gasesc special in boabele oleaginoaselor , iar cel de-al treilea numai in grasimile de
origine animala . Cu cat lungimea catenei si gradul de saturare al acizilor grasi sunt mai mari
cu atat gradul de utilizare al acestora in organism este mai mic . Este cunoscut faptul ca acizii
grasi au influentza asupra sanatatii si asupra calitatii produselor animaliere ,astfel acizii grasii
polinesaturati ( AGPN ) cu peste 18 atomi de Carbon si peste doua duble legaturi au influenta
favorabila asupra sistemului cardio-vascular . Acidul palmitic si acidul stealnic produc o
grasime de consistenta mai tare agreata de consumatori , in schimb acidul linoleic si acidul
linolenic produc o grasime de consistenta moale asa incat nu se mai stie ce sa se spuna despre
sanatatea oamenilor . Din punct de vedere chimici grasimile se clasifica in grasimi
simple( grasimile neutre , ceride , steridele ) si complexe ( glicoproteinele , cerebrozide ).

Continutul nutreturilor si al corpului animal in glucide ( hidrati de carbon )

Continutul cel mai ridicat de hidrati de carbon il au cerealele ( 65-70 % ) .


Fanurile si grosierele = 30-40 %
Radacinii si tuberculii = 10-20 %
Nutreturile verzi =10 -15 %
Corpul animal au un continut foarte scazut in glucide ( sub 1 % ) reprezentate de
glucoze(sange ) si glicogen . Principalul rol al glucidelor este cel energetic desi valoarea
energetic a lor este 4,2 kcal/ g ( de 2 ori mai mica decat a lipidelor ) ; acest lucru se explica
prin ponderea mare a hidratilor de carbon in cele mai multe dintre nutreturile vegetale ; in al
doilea rand glucidele au in organism si un rol plastic prin componente ale celulelor sub forma
de glicoproteine .
CA si lipidele glucidele se clasifica in simple ( S ) si complexe (C )
Glucide simple : Pentoze( reprezentate de siloza , arabiloza ) si Hexoze ( mai
importante in special glucoza si fructoza ) . In plante hexozele nu se gasesc sub forma libera
ci sub forma de glucide complexe . IN momentul in care acestea ajung in organism ele sunt
scindate in special in glucoza sub aceasta forma consitituindu-se intr-o importanta sursa de
energie pentru animale
Glucide complexe :
Dizaharidele ( lactoza- lapte , zaharoza – sfecla de zahar ) ,
Trizaharide ( Rafinoza care insoteste zaharoza in sfecla de zahar ) ,
Polizaharide ( grupul majoritar reprezentate de amidon – boabele de cereale si
constituie principala sursa de energie pentru animale , inulina – este asemenatoare cu
amidonul structural numai ca este formata din lanturi de fructoza ( amidonul este format din
lanturi de glucoza ) , Celuloza ( este un component specific regnului vegetal pe masura
avansarii plantelor in vegetatie celuloza se impregneaza cu unele substante precum lignina
facand ca plantele sa fie din ce in ce mai greu digerabile ) , Glicogen ( forma de rezerva a
glucidelor in corpul animal se gaseste special in ficat si muschi ) ) ,
Heteropolizaharide ( Hemiceluloza – insoteste celuloza cu care formeaza complexul
celuloza-hemiceluloza , substantele pectice – se remarca prin proprietatea de a face mucilagii
gel , lignina – se remarca prin faptul ca este inerta din punct de vedere digestiv altfel spus
digestibilitate = 0 ) . Cu cat nutreturile contin mai multa lignina cu atat digestibilitatea lor este
mai scazuta

Continutul nutreturilor si al corpului animal in minerale

Dupa ponderea lor in corpul animal mineralele se clasifica in macrominerale ( g / kg ) ,


microminerale ( mg/kg ) . Astazi doar macrominerale ca restu nu mai stie    .
Exemple de macrominerale : CA , P , K , NA , CL , S , Mg ( calciu , fosfor , potasiu ,
sodiu , clor , sulf , mangan )
Calciu :component important al oaselor si dintilor de altfel 99 % din calciu
organismului se gaseste in oase si dinti si 1 % in alte tesuturi , Calciu intervine in transmiterea
impulsurilor nervoase si in contractiile musculare , este absolut necesar coagularii sangelui si
al laptelui ,frunzele plantelor in special leguminoasele etc . Cantitati mai mici de Ca se gasesc
in boabele de cereale , in cresterea industriale a animalelor in majoritatea cazurilor se folosesc
surse suplimentare de CA reprezentate de saruri ale acestuia ( Carbonatul de calciu –
CACO3 ) . Insuficienta CA provoca la animale in primul rand osteodistrofii ( rahitism la
tineret , osteofibroza , osteoporoza la animale adulte ) si excesul de CA este de asemenea
daunator pt ca se poate acumula in tesuturile moi .
Fosfor : insoteste calciul in scheletul animalelor ( circa 90 % din P
organismului se gaseste in oase si dinti ) , de asemenea are un rol foarte important in
metabolismul energetic mai precis in transformarea adenozidtrifosfatului , respectiv
adenoziddifosfat . Cele mai importante surse de P sunt : laptele , fainurile animale care contin
oase si boabele de cereale , fanurile de leguminoase de asemenea au continut notabil in Ca .
Cereale sunt surse sarace in CA. In cresterea industriala a animalelor se folosesc surse
suplimentare de fosfor . Cele mai cunoscute fiind : fosfatul monocalcic , dicalcic si tricalcic .
Insuficienta fosforului din hrana agreneaza deasemenea osteodistofrii . La pasari este
cunoscuta o boala datorita insuficientei de fosfor denumita PICA manifestata prin tulburari de
comportament si afectarea functiei de reproductie
Potasiu , Sodiul si Clorul : se gasesc in special in tesuturile moi ale
organismului , toate 3 intervin in reglarea presiunii osmotice si in mentinerea echilibrului
acido-bazic . In plus potasiu intervine in contractiile musculare , iar clorul in secretia gastrica
mai precis secretia de HCl in stomac . Majoritatea nutreturilor contin suficient potasiu asa
incat in majoritatea cazurilor nu se pune problema suplimentarii cu saruri ale acestuia . Sunt
doar cateva zone in lume unde solul este sarac in plante . Majoritatea nutreturilor cu exceptia
fainii de peste contin cantitati insuficiente de NA si Cl asa incat in toate cazurile in ratiile
animalelor se introduce sare de bucatarie . Insuficienta sarii de bucatarie provoaca scaderea
apetitului  incetinirea ritmului de crestere   tulbarari de reproductie    chiar si
moartea  , dar si excesul de sare este daunator ( cum sunt reclamele alea tampite ) si se
manifesta prin edeme ( te umfli) , sete exagerata . In cantitati prea mari si administrata
continuu excesul de sare poate provoca moartea   mai ales la tineret ( purcei si pui )
Sulf : Cea mai mare cantitate de Sulf in organism se gaseste in aminoacizii cu
sulf ( metionina , Cistina ) , in 2 vitamine ( tiamina si biotina ) si intr-un hormon ( insulina ) .
Canitati importante de sulf se gaseste in copite fiind componenta mai multor proteine . Orice
deficienta in sulf se manifesta ca o deficienta de proteine deoarece a demonstrat ca sulful are
rol important in dezvoltarea microrganismelor din lumen si sinteza de catre acesta a
aminoacizilor cu sulf . In cazul in care se impune suplimentarea sulfului se folosesc
saruri( cea mia cunoscuta Sulfatul de Sodiu )
Magneziu ( in sfarsit ) : Magneziu insoteste Calciul si fosforul in oase si dinti
( 70 % ) . Este activator mai multe complexe enzimatice in special trasnferezele , insuficienta
magneziului provoaca reducerea gradului de utilizare a substantelor nutritive in corp inclusiv
a proteinelor . In legatura cu Magneziu este cunoscut o boala a rumegatoarelor denumita
( tetania de iarba ) sau boala primaverii . La inceputul pasunatului animalele rumegatoare
acuza o hipomagnezemie puternica ( prea putin Mg in sange ) , iar boala se manifesta prin
tetanii musculare ( contractii musculare severe ) care pot produce moartea animalelor  .